Sunteți pe pagina 1din 9

1.Pozitia pe glob+suprafata care trebuia la nr.

4
IMG1
IMG2
Australia este o ar ce ocup n ntregime continentul cu acela i nume, insula Tasmania i alte insule
mai mici. Este cea de-a asea ar n lume dup mrime, ocupnd 7.617.!" #m$, i cea mai mare ar
din %ceania i Australasia. rile &ecine sunt 'ndonezia, Timorul de Est i Papua (oua )uinee la nord*
'nsulele +olomon, ,anuatu i (oua -aledonie la nord-est* i (oua .eeland la sud-est.
Este, de asemenea, cea mai /oas i mai plat ntindere de uscat i continentul cel mai secetos. -on ine
mai mult de ert dect orice alt continent0 dou treimi din supra1a este arid sau semiarid. Are o linie
de coast 1oarte scurt pentru o supra1a att de mare0 n a1ara )ol1ului -arpentaria i a marelui )ol1
Australian, sunt 1oarte pu ine gol1uri de-a lungul totalului de 1.""" #m de linie de coast. -ontinentului
i lipsesc n mod e&ident 1ormele de relie10 nu e2ist ruri mari, iar mun ii sunt /o i. -el mai nalt &r1
australian, ,r1ul 3oscius#o din Alpii Australieni de la grani a dintre (e4 +out5 6ales i ,ictoria are o
nl ime de numai 7.778 m, mai pu in de /umtate din nl imea 9ont :lanc-ului.
-ontinentul poate 1i mpr it n trei regiuni principale0 +cutul Australiei de ,est, Platoul Estic i 9arele
:azin Artezian. +cutul este un podi care se suprapune n mare parte cu statul Australiei de ,est, 1ormat
n principal de a1lorimente de roci precambriene &ec5i de ;.7"!.""" milioane de ani. -ele mai
remarcabile dintre aceste a1lorimente sunt Peninsula Arn5em i Podi ul 3imberl< din nord-&est. Platoul
Estic este o regiune muntoas cu o l ime de apro2imati& ;"" #m, care 1ormeaz 9un ii 9arii -umpene
de Ape. ,r1urile cele mai nalte au o altitudine de numai 1.;"" m. 9un ii (e4 England i 9un ii
Alba trii din sud au nl imi ntre ""-1.;"" m.
=ntre +cutul ,estic i Platoul Estic sunt trei bazine interioare - :azinul 9urra<, :azinul -arpentaria,
:azinul E<re. Acestea se numesc mpreun 9arele :azin Artezian, care are n cea mai mare parte mai
pu in de !"" m peste ni&elul mrii. =n nord, partea mai mare a :azinului -arpentaria este inundat de
)ol1ul -arpentaria. :azinul E<re con ine >acul E<re, care la 1; m sub ni&elul mrii este cel mai /os din
Australia. 'ntersectarea ?e ertului +impson cu aceste bazine interioare estompeaz distinc iile 1izice
dintre aceste regiuni.
=n Australia acti&itatea &ulcanic a ncetat doar n ultimele milioane de ani i e2ist mult acti&itate
seismic n Platoul Estic i ,estic. -ealalt caracteristic geogra1ic important a Australiei este marea
din dreptul coastei tropicale a @ueensland-ului. 9area :arier de -orali, cel mai mare reci1 coralier din
lume, are o lungime de peste 7.""" #m i este clar &izibil din cosmos.
7.-adrul natural- Alora si 1auna
,egeta ia este dominat de plante perene cu 1runze tari, cu 1runze bine adaptate pentru supra&ie uirea n
regiuni aride. E2ist 6"" de specii de eucalipt i 8"" de specii de salcm. .onele de &egeta ie ale
Australiei corespund n mare parte cu zonele de clim. Pdurile tropicale de pe coasta nordic i nord-
&estic con in palmieri, pini, 1erigi de copac i mangro&e n mla tinile de coast. Apro2imati& B din
supra1a a Australiei este acoperit cu pduri subtropicale i temperate, mai dese pe coasta de est,
constnd din palmieri, 1erigi de copac i eucalipt.
,ersan ii &estici ai 9un ilor 9arii -umpene de Ape con in pduri subtropicale sau temperate de eucalipt
si arbu ti, acoperind B din uscat. -mpia, spre sud de Tropicul -apricornului i pdurea de sa&an, spre
nord, constituie 76B din continent. =n regiunile cele mai aride sunt rspndite plante mici precum s1ecla
i arbu tii cu 1ructe. Cegiunile cele mai secetoase ale Australiei con in planta mulga, un salcm cu o
mare importan 1ura/er. =n sud-&est cresc arbori &aloro i cu lemn de esen tare, precum /arra i #auri.
?epresiunea Australian de ,est const din roci dure, 1oarte &ec5i, i ocup aproape ntregul stat al
Australiei de ,est i pr ile n&ecinate ale Teritoriului de (ord i Australiei de +ud. =nl ate deasupra
ni&elului acestei depresiuni, e2ist mai multe lan uri muntoase, cum sunt 3imberle< i Damersle<,
precum i a1lorimente izolate de roci, cum este 9untele A<ers.
Australia este renumit pentru speciile sale neobiEnuite de animale Ei plante slbatice, multe dintre ele
ne1iind nrudite cu nici o alt specie de pe alte continente. 9arsupialele, un ordin str&ec5i de mami1ere
care Ei poart puii ntr-o pung abdominal, sunt caracteristice Australiei. -el mai cunoscut marsupial
este cangurul. E2ist nu mai puFin de G! de specii. ?atorit asemnrii sale cu un ursuleF, #oala, un
marsupial nocturn, se bucur Ei el de o popularitate deosebit. ?eoarece se 5rneEte doar cu 1runzele
anumitor specii de eucalipt, #oala poate 1i ntlnit doar n unele regiuni. Emu, o pasre nezburtoare, 1ace
Ei ea parte din speciile endemice. Emu Ei cangurul sunt animale emblematice pentru Australia.
IMG3
IMG4
IMG5
IMG6
!.Cesurse
Cesursele Australiei de zinc, plumb, nic5el, nisipuri minerale Hrutil si zirconiuI, tantal, uraniu si carbune
brun raman, in continuare, cele mai mari din lume, in timp ce bau2ita, carbunele negru, cuprul, aurul,
minereul de 1ier, ilmenitul, litiul, minereul de magneziu, niobiul, argintul si diamantele situeaza Australia
in topul primelor 6 tari producatoare ale lumii.
Cesursele si ni&elul productiei minelor0
Cesursele demonstrate ale Australiei pot sustine actualul ni&el de productie al minelor pentru inca zeci de
ani de acum incolo.
Cesursele de aur sunt estimate a 1i e2ploatabile pentru 7" de ani de acum incolo Hla ni&elul actual de
productieI, cele de plumb la !" de ani si cele de zinc la !" de ani - acestea 1iind cele mai scazute. Aceste
e&aluari arata ne&oia de a largi campul de e2plorare, pentru a putea mentine ni&elul de e2ploatare actual.
E2plorarile mineraliere0 -5eltuielile cu e2plorarile au crescut puternic, a/ungandu-se in 7""G-7""; la
1"78,! milioane dolari.
?esi c5eltuielile pentru e2plorari sunt dominate in continuare de cele pentru aur HJ!1.7I, in 7"";,
acestea sunt de/a mai mici 1ata de 7""!-"G* c5eltuielile pentru toate celelalte tipuri de e2plorari Hcu
e2ceptia diamantelorI au crescut. -resteri insemnate s-au inregistrat pentru uraniu H7BI, a/ungandu-se la
7",7 milioane dolari, minereu de 1ier H8!BI K 116,G milioane dolari, metale de baza K 761,1 milioane
dolari si carbune K 178,8 milioane dolari.
-resterea economica a -5inei si a cererii acesteia pentru resurse minerale, in special metale de baza,
minereu de 1ier si carbune /oaca un rol important in perspecti&a e2plorarilor din Australia.
Pentru &iitor, se estimeaza cresterea c5eltuielilor pentru descoperirea de noi zacaminte.
:ogatia resurselor minerale ale Australiei o 1ac o tara-c5eie pentru e2port. +e estimeaza ca, in perioada
7""7-"8, Australia a e2portat minerale in &aloare de AJ 116,7 miliarde, ceea ce reprezinta o crestere de
1"B 1ata de anul anterior.
RESURSELE NATURALE Bauxita 42.660.000 t ( locul I pe glob )
! "ie# ! $6.6%0.000 t ( locul II pe glob )
! Au# ! 2%& t ! ( locul III pe glob )
! 'lu(b ! %)*.000 t ! ( locul I pe glob )
! +i,c ! $*&.000 t ! ( locul II pe glob )
! +aca(i,te -e u#a,iu! i, .e/t 'ilba#a
ENER0IE 0a1e ,atu#ale 2236 (ila#-e (4
! 5uila )*6.000.000 t
! Lig6,it ! 4$.000.000 t
! 'et#ol ! 2%.000.000 t
! U#a,iu ! 2.20$ t
7RESTEREA ANI8ALEL9R Bo:i,e 26.)$2.000 capete
! 9:i,e ! )20.6%).000 capete ( locul I pe glob )
! La,a 200.000 t
7EREALE SI 'R9;USE ALI8ENTARE 9:a1 ).622.000 t
! 0#au ! )6.62&.000 t
! 9#1 ! %.4*0.000 t
! .i, ! %.0&0.000 t
'LANTE 9LEA0IN9ASE SI IN;USTRIALE T#e/tie -e 1a6a# &&.4&4.000 t
! Rapita ! &)6.000 t
! bu(bac ! 424.000 t
7ITRI7E3 "RU7TE3 'LANTE TR9'I7E 7it#ice 242.000 t
! A,a,a/ )%0.000 t
4<%.I,-icele -e -e1:olta#e u(a,a= Populatia
IDU (2010) L0,937[3] (foarte nalt) (locul 2)
9a/oritatea celor 7",6 milioane de australieni sunt descenden i ai coloni tilor englezi din sec 1 i 7",
ma/oritatea din 9area :ritanie i 'rlanda. Popula ia Australiei s-a mrit de G ori de la s1r itul rzboiului
mondial, 1iind in1luen at de un ambi ios program de imigrare. ?up cel de-al ''-lea rzboi mondial i
pn n anul 7""", aproape ;. din totalul cet enilor s-au stabilit n regiune ca noi imigran i, nsemnnd
c aproape 7 din 7 australieni s-au nscut n a1ar. % mare parte din imigran i sunt cali1ica i, dar cota
imigra iei include categorii pentru membri ai 1amiliei i re1ugia i. =n 7""1, cei mai mul i dintre
australienii nscu i n a1ara rii au pro&enit din 9area :ritanie, (oua .eeland, 'talia, ,ietnam i -5ina.
% dat cu des1iin area n 17! a sistemului ce restric iona imigrarea cet enilor de culoare pe teritoriul
australian, au 1ost stabilite numeroase ini iati&e din partea gu&ernului pentru a ncura/a i promo&a
armonia ntre rase bazndu-se pe o politic multicultural.
Popula ia indigen - n mare parte aborigeni i locuitori ai insulelor situate n strmtoarea Torres-
numra n 7""1 G1",""! persoane H7,7B din totalul popula ieiI, consemnndu-se ast1el o cre tere
impresionant 1a de 176 Hdoar 11;,;! de indigeniI.
IMG7
IMG8
Procentul indigenilor australieni ce au la acti& ani de nc5isoare sau sunt omeri este mai mare dect n
cadrul popula iei australiene. (i&elul de educa ie e sczut i speran a de &ia pentru 1emei i brba i
este cu 17 ani mai scurt dect la un australian obi nuit.
>a 1el ca toate rile puternic dez&oltate, Australia prezint o mbtrnire a popula iei, cu tot mai mul i
pensionari i o 1or de munc mai sczut. Mn numr mare de australieni H7;,8G pentru perioada
7""7K7""!I trie te n a1ara rii. Engleza este limba na ional, &orbit i scris ca i engleza
australian. -on1orm recensmntului din 7"""1, engleza este limba &orbit n cadrul 1amiliei de ctre
8"B din popula ie. Mrmtoarele limbi &orbite n cadrul 1amiliei sunt c5ineza H7,1BI, italiana H1,BI i
greaca H1,GBI. % propor ie considerabil din numrul imigran ilor pro&eni i din prima i a doua
genera ie &orbesc 7 limbi.
+e crede ca nainte de primul contact cu e2ploratorii europeni erau n /ur de 7""-!"" de dialecte
aborigene. Acum, doar 7" dintre ele au supra&ie uit i 7" sunt pe cale de dispari ie. % limb indigen
rmne limba matern pentru apro2imati& ;",""" de oameniH",7;BI. =n Australia e2ist un limba/ al
semnelor numit Auslan, care este limba principal a apro2imati& 6,;"" de oameni cu disabilit i de
&orbire.
Australia nu are o religie principal. Cecensmntul din 7""1 a artat c 68B dintre australieni sunt
cre tini H77B romano-catolici, 71B anglicaniI i ;B nu cred n religii cre tine. 16B au declarat c nu
cred n &reo religie anume Humanism, ateism, agnostici, ra ionali tiI i 17B au re1uzat s rspund sau nu
au dat un rspuns adec&at intrepretrii. -a n multe alte ri &estice, ni&elul participrii acti&e la slu/bele
religioase este mult mai sczut dect datele 1urnizate* participarea sptmnal este de 1,; milioane,
apro2imati& 7,;B din popula ie. coala este obligatorie peste tot n Australia pentru cei cu &rste ntre 6-
1; ani H16 ani n Tasmania, 17 ani n &estul AustralieiI atingndu-se ast1el un grad de al1abetizare de
B. +unt apro2imati& !8 de uni&ersit i de stat care primesc 1inan are din partea gu&ernului.
6.Orase si dispunerea lor
IMG9
+<dne< !.6 milioane
9elbourne !.1 milioane
:risbane 1.; milioane
Pert5 1.7 milioane
Adelaide 1." milioane
-anberra !"!,8G6
IMG10
!"#ne" este capitala (oii )alii de +ud. -u o populaFie de peste G,1 milioane de locuitori, este cel mai
mare oraE din Australia. Este de asemenea cea mai &ec5e aEezare colonizat de europeni din Australia,
1iind 1ondat ca o colonie britanic n 1788. +<dne< este situat pe malul unuia dintre cele mai 1rumoase
gol1uri din lume, cu un port natural minunat, pe care na&igatorul britanic Names -oo# l-a botezat, n 177",
Port Nac#son. +<dne< de ine recordul superlati&elor n Australia0 este cel mai mare ora , cel mai mare
centru industrial, cultural i 1inanciar, cel mai mare port, cel mai mare nod de comunica ie.
?in punct de &edere geogra1ic, orasul se intinde in doua regiuni0 -ampia -umberland Ho regiune relati&
plata, a1lata la sud &este de portI si platoul Dornsb< Hun platou de nisip, a1lat la nord de portI. %rasul
impreuna cu suburbiile sale acopera circa 17.G"" #mp, de la Da4#esbur< Ci&er in partea de nord la
terenurile intinse din sud si de la :lue 9ountains in &est la %ceanul Paci1ic in est.
'n districtul central de a1aceri al +<dne<-ului, cladirile publice coloniale si casele coc5ete cu terase stau
alaturi de modernele zgarie-nori precum +<dne< To4er, care atinge o inaltime de !"; m. ?e alt1el centrul
este +<dne< Darbour :ridge, pod care pentru multi ani a constituit simbolul orasului, 1inalizat in anul
1!7, acesta 1ace legatura intre nordul orasului si sudul si estul suburbiilor si a 1ost la acea data cel mai
mare pod 1ormat dintr-un arc de cerc, din lume.
Podul a 1ost eclipsat ca si simbol, odata cu desc5iderea in anul 17! a +<dne< %pera Douse, situata la
:ennelong Point, in gol1ul unde se a1la un port natural - Port Nac#son, aceasta 1iind in prezent una dintre
cele mai 1aimoase piese ale ar5itecturii moderne din intreaga lume si inscrisa pe lista Patrimoniului
-ultural Mnesco in anul 7""7.
% alta capodopera ar5itecturala a1lata in +<dne< este 1ara indoiala -atedrala +1anta 9aria, catedrala
inc5inata a/utatoarei crestinilor - +1anta 9aria si considerata ocrotitoarea Australiei. 'mpunatoare cladire
este construita deasupra unei basilici de catre Papa Pius al O'-lea, in anul 1!", aceasta 1iind cea mai
mare catedrala romano-catolica din emis1era sudica. -atedrala +1anta 9aria este construita dupa un plan
tipic englez cu ar5itectura in stil got5ic, din perioada secolului O'O, 1atada acesteia inspirata dupa
modelul catedralei (otre ?ame din Paris.
+<dne< are o populatie de peste G,7 milioane de locuitori, zona metropolitana populata in principal din
descendenti ai emigrantilor englezi si irlandezi, dar ca si in alte orase mari australiene, +<dne< a 1ost
trans1ormat in ultimii ani de migrarea din sudul Europei si sud-estul Asiei, aici gasindu-se o mare
concentratie de libanezi, &ietnamezi si alti emigranti asiatici, precum si un numar mare de italieni si greci.
+<dne< este capitala comerciala, industriala, 1inanciara si turistica a Australiei si unul dintre cele mai
semni1icati&e centre 1inanciare din regiunea Asia - paci1ic, aici a1landu-si sediul sase dintre cele mai mari
corporatii.
+<dne< este un oras ce iubeste &iata de noapte si acest aspect nu trebuie ratat, 1ie ca incercati barurile si
cluburile de pe strada %21ord +treet, sau &a prinde dimineata in berariile traditionale din cartierele 3ings
-ross si T5e Coc#. ?upa lasarea intunericului luminatia ar5itectonica insu1leteste orasul, in special in
-ircular 3e< si +<dne< %pera Douse, unde &a puteti delecta cu spectacole de balet si concerte de muzica
clasica.
+<dne< se a1la la o distanta de mai putin de o ora de mers cu a&ionul 1ata de alte orase importante ale
Australiei, precum Adelaide, 9elbourne, :risbane sau -anberra.
'n +<dne< &erile sunt 1ierbinti iar iernile moderate, temperaturile &ariind de la 1! la 77 grade -elsius, cu
un ni&el de precipitatii anuale de 1.1; mm.
IMG11
IMG12
IMG13
$elbourne este al doilea cel mai mare oras din Australia si capitala statului ,ictoria. ?esi este
binecunoscut in lume, ca 1iind de multe ori mai atracti& decat +<dne<, in ultimul timp 9elbourne-ul a 1ost
eclipsat catre acesta din urma. ?esi nu este un oras prea turistic si prea sunt mult de &azut, totusi &a &a
place 9elbourne-ul in stilul sau, c5iar daca dupa doua sau trei zile isi &a pierde atracti&itatea.
%rasul a 1ost 1ondat in 18!; de catre No5n :attman si No5n Aa4#ner care au gasit aici o regiune 1ertila,
e2emplul lor 1iind urmat si de alti crescatori de &ite. 'n /urul anului 18;", in zona a 1ost descoperit aur si
s-a pornit o goana teribila a cautatorilor de metal pretios. Acest lucru a dus la o dez&oltare neintrerupta a
orasului care, intre 1"1-177, a 1ost c5iar capitala tarii. El a ramas centrul administrati& al statului
,ictoria, port important si nod 1ero&iar laudandu-se nu doar cu aeroportul modern ci si cu cele trei
uni&esitati, cu conser&atorul, cu muzeele si )radina :otanica.
%rasul 9elbourne a de&enit o gazda primitoare pentru oameni &eniti din toate colturile lumii. E2ista un
cartier c5inezesc, in care, inca din 18;6, s-a construit templul P+ee Qup Noss DouseR, un alt cartier italian,
P9ica 'talieR, renumit pentru micile sale localuri de tip mediteranean, un cartier grecesc si altul
&ietnamez. Toate pastreaza in1luentele etnice ale locurilor de bastina, acestea 1iind usor de recunoscut
dupa magazinele de tot 1elul.
%rasul este prietenos si plin de &iata. -entrul, inc5is masinilor, etaleaza magazine elegante, piete largi si o
multime de spatii &erzi, o1erind totodata locuri placute de promenada. Piata centrala, impodobita cu
1antani arteziene, este locul in care au loc spectacole de strada, concerte roc# si alte distractii gratuite,
apreciate mai ales de tineri.
Mn 1armec deosebit il da orasului &ec5iul tram&ai, a carui in1atisare a ramas aceeasi ca acum 1"" de ani.
Este de obicei &erde si are scaune de lemn. E2ista desigur si tram&aie noi, dar acestea sunt mult mai putin
apreciate de turisti. Mnui dintre marii admiratori ai tram&aiului de odinioara a 1ost Elton No5n, care c5iar a
cumparat un asemenea &e5icul si l-a e2pus in gradina casei sale din +an Arancisco.
'n ,ictorian Art -enter sunt e2puse lucrari ale pictorilor australieni, printre care si cele ale unor
aborigeni. Tot aici pot 1i admirate a&ioane &ec5i si corabia Poll< 6oodside, construita la :el1ast in 188;.
%rasul se umple de si mai multa &eselie in luna martie, cand are loc Aesti&alul 9oomba. 'n limba
aborigenilor cu&antul PmoombaR inseamna P&ino si distreaza-teR. ?in ne1ericire putini nati&i mai pot
participa la procesiunile de strada sau spectacole. ,ec5ii stapani ai locurilor au 1ost ucisi de boli, de
bautura si de 1elul inuman, in care au 1ost tratati de albii &eniti aici.
IMG14
IMG15
IMG16
%ert& este un loc minunat pentru iubitorii de animale. Pe langa mica gradina zoologica Pert5 .oo, mai
e2ista -a&ers5am 6ildli1e Par#, unde puteti &edea pe &iu o mare &arietate de pasari, canguri, ursi #oala,
sau multe alte animale a1late in libertate intr-o supra1ata mare ingradita, si unde &izitatorii pot sa
5raneasca personal animalele.
'n Pert5 si pe langa oras se gasesc locatii deosebite unde puteti ser&i masa sau bauturi. >a 7" minute de
oras este +4an ,alle<, una din cele doua regiuni &iticole din &estul Australiei. Aproape de +4an ,alle<
este un restaurant unde se poate ser&i un sortiment de pizza in&entat de catre castigatorul competitiei
AmericaSs Plate din 7"";, un concurs international pentru cei mai buni e2perti gastronomici in pizza din
lume.
Pert5 este un oras mare si curat, insa cea mai mare atractie o reprezinta clima placuta si pla/ele 1rumoase.
-erul orasului Pert5 este unul dintre cele mai 1rumoase pe care le &eti &edea &reodata.
Pert5 este poarta spre restul &estului Australiei, care se intinde de la regiunea aspra 3imble< din nordul
departat, prin regiunea &asta Pilbara spre campurile de o&az din tinutul de mi/loc si spre padurile si
1ermele cu clima temperata din sud-&estul statului.
Puteti cutreiera regiunile mai putin populate, puteti pescui merlin, inota cu balenele, &a puteti bucura de
sur1ing, puteti cauta aur la 3algoorlie sau e2plora padurile uriase.
IMG17
IMG18
IMG19
'#elai#e este capitala si cel mai poluat oras al statului australian Australia de +ud. Este al cinci-lea oras
ca marime din Australia si este cunoscut ca 1iind orasul bisericilor. Adelaide are o populatie estimata la
peste 1,78 milioane locuitori. Ad/ecti&ul 1olosit pentru a descrie locuitorii si alte calitati ale orasului este
TAdelaideanT.
Adelaide este un oras de coasta, situat pe malul estic al gol1ului +t. ,incent, pe campiile Adelaide in
nordul peninsulei Aleurieu. +uburbiile ating 7" #m de la coasta pana la poalele dealurilor insa se e2tind
1"" #m de la oraselul )a4ler in partea nordica, pana la +ellic#s :eac5 in sud.
(umit ast1el in onoarea Ceginei Adelaide, sotia de origine germana a regelui 6illiam ',, orasul a 1ost
1ondat in anul 18!6 ca 1iind capitala pro&inciei britanice libere din Australia. -olonelul 6illiam >ig5t,
unul intre 1ondatorii orasului, a proiectat orasul si a ales locatia in aproprierea raului Torrens, in zona
ocupata initial de catre indigenii australieni din tribul 3aruna. Proiectul lui >ig5t a pre&azut orasul
Adelaide cu strazi sub 1orma de grila/, starbatut de bule&arde largi, piete piblice mari si incon/urat peste
tot de parcuri.
-a si gazda a gu&ernului australian si centru comercial, Adelaide este locul unde se gasesc multe institutii
1inanciare si gu&ernamentale. 9area parte dintre acestea sunt amplasate in centrul orasului, dealungul
bule&ardului cultural si a di&erselor districte economice din zona metropolitana.
Astazi Adelaide este recunoscut pentru multitudinea de 1esti&aluri si e&enimente sporti&e, preparatele
culinare, pla/ele sale lungi si &inurile sale.
Adelaide se gaseste intr-una din cele mai importante regiuni &iticole ale Australiei si se in&ecineaza cu
unele dintre cele mai aride zone din lume K campia (ullarbor si 9arele ?esert ,ictoria. Totusi, Adelaide
este un oras in&erzit si agreabil, cu numeroase parcuri, tra&ersat de un rau incantator.
?esi in trecut Adelaide a&ea reputatia de a 1i prea conser&atoare si linistita, in prezent este un oras acti&,
cu o &iata de noapte &ariata, cu numeroase teatre, cinematogra1e si cluburi.
IMG20
IMG21
IMG9
(anberra este capitala Australiei. -u o popula ie de !67.""" de locuitori, este cel mai mare ora din
interiorul Australiei i al optulea la ni&el na ional. %ra ul este situat la captul de nord al Australian
-apital Territor< HA-TI, la 78" #m sud-&est de +<dne< i 66" #m nord-est de 9elbourne. Mn locuitor din
-anberra este cunoscut ca un UcanberranV.
>oca ia ora ului -anberra a 1ost aleas pentru amplasarea capitalei na iunii n 1"8 ca un compromis
ntre +<dne< i 9elbourne, primele dou mari ora e din Australia. Acesta este neobi nuit printre ora ele
australiene deoarece este un ora cu totul plani1icat n a1ara oricrui stat, similar cu ?istrictul -olumbia
din +MA. =n urma unui concurs interna ional pentru design al ora ului a 1ost selectat planul ar5itec ilor
americani 6alter :urle< )ri11in i 9arion 9a5on< )ri11in, iar construc ia a nceput n 11!. Planul
celor doi prezenta moti&e geometrice precum cercuri, 5e2agoane i triung5iuri i a 1ost centrat n /urul
a2elor aliniate cu reperele topogra1ice semni1icati&e din Australian -apital Territor<.
?esignul ora ului a 1ost in1luen at de mi carea ora -grdin i include zone semni1icati&e de &egeta ie
natural datorit crora -anberra este numit Ucapitala tu1i urilorV. -re terea i dez&oltarea ora ului au
1ost mpiedicate de cele dou rzboaie mondiale i de 9area criz economic care a e2acerbat o serie de
dispute de plani1icare i ine1icien a unei sec&en e de organisme care trebuiau s supra&eg5eze
dez&oltarea ora ului. -apitala a de&enit un ora n1loritor dup Al ?oilea Czboi 9ondial, odat ce prim-
ministrul Cobert 9enzies a sus inut dez&oltarea acesteia, iar -omisia (a ional pentru ?ez&oltarea
-apitalei a 1ost n1iin at cu puteri e2ecuti&e. ?e i Australian -apital Territor< se autogu&erneaz,
gu&ernul 1ederal i pstreaz o anumit in1luen prin intermediul (ational -apital Aut5orit<.
Aiind sediul gu&ernului australian, n -anberra se a1l Palatul Parlamentului, =nalta -urte i numeroase
departamente i agen ii gu&ernamentale. Aici e2ist de asemenea mai multe institu ii sociale i culturale
de importan na ional, precum 9emorialul australian al rzboiului, Mni&ersitatea (a ional
Australian, 'nstitutul Australian al +portului, )aleria (a ional, 9uzeul (a ional i :iblioteca
(a ional. -orpul o1i eresc al Armatei Australiene este instruit la -olegiul 9ilitar Cegal, ?untroon, n
capital a1lndu-se i Academia 9ilitar Australian.
A-T, la 1el ca i 6as5ington, ?.-., este independent de orice stat pentru a pre&eni orice stat s ob in
a&anta/ul de a gzdui sediul puterii 1ederale. -u toate acestea, spre deosebire de 6as5ington, A-T
dispune de reprezentare n Parlamentul 1ederal, a&nd propria Adunare legislati& i un gu&ern
independent, similar statelor.
?eoarece ora ul are un procent ridicat de 1unc ionari publici, gu&ernul 1ederal contribuie cu cel mai mare
procent la produsul brut de stat i este cel mai mare anga/ator din -anberra. Aiind sediul gu&ernului, rata
oma/ului este mai mic, iar &enitul mediu este mai mare dect media na ional, n timp ce pre urile
propriet ilor sunt relati& mari datorit reglementrilor de dez&oltare relati& limitate. (i&elurile de
educa ie ter iar sunt mai mari, iar popula ia este tnr.
IMG22
IMG23