Sunteți pe pagina 1din 7

Reprezentanti ai scolii sistemice si

contributia lor adusa la dezvoltarea stiintei


managementului
Management este un termen englezesc, cu semantica deosebit de complexa, care
desemneaza stiinta conducerii organizatiilor socio-economice si conducerea stiintifica a
acestora.
Complexitatea semantica a termenului este determinata de sensurile sale multiple:
-management-ul constituie o stiinta, adica un ansamblu organizat si coerent de
cunostinte concepte, principii, metode si tehnici - prin care se explica, in mod
sistematic, fenomenele si procesele ce se produc in conducerea organizatiilor.
-management-ul reprezinta,de asemenea, o arta, care reflecta latura sa pragmatica
si care consta in maiestria manager-ului de a aplica la realitatile diferitelor situatii, cu
rezultate bune, in conditii de eficienta cunostintele stiintifice.
-in sfarsit, management-ul constituie si o stare de spirit specifica, reflectata de un
anumit fel de a vedea, a dori, a cauta si a accepta progresul.
Procesul conturarii si afirmarii stiintei management-ului a fost alonat de o serie
de scoli si miscari carora le corespund abordari specifice, din unghiuri diferite si
complementare, ale fenomenului managerial.
Prezentarea sintetica a celor sase scoli si micari ce pot si indentificate in evolutia
acestei stiinte, portrivit unei conceptii la care nu este insa aliniata intreaga literature de
specialitate, este facuta in continuare.
Miscarea sistematica:
Precedata de peste doua decenii de preocupari si cautari sustinute in domenii din
care imprumuta, de fapt, o serie de concepte de baza-bilogica!". von #ertalanff$%,
cibernetica !&. 'iener, R.(shb$%, teoria informatiei!C.)hannon%, miscarea sistematica
cunoaste o spectaculoasa afirmare la milocul deceniului al saptelea prin lucrarile lui
R.ohnson, *.+ast, ,.Rosenz-eg, ).#eer, ,.*orrester, )..ptner, ,.Meleze, (./. +uhten0o,
*.1. (fanasiev, /.2. #lauberg, 2.&. )adovs0i, 3.1. /udin si altii.
Considerata astazi de numerosi specialisti ca o adevaata metastiinta sau ca o noua
atitudine in stiinta, abordarea sistematica s-a impus rapid si a castigat un larg interes prin
caracteristicile sale principale care constau in:
-conceptia noua de tratare a fenomenelor si proceselor cercetate intr-o viziune
integratoare a partilor componente.
-capacitatea de a evidentia calitatile interrogative pe care le poseda un
ansamblu!sistemul% si care nu sunt proprii nici uneia dintre componentele!subsisteme%
acetuia luate separate.
-operarea cu un instrument metodologic relativ simplu si unitar, valabil pentru
sisteme in general, fizico- naturale, socio-economice, fiziologice etc.
-capacitatea de a evidentia legaturile existente intre sisteme foarte diferite ca
amploare si complexitate, pe baza efectuarii analizei in mod etaat, la niveluri suprapuse
de agregare a acestor sisteme.
-orientarea cu precadere spre perfectionarea miloacelor de cunoastere a
sistemelor, enuntarea principiilor si regulilor privind cmportamentul acestora ramanand
pe plan secundar.
-tratarea preocuparilor de perspective a sistemelor analizate, surprinse in esenta
organizarii si functionarii lor, care sunt modelate formal logico-matematic.
/n domeniul management-ului, miscarea sistematica are urmatoarele trasaturi:
-realizeaza sinteza conceptiilor scolilor si miscarilor care au precedat-o si, in
special, ale ultimelor trei, de la care preia o serie de elemente pe care le trateaza in
viziunea integratoare ce ii este proprie: de la miscarea cantitativa-rigurozitatea limbaului
matematic si perspectivele utilizarii informaticii, de la scoala sistemelor sociale - esenta
procesului decizional si fundamentele pregatirii deciziilor, de la scoala empirica-
abordarea intreprinderii in ansamblu, ideea efectelor directe si implicit, ale actiunilor
desfasurate intr- un subsistem asupra celorlalte subsisteme componente ale intreprinderii.
-incearca cu succes interferarea cu alte stiinte sau discipline-macreconomia,
economia intreprinderii, cercetarea operationala, informatica etc, propunand o abordare
multidisciplinara, mai realista si mai eficace.
-abordeaza intreprinderea ca un ansamblu unitar atat pe planul configuratiei sale
structurale, cat, mai ales, al mecanismului complex al functionarii sale.
-introduce concepte noi corespunzatoare trasaturilor definitorii ale organizatiilor
moderne-dinamismul, adaptabilitatea, flexibilitatea, autoreglarea etc. concepte pe care
le operationalizeaza in modele complexe pragmatice de tipul celor de dinamica
industriala.
-foloseste limbaul matematic, cibernetic si informatic, ca forme concise si
comode de exprimare cuantificata a elementelor din cadrul sistemului intreprindere, ca
instrument de lucru.
-propune o metodologie specifica de abordare sistemica, care este inductiv-
deductiv, in sensul ca, pornind de la obiectivele intreprinderii ca sistem, determina
cerintele acestuia fata de diferitele sale componente pe care apoi le integreaza in structura
ansamblului.
(bordarea sistematica porneste de la teoria generala a sistemelor fondata de
#ertalanff$, potrivit careia... in vederea intelegerii si organizarii intregului este necesar sa
fie cunoscute atat partile, cat si relatiile dintre acestea.2iziunea realizarii sub forma unei
colectii de sisteme a imbogatit managementul, impunand luarea in considerare
fenomenelor si proceselor in interdependenta lor introducand notiunile de sisteme
ierarhizate, sisteme inchise si sisteme deschise.
/erarhizarea sistemelor evidentiaza raporturile dintre sistemele coexistente. (stfel
se poate vorbi de sisteme si subsisteme. )ubsistemele sunt parti ale sistemelor care
indeplinesc o anumita functiune fiecare. /n cadrul unei companii, de exemplu, considerata
ca sistem diviziile apar ca sbsisteme. .rice parte a intregului, vazuta de la nivelul ierarhic
superior ca subsistem, poate fi considerata la randul sau un sistem in raport cu
componentele sale respectiv subsistemele sale. . divizie dintr-o companie industriala are
ca subsisteme unitatile productive nemilocite, fabrici, uzine, ferme, santiere de
constructii etc.
/erarhizarea sistemelor subliniaza inderdependenta in plan vertical, iar
interconexiunea arata pe langa aceasta si legaturile in plan orizontal. . uzina de masini
electrice, de exemplu este interconectata la corporatia sau holdingul din care face parte
organica, primind asistenta economica si manageriala, la randul ei, ea poate oferi asistenta
economica si manageriala altor parti ale companiei aflate in plan orizontal cu ea sau in
subordinea sa.
(bordarea sistemica imbunatateste performanta managementului prin crearea
posibilitatilor de a lua in considerare, in procesul decizional, a cat mai multor variabile de
care depind rezultatele activitatii organizatiilor.
/n publicatiile de specialitate, sistemele sunt diferentiate in functie de intensitatea
comnunicarii lor cu mediul in sistene inchise si sisteme deschise. )istemele inchise nu sunt
influentate si nu interactioneaza cu mediul. )e afirma ca 4a$lor a interpretat omul si
organizatia din care face parte ca niste mecanisme inchise. /nteractioneaza cu mediul.
Managementul modern, in abordarea sa sistematica, porneste de la considerentul ca
organizatiile sunt sisteme dinamica, deschise. Pe aceasta baza, managementul organizatiilor
trebuie sa tine seama de resursele interne si externe disponibile, de dezvoltarile tehnologice si
de tendintele pietii, in toate deciziile pe care le adopta.
5e asemenea, abordarea sistematica prezinta un salt in evolutia managementului
deoarce tine seama in rezolvarile decizionale de toate abordarile si teroriile anterioare.
Problema se rezolva nu numai in interesul firmei, ci si al personalului angaat si, de regula,
cand este ustificat si operational, se utilizeaza metodele cantitative preconizate de stiinta
managementului si cercetarile operationale.
)coala sistemica reprezentata de P. 5rnec0er, R. ,ohnson, *. +ast, 6. Mintzberg, M.
Porter. 3ste scoala cea mai cuprinzatoare deoarece abordeaza multidisciplinar toate cele 7
functii ale managementului: previziunea , organizarea, coordonarea, antrenarea si evaluarea.
5e asemenea situeaza pe primul plan finalitatea economica a firmei.
P343R *. 5R8C+3R
1. O sintez a biografiei profesionale
"a 99 noiembrie :;;7, la re<edin=a sa din Claremont, California, s-a stins din via=>
?.mul care a inventat managementul@ (Business Week, :A noiembrie :;;7%. Peter *. 5ruc0er
s-a dus Bn lumea umbrelor cu opt zile Bnainte de a Bmplini CD de ani.
&>scut la 2iena, Bn anul 9C;C, a beneficiat de o educa=ie intelectual> de excep=ie. (
ob=inut doctoratul Bn 1ermania, Bn drept public <i rela=ii interna=ionale. Bn 9CEE, stabilit
temporar la "ondra, ca director de resurse la o banc> britanic>, audia s>pt>mFnal, la
Cambridge 8niversit$, seminariile lui ,ohn Ma$nard +e$nes. Mai tFrziu, stabilit definitiv Bn
)8( !9CEG%, B<i va defini raporturile cu <tiin=a economic> prin afirma=ia: ?nu exist> decFt un
singur punct asupra c>ruia eu <i economi<tii suntem de acord: eu nu sunt economist@ !#eatt$,
9CCA, p. 9A%.
2asta sa oper> este cuprins> Bn EA de c>r=i !a publicat, Bn medie, o carte la doi ani%,
din care ultimele patru le-a scris dup> Bmplinirea venerabilei vFrste de A; de ani. ,ac0 #eatt$,
autorul primei c>r=i biografice dedicate ?Bn=eleptului din Claremont@, Bl consider> un adev>rat
?moralist al civiliza=iei de afaceri din zilele noastre@, ?omul care a inventat societatea
corporatist>@, care ?a spus adev>rul a<a cum 9-a perceput zi de zi, dovedind integritate
intelectual>@ <i sus=ine c> ?opera lui Peter *. 5ruc0er va r>mFne valabil> pentru c> dezv>luie
evolu=ia viitoare a societ>=ii@.
)-a afirmat despre c>r=ile lui 5ruc0er c> reprezint> doar um>tate din opera sa, restul
fiind sutele de articole, studii, eseuri publicate Bn ziarele <i revistele vremii. Bntre 9CG7 <i
9CC7 a scris o ?coloan> lunar>@ la Wall Street Journal, respectiv zeci de arti-cole <i eseuri
Bn revistele Harvard Business Review, The Public Interest, The Atlantic Monihl, The
!cono"ist# . selec=ie a eseurilor <i articolelor publicate Bn aceste presti-gioase reviste
americane este reluat> Bn cartea The !colo$ic %ision !9CCE%. Ca recunoa<tere a meritelor
sale incontestabile, The !cono"ist Bl consider> pe Peter *. 5ruc0er ca fiind ?cel mai mare
gFnditor pe care <tiin=a managementului 9-a produs vreodat>@. Pe lFng> cele :: de c>r=i
consacrate problemelor managementului contemporan, a publicat dou> romane <i
numeroase c>r=i de analiz> social> <i politic>. Cel mai mare succes editorial 9-a Bnregistrat
cu c>r=ile de management, acestea fiind traduse Bn peste :7 de =>ri !dup> 9CAC, multe
dintre ele fiind traduse Bn limba romFn> <i publicate Bn =ara noastr>%, fiind vFndute,
fiecare, Bn aproximativ cinci-<ase milioane de exemplare. "a desele Bntreb>ri de genul
?Ce mai faciH@, Peter 5ruc0er r>spundea invariabil ?)criuI@ sau ?Care dintre c>r=ile
publicate este cea mai bun>H@ r>spundea: ?8rm>toarea@.
)tabilit Bn 9CEG Bn )8(, <i-a Bnceput activitatea ca analist politic, iar Bn 9CEC a debutat
ca profesor de economie la Colegiul #ronxville din &e- Jor0. Bn timpul r>zboiului !9CKE% a
devenit consultant pe probleme de management la cea mai mare corpora=ie din lume -
1eneral Motors -, experien=> valorificat> prin scrierea <i publicarea c>r=ii The &once't o(
&or'oration !9CK7%. /n anii L7; <i LD; a fost consultant la mari firme aponeze !4o$ota etc%,
precum <i la Pentagon, Bn timpul administra=iilor +enned$ <i ,ohnson. 4imp de :9 de ani a
continuat s> fie profesor <i consultant Bn management la &e- Jor0 8niversit$, apoi, Bn anii
LG;, s-a mutat la 1raduate )chool of Management din Claremont, institu=ie care, Bn semn de
omagiu, Bi poart> numele, BncepFnd din 9CAG.
(ctiv timp de D; de ani, Peter *. 5ruc0er a fost <i r>mFne asimilat Bn memoria
discipolilor <i admiratorilor ca fiind un remarcabil ?scriitor, profesor <i consultant@ pe
probleme de management. ,ohn 4arrant, autor al c>r=ii )rucker* The Man Who Invented
&or'orate Societ, a afirmat c> Peter 5ruc0er s-a distins Bn c>r=ile sale prin ?m>iestria lui
unic> de a contopi voca=ia de profesor cu cea de scriitor capabil s> ofere pl>cerea lecturii@
!#eatt$, 9CCA, p. :9%.
2. Drucker - gnditor al managementului modern
5e<i opera lui Peter 5ruc0er a fost bine ?zidit>@, n-a avut parte numai de aprecieri
<i elogii. Bnspre sfFr<itul secolului MM, unele dintre c>r=ile sale au fost supuse <i unor cri-
tici sau def>im>ri. Principalele repro<uri formulate au fost: ?lipsa de profunzime@ sau
?superficialitatea Bn exprimarea ideilor@, absen=a referin=elor bibliografice, insuficientul
?respect pentru opera Bnainta<ilor@ etc. etc.
/n opinia noastr>, accentele critice <i ?Bn=ep>turile@ detractorilor mai vechi sau mai
noi pot fi considerate, mai degrab>, Bmpuns>turi de viespi, ce se BnvFrt Bn urul operei lui
Peter R 5ruc0er, f>cFndu-i o meritat> aureol>. Pentru a demonta asemenea critici frivole,
este suficient s> se =in> seama de tiraele uria<e ale c>r=ilor editate !milioane de
exemplare%, de traducerea unora Bn peste :7 de =>ri !,aponia, China, =>rile 83, RomFnia%.
5e asemenea, de remarcat c> textul c>r=ilor sale abund> de referin=e la titluri de c>r=i <i
nume de autori, cu comentarii extrem de nuan=ate ideatic <i <tiin=ific. 8n exemplu
concludent este cartea The +ew Realities !9CAC%, a c>rei bibliografie consultat> se
reg>se<te Bn indexul alfabetic final pe 99 pagini !vezi pp. :D7-:GD%.
CFt prive<te pe antemerg>torii !Bnainta<ii% operei sale, 5ruc0er Bi apreciaz> cu venera=ia
cuvenit>. 5e pild>: pe *rederic0 '. 4a$lor Bl consider> un ?Moise al eficien=ei@, care a
realizat ?revolu=ia productivit>=ii@ prin managementul <tiin=ificN pe (lfred P. )loan, al
c>rui prim consultant Bn <tiin=a managementului a fost, 9-a pre=uit ca manager care a
realizat la 1eneral Motors ?un management prin exemplu moral@, fiind ?Bntruchiparea
corectitudinii@, avFnd t>ria s>-<i recunoasc> gre<elile, afirmFnd adesea c> ?faptele au
decis, eu m-am Bn<elat@, conducFnd cea mai mare corpora=ie a vremii ?prin ac=iune, <i nu
prin Bndemn@ etc.
. scurt> incursiune Bn vasta oper> a lui Peter *. 5ruc0er impune relevarea
semnifica=iilor excep=ionale ale unor c>r=i. 5intre primele sale c>r=i de management, cea
mai impresionant> este considerat> a fi The Practice o( Mana$e"ent !9C7K%. )unt
abordate interdependent, Bn manier> sistemic>, managerii <i activitatea de management
din organiza=ii: managerul este prezentat ca un adev>rat ?erou al secolului MM@, un fel de
?alchimist moral@ ce conduce prin ?integritatea caracterului s>u@, principala sa misiune
este ?s> fac> productive resursele@, iar managementul este o ?activitate bazat> pe
responsabilitate@, un fenomen dinamic ?d>t>tor de via=> al oric>rei afaceri@, una dintre
cele mai urgente sarcini ale managementului fiind ?g>sirea de surse de motivare pozitiv>
a executan=ilor care s> Bnlocuiasc> teama@. Prin asemenea idei 5ruc0er devine unul dintre
?pionierii@ leadership-ului contemporan. Bn contextul acestei c>r=i se define<te ce trebuie
s> fac> un manager performant: stabile<te obiectiveH motiveaz> <i comunic>H stabile<te
standardeH dezvolt> poten=ialul oamenilor. Cel mai important <i influent concept creat de
autorul c>r=ii este cel de ?management prin obiective@ !M#.%, prin implementarea
acestei metode accentul fiind mutat pe rezultatele fiec>rui manager - pe productivitate, <i
nu pe efort, pe autocontrol, <i nu pe control ierarhic, pe activitate creativ> <i pe
responsabilitatea individual> etc.
Cartea Mana$e"ent (or Results !9CDK% face elogiul cunoa<terii, cuno<tin=ele
devenind ?o resurs> social> universal>@. )e demonstreaz> c> afacerile exist> <i se
dezvolt> pentru a produce rezultate. /ar rezultatele provin din identificarea <i ?exploatarea
oportunit>=ilor, <i nu din rezolvarea problemelor@. 5ac> pFn> la 5ruc0er abord>rile
strategice erau apanaul conduc>torilor militari, Bn aceast> carte este definit conceptul de
strategie a organiza=iilor economice, gFndirea <i viziunea strategic> fiind extrem de utile
practicii manageriale din organiza=ii.
Mana$e"ent, Tasks, Res'onsibilities, Practices !9CGE%, carte substan=ial>
!aproximativ AK; de pagini%, reia problematica c>r=ilor de management publicate Bn anii
L7;-LD; <i Bncepe cu o demonstra=ie a ideii c> managementul este ?povestea de succes a
secolului@. )e consemneaz> c> ceea ce a atras aten=ia, atFt Bn )8(, cFt mai ales Bn
,aponia, asupra nevoii de asimilare Bn practica organiza=iilor economice a <tiin=ei <i artei
managementului au fost practicile <i performan=ele industriei americane din tim-pul celui
de-al 5oilea R>zboi Mondial.
Cartea Innovation and !ntre'reneurshi' !9CA7% este consacrat> definirii
sistemului antreprenorial american, practicat Bn perioada postbelic> <i care, afirm>
autorul, ?nu este nici <tiin=>, nici art>@, ci este, mai degrab>, Bnv>luit Bn mister sau ?o
scFnteie de geniu@. 3conomia antreprenorial> <i antreprenorul sunt r>spunsuri de succes
fa=> de abord>rile managementului de sorginte clasic>. Bn acest sens, 5ruc0er afirm>
r>spicat c> ?dac> Bncerci s> fii manager f>r> s> fii <i antreprenor e<ti Bn pericol de a deveni
birocrat@. Privitor la raporturile antagonice dintre salaria=i <i proprietari, se consemneaz>
nevoia ca administratorii afacerii s> considere angaa=ii o ?resurs>@, <i nu un ?cost@, dac>
doresc cu adev>rat atingerea unor sinergii ac=ionale <i armonii rela=ionale. 5in contextul
acestei c>r=i rezult> indubitabil c> adev>ra=ii beneficiari ai capitalismului au fost
Bntotdeauna cei care de=in maoritatea ac=iunilor unei organiza=ii.
/n Post*&a'italist Societ !9CCE% abordeaz> ?societatea cunoa<terii@,
cunoa<terea fiind noua resurs> economic>, a c>rei exploatare va produce o ?schimbare
a condi=iei umane@ <i a statutului salaria=ilor <i managerilor. 5efini=ia corect> a
managementului - spune 5ruc0er - ?este aceea potrivit c>reia managerul este persoana
respon-sabil> de aplicarea <i performan=a cunoa<terii@. /n introducere, el se prezint> ca
un vizionar al societ>=ii cunoa<terii, afirmFnd c> ?ne afl>m la milocul acestor
transform>riN dac> istoria este Bntr-adev>r un ghid, ea nu va fi complet> pFn> Bn anul
:;9; sau :;:;@ !5ruc0er, 9CCE, p. E%.
M>rturisesc c> nutresc un respect deosebit pentru opera lui Peter *. 5ruc0er <i
consider c> lucr>rile sale dedicate managementului modern reprezint> o ?formul>@ de unitate
doctrinar> a tuturor <colilor de management Bn demersul definirii leader-ship-ului secolului
MM/. 5ac> le cite<ti cu aten=ie, descoperi un autor cu exprimare dezinvolt>, interdisciplinar>,
concomitent integrativ, meditativ <i interiorizat pentru managementul ca art>, respectiv
exteriorizat <i pragmatic pentru <tiin=a aplicat> a managementului. Peter 5ruc0er consider> c>
adev>rul este Bntotdeauna Bntregul, iar pentru procesul de management definit de c>r=ile sale
Bntregul semnific> art> <i <tiin=>, respectiv experien=> <i competen=>. 3xprimFndu-ne printr-o
metafor>, putem sus=ine c> 5ruc0er, Bn cei peste D; de ani de activitate, a reu<it s> descopere
?apa freatic>@ a managementului, care curge dinspre art> <i se revars> Bn <tiin=a aplicat>. 4ot
el a mai descoperit tezaurul de disponibilit>=i pe care-9 de=ine sistemul de management
global, exprimFnd Bns> serioase Bndoieli privind realit>=ile <i viitorul societ>=ii contemporane,
precum: ?5e<i cred Bn pia=a liber>, am serioase rezerve Bn privin=a capitalismului@ sau
?dezvoltarea depinde mai curFnd de energia uman> decFt de bog>=ia economic>@ !5ruc0er,
9CCE%. 5e asemenea, principalul s>u biograf, ,ac0 #eatt$, Bi consemneaz> opinia despre
evolu=ia veniturilor directorilor de companii din )8(, care Bn 9CD; erau de aproximativ K9 de
ori mai mari decFt veniturile medii ale angaa=ilor, Bn 9CC7, de 9K7 de ori mai mari, iar Bn
9CCD, potrivit unui sonda Business Week, de :;C ori mai mariN or, Bn viziunea lui Peter *.
5ruc0er, raportul corect !moral s.n.% ?ar fi de :; la 9@ !#eatt$, 9CCA, p. D7%.
Prin vasta sa oper>, Peter *. 5ruc0er a auns la rangul marilor gFnditori ai lumii, Bn
elita managementului planetar <i vrednic a fi studiat, valorificFnd tot ceea ce este ziditor Bn
scrierile lui. Prin Bntreaga sa oper> scris> <i-a asumat voca=ia de a schimba lumea. (re
incontestabile merite de continuator al clasicilor, descoperitor <i creator de noi paradigme Bn
managementul ?societ>=ii de organiza=ii@, cum a numit devenirea societ>=ii contemporane. "a
Congresul /nterna=ional pentru .rganizare Otiin=ific> !C/.)%, care a avut loc Bn 9CDC la
4o0io, Bn i'ote-a a cincea a discursului centrat pe exemplul culturii aponeze, 5ruc0er
definea specificul modelelor na=ionale de management, afirmFnd c> ?orice conducere este
practicat> Bn cadrul unui mediu na=ional distinct, fiind Bnr>d>cinat> Bntr-o cultur> na=ional>,
circumscris> de un cod legal...@ !5ruc0er, 9CGE, p. D%. 8lterior, Bn scrierile sale, f>r> a nega
rolul culturilor na=ionale, a conferit managementului modern identit>=i unificatoare, cu
siguran=> impuse de procesul globaliz>rii ce a urmat. ( fost, Bn mod obsesiv, preocupat de
optimizarea raportului cunoa.tere - ti"' - valoare, pentru dezvoltare <i progres, la toate
nivelurile <i Bn toate articula=iile organiza=ionale <i institu=ionale na=ionale, multina=ionale,
transna=ionale etc. (cest .m care a ?inventat managementul@L <i a devenit ?p>rinte al
managementului@ modern, avFnd recunoa<tere de ?Bn=elept din Claremont@, ?filosof al
afacerilor@, ?inspirat pictor de concepte@ etc. !#eatt$, 9CCA%, poate fi considerat un ru$ a'rins
al managementului contemporan, care, prin viziunea sa, va mai lumina mult timp evolu=iile
lumii viitoare.
#ibliografie:
9. Corneliu Russu PManagement-Concepte-Metode-4ehniciQ, 3d. 3xpert,
#ucuresti, 9CCE
:. 3mil Mihuleac P#azele managementuluiQ 3d. Romfel, #ucuresti, 9CCK
E. /on )tancioiu, 1heorghe Militaru P Management-elemente fundamentaleQ, 3d.
4eora.
K. #eatt$, ,. !9CCA%. /u"ea 0n vi-iunea lui Peter )rucker, 3ditura 4eora, #ucure<ti
7. ---. management mar0eting.ro