MINISTERUL AGRICULTURII I INDUSTRIEI ALIMENTARE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRAR DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Medicin Veteina
Cateda!E"i#$$t$l$%ie
DARE DE SEAM
LA VIRUSOLOGIE


A EFECTUAT& ti'u Anat$lie ANUL III(GR II
Facultatea Medicin )eteina

A VERIFICAT& Tud$ S"tau*d$ct$ c$n+een,ia
uni)e-ita

C.IINU /011
n data de 13.05.2011 am vizitat Centrul rebulican de diagnostic veterinar.
Centrul republican de diagnostic veterinara (CRD! a "ost organizat in
baza #aboratorului veterinar republican$ in anul 1%&&.'tructura
organizatorica a centrului include 3 compartimente de baza( diagnostica
sanitara a animalelor) controlul calitatii medicamentelor) controlul
ino"ensivitatii in alimentatie.
*artenerii cu care colaboreaz+ De mai multtimp intretin relatii de
colaborare cu specialistii din domeniul respectiv din Riga$ ,ucuresti$ -iev$
.oscova. .ulti specialisti au "acut cursuri de stagiere peste /otare. reau sa
accentuez "aptul ca in ceea ce priveste instruirea personalului$ un mare
spri0in le acord specialistii din Riga1nga0atii de acolo "ac sc/imb de
e2perienta cu colegii din institutiile de cercetare stiinti"ica veterinar3
virusologica si microbiologica din Rusia. Cca 20 specialisti de la CRD au
trecut stagieri la #aboratorul veterinar central din orasul -iev pentru
diagnosticul gripei aviare$ precum si in laboratoarele din Romania$ #etonia
Domeniile ma0ore de activitate ale CRD 'unt trei la numar( diagnosticul si
cercetarea sanatatii animalelor) controlul ino"ensivitatii in alimentatie)
controlul produselor "armaceutice si biologice. Directiile strategice de
dezvoltare a sistemului de diagnostic veterinar si ino"ensivitate alimentara
sunt propuse prin prisma cerintelor inaintate de 4niunea 5uropeana$ precum
si de alte state$ care sunt piete de des"acere a produselor de origine
animalier.
666n prima etap a zilei am "cut cuno7tin8 cu academicianul Roman
.oscalic cu care am dicutat despre domeniul sau "orte 7i anume(leucoza
enzootic bovin.
#eucoza enzootic bovin 7i tuberculoza sunt recunoscute drept boli care
produc pierderi mari 9n e"ectivele de animale at:t prin scderea produc8iilor
c:t 7i prin obligativitatea instituirii msurilor de carantin 9n scopul asanrii
e"ectivelor contaminate.
irusul cauzal al bolii a "ost identi"icat 9n 1%;& 9n lapte 7i apoi 9n serul
provenit de la vacile leucemice. Considerat o entitate distinct doar 9n zilele
noastre acest virus a "ost a7ezat alturi de virusurile <=# > 7i <=# >>
recunoscu8i ca agen8i etiologici al leucemiilor umane. *erioada de incuba8ie
este lung "iind de la c:teva luni p:n la 135 ani.. ?aza tumoral apare la
animalele de 53@ ani 7i se mani"est prin inapeten8$ depresie$ astenie$
scderea produc8iei de lapte dup care cuprind lim"onodurile care de cele
mai multe ori 97i pstreaz "orma$ insensibili$ bine delimita8i$ mobili
subcutana8i.
n anii A%0$ potrivit lui Roman .oscalic$ circa 0umtate din vitele mari
cornute din R. .oldova erau in"ectate cu leucoz$ dar cercetrile e"ectuate
de savan8ii moldoveni au permis implementarea unei te/nologii de
9nsnto7ire a acestora$ ast"el c la ora actual nivelul in"ectrii s3a mic7orat
de 5 ori. .aladia constituie un risc poten8ial de in"ec8ie pentru om$ "iind
cunoscut capacitatea virusului leucozei enzootice bovine de a activa
oncogene celulare$ implicate 9n cancerogenez.
6661 doua etap a zilei a "ost petrecut de speciali7tii laboratoarelor
virusologice de diagnosticare a rabiei la di"erite specii 7i e"ectuarea testuli
sau metodei imunoenzimatice 9n diagnosticul bolilor virale la animale 7i
psri(5#>'1!
n laboratorul de diagnosticare a rabiei am vazut la microscop cum arata o
rabie la c9ine 7i bovine.
Rabie la bovine
Rabie la cine
n data de 1%.05.2011 am vizitat >nstitutul de vini"ica8ie$am descoperit cum
arata un microscop electronic adevarat$istoria apari8iei acestuia$structura 7i
modul de lucru.
>nventia microscopului electronic a "ost posibila in urma unor studii
e2perimentale si teoretice in "izica si inginerie.*rincipalul concept pe care
microscopul electronic s3a "ormat (electronii au unda asociata.1cesta a "ost
ipotetizat de catre "izicianul "rancez *rintul #uis ictor de ,roglie in
1%2&.>n 1%2B$ ipoteza lui de ,roglie a "ost veri"icata e2perimental de catre
"izicienii americani Clinton C. Davisson si #ester <. Dermer si independent
de catre "izicianul englez Deorge *aget =/omson.>n 1%32 inginerii germani
.a2 -noll si 5rnst RusEa construiesc primul microscop de transmisie
electronica.>n 1%3@ RusEa si inginerul german ,odo von ,orries construiesc
primuEl model al comercialului ..5.=. pentru 'iemens3<alsEe CompanF
din ,erlin$Dermania.>nginerul englez 'ir C/arles GatleF a inventat ..5.'.3
ul in "orma din present "izicianul german. 5rnst RusEa a realizat primele
e2perimente cu a0utorul microscopului electronic construit de el 9nsu7i$
primul de acest "el din lume$ 9n care rolul razelor de lumin era 9ndeplinit de
un "ascicul de electroni ce traversau mai multelentileelectronice. *rimul
microscop electronic putea mri imaginea obiectelor doar de &00 de ori.
'e stie ca puterea separatoare a intrumentelor optice este invers
proportionala cu lungimea de unda a radiatiei utilizate..icroscoapele optice
nu vor putea da imagini clare ale unor obiecte cu dimensiuni mai mici de
circa 0$15 Hm.*uterea separatoare a putut "i sensibil marita cu a0utorul
microscopului electronic$ deorece lungimea de unda a undei asociate
electronului este mult mai mica decat a radiatiilor vizibile sau ultraviolete
utilizate de microscopul optic.
.icroscoapele pot doar sa mareasca structuri care sunt mai mari decat
lungimea undelor(unda luminoasa!.1cestea pot obtine mult mai multa putere
de marire decat microscoapele standard ce "olosesc lumina solara pentru ca
electronii au lungime de unda asociata mai mica decat cea a lungimea de
unda a luminii.Cea mai mare marire posibila este de 2 000 I decat cea
initiala ..icroscoapele electronice moderne pot a0unge la magni"icari de
apro2imativ 1 000 000 I
Din punct de vedere constructiv$ microscopul electronic are o
structura mult mai comple2a decat microscopul optic.=otusi$ partile
principale ale microscopului electronic indeplinesc aceleasi "unctii ca si
lentilele microscopului optic.5le sunt magnetice sau electrice$ dupa cum
devierea "asciculului de electroni are loc intr3un camp magnetic sau intr3un
camp electric.
>n cazul microscopului electronic$ electronii pe toata traiectoria lor J
de la sursa pana la imaginea "inala3 se deplaseaza in vid.*entru ca imaginea
electronica sa "ie vizibila$ este necesar ca aceastFa sa "ie trans"ormata intr3
una luminoasa.>n acest scop$ in planul imaginii "inale se a"la un ecran
"luorescent.
.icroscopul electronic este "olosit in di"erite domenii de cercetare$
dar una din utilizarile curente este in domeniul cercetarilor medicale si
biologice.'ubstantele biologice$ in general$ nu pot "i studiate sub "orma vie$
deoarece la o tensiune curenta de 30350 000 $ timpul de e2punere a
probelor biologice in vid este destul de lung$ ceea ce conduce la distrugerea
tesuturilor vii.>n 1%;2 a "ost pus la punct un microscop electronic pentru
cercetarile biologice pe viu . #a acest microscop se "oloseste o tensiune
de 2 000 000 $ ceea ce conduce la micsorarea sensibila a timpului de
e2punere si deci si la o absorbtie mult mai mica a "asciculului de electroni in
proba biologica.
4lterior s3au construit si alte microscoape protonice si ionice care au
condus la mariri de 10 315 ori mai mari decat cele obtinute cu microscopul
electronic.Cu a0utorul microscopului ionic s3au obtinut "otogra"ii clare ale
pozitiilor atomilor in reteaua cristalina.
.icroscopul electronic "oloseste electronii in loc de lumina zilei
pentru a produce imagini marite ale unor obiectelor.Gamenii de stiinta
"olosesc microscopul electronic in di"erite domenii de cercertare incluzand
medicina$ biologie$ c/imie$ metalurgie$ entomologie(studiul insectelor! si
?>K>C1.>nca din 1%30 cand a "ost "olosit pentru prima data microscopul
electronic a revolutionat studiul structurilor microscopice si al supra"etelor.
.icroscoapele electronice s3au dovedit a "i unelte puternice de cercetare
pentru investigarea structurii principale a materiei in special in curtea
medicinei$ biologie si stiinta materiei solide.1cestea au a0utat de e2emplu
pentru a descoperii natura structurii supra"etei a unei varietati de metale si
con"irmarea "ormei si comportamentului bacteriilor la "el si a celulelor
animale si umane.'unt importante in cercetarea e"ectelor variatelor
manipulatii sau tratamente ale acestor variate tipuri de subiecte ale
materiei.Gamenii de stiinta si ziaristii adeseori adauga culoare inaltei calitati
a detaliului microscopului pentru a creste interesul$ pentru a a0uta la imagine
si pentru a sublinia ariile importante in care acesta isi 0oaca rolul sau
important$ vital in domeniul vast al stiintei..icroscopul electronic a dat
stiintei si mediului "otogra"ic si video remarcabile imagini cum ar "i L"etzle
insectelorA$ "ormele organismelor microscopice si supra"ata structurii
moleculelor ale noilor$ de ultima generatie$ obiecte si alte substante.De
asemeni devin importante pentru autopsie in centrele medicale.
Tipuri de microscoape electronice
1.Microscopul electronic cu transmisie
2.Microscopul electronic cu scanare
3.Microscopul electronic cu reflexie
n plus$ e2ist 7i microscoape electronice cu re"le2ie (.5R!. Ca 7i .5=$
aceast te/nic implic raze de electroni incidente pe o supra"a8$ dar 9n loc
s "oloseasc electronii transmi7i$ sau cei secundari$ se detecteaz raza
re"lectat.
4.Microscopul electronic cu scanare i transmisie
.5'= combin 9nalta rezolu8ie a .5= cu "unc8ionalit8ile .5'$ permi8:nd "olosirea unei
game de te/nici de analiz imposibil de atins cu .5= conven8ionale.