Sunteți pe pagina 1din 11

Yersiniozele

Introducere
In ultimele decenii in mai multe tari din Europa, Asia, America si Africa au aparut multe publicatii
cu privire la morbiditatea in masa a populatiei si a animalelor in rezultatul infectiilor provocate de
germeni din genul Yersinia.
Agentul patogen al pseudotuberculozei a fost descoperit in 1883 de catre Z.Malassez si .!ignal,
in urma cercetarii ganglionului limfatic e"tras de la un copil decedat de meningita. Y.enterocolitica
a fost descrisa de #.$c%leifstein si M.&oleman '1(3(), care au studiat un germen patogen
asemanator cu cel al pseudotuberculozei.
*ina in anul 1(+, in literatura mondiala au fost descrise doar cazuri unice de iersinioze. $-au
efectuat multiple analize pina cind #.*aterson si ..&oo/ '1(03) au propus un mediu de 1mbogatire a
iersiniilor la rece 'solutie-tampon fosfata).
*entru prima data pseudotuberculoza epidemica a fost descrisa in anul 1(02 in $iberia, multi ani
fiind considerata ca febra scarlatiniforma din 3rientul 1ndepartat. Iersiniozele intestinale ca infectie
de masa au fost 1nregistrate la 1nceputul anilor 1(42. 5upa 6.Morris si #.7eele8 '1(44),
morbiditatea prin iersinioze depinde de competenta medicilor si determinarea rolului iersiniilor in
patologia umana.
*seudotuberculoza si iersiniozele intestinale sunt unificate prin comunitatea genetica a agentilor
patogeni, manifestarile clinice, particularitatile epidemiologice si metodele diagnosticului de
laborator.
Definitie
*seudotuberculoza si iersinioza intestinala 'in continuare - iersiniozele) sunt boli infectioase acute,
care se caracterizeaza prin generalizarea procesului infectios, lezarea comple"a a organelor interne,
si, in special, a intestinului, si 1nclinatie spre evolutia recidivata.
Sursa de infectie
.ezervuarul principal de infectie in natura il constituie rozatoarele e"antrope. 5e la ele se
molipsesc rozatoarele sinantrope 'sobolanul cenusiu si soarecele de casa) in timpul migrarii
sezoniere. Anume aceste rozatoare constituie o sursa principala de infectie la iersinioze. Aceastea
contamineaza mediul 1ncon9urator, atrag in procesul epizootic multe specii de animale si pasari.
Animalele si pasarile bolnave de asemenea devin un rezervuar de infectie. 3mul poate si el sa
devina o sursa de infectie ca si in cazul altor infectii intestinale acute.
3mul si animalele sunt contagioase in toate perioadele bolii. &a si in alte infectii intestinale acute
e"ista purtatori de infectie. *erioada de contagiozitate poate fi 1ndelungata, e"ista date de
evidentiere a provocatorului de infectie timp de pina la , ani de la 1nceputul bolii.
Procesul epidemic al iersiniozelor
Iersiniozele la murine evolueaza in fel de epizootii acute cu o periodicitate de : ani si au caracter
sezonier cu o ma"imalitate in aprilie - iunie.
Migrarea sezoniera a rozatoarelor in cimp si apoi din cimp in localitatile populate, concentrarea lor
in locuintele poporului, la fermele de vite si pasari, intreprindirile de prelucrare si pastrare a
produselor alimentare aduc la formarea focarelor secundare 'antropurgice).
;mbolnavirile cu iersinioze in ma9oritatea cazurilor se 1nregistreaza in orase si orasele, ce se e"plica
prin alimentarea si dependenta populatiei de 1ntreprinderile alimentatiei publice.
Iersiniozele se manifesta at<t sporadic cat si in mod de eruptii epidemice. $e 1mbolnavesc oamenii
de diferite virsta, insa deseori copiii, adolescentii si oamenii batrini.
Mecanismul si factorii de transmitere
Mecanismul de transmitere a iersiniozelor, ca si la alte infectii intestinale, este fecalo - oral. Alte
mecanisme de infectare cu iersinii nu sunt stabilite. 7actorii de transmitere sunt produsele
alimentare si apa. 5upa datele literaturii de specialitate contaminarea cu iersinii atinge= apa - p<na
la 81,2>, lava9ele de pe obiectele din alimentatia publica - 18,(>, lava9ele de pe legume si fructe -
8,0>, laptele crud - 11,8>, laptele pasterizat - (,1>, branze-turile - 1+,2>, carnea de vita si pasare
- pina la (8-((,4>. ?n rol deosebit il 9oaca produsele alimentare folosite fara prelucrarea lor
termica, produsele de culinarie etc, contaminate in procesul prepararii si pastrarii lor.
In contaminarea cu iersinii a produselor alimentare iau parte rozatoarele, bolnavii si purtatorii de
infectie. Apa are mare 1nsemnatate in molipsirea omului si contaminarea produselor alimentare.
@egumele se contamineaza cu iersinii in timpul cultivarii, recoltarii, transportarii si pastrarii lor in
depozite, unde un rol deosebit ii 9oaca murinele.
Receptivitatea
.eceptivitatea omului la iersinioze nu-i studiata. Insa se presupune, ca, ca si la alte infectii cu
caracter generalizat, iersiniozele aduc la o imunitate activa. &u toate acestea pot avea loc
1mbolnaviri repetate legate cu diferite variante serologice a agentului patogen. In .epublica
Moldova tulpinile de iersinii evidentiate de la bolnavi apartin la 14, iarA din mediul ambiant - la 3(
variante serologice.
Masurile antiepidemice
&ind apare bolnavul cu iersinioze se 1nfaptuiesc urmatoarele masuri=
spitalizarea bolnavilor cu iersinioze si cu suspeciuni la aceste boliB
anc%etarea epidemiologica in focar. $e detaliaza caracterul si locul alimentarii, aprovizionarii cu
apa, locul de lucru si specialitatea. $e aprecieaza starea sanitara, prezenta rozatoarelor, starea
sanatatii a animalelor domestice. In cazuri necesare la anc%etarea focarului iau parte specialistii
veterinariB
controlul bacteriologic a contactantilor in familie, de lucru si educare. $e pun la evidenta si se
cerceteaza lucratorii sistemului alimentatiei publice, de comert cu produse alimentare,
1ntreprinderilor pentru copiiB
controlul bacteriologic a produselor alimentare, obiectivelor mediului 1ncon9urator, blocurilor
alimentare, depozitelor pentru legume si fructe, frigiderilorB
investigarea bacteriologica a animalelor de casa, rozatoarelorB
deratizarea incaperilor si a teritoriuluiB
observatia clinica a persoanelor de contact pe parcursul perioadei de incubatie ma"imaB
dezvaluarea activa a bolnavilor cu C5A si cu suspeciuni la iersinioze, spitalizarea si investigarea
lor cu metodele de laboratorB
dezinfectia curenta si terminala in focar.
Masurile profilactice
Masurile profilactice sunt 1ndreptate spre profila"ia bolii la om, la animale si spre prevenirea
contaminarii cu iersinii a produselor alimentare si a mediului ambiant, 1ndeplinirea masurilor
profilactice generale.
Profilaxia iersiniozelor la om. $e prevede realizarea conditiilor sanitaro-igienice si sanitaro-
veterinare 1ndrumate spre=
prevenirea infectarii cu iersinii a animalelor, pasarilor de casa etcB
respectarea conditiilor s<nitaro - igienice a procesului te%nologic de fabricare, pastrare si realizare
a produselor alimentare si in special a carnii, laptelui, legumelor si fructelor, produselor culinare si
alimentare usor alterabileB
controlul sanitar asupra blocurilor alimentare al sistemului de alimentatie publice, institutiilor
pentru copiiB
controlul bacteriologic asupra produselor alimentare, in special folosite fara prelucrare termica,
legumelor si fructelor, ambala9ului, utila9ului, serviciului de masa etcB
controlul in numar, componenta, fecunditatea rozatoarelor si a infectarii lor cu iersiniiB
efectuarea deratizarii la obiectele de 1ntretinere a animalelor, avicole, de fabricare, pastrare si
realizare a produselor alimentare, la institutiile pentru copii si alte abiecte cu semnificatie
epidemiologica sporitaB
controlul starii de contaminare a rnediuui ambiant cu ape rezeduale si gunoiB
controlul respectarii masurilor de protectie a surselor de apaB
respectarea masurilor agrote%nice si sanitare in localitati si cimpB
instruirea medicilor pe problemele actualeB
educarea sanitara a populatieiB
controlul respectarii masurilor sanitaro - veterinare.
Profilaxia iersiniozelor la animale prevede:
respectarea stricta a regulilor sanitaro - veterinare si zoote%nice de ingrigire si %rana a animalelorB
diagnosticul la timp a bolii, izolarea si tratarea animalelor bolnave, dipistarea si izolarea
animalelor - purtatoare de infectieB
controlul bacteriologic asupra contaminarii cu iersinii a nutretelor, in special pastrate 1ndelungat
'fura9 insilozat, paie, fin, senaD)B
curatirea la timp si dezinfectia calitativa a 1ncaperilor pentru 1ntretinerea animalelor, depozitelor si
a teritoriuluiB
deratizarea intrepinderilor de 1ntretinere a animalelor, avicole, de prelucrare, pastrare si realizare a
produselor alimentare, institutiilor pentru copii.
Prevenirea contaminarii cu iersinii a legumelor si fructelor
In scopul prevenirii 1mbolnavirilor de masa a populatiei sting%erite de legume si fructe contaminate
cu iersinii, prevenirii acumularii germenilor in depozite de legume si fructe se efectueaza
urmatoarele masuri=
pregatirea magaziilor si depozitelor de legume si fructe pentru receptia si depozitarea recoltarii
noiB eliberarea lor de ramasiti ale legumelor de iarna si de gunoiB uscarea si prelucrarea stela9ului,
inventarului, ambala9ului cu clorura de var 3> '+22mlEm.p.) cu 3-: saptamini pina la depozitarea
legumelor, ventilarea 1ncaperilorB varuitul peretilor, lavanelorB
asigurarea starii sanitare cuvenite a bazelor pentru legume si fructe, eliberarea lor si a teritoriului
la timp de ramasiti si gunoiB
asigurarea regimului de temperatura si umezeala in timpul pastrarii legumelor si fructelorB
efectuarea masurilor de deratizare si protectie a magaziilor de patrunderea rozatoarelorB
1ntretinerea in stare sanitaro - te%nica cuvenita a transportului destinat pentru transportarea
legumelor si fructelorB
prelucrarea calitativa a legumelor si curatirea varzei pentru punerea la muratB
controlul bacteriologic asupra contaminarii cu ierslnii a magaziilor pentru legume si fructe si a
serelor.
Patogeneza
Agentul patogen patrunde in tubul digestiv concomitent cu alimentele infectate 'faza de infectare).
5e aici el patrunde in enterocite si spatiul intercelular al tubului 'faza enterala) si apoi in ganglionii
limfatici regionali 'mezenteriali), provocind limfadenita acuta 'faza infectii regionale). 5in
sistemul limfatic germenii patrund in singe, se dessimineaza in toate organele interne,
concentrindu-se in ficat si splina 'faza de generalizare sau bacteriemie si toxemie).
Evolutia procesului infectios al iersiniozelor depinde de fi"area germenului in sistemul reticulo -
endotelial, in special al ficatului si splinei, de starea organismului si eliminarea germenului.
*rocesul se manifesta prin lezarea parenc%imatoasa a organelor interne si disfunctia lor.
In patogeneza iersiniozelor un rol anumit il 9oaca componentul alergic, recidivarea procesului
infectios si patrunderea repetata a agentului in singe.
@a bolnavii decedati dupa iersinioze modificarile organelor interne sunt identice cu cele din
reticuloza infectioasa generalizata cu afectarea sistemului limfatic si a organelor interne 'distrofia,
microabscese, necroza).
Clinica
Iersiniozele la om evolueaza patogenic si clinic diferit si, de obicei, se manifesta ca infectiile
septicemice acute cu component intestinal.
5upa o perioada de incubatie in mediu de 4-12 zile 'de la 3 pina 1( zile) boala se debuteaza brusc
cu ma9orarea temperaturii pina la 3(-:2 grade, tulburari intestinale, 1nsotite de fenomenul to"ic.
Fabloul clinic al iersiniozelor se manifesta prin diferite sindroame, care, de obicei, sunt asociate.
Mai frecvent predomina sindromul abdominal.
Manifestarile clinice a pseudotuberculozei si iersiniozelor intestinale sunt identice si se deosebesc
numai prin gravitatea bolii. *seudotuberculoza evolueaza mai grav, predominind sindromul to"ic,
iar tulburarile intestinale 'enterita) se manifesta mai slab. In iersinioza intestinala predomina
sindromul abdominal.
5in primele zile ale bolii la bolnavi apare edematarea si %iperemia fetei si a gitului, paloarea
triung%iului nozolabial, %iperemia con9unctivelor si in9ectarea sclerelor, %iperemia amigdalelor.
@imba se acopera cu depuneri albe, insa, incepind cu ziua a 3 ea se curata si devine zmeurie.
$imptomele progreseaza si, in a 3-: zi ating apogeul. $tarea bolnavului se agraveaza, temperatura
creste, sindromul to"ic este grav pronuntat, apar modificari ale organelor interne. @a 42-82> de
bolnavi in a :-+ zi apar eruptii cutanate scarlatiniforme, dar localizate specific. &uloarea eruptiei
poate fi de la roz-pala pina la purpurie. 7onul pielii poate fi normal sau %iperemiat. Eruptii mai
voluminoase apar in 9urul articulatiilor mari, unde formeaza un eritem.
Eruptiile pot fi punctiforme 'ca la scarlatina si rugeola), sau macromaculoasa 'ca la ru9eola). @a o
9umatate din bolnavi e"antemele pot fi combinate - scarlatiniforme si ru9eoliforme. *ot fi si eruptii
%emoragice. ?neori pe gambe si fese apare eritem nodos.
Eruptia este mai abundenta pe partea inferioara a abdomenului si partile laterale ale toracelui. In
caz de pseudotuberculoza, o eruptie mai abundenta apare pe git, miini si picioare, care sunt usor
edematiate 'simptomele= Gm<nusiG, GciorapiG). &a si in cazuri de scarlatina, dermografismul este alb
si stabil. $imptomele *astia, crupitului, garoului sunt, de obicei, pozitive.
E"antemul se mentine nu mai mult de 3-4 zile, rareori numai citeva ore.
In perioda de stare a bolii abdomenul este dureros in zona ileocecala, se simte garguimentul si se
pot palpa ganglionii limfatici mezenteriali durerosi. 5e obicei la astfel de bolnavi se stabileste
apendicita acuta sau abdomen acut si ei sunt spitalizati in sectiile c%irurgicale.
In perioada culminanta a bolii apar in mod regulat afectiuni 'artralgii, poliartrite) in diferite
articulatii 'mai frecvent radiocarpiene, interfalangiene, la genunc%i, tibiotarsiene).
?n simptom important a iersiniozelor este %epato- si splenomegalia., uneori icterul pielii si al
sclerelor. $unt caracteristice si dureri cardiale, toracale, lombare s.a. 5e obicei acesti bolnavi sunt
spitalizati cu diferite diagnoze si tratati putin efectiv.
Clasificarea formelor clinice a iersiniozelor e similara. $e disting urmatoarele forme=
scarlatinoforma, abdominala, artralgica, icterica, asociata, generalizata 'septica), nodoza, atipica
'frusta, subclinica, catarala).
5upa gravitatea bolii, se distinge forma usoara, de gravitate medie si grava. 5upa datele literaturii
in pseudotuberculoza forma usoara se intilneste in l>, de gravitate medie - in 8:>, grava - 13>
cazuri. In iersinioza intestinala aceste forme se intilnesc corespunzator la 8,,>, 8+,,> si 0,0>
bolnavi.
@a ma9oritatea bolnavilor la a 0-4 zi a perioadei de stare a bolii temperatura scade, treptat dispare
into"icatia si se normalizeaza functia organelor interne. Apare descuamarea lamelara a pielii
talpelor si palmelor si descuamarea furfuracee pe trunc%i si git.
Evolutia bolii poate fi ciclica, cu recidive si cu complicatii. Evolutia ciclica se 1nc%eie peste 1 -
1,+luni. 5upa acutizari si recidive, 1nsanatosirea survine dupa ,-3luni de la 1nceputul bolii.
*rognosticul medical in iersinioze in general este favorabil. Invalidizarea bolnavilor dupa boala
suportata n-a fost studiata. Insa este cert ca deseori la bolnavi apar fenomene restante '%epatita,
poliartrita si altele), de care sufera timp 1ndelungat.
Diagnosticul diferencial
se bazeaza pe datele clinice si rezultate de laborator.
7orma abdominala se deosebeste greu de dizenterie, salmoneloze si alte infectii intestinale acute
care n-au simptome specifice. $pre deosebire de iersinioze dizenteria apare cu scaune muco-
sanguinolente modeste 1nsotite de tenesme si spasmul colonului sigmoidian. $almonelozele
evolueaza mai rapid 'uneori numai citeva zile).
Enteritele enterovirale pot fi asemanatoare cu iersiniozele in special cind sunt 1nsotite de e"anteme
si au febra undulanta. Insa aceste infectii deseori sunt 1nsotite si de angina %erpetica, meningita
seroasa, mialgie, pareze, miocardita etc si splenocitoza limfocitaraB sindromul dureros depinde de
actul respiratoriu.
In apendicita acuta durerile abdominale 1nsotite de sindromul peritonial, iar into"icatia si alte
simptoame de manifestare a iersiniozelor lipsesc.
5eseori iersiniozele se interpreteaza ca tuberculoza intestinala sau limfadenita mezenteriala
tuberculoasa care apar la bolnavi in timpul diseminarii infectiei. @a acesti bolnavi boala nu este
1nsotita de into"icatie si temperatura 1nalta.
7orma icterica a iersiniozelor deseori necesita de a fi diferentiata de %epatitele virale care se
caracterizeaza prin perioada preicterica, icterul manifestinduse mai tirziu, dupa scaderea
temperaturii, si nu in punctul culminant al starii febrileB probele %epatice sunt mai accentuate.
Iersiniozele se caracterizeaza si prin leucocitoza neitrofila, eozinofilie, limfopenie relativa si viteza
de sedimentare a %ematiilor accelerata, pe cind la %epatitele virale avem leucopenie si !$H
scazuta.
Aceasta forma a iersiniozelor se interpreteaza adesea ca leptospiroza. Insa leptospiroza se
deosebeste de iersinioze prin aparitia durerilor in musc%ii gastrocnemiani, sindromului renal cu
azoturie neproteica si prin lipsa tulburarilor intestinale.
Etapa incipienta a iersiniozelor poate fi confundata cu febra %emoragica. In aceasta infectie
sindromul %emoragic este mai conturat, iar pe mucoase apare enantemB scaderea temperaturii nu
1mbunatateste starea bolnavilor.
Iersinioza scarlatinoforma cere a fi diferentiata de scarlatina. In iersinioze apare numai un sindrom
din triada caracteristica pentru scarlatina - e"antemul, alte doua 'tonsilita si limfadenita regionala)
lipsesc. $carlatinei nu-i sunt caracteristice polimorfismul manifestarilor clinice si al eruptiilor
cutanate, simptomul capisonului, m<nusilor si a ciorapilor, durerile abdominale, icterul, tulburarile
intestinale, %epato-splenomegalia, lezarea articulatiilor.
.u9eola se deosebeste de iersinioze prin sindromul cataral accentuat, al con9uctivitei si
blefarospasmului, simptomul 7llatov-Iopli/ pozitiv, e"antemul maculopapulos in etape, lipsa
dermografismului alb si a limbii zmeurii. .u9eola apare cu leucopenie, !$H diminuata.
E"antemul punctiform la iersinioze se aseamana cu cele din rubeola. In ultima insa, lezarea pielii
este monomorfa si nu conflueaza. Eruptia se localizeaza pe suprafetele e"tensorii ale membrelor si
pe fese. *entru rubeola este caracteristica marirea ganglionilor limfatici cervicali posteriori si
occipitali, lipsa afectiunilor organelor interne si a articulatiilor, into"icatia fiind usoara. In singe -
leucopenie, limfocitoza si plasmocitoza.
7orma artralgica a iersiniozelor poate fi interpretata gresit, fiind calificata ca reumatism. @ezarea
articulatiilor, caracterul alergic al e"antemului, leucocitoza neutrofila si viteza accelerata de
sedimentare a %ematiilor sunt caracteristice pentru ambele boli. @a reumatism lipseste
%epatosplenomegalia, mezadenita, into"icatia e mai putin pronuntata, iar afectiunile cordului sunt
mai frecvente.
7orma generalizata a iersiniozelor sunt greu de diferentiat de septicemiile provocate de alti agenti
patogeni, la fel si de febrele tifo-paratifoide. In septicemii procesul infectios este cauzat de focarele
septice primare, temperatura are un caracter %ectic si este 1nsotita de frisoane si transpiratii
profunde. Apar focare septice secundare. 5iagnosticul poate fi confirmat prin %emocultura.
7ebra tifoida debuteaza de obicei insidios, temperatura se ridica treptat in cursul primei saptamini,
este ma"ima in a doua saptamina si scade tot treptat in decursul saptaminii a 3-:-a. Manifestarile
clinice sunt mai putin polimorfe, decit in iersinioze. $unt caracteristice paloarea fetei, bradicardia,
limba fuliginoasa, Gstatus tificG.
Fifosul e"antematic se caracterizeaza prin faciesul %iperemiat al fetei, sclere in9ectate, vibratia si
poticnirea limbii, meteorismul si constipatii.
7orma catarala a iersiniozelor necesita diferentiere de gripa si alte infectii respiratorii acute. Aceste
boli se deosebesc prin sindromul cataral pronuntat, lipsa leziunilor organelor interne, tulburarile
digestive, e"antemului, deosebindu-se si indicii %ematoleucogramei.
Etiologia
Iersiniozele sunt provocate de + specii bacteriene= Y. pseudotuberculosis, Y.enterocolitica,
Y.frederi/senii, Y.intermedia, Y. /ristensenii 'rolul Y.ruc/eri n-a fost stabilit). Foate aceste specii
au caracteristici comune, afara de acelea care se folosesc in diferentierea speciilor si a biotipurilor.
6ermenii genului Yersinia sunt cocobacili cu capetele rotungite. 5ezvoltati la 34 gr &, au forma de
bastonase lungi, iar dezvoltati in medii lic%ide si in organele interne - apar ca celule cu coloratie
bipolara. 5upa 6ram, se coloreaza negativ, necapsulati, nesporulati, acidosenzitivi. $unt instalati
izolat, in grupuri mici sau lanturi scurte. $unt mobili, cind sunt dezvoltati la ,,-,8 gr & si imobili la
34 gr &. &ultivati in bulion, tulbura mediul uniform 'forma $) sau formeaza sediment floconos
'forma .).
Iersiniile nu sunt capricioase la mediile de cultura, ele se dezvolta bine in bulion simplu si medii
folosite pentru cultivarea enterobacteriilor. $e multiplica in solutie izotonica de clorura de sodiu.
&a microbi psi%rofili, ele se 1nmultesc si la temperatura de la 3 pina la :+ gr &. Aceasta proprietate
este folosita pentru 1mbogatirea germenului la rece in solutie de fosfat-tampon. Femperatura
optima de dezvoltare este de ,,-,8 gr &.
In dependenta de temperatura cultivarii, coloniile au diferita marime si forma. In insamintarile
dezvoltate la 34 gr & timp de ,: ore coloniile sunt abea vizibile 'picaturi mici de roua). Incubate la
,,-,8 gr & timp de ,: ore, coloniile in forma $ sunt mici '2,+-1,2 mm in diametru), transparente,
incolore, cu nuanta cenusie, netede, conve"e, rotunde, cu margini regulate. &oloniile in forma .$
sunt semitransparente, granulate sau tuberoase, cu margini neregulate. In forma ., coloniile sunt de
culoare cafenie - aurie tuberoase, cu centrul granulat, zona transparenta si margini neregulate.
&aracteristicile bioc%imice ale enterobacteriilor sunt prezentate in tabelul nr l 'dezvoltarea la 34
gr.&).
Fulpinile tipice sunt o"idaza negativa si catalaza pozitiva, o"ideaza si fermenteaza glucoza
'2J.7J), fara sau cu o cantitate mica de gaz. Ele utilizeaza manitolul, manoza, maltoza, tregaloza,
%idrolizpeaza ureea, dau reactie pozitiva cu rosu de metil. Ku produc %idrogen sulfat si pigment, nu
1nsusesc fenialanina, lizina, arginina, malonatul, dulcita, adonita, arabitolul, mucatul, 5K&. Alte
caracteristici bioc%imice sunt variabile sau specifice pentru diferite specii de iersinii.
Y.enterocolitica produce fermentul cistinaza 'acesta este un test dlferencial). In ?$$ ea sc%imba
culoarea mediului in 9urul 1ntepaturii in culoare cafenie - 1ntunecata. Marimea si intensitatea asa
numitului snur depinde de cantitatea cistinei si consistenta gelozei. 5aca in mediul numit se
ma9oreaza doza cistinei si se micsoreaza consistenta gelozei, tulpinile cistinazopozitive coloreaza in
negru - cafeniu aproape toata coloana mediului, ce se apreciaza ca producerea %idrogenului
sulfurat.
.ezistenta iersiniilor la agentii fizici si c%imici nu se deosebeste de alte genuri ale enterobacteriilor.
Ele pier usor sub actiunea fierberii, acizilor si a alcoolului. Fimp 1ndelungat se pastreaza in g%eata,
sol si apa.
Iersiniile se deosebesc de alte genuri dupa sensibilitatea lor la antibiotici. Ele sunt sensibile la
levomicitina, streptomicina, cloramfenicol, nitrofurane, sulfanilamide. $unt rezistente la penicilina,
eritromicina, oleandomicina, lincomicina, metaciclina, novobiocina.
Iersiniile prezinta o %eterogenitate antigenica foarte variata. In prezent se deosebesc 0 variante
serologice ale Y.pseudotuberculosis si peste 3( variante de Y.enterocolitica.
Diagnosticul de laborator al iersiniozelor
.ecoltarea si transportarea materialului de cercetare 9oaca un rol important in stabilirea factorului
etiologic.
$e respecta regulile generale cum sunt recoltarea in conditii aseptice, in vase sterilizate,
ermetizarea flacoanelor, interzicerea folosirii antisepticelor, etic%etarea corecta si 1nsotirea
produselor de o fisa unde se specifica numele, virsta, adresa, data recoltarii, provienenta
produsului, diagnosticul primar, 1ndrumarea cercetarilor.
Materiale de cercetare= materiile fecale, secretiile faringiene si con9uctivale, singele, materialul
c%irurgical, urina, sputa, bila, colectii purulente si altele.
Materiile fecale '+ g) cu lingurita 'ansa) si introduc in retor, ele pot fi recoltate din scaunul ca atare,
prin clizma, fie cu sonda, fie cu tampon sau cu tubul Zieman.
$ecretiile faringiene si nazale se recolteaza in tuburi cu a9utorul tampoanelor sterile, se introduc in
tuburi cu o cantitate mica de mediu pentru transport.
$ingele se recolteaza cu o seringa sterila de 12-,2 ml. 5upa e"tragere, singele este introdus intr-un
flacon cu mediu de cultura '1=+-12).
Materialul c%irurgical se colecteaza in flacoane sterile.
5upa etic%etare, materialele colectate sunt e"pediate in mod urgent in laborator. In cazuri
imprevizibile ele pot fi pastrate temporar in frigider la J:J8 gr &.
Diagnosticul bacteriologic
Etapa 1. nsamintarea materialelor. Materialele de cercetare sunt 1mbogatite la J:J8 gr & timp de
32 zile. In acest timp se fac treceri pe mediul de cultura Endo in ziua e"pedierei si saptaminal.
Insamintarile se cultiveaza ,: ore la 34 gr & si adaugator ,: ore la ,,-,8 gr &.
Etapa ,. Selectionarea coloniilor. $e aprecieaza cresterea coloniilor. $e scot coloniile suspecte de
agenti patogeni si conditionat patogeni. &u a9utorul lupei sau a microscopului stereoscopic se scot
coloniile suspecte la iersinii 'descrise mai sus). Ele se trec in mediul diferencial, mai bine de folosit
mediile cu uree '?$$, F$I, 3lic%enitc%i etc). Insamintarile sunt dezvoltate timp de ,: ore la 34 gr
&.
Etapa 3. dentificarea primara a tulpinilor. $e apreciaza cresterea culturii in mediul diferencial,
producerea %idrogenului sulfurat, acidului 'alcalinei), gazului, descompunerea cistinei.
$e studieaza particularitatile morfologice si tinctoriale.
In dependenta de 1nsusirea glucozei, lactozei, za%arozei si ureei, tulpinile dau diferite caracteristici
in ?$$. &ele care descompun za%aroza si ureea 'Y.enterocolitica, Y.frederi/senii si Y. intermedia)
produc mai mult acid, decit alcalina si, de aceea, mediul cu indicator Andrade se coloreaza in
galben. Fulpinile care descompun numai glucoza si ureea 'Y.pseudotuberculosis, Y./ristensenii)
coloreaza acest mediu in rosu - trandafiriu. Iersiniile ureaza inactive produc acid numai in coloana.
Asadar, pentru izolarea iersiniilor este necesar de a identifica ma9oritatea tulpinilor care in mediul
diferential nu produc %idrogen sulfurat si cantitate mare de gaz.
Fulpinile suspecte sunt trecute in doua tuburi cu geloza semilic%ida 2,: >, cite un tub cu uree,
malonat, citrat, manita, dulcitol, geloza simpla 1nclinata. $e instaleaza benti pentru determinarea
producerii indolului. ?n tub cu geloza semilic%ida este incubata la ,,-,8 gr &, celelalte - la 34 gr &
timp de ,:-(0 oreB
Etapa :. dentificarea tulpinilor. $e aprecieaza mobilitatea si caracteristicile bioc%imice. Fulpinile
mobile la ,,-,8 gr & si imobile la 34 gr &, ureeazopozitive, manitolpozitive, malonat negative,
dulcitol negative, citrat variabile sunt apreciate ca Yersinia, fiindca 1nsusirile numite sunt
caracteristice numai pentru genul YersiniaB ele sunt suficiente pentru identificarea iersiniilor in
laboratoarele practice.
Mobilitatea tulpinilor dezvoltate la 34 si ,,-,8 gr &, caracteristici asemanatoare cu genul Yersinia
au si alti reprezentanti bacterieni. &ind sunt diferentiate aceste tulpini se ia in consideratie ca unele
din ele sunt aerobi, Lant%omonas este inactiva la glucoza, Aeromonas si 7lavobacterium produc
fermentul o"idaza, Art%robacter si @isteria dupa 6ram se coloreaza pozitivi. Alte genuri bacteriene
'Lant%omonas, ErMinia, Art%robacter, Lenor%abdus, Zoogloea, 6luconobacter) nu se dezvolta sau
se dezvolta slab cind sunt incubate la 34 gr &.
*entru determinarea speciilor Yersinia tulpina se insemanteaza in mediile de cultura cu za%aroza,
ramnoza, melibioza, rafinoza, sorbitol, salicina, "iloza, celobioza, &lar/ '!oges-*roscauer si
reactia la rosu de metil).
Diagnosticul serologic
E"aminarea serologica are o semnificatie mare in diagnosticul rapid a iersiniozelor, tratarea
bolnavilor la timp si efectuarea masurilor antiepidemice.
$e folosesc reactiile de aglutinare punind in contact serurile bolnavilor in delutii cu suspenziN
microbiene inactivate de diferite serovariante si .HA* cu diagnostici eritrocitari. Fitrul de
diagnostic este 1=,22 si mai mare. Fitrul anticorpilor 1=122 este putin pozitiv si devine un criteriu
pentru investigarea adaugatoare a bolnavilor. .eactiile se efectueaza prin metodele acceptate
conform instructiunilor ane"ate.

S-ar putea să vă placă și