Arhitectura Instrumentelor Virtuale

Un instrument virtual e format din urmatoarele blocuri:

module de intrare senzori;
interfata de comunicatie a senzorilor;
interfata informatiilor de sistem;
modulul de procesare a datelor;
interfata cu baza de date;
interfata utilizator.
Senzorii detecteaza variatia semnalelor fizice si le transforma in general, in semnale
electrice iar blocul de interfatare le converteste prin conditionarea semnalelor in
format digital. Prin intermediul interfetei de comunicatie, senzorii transmit date catre
P. !atele odata a"unse la calculator, aici sunt stocate, prelucrate sau procesate intr#o
baza de date. Apoi acestea sunt afisate sau trecute inapoi in format analogic, daca se
doreste controlul diferitelor procese fizice.
Modulele senzorilor sunt cele care transforma natura semnalului din semnal fizic in
semnal digital. In principiu, putem observa trei componente principale:
senzorul propriu#zis;
modulul de conditionare a semnalelor;
convertorul analog$digital.
%odulul de conditionare a semnalelor este raspunzator pentru amplificarea,
linearizarea sau filtrarea semneleor provenite de la senzori. Iesirea uzuala a unui
asemenea bloc este o iesire de tensiune, proportionala cu variatia semnalului de
masurat. onvertoul analog & digital transforma aceasta tensiune intr#o valoare
digitala. In mod uzual, un A! esde definit de propria sa rezolutie 'nr. de biti( si de
frecventa proprie de esantionare.
Interfata de comunicatie intre senzori si calculator poate avea o multitudine de
variante, clasificabile in functie de natura mediului de transmisie, cu fir sau fara fir
'wired sau wireless(:
cu fir: interfete standard paralele )PI* ')eneral Purpoise Interface *us(,
SSI 'Small omputer S+stem Interface(, interfete de tip e,tensie PI pentru
Instrumentatie P-I, sau porturi seriale .S /0/$123 sau US*.
fara fir, 'din ce in ce mai utilizate( ce includ: famila de standarde 24/.55,
*luetooth, )P.S$)S%; aceste arhitecturi sund destinate in special sistemelor
de senzori implantati, unde cablarea interfetei de comunicatie este practic
imposibila. !e asemenea, tehnologia si standardele *luetooth permit crearea
unor secvente de auto#identificare, permitand o configurare dinamica a retelei,
ceea ce va duce la crearea unor instrumente de tip plug#and#pla+.
Modulul de procesare a datelor poate fi separat, referitor la functiile implementate,
in urmatoarele componente:
procesare analitica & analiza spectrala, filtrare, ferestruire, detectia varfurilor,
diferite transformari, functii statistice, etc.;
tehnici de inteligenta artificiala & acestea pot fi utilizate pentru imbunatatirea
eficientei si capabilitatilor instrumentelor virtuale, atat la masuratori cat si la
controlul sau identificarea sistemului; inteligenta artificiala: retele neuronale,
logica fuzz+ sau sisteme e,pert pot fi utilizate cu succes in domenii diferite:
biomedical, industrial, etc.
Interfata cu baza de date
Instrumentatia computerizata a permis, de asemenea ca datele masurate sa fie stocate
pentru a putea permite o prelucrare off#line a acestora. %arele numar de interfete de
sistem e,istente poate crea probleme de interoperabilitate in manevrarea acestor *!.
-%6 'e-tensible %ar7up 6anguage( poate fi o solutie pentru prevenirea unor
asemenea probleme. -%6 este un standard pentu descrierea structurii si continutului
documentelor, ce permite organizarea datelor in functie de tag#uri. Sistemele de
management al bazelor de date de tip S86 Server sau 9racle permit importul si
e,portul de date in format -%6.
Interfata utilizator
6a ora actuala, interfata utilizator poate presupune o multitudine de functii, bazate pe
interfete soft:are sau hard:are de"a e,istente pe calculator. Asa au aparut: V-I
e,tensia de instrumentatie pentru V%; si similar, dezvoltarea arhitecturii bus#ului
PI a condus la aparitia P-I. Interfetele hard:are de comunicatie ale calculatoarelor:
seriala sau paralela permit dezvoltarea comunicatiilor cu instrumentele virtuale. hiar
daca o cone,iune paralela )PI*$<PI* intre / echipamente este teoretic mai rapida,
distanta scurta pe care o permite cone,iunea si problemele de drivere au facut ca
interfata seriala sa revina in forta, pe diferite variante de .S /0/ sau US*.
Instrumentatie virtuala vs Instrumentatie traditionala
Avantajele Instrumentatiei Virtuale
performanta ridicata;
independent de platforma;
flexibilitate;
costuri scazute de implementare;
componente hardware plug-in si de retea;
reducerea costurilor de proiectare;
reducerea timpilor de operare a sistemelor de masurare;
Evolutia abview
Instrumentatia virtuala este strans legata de platformele soft:are dezvoltate speciat,
dedicate lucrului cu panelulrile de control ale aparatelor de masura. Unul dintre aceste
pachete soft:are este 6abvie:, care de la inceput a fost destinat crearii si controlului
instrumentelor virtuale. ;,tensia cu care se salveaza aplicatiile 6abvie: este nume.vi,
chiar de la Virtual Instrument.
6abvie: 'aborator+ Virtual Instrument Engineering !or7bench( a fost gandit de la
inceput ca un mediu de programare grafic, dezvoltat de catre =ational Instruments #
Austin >e,as. debutul sau l#a constituit un set de instructiuni de interpretare destinat
pentru Apple %acIntosh. In 5??/ 6abvie: a devenit portabil pe P, sistem de operare
@indo:s. Intotdeauna a e,istat un interval de apro,imativ un an si "umatate de la
lansarea sistemelor de operare cu noi interfete grafice si versiunea corespunzatoare
6abvie:, din 5??? e,istand si o versiune portabila pentru 6inu,.
Incepand cu Labview 6.i, s#a trecut la implementarea conceptului de net:or7 oriented
soft:are, i fiind de fapt initiala pentru Internet. Suportul tehnic pentru aceasta
schimbare a fost asigurat de asa numitele !ataSoc7et#uri, pentru unificarea
comunicatiei si transmiterea datelor in Internet. Au aparut apoi versiuni pentru
Industrial 6abvie: si .eal >ime 6abvie:. S#a a"uns la o propagare aproape globala a
6abvie:, astfel incat producatorii de echipamente de masura, marii producatori de
osciloscoape de e,emplu, sa integreze 6abvie: in memoria aparatului de masura.
%arele avanta" al 6abvie: il constituie separarea soft:are#ului in doua entitati
individuale: interfata utilizator 'corespunzatoare butoanelor si functiilor panelului
frontal al unui aparat de masura( si zona de legaturi, unde se scriu codurile sau se face
programarea grafica propriu#zisa 'corespunzatoare structurii si cone,iunilor interne
ale aparatului de masura(. Scrierea codurilor se bazeaza pe o tehnica similara
limba"ului , o serie de rutine si subrutine, intr#un format standard:
subroutine alfa ( < list > )
unde < list > va contine o serie de constante. Intr#un format mai general, se va putea
scrie, de e,emplu un set de 3 parametri de intrare 'Input 5#3( si 0 de iesire '9utput 5#
0(.
subroutine alfa ( < input list >, < output list > )
In mod grafic, va apare o icoana pentru subrutina Alfa si vor fi descrisi parametrii de
intrare si de iesire ca in formatul de mai "os:
;ste foarte importanta aceasta separare a datelor de intrare de cele de iesire, pentru ca
indiferent de formatul blocului Alfa, de operatiile pe care le efectueaza, separarea are
ca efect imposibilitatea de a modifica datele de intrare.
"#M$#%E%&E A'VIE!
ele doua entitati soft:are care descriu functionarea 6abvie: sunt asa numitele Front
Panel 'unde utilizatorul poate efectua modificari ( si Diagram 'unde se gaseste codul
asociat obiectelor propriu#zise(.
Front Panel poate fi populat cu doua tipuri de obiecte: ontroale si Indicatori.
ontroalele reprezinta intrari ale codului, in vreme ce Indicatorii sunt iesiri ale
codului. 9rice Indicator sau ontrol plasat in Front Panel, vor produce automat o
icoana in !iagram, ce permite conectarea codului la el.
ontroalele se deosebesc de Indicatoare prin marginea mai groasa.
http())boo*s+google+com)boo*s,
id-dfuen.Ee/uo"0printsec-frontcover0d1-virtual2instrumentation0hl-en0e
i-u.ff&vmEM3f45g6-
na7.Ag0sa-80oi-boo*9result0ct-result0resnum-:0s1i-70ved-5";g<=AE
wAA>v-onepage01-virtual?75instrumentation0f-false
http())boo*s+google+ro)boo*s,
id-&&$:@;/zMg3"0pg-$AB0lpg-$AB0d1-virtual2instrumentation2boo*s
0source-bl0ots-AM&C;e"1/c0sig--
<7/dmmo&<BMD'Dv<'vzjEvM:ns0hl-ro0ei-7e9V&p!A#38F5<Euvf7'A
g0sa-80oi-boo*9result0ct-result0resnum-=0ved-5"6G<=AEw'&g@>v-o
nepage01-virtual?75instrumentation?75boo*s0f-true