Studiu de caz privind riscul economic si financiar in activitatea firmei

CAPITOLUL I
1.PREE!TAREA "E!ERALA A SOCIETATII
1.1.#enumirea$ sediul$ forma %uridica$ durata societatii si capitalul social.

#in punct de vedere al localizarii &eo&rafice'teritoriale$ societatea comerciala
PAR!AS SRL este situata in %udetul "or%$ localitatea Pestisani$ strada (radiceni.
Aceasta a fost infiintata la data de ) iulie 1**+ si inmatriculata la Re&istrul Comertului
su, numarul -1./+*1/1**+ cod Sirues 1.+011111. si inre&istrata de 2inisterul
3inantelor Pu,lice cod fiscal 4+)01.*. 3orma %uridical este de societate cu raspundere
limitata.
#urata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Re&istrul
Comertului.Capitalul social su,scris si virat este de 500 lei.
#atorita faptului ca societatea a previzionat la infiintare o cifra de afaceri anuala
inferioara plafonului de 5 miliarde lei$ a ,eneficiat de aplicarea re&imului special de
scutire a ta6ei pe valoarea adau&ata in ,aza articolului 1+5$ alineatil 1 din Codul 3iscal$
devenind neplatitoare de ta6a pe valoarea adau&ata.
1.5.O,iectul de activitate
O,iectul de activitate al societatii comerciale PAR!AS SRL il constitue comertul
cu amanuntul prin standuri si piete.
Codul CAE! specific activitati desfasurate este +575 $$Comertul cu amanuntul prin
standuri si piete8.
1.).Cifra de afaceri pe ultimii trei ani
Cifra de afaceri e6prima totalitatea veniturilor o,tinute din activitati comerciale
curente$ fiind unul dintre cei mai importanti indicatori de masurare a performantelor
economice ale unei intreprinderi .Aceasta$ permite determinarea pozitiei pe piata a
societatii$ ofera informatii despre dinamica activitatii$ sansele de e6tindere a afacerii sau
importanta firmei in cadrul sectorului.
Evolutia cifrei de afaceri pe principali clienti interni si e6terni evidentiaza o
relativa sta,ilitate$ ceea ce atesta e6istenta unor relatii traditionale$ relatii ce se pot
constitui ca suport pentru evolutia viitoare a vanzarilor societatii comerciale. O
asemenea concluzie este importanta in ceea ce priveste proiectia activitatii firmei pentru
aplicarea metodelor de randament.
Cifra de afaceri pe care o re&asim in Contul de profit si pierdere$ este evaluat in
unitati monetare curente pentru o corecta apreciere a performantelor comerciale ale
firmei in timp se impune corectarea acesteia cu indicele pretului domeniului de activitate
sau in lipsa acestuia cu indicele &eneral al preturilor 9rata inflatiei:$ pentru a se o,tine
cifra de afaceri in preturi compara,ile.
Cifra de afaceri rezultata din vanzarea de marfuri$ a crescut in anul 5007 la
11)4*0 lei fata de anul 500+$ cand s'a inre&istrat suma de 71)1. lei si anul 5001 cand
s'a inre&istrat suma de 7**1. lei.
Previziunea pentru noul e6ercitiu s'a sta,ilit in %urul sumei de 155140 lei$ tinand cont de
solicitarile clientiilor.
1
1.1.Produsele comercializate
Un produs poate fi orice lucru oferit pe piata$ capa,il de a fi remarcat$ ac;izitionat
si utilizat sau consumat .Produsele tre,uie vazute ca solutii la nevoi sau ca elemente de
im,unatatire a stilului de viata a consumatorilor sau a ,unastarii lor &enerale.Este
neo,isnuit pentru o firma sa ofere un sin&ur produs. #e re&ula$ pentru a se putea
dezvolta si a rezista concurentilor firmele tre,uie sa'si e6tinda &ama de produse.
"ama de produse semnifica &rupul de produse unite prin destinatia lor comuna in
consum si prin caracteristicile esentiale in ce priveste< materia prima folosita la
o,tinerea lor si te;nolo&ia de fa,ricatie aleasa.
O &ama este compusa dintr'un numar mai mare sau mai mic de produse care
pot fi &rupate in mai multe tipuri sau linii de produse.
Linia de produse include un &rup de articole inrudite cu produsul analizat$ respectiv
functioneaza intr'o maniera asemanatoare$ sunt vandute aceleiasi cate&orii de clienti$
sunt distri,uite prin acelas timp de canale de distri,utie si variaza intre aceleasi limite de
pret.3iecare linie este constituita din mai multe modele. 2odelul poate fi modificat prin
%ocul optiunilor$ care permit un numar mai mare de com,inatii posi,ile.Pentru a a%un&e
la o linie de produse optima$ firma tre,uie sa intelea&a scopul urmarit de consumator
prin cumpararea produselor respective."ama este alcatuita printr'un &rup de produse
inrudite prin satisfacerea unei nevoi sociale sau caracteristicile fizice si c;imice
asemanatoare."ama de produse oferite de societatea comerciala PAR!AS SRL este
aleasa in functie de produsele solicitate de cumparatori sau de potentialii cumparatori.
#in aceasta &ama fac parte urmatoarele produse< o,iecte de im,racaminte$
incaltaminte$ &enti$ articole de pla%a$ etc.
Calitatea se poate defini ca fiind masura$ &radul in care un produs$ prin totalitatea
caracteristicilor te;nice$ economice$ sociale si de e6ploatare$ satisface nevoia pentru
care a fost creat.
Produsele oferite de S.C PAR!AS S.R.L au o calitate ,una$ aspect placut si
preturi accesi,ile pentru toate cate&oriile de cumparatori.

1.+.Conducerea si personalul societatii
An&a%area personalului societatii s'a realizat de catre administratorul acesteia$ pe
,aza de contract de munca$ cu respectarea prevederilor codului muncii a re&imului de
asi&urari sociale ale personalului din unitatile de stat.Salarizarea s'a sta,ilit prin li,erul
acord al partilor 9prin ne&ociere: cu respectarea limitei minime de salarizare prevazute
de le&e.La nivelul societatii comerciale PAR!AS SRL e6ista patru an&a%ate cu contract
de munca pe durata nedeterminata$ respectiv Parasc;ivoiu 2anuela$ Cepoi 2i;aela$
2ateescu 2ira,ela si Armasan Lavinia$ calificate in domeniul vanzarilor.
Pentru viitor societatea prevede cresterea numarului de an&a%ati si in,unatatirea
conditiilor de munca ca urmare a e6tinderii activitatii.
1.7.Piata si mediul de afacere
Piata mi%loceste le&aturile multiple ale firmei cu mediul sau$ este un sistem de
coordonare$ care are la ,aza sc;im,ul si contractul economic .
O firma ,ine condusa tre,uie sa fie puternic si statornic orientata catre o,iective care sa
contri,ue la cresterea solva,ilitatii$ a cifrei de afaceri$ a profitului$ la mentinerea si
2
cucerirea de noi piete.In sfera pietei este cuprins intre& ansam,lul de conditii
economice$ sociale$ demo&rafice$ etc.$ care determina dinamica ofertei si cererii de
marfuri$ raporturile dintre ele$ evolutia preturilor si a vanzarilor.
Piata efectiva defineste dimensiunile pietei atinse la un moment dat$ tranzactiile de piata
efectiv desfasurate$ masura confruntarii effective a cererii cu oferta$ piata potentiala
arata dimensiunile posi,ile ale pietei$ coordonatele in cadrul carora se vor confrunta
cererea cu oferta. Piata reprezinta sfera de manifestare si confruntare a cererii si ofertei
si a realizarii lor prin intermediul vanzarii'cumpararii de produse.
Piata societatii comerciale PAR!AS SRL reprezinta spatial economic in care aceasta isi
prezinta produsele.Societatea comercializeaza o serie intrea&a de produse pe care le
ofera consumatorilor actuali si potentiali.
Evolutia pietii acestei societati$ intr'un anumit interval de timp poate avea drept
cauza modificarea numarului de persone care compara un anumit produs$ o anumita
marca de produs sau manifestarea cantitatii medii de produs consumata de
consumatorii actuali si potentiali.
Societatea comerciala PAR!AS SRL isi comercializeaza produsele in
urmatoarele puncte de desfacere<
'ma&azin nr.15 situat in Comple6ul Rodna=
'masa nr ** si masa 31 situate in Piata 2are.
>anzarea se face cu amanuntul 9en'detail: catre clientii ? personae fizice interesate de
produsele oferite de societate.
1.4. Principalii 3urnizori
In relatiile sale cu furnizorii$ firma tre,uie sa i'a in calcul$ pentru fiecare ac;izitie
in parte$ si coeficientul de risc$ pe care si'l asuma in raport cu fiecare furnizor potential.
Acest risc putand fi le&at de< intreruperea productiei proprii$ cresterea preturilor proprii$
diminuarea credi,ilitatii pe piata. Societatea a cautat sa perfectioneze cu furnizorii
conditii favora,ile de ac;izitionare a produselor$ o,tinand de la acestia descaunt.
Aprovizionarea se face de la furnizori$ dintre acestia amintim<
'SC ACAR TE@TIL I2PE@ SRL$ situata in (ucuresti$ sector )$ ,d Camil Ressu$ nr )*$
fiind inre&istrata la Re&istrul Comertului nr -10/10101/0..10.1**.$ cu un capital social
de 70.000 Euro. Produsele comercializate fiind< ,luze dama$ ;anorace si tricouri$
costume de ,aie$ prosoape$ oc;elari de soare.
'SC TOASLA!# TRA#I!" SRL$ situata in (ucuresti sector +$ Calea 3erata nr 45$
inre&istrata la Re&istrul Comertului nr. -10/)*1./5001$ cu un capital social de +00 RO!.
Produsele ac;izitionate fiind< &enti$ rucsace.
'SC -I!"(O I!TER!ATIO!AL I2PE@ SRL$ situata in (ucuresti$ sec.5$ str Colentina
nr..5 inre&istrata la Re&istrul Comertului nr. -10/740*/1*.04.5000 cu un capital social
de 5.7 RO!. Produsele ac;izitionate sunt< &eci$ fulare$ manusi.

1...Clientii
Clientii sunt un element relevant pentru valorificarea produselor$ sunt e6presia
cererii efective ce se manifesta la un moment dat pe piata. 3iecare client incearca sa isi
satisfaca anumite nevoi si cauta anumite avanta%e ce pot fi o,tinute prin ac;izitionarea
3
unui produs. Unii clienti prefera firmele care le ofera toata &ama de produse$ apreciaza
mai mult serviciile decat preturile$ iar altii apreciaza firmele cu preturi mai accesi,ile.
Clienti constitue principalul o,iect al micromediului firmei$ destinatarul final al eforturilor
economice ale acesteia .3iecare cate&orie de clienti prezinta caracteristici proprii$ motiv
pentru care o firma$ prin profitul activitatiilor pe care le desfasoara se va adresa fie unei
sin&ure cate&orii de clientele$ fie mai multora sau tuturora.
E6ista mai multe tipuri de clienti< dependent$ influenta,il$ conformist$ ezitant$ vor,aret$
timid$ e6ploatant$ necinstit$ a&resiv$ e6i&ent$ &ra,it$ autonom$ independent$ la care
comerciantii anticipeaza modul de comportare si isi orienteaza mult mai usor actiunile
promotionale in sensul cresterii vanzarilor.
Clientii societatii comerciale PAR!AS SRL sunt in special persoane fizice care au
ac;izitionat en'detail o,iecte de im,racaminte$ incaltaminte$ &enti$ articole de pla%a$ etc.
1.*.Avanta%ele concurentiale
Ca re&ula &enerala$ intreprinderea nu este sin&ura si nestin&;erita in actiunile
sale pe piata$ pozitia de monopol este tot mai rar intalnita si concurenta orizontala 9cea
cu produse similare: sau verticala 9cea cu produse diferite dar avand aceeas utilizare:
poate impiedica eforturile firmei .Societatea se diferentiaza de concurenta prin
e6perienta de peste 10 ani pe piata$ avand o clientela traditionala$ produsele
comercializate din &ama celor ce fac o,iectul de activitate al societatii fiind de calitate$
preturi fle6i,ile$ clientii fiind serviti prompt.Pentru a ramane competitiva societatea va
cauta sa diversifice &ama de produse comercializate$ respectiv o,iecte de
im,racaminte$ incaltaminte$ &enti$ etc.$tinand seama permanent de noutatile in
domeniu.3actorii c;eie ai succesului produselor sunt< calitatea produselor$ desin&ul$
unicitatea$ noutatea produselor$ cota de piata si evolutia acestora$ costurile$ etc.
Pe piata criteriul cel mai important luat in calcul de consumatori este pretul$ astfel
societatea comerciala PAR!AS SRL$ ofera clientilor un pret mai accesi,il fata de
preturile concurentei.
CAPITOLUL II
5. OPI!II CU PRI>IRE LA RISCUL I! A3ACERI
3iecare intreprinzator$ tre,uie ca odata cu evaluarea resurselor sa cuantifice
riscul pe care il implica an&a%area sa intr'o anumita afacere.
Riscul in &eneral este a,ordat in mod diferit in lucrari de referinta din tara si strainatate.
Termenul de risc in activitatea economica inseamna$ o &ama lar&a de incertitudini
privind activitatea viitoare a unui a&ent economic .
Riscul se poate traduce prin varia,ilitatea profitului fata de media renta,ilitatii in ultimele
e6ercitii$ riscul este incapacitatea intreprinderii de a se adapta$ in timp si la cel mai mic
cost$ la variatia conditiilor de mrdiu.!otiunea de risc nu are semnificatie decat atunci
cand se prezinta viitorul si cand se incearca estimarea fluctuatilor posi,ile ale ratei
renta,ilitatii in cadrul analizelor previzionale.Prin analiza riscului se intele&e o analiza
sistematica a oricarui risc de afaceri$ de e6emplu cel ce face afaceri cu un client nou$ al
intrarii pe o piata noua sau de a face o investitie mare.
3oarte mult a&ent economici cautB cu frenezie certitudinea si CnlBturarea
riscurilor$ fBrB sB'Di dea seama cB viitorul nu poate fi cert$ nu poate fi cunoscut dinainte
4
Di cB de fapt tre,uie sB facem fatB riscurilor.Simetria trecutului si viitorului este
recunoscutB Cn analiza modernB a ec;ili,rului &eneral$ dar aceastB simetrie este
inaccepta,ilB pentru economie$ pentru care timpul este ireversi,il Di Cn care viitorul este
nu numai diferit$ dar este Di imprevizi,il. Orice cercetare tre,uie sB'Di &BseascB nivelul
propriu de incertitudine pentru a se dezvolta$ deoarece in principal nu ne putem
Cndrepta spre un adevBr a,solut$ ci numai spre unul mai ,un. Un sistem care
funcEioneazB pentru a o,Eine rezultate viitoare este prin definiEie intr'o situaEie de
incertitudine in care diferitele situaEii au &rade de risc$ de cButBm o lume a certitudinii
care de fapt nu e6istB. Un sistem care funcEioneazB pentru a o,Eine rezultate viitoare
este prin definiEie intr'o situaEie de incertitudine in care diferitele situaEii au &rade de risc$
de incertitudine sau c;iar de nedeterminare diferite. Pentru ca intreprinderea sa'si poata
asuma riscurile este nevoie de o sta,ilire a unui dia&nostic asupra situatiei financiare
cand sunt identificate punctele tari si punctele sla,e ale &estiunii financiare.
O,iectivul urmarit este de a detecta unele eventuale situatii de dezec;ili,ru financiar si
de a adopta noi decizii de &estionare a intreprinderii.Aceste decizii se ,azeaza pe
identificarea ori&inii si cauzelor dezec;ili,relor$ pe de'o parte$ iar pe de alta parte pe
sta,ilirea masurilor de remediere a dezec;ili,relor$ precum si capacitatea intreprinderii
de a'si onora o,li&atiile$ pe termen scurt sau lun& 9lic;iditatea si solva,ilitatea
intreprinderii: si valoarea intreprinderii.
Pentru aprecierea situatiei financiare trecute si actuale$ informatiile sunt preluate
din ,ilantul conta,il care cuprinde< ,ilantul$ contul de profit si pierdere$ ane6a ,ilant.
(ilanEul este documentul conta,il de sinteza prin care se prezint ,unurile economice$
drepturile si o,li&aEiilor Cntreprinderilor$ la Cnc;eierea e6erciEiului si care constituie
suportul analizei financiare. 3iind un document financiar$ el da puEine informaEii despre
activitatea te;nica a Cntreprinderii$ dar reflectB puterea financiarB$ strate&ia si tactica
unei Cntreprinderi. Contul de profit si pierdere este un cont de ,ilanE care reflecta
rezultatele e6erciEiului ce provin din activitatea Cntreprinderii si cuprinde< cifra de afaceri$
veniturile si c;eltuielile e6erciEiului 9&rupate dupB natura lor:$ precum si rezultatele
e6erciEiului 9profit si pierdere:.
Rezultatul e6erciEiului se defalcB in< rezultat curent$ rezultatul e6cepEional$
impozitul pe profit. Ane6a la ,ilanE are ca o,iective principale completarea Di e6plicarea
datelor Cnscrise in (ilanE si Contul de profit si pierdere si conEine informaEii cu privire la
situaEia patrimoniala si financiara rezultatele aferente e6erciEiului Cnc;eiat$ cum sunt<
activele imo,ilizate=
stocurile si producEia in curs=
createle si datoriile=
5.1.!OTIU!EA #E RISC
Activitatea unui a&ent economic$ indiferent de ponderea pe care o detine in
sectorul sau de activitate este supusa riscurilor$ intrucat acesta nu poate sa prevada cu
certitudine diferitele componente ale rezultatului sau 9cost$cantitate$ pret: si ale ciclului
de e6ploatare 9cumparari$ prelucrari$ vanzari: .!u putem sa apreciem renta,ilitatea unui
a&ent economic decFt in funcEie de riscul asumat si invers.
Riscul poate fi definit ca un eveniment$ impre%urare$ actiune sau comple6 de
evenimente$ neprevazute care ar putea avea loc in activitatea viitoare a unei
intreprinderi$ cu efecte ne&ative asupra activitatii sectoriale sau de ansam,lu a acesteia.
5
Riscul$ intr'o accepEiune &enerala$ semnifica varia,ilitatea rezultatului o,Einut su,
presiunea mediului. 2ai e6act putem aprecia ca riscul reprezintB pre%udiciul potenEial la
care sunt e6puse patrimoniul$ interesele Di activitatea a&entului economic.Cate&oriile de
riscuri la care se e6pune a&entul economic sunt< riscul de e6ploatare$ riscul de produs$
riscul de piata$ riscul de ima&ine$ riscul de lic;iditate$ riscul de solva,ilitate$ riscul de
credit$ riscul ratei do,anzii$ riscul de sc;im, valutar$ riscul de faliment$ riscul
con%unctural economic$ riscul competitional.Riscul semnifica varia,ilitatea profituli fata
de media renta,iitatii din ultimile e6ercitii.In previziune$ riscul e6prima varia,ilitatea
estimata a profitului in raport cu speranta de renta,ilitate .
Intr'o alta forma practica$ riscul se poate e6prima ca varia,ilitate a profitului in
functie de volumul de activitate al a&entului economic.Riscul poate fi consecinta a
con%uncturii economice$ a specificului activitatii a&entului economic$ a calitatii actului
mana&erial pe toate treptele ierar;ice ale structurii or&anizatorice si functionale ale
a&entului economic$ a relatiilor cu clientii$ furnizorii si diversi imprumutatori.
Tendinta mana&erilor de a'si asuma riscul fluctueaza. >ariatiile individuale de
comportament provin din e6perienta si din conte6tul e6istent in intreprindere.
Pentru mana&eri$ asumarea riscului este o necesitate. Astfel atitudinea
mana&erilor in raport cu riscul$ poate varia in functie de conditii$ ca de e6emplu< nivelul
profitului$ marimea lic;iditatilor si a vanzarilor la un nivel de referinta$ pozitia actuala a
or&anizatiei si eventuala disparitie a sa.Riscul tre,uie privit ca un fenomen o,iectiv ce
CnsoEeDte orice afacere Di este mai de&ra,B un factor de pro&res$ atunci cFnd este
&estionat corect decFt de re&res. #in punct de vedere al mana&ementului afaceri prin
risc tre,uie sB CnEele&em atFt posi,ilitatea cFDti&ului$ cFt Di a pierderii.
5.1.1.Tipolo&ia riscului
In practica$ riscul este ordonat dupB anumite criterii in vederea cuantificBrii lor.
Aceste criterii sunt<
#ependenta de voinEa mana&ementului Di avem astfel<
Riscul speculativ ? cu urmBtoarele caracteristici<
este acceptat ? rezulta dintr'un fapt raional$ el nu este asumat fBrB ca
mana&ementul sa fie in cunoDtinEa de posi,ilitatea apariEiei lui=
este delimita,il ? mana&ementul poate decide in aran%amentele sale cu privire la
mBrimea riscului in funcEie de limita ,u&etului Di politica pe care o promoveazB=
se realizeazB in timp ? a,ia dupB o perioada de timp mana&ementul poate tra&e
concluzii cu privire la succesul sau pe piaEa unui produs.
Riscul pur care contrar riscului speculativ<
nu este acceptat in contrapartida unei posi,ilitBEi de cFDti&=
nu este delimita,il=
nu se realizeazB in timp=
nu este eveniment aleatoriu independent de voinEa pBrEilor.
Riscurile pure sunt consecinEa evenimentelor accidentale sau fortuite. Ele par a
proveni numai din neDansa sau ;azard 9acEiuni e6terioare$ evenimente de forEa ma%ore<
calamitBEi$ cutremure etc.: sau de comportamente anormale ale oamenilor$ iar protecEia
Cmpotriva lor se face prin transferul de responsa,ilitBEi companiilor de asi&urBri .
Ori&inea riscurilor unde se cuprind urmBtoarele tipuri de risc<
6
riscurile provenite de la Di din activitatea firmei ? acestea sunt riscurile &enerate
de activitatea de concepEie$ comercializare Di e6ploatare=
riscurile provenite din e6teriorul firmei ? activitatea unui a&ent economic se
desfBDoarB intr'un mediu politic$ social Di economic$ care din perspectiva riscului
are influente puternice asupra acestuia.
#upB natura riscului e6ista urmBtoarele tipuri de risc<
riscul investitorilor pasivi=
riscul de EarB=
riscul Cntreprinderii 9firmei:=
riscul investiEiilor financiare.
5.1.5.2odalitati de evaluare a riscului
Caracterul cuprinzator al &estiunii riscului unei firme implica o,li&atoriu si ideea
de masurare a pa&u,ei in scopul studieri posi,ilitatilor de acoperire a costului riscului.
2arimii riscului ca dimensiune care estimeaza si faciliteaza compararea efectelor
riscului este determinata pe ,aza unor indicatori care apreciaza e6istenta si influenta
fenomenulor asupra sistemului din punctde vedere cantitativ si calitativ. Pe acest
suport$ intreprinzatorul tre,uie sa &aseasca acele decizii care asi&ura o penalizare a
intreprinderii la un nivel mai redus decat efectele riscului .#iversitatea situatiilor privind
estimarea marimii riscului si implicit a efectelor$ se poate realiza numai in conditiile
cunoasterii pro,a,ilitatii si intinderii efectelor$ a perioadei in care se manifesta si a
dinamicii lor.
#eterminarea marimii fenomenelor si a influentelor acestora asupra nivelului pa&u,ei
poata fi realizata prin compararea nivelului e6istent cu marimea altor efecte alternativa.
Pro,a,ilitatea realizarii efectelor este data de comple6itatea sistemului in care poate sa'
si faca aparitia riscul. Ea poate fi interpretata ca o,iectiva$ atunci cand o,servatiile sunt
reale si au la ,aza date statistice o,tinute prin o,servatii intr'o perioada de timp$ sau
su,iectiva daca ele provin din imposi,ilitatea cunoasterii complete a fenomenelor.
Ipotetic consideram o situatie in care doi decidenti se confrunta in acelasi timp$ in
conditii de risc ridicat$ cu aceleasi pro,leme de decizie 9fi&.5:.
3i&.5. Utilitatea si atitudinea fata de risc
Unde<
uG valoarea medie a utilitatii=
A$(G5 puncte=
HG casti&uri=
IG casti&uri medii=
7
@G prima de risc=
JJ
@G H ?H
Se poate o,serva ca decidentul A va ale&e decizia I$ intricat aceasta decizie
favorizeaza o utilitate mai ,una 9sau speranta utilitatii este mai mare decat
incertitudinea:$ in timp ce decidentul ( va ale&e decizia a II'a pentru acelasi scop
9utilitate:$ dar tinand cont ca se ,azeaza pe o functionalitate utila a firmei sale$ in
conditiile unui risc ridicat.
Pentru decidentul care nu are preferinte fata de risc 9A:$ cur,a utilitatii va fi diferita fata
decel care urmareste sa casti&e din acest risc 9(:$ deoarece utilitatea pentru primul
decident este mai mare decat pentru cel de'al doilea. Se poate concluziona ca dreapta
care trece prin punctele A si ( reprezinta atitudinea de neutralitate fata de risc$ in timp
ce cur,a concava e6prima nivelul utilitatii$ aceasta fiind cu cat mai concava cu cat
aversiunea fata de risc este mai mare.
#reapta notata pe a6a A( cu @$ a carei marime e6prima prima de risc$ se calculeaza ca
diferenta intre speranta matematica de casti& 9H: si casti&ul o,tinut$ pentru aceeasi
utilitate$ de a&entul economic$ care se opune riscului 9H mediu:. #ecizia fata de risc are
un caracter su,iectiv$ fiecare decident putand sa ia deciziile tinand cont de propria
atitudine fata de risc.
5.5.Riscul la nivel microeconomic
Accelerarea sc;im,Brilor care se manifestB la acest sfFrDit de secol determina printre
altele Di creDterea considera,ila a numBrului de evenimente mai mult sau mai puEin
previzi,ile. Aceste fenomene neprevBzute pot interveni oricFnd Di in orice Cmpre%urare
cu efecte pozitive dar Di ne&ative .
Aceste fenomene determina apariEia Di acEiunea unor factori CntFmplBtori$ situaEia de risc
fiind o realitate o,iectiva suportata nu Cntotdeauna conDtientizat de fiecare om in viata
de zi cu zi.
S'a constatat cB reacEiile la risc ale diferiEilor decidenEi sunt diverse$ evoluFnd de la
aversiunea totala fata de risc pana la preferinEa pentru situaEiile cu &rad ridicata de risc.
3BcFnd parte din peisa%ul economic$ riscul afecteazB Cntrea&a activitate viitoare$
influenEFnd sporirea c;eltuielilor sau a profitului. Riscul este totodatB Di un element de
,aza in luarea deciziilor$ iar studiul Di analiza concreta a riscului ar putea indica soluEii
de creDtere a eficientei economice.
#eci$ riscul$ intr'o definire &enerala este un eveniment aleatoriu putFnd antrena pa&u,e
deoarece realizarea lui este adesea &eneratoare de pierderi pentru firma .
El face parte din re&ulile %ocului economic Di deci cu voia sau fBrB voia noastrB el
acEioneazB. KnEele&erea mecanismului de apariEie Di manifestare a riscului permite
evaluatorului o apreciere realistB a perspectivelor viitoare ale firmei.
Un prim criteriu de a,ordare a riscului este dependenEa de voinEa mana&ementului$
dupB care avem un tip de risc Di anume riscul speculativ$ care poate fi acceptat$
delimita,il sau care se realizeazB in timp.
Atitudinea fata de acest risc este diferitB de la o firmB la alta$ putFnd mer&e de la L&ustul
risculuiL pFnB la aversiune totalB trecFnd prin faza de neutralitate. 3irma poate estima
efectele nefaste pa care riscurile speculative la provoacB intervenind in &estionarea
acestora prin te;nici speciale.
8
2ai e6ista Di riscurile pure care fiind prin natura lor evenimente independente de voinEa
mana&ementului sunt &reu de controlat$ motiv pentru care protecEia Cmpotriva lor pe
care o pot face a&enEii economici$ firmele este sa transfere responsa,ilitatea
companiilor de asi&urBri.
Un alt criteriu de care firma tre,uie sa tina cont in analiza riscurilor le delimiteazB dupB
ori&inea lor in riscuri provenite de la Di din activitatea firmei Di riscuri provenite din
e6teriorul firmei.
Ca o le&Btura intre Cntreprindere Di risc$ riscul economic reprezintB incapacitatea
a&entului economic de a se adapta la timp Di cu cel mai mic cost la variaEiile mediului.
2ai e6act el reprezintB valoarea rezultatului economic la condiEiile de e6ploatare.
Intr'o accepEiune sintetica$ la nivel micro'economic$ inerent oricBrei activitBEi$ semnifica
varia,ilitatea rezultatului su, presiunea mediului. #iferiEi a&enEi economici nu'Di asuma
un risc decFt in funcEie de renta,ilitatea pe care ei o aDteaptB.
In teoria economica este tot mai frecvent acreditata ideea ca ec;ili,rul financiar este
respectat numai daca renta,ilitatea unui a&ent economic compenseazB riscul asumat$
risc dependent in mod e&al de factori economici Di de politica financiara a firmei. #eci
analiza riscului in &eneral presupune o analiza a mediului concurenEial$ respectiv a
factorilor conte6tului concurenEial.-ocul concurenEial este influenEat in mod e&al de
numBrul Cntreprinderilor noi care pot pBtrunde Cntr'un sector$ precum Di de posi,ilitatea
&aranEiei unor produse de su,stituEie. 3urnizorii Di clienEii e6ercitB presiuni varia,ile
asupra Cntreprinderilor dintr'un sector. E6istB patru forte care se e6ercitB din e6terior
asupra dinamicii concurenEiale$ la care se adau&B rivalitatea dintre firmele sectorului.
Cele patru forte care dau ima&inea conte6tului concurenEial sunt<
potenEialul de apariEie a noi concurenEi=
furnizorii Di puterea de ne&ociere=
clienEii Di puterea de ne&ociere=
pericolul apariEiei unor produse noi de su,stituEie.
Investi&area conte6tului concurenEial tre,uie orientata spre urmBrirea<
puterii de ne&ociere a Cntreprinderii=
,arierele de intrare / ieDire din sector=
structura concurentei=
poziEiei concurenEiale a Cntreprinderii.
Pentru a evalua puterea de ne&ociere a unei Cntreprinderi se folosesc urmBtoarele
criterii<
Concentrarea relativa a furnizorilor 9clienEilor: acest criteriu vizeazB distri,uEia
pBrEii de piaEa la un numBr mai mare sau mai mic de Cntreprinderi=
Calitatea Lle&ataL sau calitatea unui produs care este le&ata de calitatea
materiilor prime$ pieselor Di su, ansam,lelor procurate pe tot circuitul economic.
#in acest motiv$ furnizorii de materii prime Di piese de sc;im, au o putere de
ne&ociere superioara clienEilor=
!atura produsului. >Fnzarea unor produse cu caracteristici te;nico'funcEionale Di
comerciale deose,ite conferB furnizorilor avanta%e in timp ce vFnzarea unor
produse ,analizate conferB$ dimpotrivB$ capacitatea de presiune asupra clienEilor.
9
Costul transferului de la un furnizor la altul. Cu cat costul transferului este mai
ridicat cu atFt clientul este mai le&at de furnizorul sau actual Di cu atFt puterea
furnizorului este mai mare=
Concentrarea sc;im,ului conferB putere de ne&ociere sectorului care reprezintB
pentru sectorul partener$ unicul sau furnizor sau client.
#upB numBrul de Cntreprinderi ce acEioneazB pe o anumita piaEa se distin&e
urmBtoarea structura concurenEialB<
piaEa cu concurenEB perfectB=
piaEa cu concurenEB monopolistB=
oli&opol=
monopol=
!umBrul a&enEilor economici nu este ,ine estimat pentru a putea contura structura
pieEei Di a concurentei$ de aceea se analizeazB un sistem de indicatori dintre cei mai
utilizaEi<
indicele parEial de concentrare=
indicele M.M.=
indicele M.T.
Indicele parEial de concentrare e6primB poziEia primelor patru$ opt sau douBsprezece
Cntreprinderi in valoarea totala a pieEei.
Unde<
pi G partea de piaEa a,soluta a Cntreprinderii =
n G1.. sau 15
Acest indice se utilizeazB pentru a cunoaDte forEa liderilor pe o piaEB.
Indicele M.M 9Merfinda;l ? Mirsc;man:<
Unde<
n G numBrul total de Cntreprinderi ce acEioneazB pe piaEa .
Indicele M.T este<

Unde<
n G numBrul total de Cntreprinderi=
i G ran&ul Cntreprinderii=
10
pi G partea de piaEa a Cntreprinderii de ran& i.
#eterminarea poziEiei concurenEiale a unei Cntreprinderi se face in funcEie de sistemul de
factori ai succesului determinaEi dupB urmBtoarele criterii<
poziEia de piaEa e6primata prin partea a,soluta sau relativa=
poziEia Cntreprinderii in materie de consum< aprovizionare$ stocare$ vFnzare=
ima&inea Cntreprinderii si implantarea comerciala=
competentele te;nice si te;nolo&ice=
renta,ilitatea si forEa financiara.
AceDti factori c;eie au o semnificaEie directa de la un sector la altul$ in fiecare sector
acEionFnd la un moment dat un anumit factor c;eie sau dominant. Calitatea factorilor
c;eie poate fi o,Einuta in funcEie de evoluEia &lo,ala a sectorului si de faza de maturitate
a Cntreprinderii.

5.).Riscul a&entilor economici
!u putem sa apreciem renta,ilitatea unui a&ent economic decFt in funcEie riscul asumat
si invers.
Riscul$ intr'o accepEiune &eneralB$ semnifica varia,ilitatea rezultatului Einut su,
presiunea mediului. 2ai e6act putem aprecia ca riscul reprezintB pre%udiciul potenEial la
care sunt e6puse patrimoniul$ interesele si activitatea a&entului economic .
Asumarea riscului este strFns le&ata de renta,ilitatea activitBEii$ ceea ce CnseamnB ca
a&enEii economici nu'si asuma un risc decFt in funcEie de renta,ilitatea tre,uie sa
compenseze riscul asumat.
Cu cat nivelului riscului este mai ridicat cu atFt a&enEii economici sunt nevoiEi sa ia
considerare posi,ilitatea Cnre&istrBrii de pierderi.
Cauzele care &enereazB riscul pot fi<
specificul activitBEii desfBDurate=
concurenEa=
calitatea actului mana&erial 9imprudenta mana&eriala:=
relaEiile cu clienEii$ furnizorii$ ,Bncile$ etc.=
lipsa informaEiilor sau ine6actitatea acestora=
Cmpre%urBri de forEa ma%ora 9calamitBEi naturale: sau fortuite 9incendii$ furt$ accidente:.
3ormele pe care le Cm,racB riscul sunt diverse ele putFndu'se manifesta mai intens sau
mai puEin intens la nivelul a&entului economic. In practicB cel mai adesea se vor,eDte
de riscul de EarB$ riscul valutar$ riscul te;nic$ riscul de e6ploatare$ riscul de faliment$
riscul financiar Di riscul comercial.
3iind supusB unui numBr atFt de mare de riscuri activitatea unui a&ent economic este cu
atFt mai puEin riscantB cu cFt acesta manifestB un &rad mai mare de fle6i,ilitate. Cum
niciodatB nu pot fi stBpFnite Cn totalitate riscurile se pune pro,lema stBpFnirii unui
anumit nivel de risc pentru a creste renta,ilitatea pe care acesta o permite.
#acB luBm in considerare posi,ilitatea clasificBrii riscurilor$ dupB ori&inea lor$ vor,im de
riscuri interne Di riscuri e6terne.
Riscul intern reprezintB o cate&orie de risc la care este supus un a&ent economic Di
care CDi are cauzele in interiorul unitBEii fiind localizat in domeniul mana&ementului$
respectiv al producEiei.
11
In domeniul mana&ementului e6istB posi,ilitatea ca Cntreprinderea sB fie condusB de
persoane care nu au calificarea Di aptitudinile necesare unui ,un conducBtor.
In sfera producEiei se pot manifesta<
riscul de inovaEie 9modernizarea producEiei:=
riscul de funcEionare a produselor=
riscul de e6ploatare=
riscul de cooperare Cn producEie =
riscul de nee6ecutare.
Riscul e6tern se manifestB ca urmare a acEiunii unor factori din afara unitBEii$ zonali sau
naEionali. AceastB cate&orie de risc poate fi<
de nee6ecutare$ cFnd ,eneficiarul nu mai vrea sB ridice mBrfurile contractate=
de insolva,ilitate$ cFnd ,eneficiarul se &BseDte Cn imposi,ilitatea de a plBti
contravaloarea mBrfurilor=
valutar=
de naturB politicB=
cu caracter natural.
5.1.A!ALIA RISCULUI ECO!O2IC
In realitatea economica$ pretul de vanzare nu poate ramane constant$ deoarece
concurenta ofera situatii diverse. Astfel in cazul scaderii cererii pe piata 9neprevazuta de
intreprindere:$ preturile vor scadea. Acest fenomen va fi insotit de intarzierea platilor$
cresterea stocurilor$ a provizioanelor pentru riscuri si c;eltuieli. #rept urmare$
c;eltuielile relativ constante sporesc considera,il$ iar profitul va inre&istra o scadere
semnificativa.
In cazul in care cererea de produse pe piata scade$ preturile si implicit profitul vor
creste$ determinand o scadere a punctului critic. Prin urmare punctul de ec;ili,ru nu
este un concept static$ nu e6ista un punct critic a,solut$ ci un pra& de renta,ilitate cu un
anumit orizont de calcul .
5.1.1.Analiza pra&ului de renta,ilitate
Pra&ul de renta,ilitate este punctul la care cifra de afaceri acoperB c;eltuielile de
e6ploatare$ iar rezultatul este nul. Kn termeni de risc spunem cB CncepFnd de la acest
punct Cntreprinderea Cncepe sB devinB renta,ilB. Cu cFt nivelul activitBEii este mai
CndepBrtat de acest punct$ cu atFt riscul este mai redus$ iar activitatea firmei mai
renta,ilB.
#eterminarea pra&ului renta,ilitBEii se poate face Cn unitBEi fizice sau valorice$ pentru un
sin&ur produs sau pentru Cntrea&a activitate .
Reprezentarea &raficB a pra&ului de renta,ilitate in unitBEi fizice
pentru unitBEi monoproductive<
5. Calculul pra&ului de renta,ilitate in unitBEile valorice . Acesta se poate face atFt
pentru firme monoproductive$ cFt Di pentru cele care produc Di comercializeazB o &amB
variatB de produse. Kn primul caz relaEiile de calcul sunt determinate pornind de la relaEia
Cn cazul determinBrii volumului fizic al producEiei critice<
12

Pentru a transforma producEia fizicB in cifra de afaceri 9producEia valoricB: relaEia tre,uie
ponderatB cu preEul unitar.
#eci <

Kn al doilea rFnd determinarea pra&ului de renta,ilitate se face plecFnd de la
urmBtoarea relaEie<
CAo G CTG C3 N C>
#acB se considerB cB preEul de vFnzare Di costul varia,il mediu sunt constante$ atunci Di
raportul este constant. Astfel relaEia va fi <

Unde<
CAo' cifra de afaceri pentru atin&erea pra&ului de
Renta,ilitate =
13
C3 ' costuri fi6e totale =
C> ' costuri varia,ile totale =
CA ? cifra de afaceri totalB =
"raficul pentru pra&ul de renta,ilitate poate fi redat ca Cn fi&ura
urmBtoare<

5.1.1.1.2odelul pra&ului de renta,ilitate
Pra&ul de renta,ilitate calculat pentru Cntreprinderile cu activitate sezonierB pe
,aza indicatorilor anuali$ respectiv cumulaEi pe cele patru trimestre ne este realist
deoarece nu surprinde variaEiile sezoniere.
14
Pentru a evidenEia factorii sezonieri se calculeazB un pra& de renta,ilitate$ dar CncepFnd
cu trimestrul Cn care mar%a asupra c;eltuielilor varia,ile cumulatB de la Cnceputul anului
Di pFnB Cn momentul respectiv este pozitivB.
Aceste condiEii sunt necesare deoarece mar%a poate fi pozitivB sau ne&ativB Cn decursul
celor patru trimestre ale anului$ pe total an rezultFnd o mar%B pozitivB pe ,aza cBreia s'a
determinat pra&ul de renta,ilitate aparent care pune su, semnul Cntre,Brii realitatea.
Kn aceste condiEii$ relaEiile de calcul pentru pra&ul de renta,ilitate sunt<
Analiza cost ? volum ? profit 9CP>: devine mai via,ilB dacB este aplicatB doar asupra
c;eltuielilor fi6e plBti,ile. Kn acest fel se evidenEiazB punctul de ec;ili,ru Cntre CncasBri$
dacB este vor,a despre vFnzBri Di plBEile aferente 9le&ate de c;eltuieli:$ denumit punct
mort al CncasBrilor.
RelaEia care stB la ,aza punctului mort al CncasBrilor 9OP2I e6primat cantitativ: este
urmBtoarea<

Unde<
C3P ? c;eltuieli fi6e plBti,ile=
mcv ? mar%a unitarB asupra costului varia,il
Atunci cFnd punctul mort al CncasBrilor se aflB su, cel al e6ploatBrii 9OP2I 9OPR: indicB
momentul din care activitatea Cntreprinderii Cncepe sB de&a%eze un monetar curent.
15
Pentru a lBr&i noEiunea de Lpunct mort8$ incluzFnd c;eltuielile fi6e Di c;eltuielile
financiare 9care sunt evidenEiate Cn rezultatul e6ploatBrii: se determinB un punct mort
&lo,al . Pe ,aza punctului mort &lo,al care ia Cn calcul Di costul CndatorBrii se poate face
o primB apreciere asupra riscului financiar .
Analiza pra&ului de renta,ilitate oferB informaEii de &estiune interesante din punct de
vedere economic$ mai puEin pertinente su, aspectul realitBEii economice datoritB
urmBtoarelor limite<
presupune o cerere limitatB Di randamentele constante=
orizontul pe care Cl are Cn vedere este scurt Di nu determinB modificBri Cn structura
producEiei.
Kn realitate separaEia c;eltuielilor varia,ile Di fi6e nu rBmFne constantB Cn timp pentru
variaEii mari ale cifrei de afaceri. #e aceea metoda poate fi aplicatB cu succes numai
Cntreprinderilor mici$ la nivel de atelier$ precum Di la Cntreprinderile cu parte comercialB la
care aceastB structurB nu suportB modificBri sensi,ile.
!umai prin cunoaDterea punctului mort se poate fi6a o,iectivul minim de realizat
9CAmin: pentru ca Cntreprinderea sB fie profita,ilB.
5.1.5. Analiza riscului de e6ploatare
Riscul de e6ploatare e6primB incapacitatea de a se adapta la timp Di cu cel mai mic cost
la variaEiile mediului$ reflectFnd volatilitatea rezultatului economic la condiEiile de
e6ploatare.
Riscul nu depinde numai de factori &enerali$ ci Di de structura costurilor$ respectiv
comportamentul lor faEB de volumul de activitate. Structura c;eltuielilor Cn special
separaEia c;eltuielilor fi6e Di cele varia,ile Cn raport cu cifra de afaceri e6ercitB o
influenEB marcantB asupra renta,ilitBEii$ ceea ce %ustificB formularea modelului de
analizB al Lpunctului mortL.
AceastB &rupare tre,uie a,ordatB prin prisma timpului$ deoarece pe termen lun& toate
c;eltuielile sunt considerate varia,ile Di numai pe termen scurt unele sunt varia,ile Di
altele fi6e.
Riscul de e6ploatare depinde$ Cn special de nivelul c;eltuielilor fi6e$ fiind mult mai ,ine
a,sor,it de o cifrB de afaceri mai mare.
ImportanEa c;eltuielilor fi6e nu poate fi apreciatB Cn valoare a,solutB$ ci numai Cn raport
cu mar%a &eneralB de Cntreprindere$ deoarece e6istB sectoare$ ca de e6emplu cele ale
serviciilor Cn care raportul cifrB de afaceri mai mare$ deci c;eltuielile fi6e sunt mai uDor
a,sor,ite prin cifra de afaceri.
Sinteza Cntre nivelul c;eltuielilor fi6e Di cel al mar%ei o realizeazB punctul mort$ respectiv
analiza cost'volum'profit.
5.1.5.1. Evaluarea riscului de e6ploatare
Evaluarea riscului de e6ploatare se face cu a%utorul indicatorului
de poziEie faEB de pra&ul de renta,ilitate. Acest indicator se poate determina fie prin
mBrimi relative$ fie prin mBrimi a,solute .
Evaluarea riscului de e6ploatare pornind deci de la modelul pra&ului de renta,ilitate se
concretizeazB in doua maniere complementare<
'fie calculFnd direct rata$ care e6primB riscul de e6ploatare9RPR:<
16

Cu cFt aceastB rata este mai mare$ cu atFt riscul va fi mai mare si invers.
'fie calculFnd indicele de securitate 9IS: care evidenEiazB mar%a de securitate de care
dispune Cntreprinderea.
2ar%a de securitate mai este denumitB Di ca fle6i,ilitate a,solutB$ e6primB capacitatea
Cntreprinderii de a'Di modifica nivelul producEiei pentru a se adapta la cerinEele pieEei. Cu
cFt acest indicator este mai mare 9are o valoare mai mare:$ cu atFt fle6i,ilitatea
Cntreprinderii este mai ridicatB$ respectiv riscul de e6ploatare va fi mai redus.
3ormula indicelui se si&uranEB este<

Indicele de si&uranEB se mai numeDte Di coeficient de volatilitate si are aceeaDi valoare
informaEionalB ca Di mar%a de si&uranEB .
Aprecierea riscului de e6ploatare poate fi fBcutB Di cu a%utorul unui indicator de poziEie
faEB de pra&ul de renta,ilitate$ indicator care poate fi e6primat atFt Cn mBrimi a,solute 9P
:$ cFt Di mBrimi relative 9PQ: potrivit urmBtoarelor relatii<

PoziEia a,solutB 9P: definitB ca Di fle6i,ilitate a,solutB$ evidenEiazB capacitatea
Cntreprinderii de a'Di adapta producEia la cerinEele pieEei. Se doreDte ca acest indicator
sB fie cFt mai mare pentru a evidenEia o fle6i,ilitate ridicatB a Cntreprinderii$ respectiv un
ritm de e6ploatare cFt mai redus.
Indicatorul de poziEie relativ 9PQ:$ denumit Di coeficient de volatilitate Cnre&istreazB valori
mari cFnd riscul este minim.
Studiile realizate Cn economiile accidentale apreciazB situaEia Cntreprinderilor Cn raport cu
pra&ul de renta,ilitate astfel<
insta,ilB$ dacB CArealB este cu nai puEin de 10R deasupra pra&ului de renta,ilitate=
relativ sta,ilB$ dacB CArealB este cu 50R deasupra punctului critic=
conforta,ilB$ dacB CArealB depBDeDte punctul critic cu peste 50R.
5.1.).Con%unctura economico'financiarB a firme
Sta,ilirea con%uncturii economico'financiarB a firmei precum Di a rezultatului e6ploatBrii
acesteia se mBsoarB ci a%utorul coeficientului de elasticitate care mai poartB denumirea
17
de efect de pFr&;ie de e6ploatare si acesta mBsoarB creDterea relativB a profitului 9fBrB
c;eltuieli Di venituri financiare: care rezultB dintr'o creDtere relativB a producEiei .
Cu cFt Cntreprinderea se CndepBrteazB de pra&ul de renta,ilitate$ cu atFt elasticitatea
este mai redusB$ deci riscul de e6ploatare este mai mic .
Efectul pFr&;iei de e6ploatare ne aratB cu ce procente se modificB profitul la
modificarea cu un procent a producEiei<

Unde<
P' profitul e6ploatBrii=
O' producEia e6ploatBrii=
S' creDterea / scBderea.
PFr&;ia de e6ploatare este dependentB de structura c;eltuielilor<
PG T 9p'v:' 3
Unde<
T ? volumul fizic al producEiei=
p ? preEul de vFnzare=
v ? c;eltuieli varia,ile unitare=
3 ? c;eltuieli fi6e.
#eoarece c;eltuielile fi6e sunt constante$ relaEia devine<
SP G ST 9 p'v :
Iar creDterea relativB va fi<

Coeficientul pFr&;iei de e6ploatare se poate e6prima astfel<

18
#in aceastB formulB rezultB cB<
#upB determinarea acestui coeficient de elasticitate se pot tra&e urmBtoarele concluzii
referitoare la Cntreprinderea analizatB<
1. cu cFt pFr&;ia de e6ploatare este mai mare$ riscul de e6ploatare creDte. 2ici
nerealizBri ale producEiei conduc la mari dificultBEi financiare=
5. cu cFt pFr&;ia de e6ploatare este mai micB$ cu atFt firma se CndepBrteazB de punctul
critic avFnd risc de e6ploatare mic=
). cu cFt c;eltuielile fi6e sunt mai mari$ cu atFt pFr&;ia de e6ploatare este mai mare$
deci riscul de e6ploatare este mai mare=
1. pe mBsurB ce creDte capitalizarea firmelor creDte Di riscul de e6ploatare.
Kn funcEie de valoarea coeficientului de elasticitate Cntreprinderea se poate afla Cntr'una
din urmBtoarele situaEii<
insta,ilB$ cu risc economic ridicat dacB acest coeficient este mai
mare decFt 11=
relativ sta,ilB$ dacB elasticitatea este apro6imativ 7=
conforta,ilB$ cu risc redus$ dacB coeficientul de elasticitate este
mai mic decFt 7.
Kn concluzie putem spune cB riscul economic al a&enEilor economici depinde de trei mari
parametri< cifra de afaceri$ structura c;eltuielilor Di pro6imitatea punctului critic Cn raport
cu nivelul producEiei efective.
5.+. RISCUL 3I!A!CIAR
3iecare Cntreprindere CDi desfBDoarB activitatea utilizFnd atFt capital propriu$ cFt Di
capital Cmprumutat$ care se deose,esc unul de altul prin costul pe care Bl &enereazB.
Riscul financiar determinB varia,ilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificBrii
structurii financiare a Cntreprinderii .
#in lipsa resurselor proprii$ pentru a'Di desfBDura activitatea$ Cntreprinderea recur&e la
Cmprumuturi pentru a putea realiza oportunitatea unei investiEii.
O Cntreprindere care apeleazB la Cmprumuturi tre,uie sB suporte din rezultate Di
c;eltuieli financiare aferente Cmprumutului respectiv. #in aceastB cauzB$ Cndatorarea$
prin mBrimea Di costul ei$ determinB modificarea rezultatelor$ deci modificB riscul
financiar.
La nivelul unei Cntreprinderi decizia de a investi &enereazB riscul activitBEii economice
9prin creDterea costurilor fi6e:$ iar decizia de finanEare &enereazB riscul financiar.
Kn comparaEie cu riscul de e6ploatare$ riscul financiar ia Cn considerare Di influenEa
structurii capitalului$ respectiv &radul de Cndatorare al a&entului economic.
#acB pentru o anumitB nevoie de capital datB$ c;eltuielile financiare 9do,Fnda: sunt
c;eltuieli fi6e$ atunci riscul financiar poate sa fie evaluat cu a%utorul unui pra& de
renta,ilitate &lo,al dupB urmBtoarea relaEie<
19

Unde <
CA' cifra de afaceri =
C3' c;eltuieli fi6e =
#o,' do,Fnda =
C> ? c;eltuieli varia,ile .
Evaluarea riscului financiar se face similar riscului de e6ploatare cu a%utorul urmBtorilor
indicatori<
mar%a de si&uranEB=
indicele de si&uranEB=
coeficientul de elasticitate.
#acB se modificB renta,ilitatea capitalului propriu$ analiza acestei modificBri ca urmare
a politicii financiare poate fi urmBritB cu a%utorul unui model numit Lefectul de levier
financiaL .
Levierul financiar cuantificB impactul apelBrii la credite 9pentru a putea finanEa o
investiEie: asupra renta,ilitBEii sale financiare.
Efectul levierului financiar$ adicB variaEia ratei renta,ilitBEii capitalurilor proprii depinde
de corelaEiile care e6istB Cntre rata renta,ilitBEii economice Di costul datoriei sau ratei
do,Fnzii pe de'o parte$ iar pe de altB parte nivelul CndatorBrii.
Pornind de la structura ,ilanEului$ respectiv ratele de renta,ilitate caracteristice
prezentate Cn fi&ura 1 se pot ilustra modalitBEile de calcul a renta,ilitBEii financiare
pornind de la renta,ilitatea economicB Di evidenEiind Cn acelaDi timp influenEa Lefectului
de levier8.
3i&ura 1.

20
Unde<
AeGactiv economic =
reGrata renta,ilitBEii economice=
CprGcapital propriu =
rf Grata renta,ilitBEii financiare =
#atGdatorii =
rdGrata do,Fnzii.
#acB a&entul economic analizat este scutit de impozit pe profit$ rezultatul e6erciEiului
9Re6: se poate determina ca diferenEB Cntre rezultatul e6ploatBrii 9Re6: Di do,Fnda 9#o,:
plBtitB pentru capitalul Cmprumutat 9#at:<
Re6 G RE ? #o,
Rezultatul e6ploatBrii se poate o,Eine din relaEia de calcul a ratei renta,ilitBEii economice
9 re:<

#acB toate aceste date se Cnlocuiesc Cn relaEia de calcul a ratei renta,ilitBEii financiare
se va o,Eine urmBtoarea formulB<

Se o,servB cB activul economic este Cn totalitate finanEat din capitalul propriu Di cel
Cmprumutat 9AeGCpr N #at:. Kn acest caz relaEia precedentB va deveni<
Se considerB urmBtoarea relaEie cu care se va putea construi relaEia<

>f N>e6 ' I mp G0
Cf G #o,
Unde <
>f$ >e6 ? venituri financiare $respectiv venituri e6cepEionale=
Cf $ Ce6 ? c;eltuieli financiare $ respectiv c;eltuieli e6cepEionale =
Imp ? impozitul pe profit .
#acB Cn relaEie se mai introduce Di rata impozitului pe profit 9t: atunci rata financiarB de
renta,ilitate devine<
21

Riscul CndatorBrii cunoscut aDa cum am mai precizat su, denumirea de efect de levier
aratB deci influenEa pe care Cndatorarea o are asupra renta,ilitBEii capitalurilor proprii ale
Cntreprinderii.
Kn teoria financiarB se face distincEie Cntre rata renta,ilitBEii capitalului propriu numitB Di
rata de renta,ilitate financiarB .
CalculatB pe ,aza capitalurilor Cntreprinderii$ rata de renta,ilitate financiarB poate fi
definitB Cn urmBtoarea formulB<

Unde <
Ut' capital total=
Ui' capital Cmprumutat=
Up' capital propriu=
d ' rata do,Bnzi.
"GU'Up
"' rata Cndatoriri
Astfel dacB<
1. rfV1 ? efectul de levier acEioneazB defavora,il$ renta,ilitatea economicB fiind
inferioarB costului datoriei$ astfel cB renta,ilitatea capitalului propriu scade cFnd
Cntreprinderea CDi ma%oreazB rata de Cndatorare=
5. rfG1 ? recursul la Cndatorare nu modificB renta,ilitatea capitalului propriu=
). rfW1 ? efectul de levier acEioneazB Cn favoarea Cntreprinderii$ renta,ilitatea este o
funcEie crescBtoare a ratei de levier$ Cntreprinderea putFnd sB'Di ma%oreze renta,ilitatea
sa crescFnd rata de Cndatorare=
1. o scBdere a activitBEii amplificB pierderile unei societBEi Cndatorate$ c;eltuielile
financiare fiind inelastice. Astfel se sta,ileDte o le&BturB Cntre riscul de e6ploatare Di
riscul CndatorBrii=
Kn cazul unei Cntreprinderi profita,ile$ costul CndatorBrii tre,uie calculat dupB
impozitareX deoarece c;eltuielile financiare sunt deducti,ile din ,aza impozitarB Di vor
antrena o economie de impozit. O Cntreprindere cu pierdere$ CnsB nu'Di poate deduce
c;eltuielile financiare$ ea suportB complet costul CndatorBrii.
CondiEia ca renta,ilitatea financiarB sB creascB atunci cFnd Cntreprinderea apeleazB la
datorii este ca renta,ilitatea economicB sB fie superioarB ratei do,Fnzii. Kn acest caz
22
rata renta,ilitBEii financiare este cu atFt mai micB decFt rata do,Fnzii$ atunci efectul
levier devine ne&ativ Di rata financiarB va fi cu atFt mai micB decFt rata renta,ilitBEii
economice cu cFt rata CndatorBrii este mai mare.
Un a&ent economic poate fi Cn una din urmBtoarele trei situaEii<
reWrd ? astfel apelarea la credite va conduce la Cm,unBtBEirea ratei renta,ilitBEii
economice=
reGrd ? apelarea la credite este indiferentB din punctul de vedere al efectului de levier=
reVrd ? apelarea la credite va conduce la reducerea performanEelor.
3actorii de influenEB asupra ratei renta,ilitBEii financiare sunt rata renta,ilitBEii economice
si efectul de levier.
Pe lFn&B aceDtia mai e6istB Di alEi factori cum ar fi<
Pentru a'Di Cm,unBtBEii performanEele financiare$ Cntreprinderea tre,uie sB accelereze
viteza de rotaEie a activelor$ sB sporeascB renta,ilitatea comercialB Di sB fundamenteze
politica financiarB care sB'i poatB permitB valorificarea con%uncturilor favora,ile .
5.+.1.Riscul de insolva,ilitate sau riscul de faliment
Orice activitate desfBDuratB de o societate implicB un anumit risc mai mare sau mai mic$
precum Di oferB posi,ilitatea apariEiei falimentului Cn funcEie de mBrimea riscului care
apare. #e aici rezultB le&Btura strFnsB care e6istB Cntre risc Di faliment .
Etapa cea mai importantB de care analistul tre,uie sB EinB seama este mBrimea riscului
de faliment Di determinarea lui Cn estimBrile viitoare. Analistul tre,uie sB sesizeze dacB
nu cumva su, masca unor rezultate curente favora,ile se ascunde un risc viitor mare.
#eci menirea analistului este sB constate riscul Di sB'l prevadB.
Kn literatura economicB strBinB s'au determinat urmBtoarele metode de dia&nosticBri Di
analizB a riscului de faliment< analiza staticB pe ,aza ,ilanEului patrimonial= analiza
funcEionalB pe ,aza ,ilanEului funcEional$ analiza dinamicB$ analiza strate&icB$ analiza
scorurilor Di altele.
Cercetarea riscului de faliment prin metode clasice Di prin cele enumerate mai sus$
permite evidenEierea performanEelor trecute ale a&entului economic$ c;iar Di a riscurilor
de e6ploatare financiare$ de Cndatorare$ informFnd CnsB Cn micB masurB asupra viitorului
acestuia Di fBrB a oferii posi,ilitatea evaluBrii &lo,ale a riscului de faliment. #eoarece
23
rezultatele financiare suportB o de&radare rapidB in timp apare tot mai mult necesitatea
unor informaEii tot mai si&ure Di precise cu privire la viitor Di la riscul de faliment al
Cntreprinderii.
Ca o reacEie la aceste cerinEe practice$ cercetBtorii Di or&anismele financiare
internaEionale s'au preocupat de ela,orarea unei metode de predicEie a riscului de
faliment$ denumitB metoda scorurilor$ care constituie fBrB CndoialB o Cm,o&BEire a
analizei tradiEionale prin rate .
Capacitatea Cntreprinderii de a face faEB o,li&aEiilor scadente &enerate fie de
an&a%amente contractate Cn perioada anterioarB$ fie din desfBDurarea unor acEiuni
curente. Kn mediul economic Cntreprinderea se poate confrunta cu dificultBEi de platB
care pot fi ocazionale sau temporare cFt Di permanente. E6istenEa acestor dificultBEi
permanente Cn ac;itarea o,li&aEiilor reflectB o fra&ilitate economicB Di financiarB cu
influenEB asupra solva,ilitBEii$ care este condiEia financiarB de supravieEuire a a&entului
economic.
5.+.5.2etode de analiza a riscului de faliment
Analiza riscului de faliment se poate realiza cu a%utorul unor metode$ care din punct de
vedere al formei le&aturii intre fenomen 9solva,ilitatea firmei: si factorii sai de influenta
se pot &rupa in mai multe cate&ori$ dintre care cele mai importante sunt <
' metode patrimoniale=
'metode statistice=
'metode ,ancare.
5.+.5.1.Analiza riscului de faliment cu a%utorul metodelor patrimoniale
AceastB metodB utilizeazB pe lFn&B alte instrumente de analizB Di fondul de rulment$
care oferB informaEii rapide despre starea Cn care se aflB Cntreprinderea din punct de
vedere al riscului.
Utilizarea fondului de rulment pentru determinarea riscului de faliment porneDte de la
ideea cB ec;ili,rul financiar este respectat numai dacB sunt respectate douB re&uli
financiare Di anume <
Activ imo,ilizatG Capital permanent
Activ circulantG O,li&aEii pe termen scurt
Lic;idarea activelor se coreleazB 9se pune Cn corespondenEB: cu e6i&i,ilitatea pasivelor
sau fondul de rulment patrimonial Di astfel e6istB posi,ilitatea aprecierii pe termen scurt
a riscului de neram,ursare a o,li&aEiilor Di de apariEie a riscului de faliment.
RelaEiile care se pot naDte Cntre activele circulante ca lic;iditBEi eventuale$ potenEiale Di
e6i&i,ilitate potenEialB sunt urmBtoarele<
Active circulante G O,li&aEii pe termen scurt$ deci fondul de rulment este zero$ aceasta
se CntFmplB atunci cFnd considerBm solva,ilitatea pe termen scurt cB este asi&uratB$
dar acest ec;ili,ru este foarte fra&il$ Di neCncasarea creanEelor va duce la
compromiterea lui=
Active circulante W O,li&aEiile pe termen scurt$ deci fondul de rulment este pozitiv$ atunci
cFnd se Cnre&istreazB un e6cedent de lic;iditBEi pe termen scurt=
24
#in punct de vedere al riscului de insolva,ilitate spunem cB Cntreprinderea se aflB Cntr'o
situaEie favora,ilB$ pentru cB este Cn mBsurB ca pe lFn&B plata o,li&aEiunilor scadente sB
dispunB Di de un plus de lic;iditBEi potenEiale.
#acB activele circulante sunt mai puEine decFt o,li&aEiile pe termen scurt$ fondul de
rulment este ne&ativ$ Cntreprinderea nedispunFnd de lic;iditBEi pentru plata o,li&aEiilor se
situeazB Cntr'o poziEie riscantB.
Aceste relaEii enumerate mai sus oferB doar o informaEie parEialB Cn ceea ce priveDte
riscul de faliment sau de insolva,ilitate$ mai tre,uiesc pe lFn&B aceste informaEii sB fie
amintite Di sB se urmBreascB Di ratele de &estiune ale activelor Di pasivelor.
#acB durata medie de rotaEie a activelor este mai micB decat durata medie de rotaEie
pasivelor$ c;iar Di cu un fond de rulment ne&ativ ec;ili,rul financiar poate fi menEinut Di
riscul de faliment poate fi eliminat.
5.+.5.5. Analiza riscului de faliment prin metode statistice
Evaluarea intrarii si mentineri in afaceri a firmei pe o piata concurentiala presupune
utilizareaunor metode statistice intre care$ pe termen scurt mentionam metoda Ycredit'
scorin&8.
Tinta acestei metode este de a sta,ili pentru fiecare firma un indicator de sinteza
denumit Yscor8 care sa permita estimarea starii de faliment a firmei .
Aplicarea acestei metode presupune o,servarea unui ansam,lu de Cntreprinderi &rupate
Cn Cntreprinderi cu funcEionalitate normalB Di Cntreprinderi cu dificultBEi financiare .
Pentru am,ele tipuri de Cntreprinderi se selecEioneazB Cn mod pro&resiv cu a%utorul unei
proceduri informative$ ratele cele mai discriminante$ pFnB cFnd procentul de clasament
,un este suficient de ridicat. Aceasta are Cn vedere selecEia ratelor prin metoda Ypas cu
pas8.
Primele calcule care au fost determinate oferB analistului rata care'i permite separarea
cea mai ,unB$ optimB a celor douB Cntreprinderi. Kn faza urmBtoare este luatB Cn calcul a
doua ratB cu scopul creDterii puterii discriminante o,Einute$ pornind de la un cuplu de
rate.
Kn continuare se procedeazB la fel$ introducFnd a treia Di apoi a patra ratB Di asa mai
departe$ calculele putFnd fi oprite atunci cFnd procentul de clasament pertinent a
funcEiei discriminante Cncepe sB se diminueze.
Com,inaEia precedentB efectuatB Cn pasul precedent va fi consideratB cea optimB.
AceastB com,inaEie liniarB a ratelor$ care diferenEiazB cel mai ,ine posi,il Cntreprinderile
sBnBtoase de Cntreprinderile falimentare conduce la determinarea unui indicator de
clasament numit scor Di este notat cu . Acest indicator oferB o ,unB
apro6imare a riscului de faliment pentru o anumitB Cntreprindere Di totodatB aprecierea
posi,ilitBEii de a fi o Cntreprindere normalB sau falimentarB.
Scorul 9: apare ca o funcEie liniarB de mai multe varia,ile$ caracterizate de coeficienEi
de pondere determinaEi prin metoda celor mai mici pBtrate$ ca urmare a o,servaEiilor
asupra Cntreprinderilor reprezentative Di &rupate de la ,un Cnceput Cn intreprinderi
sBnBtoase Di deficitare dupB urmBtoarea formulB de calcul<
25

Unde<
UiG coeficient de pondere al fiecBrei rate=
RiG rate selecEionate la puterea discriminantB cea mai mare=
C G constanta 9care poate sB aparB sau nu:=
n G numBrul de rate reEinute pentru calculul mBrimii .
CoeficienEii 9Ui: pot fi pozitivi sau ne&ativi. #acB ei sunt ne&ativi ei de&radeazB scorul Di
contri,uie la creDterea riscului de faliment. Ratele selecEionate 9Ri: independente Cntre
ele Cn raport cu funcEia scor 9:$ deoarece un anumit &rad de corelaEie Cntre ele ar
conduce la Cnre&istrarea unor influenEe . repetate ale aceluiaDi fenomen economico'
financiar.
C;iar dacB modelul funcEiei discriminante cuprinde + pFnB la . rate selecEioneazB$ Cn
aproape toate se va &Bsi ratB referitoare la fondul de rulment net &lo,al care este o
Cndatorare$ o solva,ilitate pe termen scurt$ cu c;eltuieli financiare Di cu c;eltuieli de
personal.
Kn teoria economicB au fost ela,orate o serie de metode ,azate pe metoda scorurilor$
dintre care cele mai cunoscute sunt< 2odelul Altman$ modelul Conan Di modelul (Bncii
3ranEei.
5.+.5.5.1. Analiza riscului de faliment utilizFnd metoda Altman
Profesorul E.I. Altman a ela,orat una dintre funcEiile scor Cn SUA Cn anul 1*7.. 3olosind
informaEiile o,Einute in urna studiului uni lar& eDantion de companii$ atFt din rFndul celor
ce au dat faliment cFt Di din rFndul celor care au supravieEuit$ profesorul Altman a
susEinut cB analiza ,azatB pe mai multe varia,ile fBcutB cu a%utorul a cinci indicatori$ a
permis prevederea a 4+ R din falimentele cu doi ani Cnainte de apariEia acestora .
AnaliDtii au Cncercat sB dezvolte capacitatea de previziune a modelului ori&inal$ astfel
analistul Toffer$ Cn Europa de >est precum Di Uo; Di Uilloun&; au creat modelele $$8 de
analizB cu anumitB capacitate de previziune.
2odelul $$8 al lui Altman se prezintB astfel<

>aria,ilele @1$ @5$ @5$ @)$ @1$ @+ sunt indicatori economico'financiari$ constantele cu
care sunt amplificaEi indicatorii sunt de naturB statisticB Di e6primB ponderea sau
importanEa varia,ilei Cn lo&ica economicB a evaluBrii riscului de faliment. Cei cinci
indicatori economico'financiari luaEi Cn considerare Cn metoda scorului $$8 sunt<
26
Capitalul circulant reprezintB activele circulante din care se scad pasivele circulante$
deci este c;iar fondul de rulment .
@1G o mBsurB a fle6i,ilitBEii Cntreprinderii Di aratB pondera capitalului circulant Cn totalul
activelor. Cu cFt rezultatul acestui raport este mai mare$ cu atFt mai ,ine folosit este
capitolul circulant.

Unde<
Profitul reinvestit G Profit net ' #ividende
@5 ? este o mBsurB a capacitBEii de finanEare internB a Cntreprinderii se recomandB
valoarea acestui raport sB fie cFt mai mare.
@) ? are semnificaEia unei rate de renta,ilitate economicB sau de eficienEB a utilizBrilor
activelor$ este de dorit sB fie mai mare.
Capitalizarea ,ursierB G >aloarea pe piaEB a capitalului su,scris Di vBrsat
@1 ? e6primB &radul de Cndatorare a Cntreprinderii prin contractarea de Cmprumuturi pe
termen lun&. Kn Eara noastrB Cn practica evaluBrii Cntreprinderii$ la numBrBtorul acestui
raport se utilizeazB capitalul social. Rezultatul acestui capitol se recomandB sB fie cFt
mai mare.

@+ ? este tot un indicator de eficienEB a utilizBrii activelor$ care e6primB rotaEia activului
prin cifra de afaceri. Cu cFt vFnzBrile vor fi mai mari$ activele se vor Cnnoi mai repede
prin cifra de afaceri.
27
#in informaEiile prezentate mai sus referitor la aceDti indicatori rezultB cB valorile lor sunt
cu atFt mai ,une cu cFt se Cnre&istreazB o valoare a,solutB mai mare. #e aceea scorul
Y8 are trei interpretBri Di anume<
CFnd V 1$. ? starea de faliment este iminentB 9 apariEia falimentului este si&urB:=
CFnd W ) ' situaEia financiarB este ,unB= ,anca creditoare poate avea Cncredere in
clientul sBu$ deoarece Cntreprinderea este solva,ilB=
CFnd 1$. V Z ) ? situaEia financiarB a Cntreprinderii este dificilB cu performanEe vizi,il
diminuate Di apropiate de starea de faliment. In aceastB situaEie Cntreprinderea CDi poate
relansa activitatea dacB adoptB o strate&ie financiarB corespunzBtoare.
Acest model al lui Altman este aplica,il mai ales Cn condiEiile e6istenEei ,ursei de valori.
#acB Cntr'o economie nu funcEioneazB ,ursa de valori$ se poate face o apreciere a
alternativelor care e6istB pentru economiile particulare sau instituEionale de a investi
capitalul la ,Bnci sau alte instituEii financiare.
5.+.5.5.5Analiza riscului de faliment utilizFnd metoda Conan Di Molder
Acest model de analizB a riscului de faliment se aplicB Cntreprinderilor industriale cu un
numBr de 10 pFnB la +00 de salariaEi Di are la ,azB analiza lic;iditate'e6i&i,ilitate.
Sta,ilirea modelului a avut loc Cn anul 1*4. prin o,servarea unui numBr de )1 de rate
pe un eDantion de 1*0 Cntreprinderi mici Di mi%locii$ din care %umBtate au dat faliment Cn
perioada 1*40'1*4+ .
2odelul YCanon[Molder8 se ,azeaza tot pe un model cu urmatoarea structura<
G 17@1 N 55@5 ' .4@) ' 10@1 N 51@+
In care<
\varia,ile @1 reprezinta rata lic;iditatii intermediare si se determina ca raport intre
creante 9CR: si disponi,ilitati ,anesti 9TR: pe de'o parte si datoriile curente 9#CR:$ pe
de alta parte$ adica<
@1GCR]NTR / #TSGAC'S / #TS
Unde<
CR]G creante si c;eltuieli in avans
\varia,ila @5 reprezinta sta,ilitatea financiara a firmei si se determina ca raport intre
capitalul permanent 9CP2: si pasivul ,ilantier 9P(:<
@5GCP2 / P(
\varia,ila @) evidentiaza &radul de finantare a vanzarilor din resurse e6terne si
se calculeaza ca un raport intre c;eltuielile financiare 9C3: si veniturile din vanzari
9CA!:<
@)G C3 / CA!
\varia,ila @1 e6prima &radul de remunerare a personalului$ si se calculeaza ca raport
intre c;eltuielile cu personalul 9CP: si valoarea adau&ata 9>A: adica<
@1G CP / >A
28
\varia,ila @+ reflecta ponderea rezultatului e6ploatarii in totalul valorii adau&ate$ si se
calculeaza ca un raport intre rezultatul din e6ploatare 9RE: si valoarea adau&ata<
@+G RE / >A
In functie de scorul inre&istrat de o firma se o,serva ca posi,ilitatea falimentului scade
odata cu cresterea scorului astfel<

"ruparea firmelor in
functie de scorul Y8 Conon [ Molder se face astfel <
\ V 1 ^ frma aflata intr'o situatie financiara dificila=
\1V V * ^ firma cu o situatie financiara incerta=
\ W * ^ firma cu o situatie financiara solida.
Ca Di concluzie se poate spune cB Cntreprinderea analizatB este mai vulnera,ilB cu cFt
valoarea lui este mai micB.
5.+.5.5.).Analiza riscului de faliment utilizFnd metoda centralei ,ilanEului (Bncii 3ranEei
2odelul centralei ,ilanEurilor din cadrul (Bncii Centrale a 3ranEei prezice riscul de
faliment al Cntreprinderilor dupB un scor Y8 cu . varia,ile. Acest model a fost ela,orat
prin o,servarea unui numBr de 57 de rate$ pe un eDantion de )000 de Cntreprinderi
industriale cu mai puEin de +00 salariaEi$ studiul fBcFndu'se pe o perioadB de ) ani
consecutivi$ precedenEi falimentului .
Centrala (ilanEului din cadrul (Bncii 3ranEei a determinat urmBtoarea funcEie scor Y8<

G '1$5++R1 N 5$00)R5 ? 0$.51R) N +$551R1 ?0$7.*R+ ?1$171R7N
N 0$407R4N1$10.R. ?.+$+11
Kn continuare se va prezenta semnificaEia acestor rate Di puterea discriminantB sau
importanEa relativB Cn procente a valorii funcEiei scor Y8.
29

>A' valoarea adBu&atB=
>A1' valoarea adau&ata curentB=
>A0' valoarea adBu&atB precedentB.

30
Kn ta,elul urmBtor se va evidenEia puterea predictivB a funcEiei Di pro,a,ilitatea ca
Cntreprinderea sB fie falimentarB 9Cn procente:<
Se Eine cont de semnul ratelor Di de faptul cB primele trei caracterizeazB cel mai ,ine
comportamentul Cntreprinderilor deficitare$ delimitFnd peste 45R din puterea de
separare a Cntreprinderilor normale de cele deficitare.
3uncEia scor Y8 are pe ansam,lul Cntreprinderilor o valoare medie care este e&alB cu
zero$ Cn %urul acestei valori medii e6istFnd o zonB de incertitudine Di este dificil de prezis
dacB o Cntreprindere este normalB sau deficitarB$ deoarece pentru funcEia scor G 0$
pro,a,ilitatea riscului de faliment este 0$+.
Kn funcEie de valoarea acestei funcEii scor $ Cntreprinderea se poate afla in una din
urmBtoarele trei zone <
ona nefavora,ila$daca V'0$5+ in care situaEia este riscanta$ Cntreprinderea este
vulnera,ila si are Danse si&ure sa ai,B dificultBEi economico'financiare importante.
ona de incertitudine$ dacB ?0$5+ Z V 0$15+$ in aceastB situaEie neputandu'se formula
o concluzie definitorie se recomandB sB se utilizeze o altB funcEie a falimentului=
ona favora,ilB$ dacB W 1$15+ cFnd situaEia economico'financiarB a Cntreprinderii este
normalB$ iar pro,a,ilitatea de a a%un&e la faliment este foarte micB.
Kn concluzie$ aceastB metodB a scorului$ utilizatB foarte mult de catre ,Bnci Di instituEii
financiare Cn vederea evaluBrii propriilor credite le permite o poziEionare rapidB a riscului
de faliment pe care'l prezintB Cntreprinderile care au fost Cmprumutate.
Kntreprinderea este un sistem economico'social ce acEioneazB intr'un mediu comple6 cu
foarte multe varia,ile de determinare a YsBnBtBEii8 sau YslB,iciunii8 acesteia. #in
prudenEB se recomandB urmBrirea evoluEiei scorului la Cntreprinderile din aceeaDi
ramurB economicB.
Kn RomFnia realizarea unei funcEii scor Cn sectoarele industriale presupune un efort
comple6 de analizB discriminantB a ratelor unor eDantioane reprezentative de
31
Cntreprinderi luate Cn studiu. O,Einerea unui astfel de instrument de evaluare a
performanEelor Cntreprinderilor romFneDti prezintB interes atFt pentru conducerea
Cntreprinderii$ dar mai ales pentru partenerii de afaceri ai acesteia si are scopul de a
evidenEia credi,ilitatea an&a%amentelor pe care Cntreprinderea le ia faEB de ei.
5.+.5.).Anliza riscului de faliment prin metode ,ancare
O modalitate de prevenire a riscului in afaceri este valoarea ,onitatii a&entilor
economici.
In acest sens ,ancile clasifica creditele si clasamentele in functie de serviciul datoriei si
initierea de prevederi %udiciare in urmatoarele cate&orii <
a: Creditele standard sunt acele credite care nu implica deficiente si riscuri care ar
putea periclita administrarea datoriei in maniera convenita prin contractul de credit$ la
acordarea imprumutului$ clientului$ clientul fiind solva,il. Pentru aceste cate&orii de
credite ,anca nu isi poate constitui comsioane.
,: Creditele in o,servatie sunt acordate unor clienti cu rezultate economico'financiare
foarte ,une$ si care$ in anumite intervale scurte de timp au dificultati in ram,ursarea
ratelor ,ancare curente 9rata scadenta N do,anda:.Provizioanele specifice pot fi
constituite de ,anci in limita a +R din valoarea acestor credite si pot fi incluse in
c;eltuieli.
c: Creditele su,standard sunt credite ce pot prezenta deficient esi riscuri care pot
periclita lic;idarea datoriei$ fiind insuficient prote%ate de valoarea neta a capitalului
si/sau capacitatii de plata a ,eneficiarului de credit.!ivelul provizioanelor in acest caz
este de 50R.
d: Creditele tip indoielnic sunt acele imprumuturi in cazul carora ram,ursarea sau
lic;idarea conditiilor$valorilor si &arantiilor e6istente$ este incerta.!ivelul provizionului
este in acest caz de +0R din valoarea creditelor acordate.
e: Creditele pierdere sunt considerate acele imprumuturi care nu pot fi restituite
,ancii.!ivelul provizionului specific in acest caz este de 100R.
Prin serviciul datoriei se intele&e capacitatea de,itorului de a'si onora datoria la
scadenta$ e6primata ca numar de zile de intarziere la plata de la data scadentei .
Prin initiere de proceduri %udiciare se intele&e cel putin una dintre urmatoarele masuri
loate in scopul recuperarii creantelor si anume<
3ata de de,itori<
'acceptarea de catre instanta a cererii introductive depusa de ,anca$ de un tert sau de
de,itorul insusi pentru declansarea procedurii de reor&anizare %udiciara sau a procedurii
de faliment=
'declansarea procedurii de e6ecutare silita a patrimoniului in cazul persoanelor fizice=
3ata de contract <
'investirea cu formula e6ecutorie a contractului de credit si a contractelor de &arantie $
daca este cazul=
'investirea cu formula e6ecutorie a ;otararii %udecatoresti definitive ce dispune asupra
contractului de credit$ precum si contractelor de &arantie$ daca este cazul$ sau asupra
contractului de plasament.
In investi&atiile noastre am utilizat metodolo&iile urmatoarelor ,anci<
'(anca Comerciala Romana S.A.=
'(anca Romana de #ezvoltare "roupe Societe "enerale S.A.
32
5.+.5.).1.2etoda (ancii Comerciale Romane
(anca Comerciala Romana S.A. incadreaza a&entii economici$ care apeleaza la credite
intr'o cate&orie de ,onitate$ in functie de puncta%ul o,tinut la criteriile cuantifica,ile$
coro,orat cu rezultatul analizei criteriilor necuantifica,ile .
Rezultatul o,tinut prin adunarea punctelor acordate fiecarui criteriu cuantifica,il$
determina clasificarea preliminara$ care poate fi mentinuta sau modificata in functie de
concluziile analizei criteriteriilor necuantifica,ile$ determinand astfel performanta finala a
celui care a solicitat creditul.
Performanta economico'financiara finala a imprumutului in urma coordonarii criteriilor
cuantifica,ile$ de puncta% cu criteriile de analiza necuantifica,ile se va evidentia pe cele
cinci cate&orii de ,onitate< A$ ($ C$ #$ E <
\cate&oria YA8' performantele financiare sunt foarte ,une si permit ac;itarea la
scadenta a do,anzii si a ratei. In acelasi timp se prefi&ureaza mentinerea si in
perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat=
\cate&oria Y(8' performantele financiare sunt ,une sau foarte ,une$ dar nu pot mentine
acest nivel intr'o perspectiva mai indelun&ata=
\cate&oria YC8' performantele financiare sunt satisfacatoare$ dar au o evidenta tendinta
de inrautatire=
\cate&oria Y#8' performantele financiare sunt scazute si cu oevidenta ciclicitate$ la
intervale scurte de timp=
\cate&oria YE8' performantele financiare arata pierderi si e6iata perspective clare ca nu
pot fi platite nici ratele$ nici do,anzile.
5.+.5.).5.2etoda (ancii Romane #e #ezvoltare
(anca Romana de #ezvoltare "roupe Societe "enerale S.A.$ are in vedere incadrarea
a&entilor economici in una din cele cinci cate&orii de ,onitate pe ,aza indicatorilor de
performanta financiara prezentati in ta,elul 5 .
33
5.+.).Analiza functionala a riscului
Analiza funcEionalB a riscului porneDte de la analiza relaEiilor de trezorerie care reflectB
diferenEa dintre fondul de rulment Di necesarul de fond de rulment.
Aceste relaEii dintre fondul de rulment Di necesarul de fond de rulment pot fi de trei feluri
Di anume <
1. #acB fondul de rulment este mai mare decFt necesarul de fond de rulment$ deci vom
avea o trezorerie pozitivB$ Cn acest caz pe lFn&B finanEarea necesarB a nevoii de fond
de rulment din e6ploatare se mai asi&urB Di resursele necesare pentru efectuarea de
plasamente Di deEinerea unor disponi,ilitBEi.
#in cauza riscului Cn acest caz se poate considera cB structura financiarB este
favora,ilB$ dar e6istB posi,ilitatea ca soldul de trezorerie sB fie mediu sau lun&.
5. #acB fondul de rulment este mai mic decFt necesarul de fond de rulment$ deci se
Cnre&istreazB o trezorerie ne&ativB$ nevoia de fond de rulment nu poate fi finanEatB Cn
Cntre&ime Di se apeleazB la resurse de trezorerie. Astfel se considerB cB Cntreprinderea
se aflB Cn condiEii de risc Di este consideratB vulnera,ilB.
Kn acest caz tre,uie sB se mai ia Cn considerare Di alte elemente specifice Cntreprinderii$
ca de e6emplu< rotaEia activelor Di pasivelor$ renta,ilitatea economicB Di altele$ iar
pro,lema nu se mai pune Cn termeni de solva,ilitate$ ci de &radul de dependenEB faEB de
,Bnci.
). #acB fondul de rulment este e&al cu nevoia de fond de rulment$ deci soldul de
trezorerie este zero$ acest caz este doar unul trecBtor al Cntreprinderii$ situaEie Cn care
Cntreprinderea nu rBmFne mult timp.
34
5.7.3O!#UL #E RUL2E!T
3ondul de rulment poate fi definit ca reprezentand ansam,lul resurselor necesare
pentru finantarea activitatii curente de productie a intreprinderii .
!otiunea de fond de rulment net sau permanent poate fi definita prin doua formulari
ec;ivalente$ e6primand fie o a,ordare a partii de sus a,ilantului$ fie o a,ordare a partii
de %os a ,ilantului.
3ondul de rulment net reprezinta partea din capitalul permanent destinata acoperirii
activelor circulante.
Prima formulare a fondului de rulment net pe ,aza partii de sus a ,ilantului se
determina ca diferenta intre capitalul permanent si active imo,ilizate dupa relatia<

3R! G Cp ? Ai
Unde<
3R!G fond de rulment net sau permanent=
Cp G capital permanent=
Ai G active imo,ilizate.

#aca tinem seama de capitalul propriu$ vom avea fondul de rulment propriu si se
calculeaza cu urmatoarea relatie<

3Rp G Cpr ? Ai
Unde<
3RpG fond de rulment propriu=
Cpr G capital propriu=
Ai G active imo,ilizate.
A doua formulare a fondului de rulment net pe ,aza partii de %os a,ilantului se
determina ca diferenta intre active circulante si datorii pe termen scurt dupa relatia<

3R! G Ac ? #ts
Unde<
3R!G fond de rulent net=
Ac G active circulante=
#ts G datorii pe termen scurt.
3ondul de rulment permite firmei desfasurarea normala a circuitului economic. In cazul
in care acest fond de rulment este su, necesarul acoperirii activelor circulante$ se
produce o decapitalizare care creaza pertur,atii in desfasurarea normala a circuitului
economic si care determina firma sa apeleze la credite ,ancare sau sa nu isi onoreze o
serie de o,li&atii financiare catre creditori$ catre ,u&etul de stat$ etc .

5.7.1.Interpretarea fondului de rulment
In functie de marimea celor doua mese ,ilantiere din partea de
sus a ,ilantului financiar pot fi puse in evidenta urmatoarele trei situatii<
35
1 Capitaluri permanente W Active imo,ilizate 3R! W 0

3ondul de rulment este pozitiv$ capitalurile permanente asi&ura
finantarea inte&rala a activelor imo,ilizate$ e6cedentul fiind utilizat pentru acoperirea
financiara a unei parti din activele circulante.
5 Capitaluri permanente V Active imo,ilizate 3R! V 0
3ondul de rulment ne&ativ denota o stare de dezec;ili,ru financiar$ care tre,uie
analizata in functie de specificul activitatii desfasurate de intreprindere.
Aceasta situatie reflecta nerespectarea principiului de finantare$ potrivit caruia nevoile
permanente sunt finantate din resurse permanente$ deoarece o parte din resursele
temporare este utilizata pentru finantarea unor nevoi permanente .
#in punct de vedere al solva,ilitatii$ intreprinderea se afla in imposi,ilitatea de a
ram,ursa datoriile pe termen scurt.
) Capitaluri permanente G Active imo,ilizate 3R! G 0
In activitatea practica este putin pro,a,il sa se intalneasca$ o asemenea situatie$ insa
ea denota un ec;ili,ru perfect intre cele doua mese ,ilantiere.
Intre activele circulante$ ca lic;iditati potentiale 9incasearea creantelor$ pastrarea unor
disponi,ilitati: si e6i&i,ilitatea datoriilor pe termen scurt pot e6ista urmatoarele situatii<
1 Active circulante W #atorii pe termen scurt 3R! W 0

Reprezentarea reflecta e6istenta unui e6cedent de lic;iditati potentiale pe termen scurt
fata de e6i&i,ilitatile potentiale aceleasi perioade.
Situatia se apreciaza favora,il$ deoarece activele circulante transforma,ile in lic;iditati
pe termen scurt permit nu numai ram,ursarea inte&rala a datoriilor pe termen scurt ci si
de&a%area unor lic;iditati e6cedentare.
5 Active circulante V #atorii pe termen scurt 3R! V 0
Este o situatie anormala$ &rava. 3irma are dificultatii financiare serioase$ un semn al
riscului de faliment$ nu se mai poate face nici o plata.
E6ista posi,ilitatea de redresare daca se pot rene&ocia$ convena,il scadentele
imprumuturilor si daca se accelereaza viteza de rotatie a activelor circulante$ pentru a
crea lic;iditati.
) Active circulante G #atorii pe termen scurt 3R! G 0
Solva,ilitatea pe termen scurt poate fi in si&uranta$ dar acest ec;ili,ru este fra&il$ el
poate fi compromis de orice dere&lare in realizarea creantelor.
3ondul de rulment permanent nul$ constitue un semn de alarma si atra&e atentia asupra
fr&ilitatii ec;ili,rului financiar al intreprinderii.
36
In aceste conditii creditorii devin circumspecti asupra capacitatii intreprinderii de a'si
onora o,li&atiile de plata devenite scadente.
5.7.5. !ecesarul de fond de rulment
Tinand seama de ec;ili,rul care tre,uie sa e6iste intre nevoile temporare si resursele
temporare$ ,ilantul patrimonial scoate in evidenta un indicator de ec;ili,ru financiar
denumit necesarul de fond de rulment .
>ariatia nevoii de fond de rulment este un element important in determinarea flu6ului de
disponi,ilitati si$ implicit$ in sta,ilirea valorii intreprinderii prin metoda flu6urilor
actualizate de lic;iditati.
!ecesitatile de finantare a productiei$ a ciclului de e6ploatere sunt acoperite in cea mai
mare parte din surse temporare corespunzatoare 9datorii e6ploatere < furnizori$ creditori$
etc.:
!ecesarul de fond de rulment e6prima volumul fondului de rulment ce se prevede 9din
surse proprii si atrase: sa asi&ure activele circulante 9stocuri$ creeante si alte active:
determinate pe ,aza unor viteze de rotatie normale la scara nationala si compara,ile cu
uzantele internationale.
!ecesarul de fond de rulment se determina ca diferenta intre alocarile ciclice 9active
circulante cu e6ceptia lic;iditatilor < stocuri si creante: si sursele ciclice 9datorii pe
termen scurt < datorii de e6ploatare si credite de trezorerie:.
!3R G Alocari ciclice ? Surse ciclice

!ecesarul de fond de rulment se mai poate modifica separand elementele le&ate de
e6ploatare de cele din afara e6ploatarii.
!3R G !3RE N !3RAE
Unde <
!3RE G necesarul de fond de rulment pentru e6ploatere=
!3RAE G necesarul de fond de rulment in afara e6ploatarii.
Elementele strict le&ate de e6ploatare in&lo,eaza stocurile$ creantele$ avansurile de la
clienti$datoriile fata de furnizori$ alte decontari ce permit sa se sta,ileasca necesarul de
fond de rulment pentru e6ploatare.
!3RE G Stocuri N Creante ? Avansuri ? 3urnizori ? Alte decontari
!ecesarul de fond de rulment in afara e6ploatarii se poate determina potrivit relatiei<
!3RAE G UAE ? RAE

Unde<
UAE G utilizari in afara e6ploatarii=
RAE G resurse in afara e6ploatarii.
37
Elementele din afara e6ploatarii cuprind resursele care e6prima o,li&atii fata de Stat$
fata de actionari pentru plata dividendelor$ fata de salariati pentru salarii si participare la
profit si fata de alti creditori .
In cazul in care acest indicator este pozitiv$ e6ista un surplus de nevoi temporare ciclice
in raport cu sursele temporare ciclice posi,ile de mo,ilizat.
Situatia poate fi considerate normala$ cu conditia ca ea sa fie rezultatul unei politici de
investitii privind cresterea stocurilor si creantelor.
!ecesarul de fond de rulment poate ilustra o discrepanta intre lic;iditatea stocurilor si a
creantelor si e6i&i,ilitatea datoriilor de e6ploatare.
#aca indicatorul de ec;ili,ru financiar inre&istreaza semnul minus$ atunci e6ista un
surplus de surse temporare ciclice in raport cu nevoile personale de capitaluri
circulante.
O situatie poate fi interpretata ca fiind pozitiva$ daca este rezultatul accelerarii vitezei de
rotatie a activelor circulante si a an&a%arii de datorii cu scadente$ cu termene mai lun&i$
adica s'au ur&entat incasarile si s'au rela6at platile.
!evoia de fond de rulment ne&ativa evidentiaza o situatie nefavora,ila$ daca ea este
consecinta unei intreruperi temporare in aprovizionarea si reinoirea stocurilor sau in
activitatea de productie.
!ecesarul de fond de rulment determinat potrivit metodolo&iei de mai sus are un
caracter static. #in acest motiv se recomanda completarea analizei patrimoniala cu un
studiu dinamic care reflecta nevoile normative ale ciclului de e6ploatare determinate in
functie de cifra de afaceri$ durata stocurilor fizice si financiare$ intensitatea flu6urilor
internationale si structura costurilor de productie. Corelarea volumului de active cu
marimea nevoii de fond de rulment confera acesteia$ din urma$ un caracter dinamic.
5.7.).Trezoreria neta a intreprinderii
Ca efect a desfasurarii activitatii$ in inteprindere se nasc flu6uri de intrare si iesire de
numerar. 3lu6urile sunt &enerate de o multime de activitati referitoare la vanzari si
cumparari$ formarea$ ma%orarea si remunerarea capitalelor$ efectuarea c;eltuielilor de
investitii si de functionare$etc.$ cu mentiunea ca trezoreriei ii revine sarcina de a
or&aniza$ de a asi&ura le&aturile dintre ele.
Tezoreria reprezinta o serie de activitati specializate de or&anizare si &estionare a
flu6urilor de intrare si iesire de moneda$ de administrare a lic;iditatilor si a unor credite
pe termen scurt .
Trezoreria poate fi or&anizata intr'un compartiment 9serviciu: al directiei financiare$ daca
intreprinderea este de proportii mari.
Acest resort are le&aturi importante cu piata monetara si financiara$ preocupandu'se de
asi&urarea lic;iditatilor intreprinderii$ de plasarea cu eficienta a e6cedentelor de
evaluare a surselor de finantare$ de ela,orare si urmarire a ,u&etelor si a planurilor de
Trezorerie$ etc.
Asi&urarea lic;iditatii este sarcina de ,aza a Trezoreriei deoarece intreprinderea fiind
an&a%ata intr'un sistem comple6 de raporturi economice si financiare$ tre,uie sa faca
fata tuturor o,li&atiilor ,anesti.
38
Trezoreria$ ca simplu element a directiei financiare a intreprinderii$ este o entitate
coerenta si multiforma care devine in marea intreprindere$ manifestarea operationala a
functiei financiare$ intr'un moment cand aceasta din urmaisi asuma un rol strate&ic in
crestere.
Trezoreria este ima&inea disponi,ilitatilor monetare aparute din evolutia curenta a
incasarilor si platilor$ disponi,ilitati care tre,uie sa faca fata scadentelor in mod
continuu.
Trezoreria permite aprecierea &radului de carenta al sc;im,urilor strate&ice efectuate
de intreprindere si anume capacitatea de a &enera lic;iditatii$ ca parte a rezultatelor
o,tinute$ de&a%ate in cursul e6ercitiului si facultatea de a mentine$ dupa acoperirea
diferentelor prelevarii$ un sold
de trezorerie capa,il cu investitiile de efectuat.
Trezoreria evidentiaza rezultatul intre&ii activitati a intreprinderii si modul de respectare
a cerintelor ec;ili,rului financiar.
O,iectivul trezoreriei intreprinderii consta in determinarea stopului monetar de care
intreprinderea are nevoie pentru a face fata diverselor sale plati pe durata unei perioade
si de a cerceta maniera in care acest stoc poate fi constituit.
Trezoreria este din punct de vedere financiar Yinima intreprinderii8. Ea cerceteaza
flu6urife de intrare si de iesire$ atat in afara e6ploatarii cat si din operatiunile de
e6ploatare .
Preocuparile cat mai intense pentru &estiunea trezoreriei sunt motivate de unele
fenomene de insta,ilitate economica atat macroeconomica cat si microeconomica<
cresterea inflatiei$ aratei do,anzii$ precum si scaderea ratelor de resta,ilitate si a
&radului de autofinantare.
Trezoreria reprezinta ta,loul disponi,ilitatilor monetare si a plasamentelor pe termen
scurt$ aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor$ respectiv a plasarii
e6cedentului monetar.
Trezoreria evidentiaza surplusul de surse de finantare ce se de&a%a din intrea&a
activitate economica$ respectiv diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond
de rulment.
T G 3R! ? !3R
Unde<
T G trezorerie=
3R! G fond de rulment permanent=
!3R G necesarul de fond de rulment.
O definitie mai completa a trezoreriei poate fi data de suma elementelor constitutive ale
acesteia ca active si pasive de trezorerie.
Elementul de ,aza in aceasta definire il reprezinta lic;iditatile 9disponi,ilitatiile ,anesti:$
iar alaturi de ele apar activele financiare de trezorerie si in pasiv cursurile ,ancare su,
forma creditelor de trezorerie.
Principalele sarcini ale trezoreriei constau in<
'prevederea si asi&urarea diferitelor flu6uri de intrare si de iesire ale trezoreriei=
'asi&urarea lic;iditatii intreprinderii=
'evaluarea diferitelor tipuri de plaeamente si plasarea e6cedentului de trezorerie=
39
'aprecierea$ evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt=
'sta,ilirea ,u&etului trezoreriei si previziunea trezoreriei.
#iferenta pozitiva intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment evidentiaza
e6istenta disponi,ilitatilor ,anesti$ in conturi ,ancare si in casa$ iar trezoreria este
pozitiva.
Aceasta diferenta favora,ila se re&aseste intr'o in,o&atire a trezoreriei$ intrucat
e6istenta lic;iditatilor permite ram,ursarea datoriilor financiare pe termen scurt$ cat si
efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina si&uranta pe piata monetara si
de capital. Se poate vor,i c;ear de o autonomie financiara pe termen scurt.
!u intodeauna o trezorerie pozitiva reflecta o situatie favora,ila$ e6istenta pe termen
lun& a disponi,ilitatilor ,anesti poate reprezenta o insuficienta utilizare a lor .
Trezoreria ne&ativa 93RV!3R: releva un dezec;ili,ru financiar la inc;eerea e6ercitiului
conta,il$ un deficit monetar acoperit prin an&a%area de noi credite pe termen scurt.
In aceasta situatie intreprinderea este dependenta de resursele financiare e6terne. Se
urmareste o,tinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin ne&ocierea
mai multor surse te capital 9credite de trezorerie$ credite de scont$ etc.:.
Ec;ivalenta dintre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment 93RG!3R:
e6prima un ec;ili,ru al trezoreriei complect asi&urat.
Cresterea trezoreriei nete pe perioada de e6ercitiu conta,il reprezinta flu6ul monetar net
al perioadei numit cas;'floH<
C3 G T!1 ?T!0
Unde<
C3 G cas;'floH'ul perioadei=
T!0G trezoreria neta la inceputul e6ercitiului conta,il=
T!1G trezorerioa neta la sfarsitul e6ercitiului conta,il.
In situatiile in care flu6ul monetar net al e6ercitiului este pozitiv are loc o crestere a
capacitatii reale de finantare a investitiilor$ o in,o&atire a activului net real$ o ma%orare a
averii proprietarilor.
Un flu6 monetar net al e6ercitiului ne&ativ su&ereaza o diminuare a capacitatii reale de
autofinantare a investitiilor. Aceasta inseamna o reducere a activului net real$ o saracie
a valorii proprietatii.
Se poate concluziona ca trezoreria este un element esential si in acelas timp principala
restrictie a &estiunii financiare a intreprinderii. In ea se reflecta atat rezultatele pozitive
cat si cele ne&ative ale activitatii intreprinderii$ precum si decioziile le&ate de ec;ili,rul
financiar.
!u intodeauna o intreprindere care inc;eie e6ercitiul financiar cu profit are si o
trezorerie pozitiva$ adica disponi,ilitatile in ,anca si/sau in casa. #in datele statistice
rezulta ca$ de cele mai multe ori$ falimentul se datoreaza sla,iciunilor ivite in &estiunea
trezoreriei.
5.7.1.Situatia neta a intreprinderii
Pornind de la a,ordarea %uridica a ,ilantului numerosi analisti financiari utilizeaza
conceptul de situatie neta$ estimand conta,il valoarea drepturilor pe care le detin
proprietarii asupra intreprinderii.
40
Situatia neta a intreprinderii se determina pornind de la elementele componente ale
activului 9,unuri detinute de intreprindere si creante: si ale pasivului ,ilantier 9capitaluri
proprii si datorii: .
SITUATIA !ETA G ACTI> TOTAL ? #ATORII TOTALE
Situatia neta poate fi considerata un indicator primar sau preliminar efectuarii unei
analize financiare$ avand capacitatea de a reflecta modul de &estionare al intreprinderii.
Indicatorul situatiei neta e6prima valoarea activului realiza,il la un
moment dat. Proprietarii$ actionarii si creditorii sunt interesati sa cunoasca situatia neta
a unei intreprinderi. Pe de'o parte actionarii si proprietarii intreprinderii vor sa cunoasca
valoarea pe care o detin$ iar pe de alta parte creditorii vor sa cunoasca activul
nerealiza,il care constitue &a%ul creantelor lor. Situatia neta ilustreaza sumele ce revin
asociatilor sau actionarilor in caz de lic;iditate.
Situatia neta pozitiva si crescatoare evidentiaza o &estiune economica sanatoasa ca
rezultat al reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de capital. Cresterea
situatiei nete evidentiaza realizarea unuia dintre o,iectivele intreprinderii si anume
ma6imizarea valorii acesteia.
Situatia neta ne&ativa reflecta o situatie prefalimentara consecinta a inc;eierii cu
pierderi a e6ercitiilor financiare precedente.
3ondul de rulment$ necesarul defond de rulment$ trezoreria neta$ situatia neta sunt
elemente de mana&ement financiar minimale care tre,uie sa faca parte din informatiile
pe care mana&erii le primesc periodic$ mai ales ca implicatiile acestora evolutii pot fi
ne&ative.
5.7.+. Ratele structurii financiare
Performanta financiara sau lipsa de performanta a intreprinderii poate fi pusa in
evidenta si de o multitudine de rate care formeaza un adevarat sistem de indicatori$
construiti pe ,aza elementelor ,ilantiere.
Acest sistem de indicatori are capacitatea de caracteriza pana in cele mai mici detalii
aspectele financiare ale activitatii desfasurate de o intreprindere .
Ratele caracterizeazB modalitBEile de realizare a ec;ili,rului financiar pe termen lun&
=indicatorul termen scurt$ apreciazB importanEB CndatorBrii asupra &estiunii financiare a
Cntreprinderii$ evidenEiind Di principalele mutaEii intervenite Cn structura mi%loacelor Di
surselor &enerate de sc;im,Brile interne Di de interacEiunea cu mediul economico'
social.
Ratele structurii financiare cuprind$ Cn sintezB$ trei &rupe<
ratele de ec;ili,ru financiar=
ratele de Cndatorare=
ratele privind structura activului Di pasivului.
5.7.+.1. Ratele ec;ili,rului financiar
Ratele ec;ili,rului financiar sunt de fapt e6presia realizBrii ec;ili,rului financiar pe
termen lun& Di scurt Di a ec;ili,rului funcEional$ evidenEiind e6istenEa sau ine6istenEa
41
fondului de rulment 93R:$ a necesarului de fond de rulment 9!3R: Di a trezoreriei nete
9T!: 9indicatorii de ec;ili,ru financiar:.
#in aceastB cate&orie fac parte ratele de finanEare Di ratele de lic;iditate.
Ratele de finanEare pun Cn evidenEB modalitBEile de finanEare a investiEiilor Cntreprinderii$
investiEii care pot fi< strate&ice$ de e6ploatare Di de ec;ili,_.
Rata de finanEare a imo,ilizBrilor sau Rata fondului de rulment evidenEiazB condiEiile de
finanEare ale imo,ilizBrilor. Poate fi e6primatB prin douB modalitBEi$ dupB cum fondul de
rulment este determinat Cn optica funcEionalB 9fond de rulment funcEional< 3R3$ sau fond
de rulment net &lo,al< 3R!":$ sau Cn optica analizei lic;iditate ?e6i&i,ilitate 9fond de
rulment net< 3R! sau financiar:.

sau

O valoare supraunitarB semnificB faptul cB ansam,lul imo,ilizBrilor este finanEat din
resursele dura,ile$ respectiv din capitalurile permanente. AceastB duratB e6primB Cn
termeni relativi un indicator ec;ivalent celui de fond de rulment Cn valoare a,solutB.
CreDterea valorii raportului corespunde teoretic unei ameliorBri a structurii de finanEare$
iar diminuarea lui e6primB o deteriorare a situaEiei cu e6cepEia cazului Cn care aceasta
este voluntarB Di datoratB sta,ilizBrii structurilor financiare 9reducerea capitalurilor
proprii iniEial foarte ridicate$ ram,ursarea Cmprumuturilor neutilizate:.
Kn termeni nominali$ valoarea ratei nu reflectB Cntocmai realitatea$ CntrucFt omo&enitatea
Cntre numBrBtor Di numitor este adesea denaturatB de inflaEie .
#e asemenea$ poate fi determinatB o ratB referitoare la finanEarea proprie a
imo,ilizBrilor$ denumitB rata fondului de rulment propriu$ sau rata de finanEare a
capitalurilor proprii$ care se doreDte a fi supraunitarB.

5. Rata autofinanEBrii investiEiilor 9RA3: mBsoarB partea investiEiilor autofinanEate Di
poate fi e6primatB cu a%utorul raportului<
Unde<
CA3 G capacitatea de autofinanEare
IE G investiEiile e6erciEiului
!3RE G variaEia necesarului de fond de rulment
42
#acB valoarea raportului este mai mare decFt 1$ CnseamnB cB Cntreprinderea are
capacitatea de autofinanEare suficientB pentru a finanEa noile investiEii precum Di
creDterea necesarului de fond de rulment pentru e6ploatare &eneratB de acestea.
). Rata de investire 9Rinv:$ determinB$ mai e6act decFt precedenta 9RA3:$ proporEia de
investire a Cntreprinderii$ Cn cursul e6erciEiului$ fBcFnd posi,ilB aprecierea creDterii
Cntreprinderii Cn raport cu politica de investiEii promovatB.

1. Rata finanEBrii activului economic 9RAE:$ comparFnd valoarea capitalului financiar$
pune Cn evidenEB ec;ili,rul financiar funcEional$ dacB valoarea sa este supraunitarB.

AceastB ratB tre,uie analizatB Cn strFnsB corelaEie cu rata de finanEare a imo,ilizBrilor.
Astfel$ dacB rata finanEBrii activului economic este su,unitarB$ iar rata de finanEare a
imo,ilizBrilor este supraunitarB$ Cntreprinderea tre,uie sB recur&B la credite ,ancare
pentru a putea finanEa e6cedentul nevoilor de fond de rulment pentru e6ploatare Cn
raport cu resursele dura,ile.
Se ridicB urmBtoarea pro,lemB< resursele dura,ile pot sB finanEeze ciclul de e6ploatare`
Pentru soluEionarea acestei pro,leme facem apel la analiza funcEionalB$ care conferB
necesarului de fond de rulment pentru e6ploatare un caracter dual$ corespunzBtor
elementelor structurale Di con%uncturale. #e aceea$ componenta structuralB poate fi$ Cn
mod normal$ finanEatB de resurse sta,ile$ Cn timp ce componenta con%uncturalB 9le&atB
de sezonalitate$ con%uncturB economicB$ etc: tre,uie finanEatB de credite ,ancare
curente.
+. Analiza ec;ili,rului funcEional 9RAE: poate fi completatB cu rata de finanEare a
necesarului de fond de rulment pentru e6ploatare 9R!3RE:$ care evidenEiazB proporEia
corespunzBtoare din fondul de rulment funcEional ce finanEeazB partea cea mai sta,ilB a
necesarului de fond de rulment le&ate de e6ploatare 9stocurile: .
Raportul se considerB satisfBcBtor dacB necesarul de fond de rulment funcEional
reprezintB 5/) din stocuri. AceastB ratB reprezintB$ Cn &eneral$ marele inconvenient de a
compara un element static 9fondul de rulment: cu un element fluctuat 9stocurile:.
7. Rata de finanEare ,ancarB a e6ploatBrii sau rata creditelor de trezorerie 9RCT:$
complementarB cu rata de finanEare a necesarului de fond de rulment pentru e6ploatare$
mBsoarB &radul Cn care Cntreprinderea an&a%eazB credite ,ancare pe termen scurt
pentru a suplini capacitatea de autofinanEare a investiEiilor de e6ploatare.

43
(. Ratele de lic;iditate si de solva,ilitate caracterizeazB situaEia financiarB a
Cntreprinderii$ pornind de la structura ,ilanEului financiar 9eta%ul inferior al acestuia:. Kn
fapt$ ratele mBsoarB capacitatea de platB a Cntreprinderii$ respectiv solva,ilitatea pe
termen scurt.
Lic;iditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in ,ani.
Ea poate e6prima si capacitatea unei entitati economice de a face fata o,li&atilor sale
de plata pe termen scurt .
Ratele de lic;iditate sunt semnificative Cn cazul unei comparaEii Cntre Cntreprinderi din
acelaDi sector sau Cntre ratele cronolo&ice realizate de aceeaDi Cntreprindere.
"radul Cn care Cntreprinderea poate face faEB datoriilor pe termen scurt$ este dat de un
sistem de rate de lic;iditate$ care cuprinde<
rata lic;iditBEii &enerale 9 &lo,ale :=
rata lic;iditBEii reduse=
rata lic;iditBEii imediate.
1. Rata lic;iditBEii &enerale 9RL":$ sau rata capacitBEii de platB a ciclului de e6ploatare$
reprezintB un mod de e6primare relativB a fondului de rulment financiar.
Lic;iditatea &eneralB reflectB posi,ilitatea componentelor patrimoniale curente de a se
transforma Cntr'un termen scurt Cn lic;iditBEi pentru a satisface o,li&aEiile de platB
e6i&i,ile. Lic;iditatea &lo,alB se apreciazB favora,ilB atunci cFnd rata lic;iditBEii
&enerale are o mBrime supraunitarB 9cuprinsB Cntre 5 Di 5$+R:.

sau

>aloarea supraunitarB dovedeDte cB$ cel puEin pe termen scurt$ Cntreprinderea are
capacitatea de a'Di ac;ita datoriile e6i&i,ile. Aceasta constituie pentru ,ancB$ un &rad
de si&uranEB$ Cn acordarea noilor credite$ concretizat Cn e6istenEa unui fond de rulment
financiar Ci permite Cntreprinderii sB facB faEB incidentelor care apar Cn miDcarea activelor
circulante$ sau unor deteriorBri Cn valoarea acestora.
Cu cFt raportul este mai mare decFt 1$ cu atFt mai mult Cntreprinderea este pusB la
adBpost de o insuficienEB de trezorerie care ar putea fi provocatB de ram,ursarea
datoriilor la cererea clienEilor.
Lic;iditatea &eneralB$ CnsB$ are o mar%B sporitB de apro6imare$ datoritB numBrului mare
de varia,il care o influenEeazB$ cum ar fi< natura sectorului de activitate$ structura
activelor circulante$ rotaEia activelor circulante$ intensitatea sezonalitBEii$ etc. #e acea$
lic;iditatea tre,uie sta,ilitB Di prin implicarea Cn analizB a &radului de realizare a
activelor$ respectiv pasivelor circulante.
Rata lic;iditBEii &enerale comparB ansam,lul lic;iditBEilor potenEiale 9active
transforma,ile Cn monedB pe termen scurt: cu e6i&i,ilitBEile potenEiale 9datorii
ram,ursa,ile pe termen scurt:. #acB lic;iditBEile sunt mai mici decFt e6i&i,ilitBEile
potenEiale 9RL" 1:$ CnseamnB cB datoriile e6i&i,ile pe termen scurt nu sunt acoperite$
44
Cn principiu$ de capitalurile circulante$ astfel cB fondul de rulment financiar a devenit
ne&ativ.
Aceasta CnseamnB cB stocurile se reduc treptat$ pentru a putea ac;ita datoriile e6i&i,ile
pe termen scurt$ fBrB a stFn%eni continuitatea producEiei$ iar datoriile se reCnnoiesc Cn
mod constant.
Kn ceea ce priveDte analiza evoluEiei lic;iditBEii$ nu este suficient ca raportul sB fie
supraunitar$ ci este necesar ca sensul acesteia sB fie crescBtor. O evoluEie descendentB
a lic;iditBEii ilustreazB o activitate Cn declin$ creditorii tre,uind sB fie circumspecEi Cn
acordarea de noi Cmprumuturi.
5. Rata lic;iditBEii reduse 9RLR: e6primB capacitatea Cntreprinderii de a'Di onora
datoriile$ pe termen scurt$ din creanEe Di disponi,ilitBEi.

>aloarea supraunitarB a ratei evidenEiazB faptul cB stocurile nu sunt finanEate prin datorii
pe termen scurt 9cel puEin prin avansuri Di prin aconturi primite de la clienEi:.
Kn &eneral$ raportul este su,unitar Di nu produce dificultBEi$ Cn condiEiile Cn care
Cntreprinderea dispune de stocuri sBnBtoase Di previziuni de trezorerie corecte.
Kn teoria economicB$ sunt pBreri potrivit cBrora o ratB cuprinsB Cntre 0$. Di 1 ar
reprezenta situaEia optimB Cn ceea ce priveDte solva,ilitatea parEialB.
). Rata lic;iditBEii imediate 9RLI: sau rata capacitBEii de platB imediatB$ caracterizeazB
capacitatea de ram,ursare instantanee a datoriilor$ EinFnd cont de CncasBrile
9disponi,ilitBEile e6istente:. Ea asi&urB interfaEa elementelor cele mai lic;ide ale activului
cu o,li&aEiile imediat e6i&i,ile ale pasivului .

Teoria economicB apreciazB corespunzBtoare o ratB a lic;iditBEii imediate mai mare de
0$). Capacitatea de platB este o rezultatB a flu6urilor materiale Di ,BneDti$ un efect Di o
condiEie a rotaEiei de ansam,lu a fondurilor Di a ec;ili,rului financiar$ fiind satisfBcBtoare
atunci cFnd Cntreprinderea dispune de lic;iditBEi Di alte valori transforma,ile imediat Cn
monedB corespunzBtoare acoperirii o,li&aEiilor scadente.
Interpretarea ratei implicB Di alte informaEii referitoare la condiEiile de desfBDurare a
activitBEii. #eDi teoretic$ o ratB ridicatB indicB o lic;iditate ridicatB$ ea poate avea Di alte
semnificaEii$ cum ar fi$ folosirea neeficientB a resurselor disponi,ile.
O valoare ridicatB nu poate fi &aranEia unei solva,ilitBEi$ dacB restul activelor circulante
are un &rad redus de lic;iditate.
O valoare redusB a ratei de lic;iditate imediatB poate fi compati,ilB cu menEinerea
ec;ili,rului financiar$ dacB Cntreprinderea minimizeazB valoarea CncasBrilor sale$
deEinFnd Cn sc;im, valori de plasament$ creanEe$ stocuri uDor lic;ida,ile Cn concordanEB
cu e6i&i,ilitatea o,li&aEiilor imediate.
2enEinerea capacitBEii de platB este rezultatul activitBEii comple6e desfBDurate de
Cntreprindere Cn sectoarele de aprovizionare$ producEie$ comercializare Di impune luarea
unor mBsuri te;nice$ economice Di financiare$ care sB asi&ure un circuit normal al
capitalurilor.
45
Rata lic;iditBEii imediate este un indicator puEin relevant$ datoritB insta,ilitBEii CncasBrilor.
#e aceea$ capacitatea de platB reclamB o corelare %udicioasB a termenelor de platB a
o,li&aEiilor cu cele de Cncasare a drepturilor ,BneDti. Pentru a spori fia,ilitatea analizei$
tre,uie luatB Cn calcul viteza de rotaEie a capitalurilor.
Solva,ilitatea e6prima capacitatea unei entitati economice de a face fata o,li&atiilor
,anesti$ respectiv de a'si respecta platile la termenele scadente$ fiind in relatie directa
cu &radul de indatorare a acesteia .
Solva,ilitatea poate fi e6primata prin intermediul mai multor indicatori$ astfel<
1."radul Cn care Cntreprinderea face faEB datoriilor totale este dat de rata solva,ilitBEii pe
termen lun& 9RSTL:$ e6primatB prin raportul<

>aloarea raportului mai mare decFt 1$+ dovedeDte cB Cntreprinderea are capacitatea de
a'Di ac;ita o,li&aEiile ,BneDti$ imediate Di
depBrtate faEB de terEi.
Kntreprinderea poate fi solva,ilB c;iar dacB$ la un moment dat$ din lipsB de lic;iditate nu
prezintB capacitate de platB. Solva,ilitatea este &eneratB de o activitate eficientB$ iar
lipsa capacitBEii de platB Di a lic;iditBEii poate avea caracter temporar dacB
Cntreprinderea se ,azeazB pe o solva,ilitate &eneralB.
AceastB ratB e6primB Cn termeni relativi un indicator ec;ivalent Cn valoare a,solutB
corespunzBtor activului nean&a%at Cn datorii< situaEie netB.
O valoare mai micB de 1$+ evidenEiazB riscul de insolva,ilitate pe care Di lic;iditatea'a
asumat furnizorul de fonduri puse la dispoziEia Cntreprinderii$ risc evidenEiat Di$ Cn analiza
ec;ili,rului financiar$ de valoare ne&ativB a situaEiei nete. Kn cazul Cn care dificultBEile
financiare ale unei Cntreprinderi devin periodice acestea pot pune Cn pericol ec;ili,rele
fundamentale Di pot afecta$ atFt ima&inea firmei ce capBtB o reputaEie de LrBu platnic8$
cFt Di desfBDurarea activitBEii viitoare.
5.7.+.5.Ratele de Cndatorare
Ratele de Cndatorare$ dimensionate Cn optica analizei lic;iditate'e6i&i,ilitate$ evidenEiazB
importanEa CndatorBrii asupra &estiunii financiare a Cntreprinderii.
ComparFnd finanEarea e6ternB prin datorii$ cu fondurile proprii$ ratele pun Cn evidenEB
componenEa datoriilor din pasiv$ dar Di repartiEia capitalurilor permanente Cntre fondurile
proprii Di cele Cmprumutate pe termen mediu Di lun& .
Se pot sta,ili urmBtoarele rate de Cndatorare<
1.Coeficientul total de Cndatorare sau Lrata levierului8 9Lic;iditatea : reflectB &radul Cn
care capitalurile proprii asi&urB finanEarea activitBEii Cntreprinderii. Acest indicator poate fi
interpretat Di ca o ratB a autonomiei financiare a Cntreprinderii$ indicFnd &radul Cn care
an&a%amentele sale$ pe termen lun& Di scurt$ sunt &arantate de capitalurile proprii ale
Cntreprinderii.
46


Cu cFt rata levierului este mai mare decFt 1$ cu atFt Cntreprinderea va depinde mai mult
de creanEierii sBi. #acB levierul este su,unitar$ ,anca
va acorda Cn continuare Cmprumuturi Cn condiEii de &aranEie si&urB.
5. Rata datoriilor financiare 9R#3: e6primB &radul de Cndatorare pe termen lun&.
Kntreprinderea poate ,eneficia Cn continuare de credite ,ancare pe termen lun& Di
mediu$ dacB rata datoriilor financiare este mai micB decFt 0$+.
). Rata independenEei financiare a Cntreprinderii 9RI3:$ complementarB cu rata datoriilor
financiare$ mBsoarB ponderea capitalurilor proprii Cn ansam,lul resurselor permanente.
Kn &eneral$ rata tre,uie sB fie superioarB sau cel puEin e&alB cu 0$+ din aceleaDi
considerente impuse de normele ,ancare Cn relaEiile de credit
cu Cntreprinderea.
1. Rata capacitBEii de Cmprumut 9RCI: comparB resursele proprii cu Cmprumuturile
contractate pe termen lun&.
Kn cazul Cn care resursele proprii sunt mai mici decFt datoriile la termen$ respectiv RCI
1$ capacitatea teoreticB de Cmprumut a Cntreprinderii este saturatB. #e aceea$
normele ,ancare recomandB un raport supraunitar.
+. Rata capacitBEii de ram,ursare$ sau rata acoperirii creditelor$ e6primB$ teoretic$ Cn
numBr de ani$ capacitatea Cntreprinderii de a ram,ursa Cn totalitate Cmprumuturile
contractate pe termen lun& 9RCRTL:.
Cu cFt valoarea raportului este mai micB cu atFt mai mare 9,unB: va fi capacitatea de
ram,ursare. Intervalul ma6im$ impus de normele ,ancare$ pentru ram,ursarea teoreticB
a Cmprumuturilor la termen prin capacitatea de autofinanEare reprezintB ) ani$ iar
9RCRT: pentru ram,ursarea datoriilor totale 9termen lun& Di scurt: 1 ani .
7. Rata de prelevare a c;eltuielilor financiare 9RPC: pune Cn evidenEB capacitatea de
platB a costului CndatorBrii$ separFnd Cntreprinderile sBnBtoase de cele falimentare.
47
#acB raportul este mai mare decFt 0$7 Cntreprinderea analizatB se confruntB cu
dificultBEi de &estiune financiarB riscFnd sB intre Cn stare de faliment.
4. Costul CndatorBrii$ sau rata medie a do,Fnzii 9R#O(:$ poate fi
e6primat prin raportul<

Kn mBsura Cn care rata medie a do,Fnzii este inferioarB ratei de renta,ilitate economicB
a Cntreprinderii analizate$ Cndatorarea favorizeazB finanEarea prin Cmprumuturi. Kn
aceastB situaEie apare efectul de levier cu influenEB ,eneficB asupra renta,ilitBEii
capitalurilor proprii.
.. Ponderea creditelor curente Cn Cndatorarea &lo,alB 9RCC: e6primB ale&erea realizatB
de Cntreprindere Cntre Cmprumuturile pe termen mediu Di lun& Di creditele ,ancare
curente 9credite pe termen scurt:.

O proporEie mare a creditelor ,ancare curente Cn Cndatorarea Cntreprinderii poate
semnifica o situaEie de vulnera,ilitate care Eine de tipul acestor resurse Di de costul lor
ridicat.
5.7.+.). Ratele privind structura activului Di pasivului
Ratele referitoare la structura ,ilanEului conta,il$ sau ratele de structurB patrimonialB$
sta,ilesc ponderea fiecBrui post sau &rupe de posturi de activ sau pasiv Cn totalul
,ilanEului oferind posi,ilitatea e6primBrii ,ilanEului Cn procente.
ImportanEa acestui demers constB Cn aceea cB permite identificarea caracteristicilor
ma%ore ale structurii ,ilanEului Di oferB date cu privire la evoluEiile cele mai semnificative
Cn timp.
InformaEiile privind situaEia financiarB a Cntreprinderii vor fi edificatoare$ mai ales$ Cn
cazul analizelor comparative Cn timp Di spaEiu.
A: Ratele privind structura activului sunt e6presia simplificatB a structurii productive a
Cntreprinderii. Cele mai semnificative ca valoare informativB dar Di frecvent recomandate
de literatura de specialitate sunt <
1. Rata activelor imo,ilizate 9RAI: mBsoarB ponderea elementelor patrimoniale aflate la
dispoziEiB Cntreprinderii Cn mod permanent$ Cn totalul activului.
#atoritB structurii diferite a activelor imo,ilizate$ deci a &radului de investire a capitalului
diferit$ teoria Di practica economicB recomandB determinarea unor rate analitice<
a: Rata imo,ilizBrilor corporale 9RIC:$ are o mBrime determinatB$ Cn &eneral$ de natura
activitBEii Cntreprinderii<
48
3iind dependentB de specificul activitBEii cFt Di de caracteristicile te;nice ale
Cntreprinderii rata va Cnre&istra valori diferite de la o ramurB la alta. Astfel$ Cn ramurile
industriei &rele Di Cn cele care solicitB ec;ipamente importante ca volum$ rata
Cnre&istreazB valori ridicate$ Cn timp ce Cn ramurile cu dotare te;nicB sla,B$ rata
imo,ilizBrilor corporale este relativ redusB.
C;iar Di pentru Cntreprinderile aparEinFnd aceleiaDi ramuri$ rata este diferitB ea
depinzFnd de strate&ia financiarB a fiecBreia precum Di de condiEiile concrete Cn care'Di
desfBDoarB activitatea.
#atoritB incidenEei diferiEilor factori asupra ratei imo,ilizBrilor corporale$ este foarte dificil
de sta,ilit o mBrime de referinEB$ o ratB optimB.
Cu toate acestea specialiDtii apreciazB cB pentru Cntreprinderii compara,ile rata
imo,ilizBrilor corporale aratB Cn ce mBsurB firma va putea rezista unei crize economice
Dtiut fiind faptul cB o imo,ilizare foarte ridicatB a capitalului Cn active fi6e implicB riscul
netransformBrii rapide a caestora Cn lic;iditBEi.
Cu cFt valoarea raportului este mai mare cu atFt mai &reu Cntreprinderea va putea sB
opereze o conversie Cn caz de sc;im,are ,ruscB a te;nicii sau a cerinEelor pieEei$ a
preferinEelor consumatorilor$ etc.
,: Rata imo,ilizBrilor financiare 9RI3:$ dependentB de le&Bturile financiare pe care
Cntreprinderea analizatB le CntreEine Cn special cu Cntreprinderile la care ea deEine
participaEii la capitalul social$ se determinB prin raportul<
Ca mBsurB a politicii de investiEii financiare$ mBrimea indicatorului este strFns le&atB de
mBrimea Cntreprinderii. Kn practica financiarB occidentalB aceasta se e6plicB$ prin
valorile mici Cnre&istrate de rata imo,ilizBrilor financiare la Cntreprinderile mici$ respectiv
valorile foarte ridicate Cn cazul ;oldin&urilor .
#in considerente de e&alitate ,ilanEierB$ se poate calcula o ratB mai puEin semnificativB
pentru restul imo,ilizBrilor 9necorporale plus alte valori:<

c: Rata activelor circulante 9RAC:$ complementarB cu rata activelor imo,ilizate$ se
calculeazB astfel<
Kn procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante< rata
stocurilor$ rata creanEelor comerciale$ rata activelor de trezorerie 9disponi,ilitBEi$ valori
mo,iliare de plasament$ etc.:.
49
' Rata stocurilor 9Rs: este influenEatB de natura activitBEii Cntreprinderii cFt Di de
lun&imea ciclului de e6ploatare.
Rata stocurilor Cnre&istreazB valori mai ridicate la Cntreprinderile din sfera producEiei Di
cea a distri,uEiei de mBrfuri Di foarte scBzut Cn sfera serviciilor. 3iind determinatB direct
Di de durata ciclului de e6ploatare$ la Cntreprinderile cu ciclu de e6ploatare lun&$ rata va
fi mai ridicatB Di invers.
!ivelul stocurilor modificFndu'se su, influenEa factorilor con%uncturali Di a cerinEelor
pieEei$ interpretarea evoluEiei Cn timp a stocurilor necesitB corelarea cu cifra de afaceri $
Cn mod normal$ indicele cifrei de afaceri tre,uie sB depBDeascB indicele stocurilor$ iar
durata de reCnnoire a stocului prin cifra de afaceri sB fie cFt mai micB 9accelerarea
rotaEiei stocurilor:.
Rata stocurilor poate fi$ la rFndul ei$ descompusB Cn rate analitice$ Cn raport cu natura
constitutivB a stocurilor 9materii prime$ produse finite$ mBrfuri: .
' Rata creanEelor comerciale 9 RC: reflectB politica comercialB a Cntreprinderii Di este
influenEatB de natura clienEilor 9 populaEie$ Cntreprinderi$ etc : Di de termenele de platB pe
care Cntreprinderea le acordB partenerilor e6terni din aval.

Rata Cnre&istreazB valori nesemnificative 9sau nule: la Cntreprinderile aflate Cn contact
direct cu clienEii care realizeazB plata Cn numerar 9comerEul cu amBnuntul$ prestBri de
servicii cBtre populaEie: Di valori mai ridicate Cn cazul relaEiilor dinte Cntreprinderi cu
decontBri fBrB numerar.
Rata activelor de trezorerie 9RAT: reflectB ponderea disponi,ilitBEilor
,BneDti Di a valorilor mo,iliare de plasament Cn patrimoniul Cntreprinderii<
>aloarea ridicatB a activelor de trezorerie reflectB o situaEie favora,ilB Cn teoria
ec;ili,rului financiar$ dacB nivelul lor depBDeDte nivelul pasivelor de trezorerie$ Cn caz
contrar$ Cntreprinderea face apel la credite ,ancare curente pentru finanEarea nevoilor
de e6ploatare.
(. Ratele privind structura pasivului$ furnizFnd informaEii referitoare la structura
resurselor Cntreprinderii$ definesc politica de finanEare a Cntreprinderii. #ouB caracteristici
ma%ore ale politicii de finanEare reEin Cn mod deose,it atenEia$ respectiv sta,ilitatea
resurselor Di autonomia financiarB &lo,alB a Cntreprinderii.
1. Rata care pune Cn evidenEB structura pe termen a pasivului este datB de raportul
dintre capitalurile permanente Di pasivul total 9ansam,lul resurselor: Di este un indicator
&lo,al referitor la sta,ilitatea finanEBrii$ purtFnd denumirea de rata sta,ilitBEii financiare.
50
5. Pe de altB parte$ repartiEia Cntre resursele proprii Di datoriile din pasivul ,ilanEului este
apreciatB prin urmBtoarele rate<
a. Rata autonomiei financiare &lo,ale 9RA3": este un indicator &lo,al referitor la
autonomia financiarB a Cntreprinderii apreciatB Cn ansam,lul finanEBrii sale.

3iind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare Cntreprindere valoarea
indicatorului poate sB difere de la o Cntreprindere la
alta fBcFnd dificilB sta,ilirea unui raport optim$ a unei rate de referinEB .
Cu toate acestea$ specialiDtii recomandB ca satisfBcBtoare o ratB mai mare sau cel puEin
e&alB cu 1/)$ iar ,Bncile folosesc ca pra& minim o ratB de )0R a activului net 9capitaluri
proprii: faEB de totalul pasivului.
,. Complementar cu aceasta se calculeazB rata de Cndatorare &lo,alB 9RI": care
mBsoarB ponderea datoriilor$ indiferent de durata Di ori&inea lor$ Cn patrimoniul
Cntreprinderii<
AceastB ratB prin natura ei este su,unitarB$ Di pe mBsurB ce valoarea ei se diminueazB
Cndatorarea se reduce$ respectiv autonomia financiarB creDte.
KntrucFt ultimele douB rate 9a Di ,: dau o apreciere &lo,alB asupra independenEei
financiare a Cntreprinderii$ pentru a spori eficacitatea analizei se recomandB
completarea lor cu ratele de Cndatorare.
CAPITOLUL III
).STU#IUL #E CA PRI>I!# RISCUL #E 3ALI2E!T LA S.C PAR!AS S.R.L
).1.Analiza riscului de faliment cu a%utorul metodelor patrimoniale
51
Concluzii
'Pentru anul 5001 in cazul firmei analizate situatia se prezinta astfel<
\activele curente e6ced datoriile curente cu 151+1.1 lei$ insemnand ca intreprinderea
are pe de'o parte fond de rulment pozitiv$ iar pe de alta parte se inre&istreaza un
e6cedent de lic;iditate &enerala$ am,ele in suma de 151+1.1 lei.
52
'Pentru anul 500+ situatia este urmatoarea<
\activele curente e6ced datoriile curente cu 17+ lei$ intreprinderea are un fond de
rulment pozitiv$ e6cedentul este utilizat pentru acoperirea financiara a unei parti din
activele circulante.
'Pentru anul 5007 situatia indicatorilor este urmatoarea<
\activele curente sunt mai mici decat deatoriile curente cu 171 lei$ aceasta insemnand
ca fondul de rulment este ne&ativ$ intreprinderea se afla intr'o stare de dezec;ili,ru$
neputandu'si ram,ursa datoriile pe termen scurt .
Evolutia indicatorilor de &estiune
53
Concluzii
'Pentru anul 5001 situatia este urmatoarea<
\durata unei rotatii a activelor curente este de 7+.10 zile$ care se e6plica prin intervalul
de timp de aprovizionare$ de stocare si de incasare.
\durata unei rotatii a datoriilor curente este de 17..7 zile.
\indicele de corelatie al duratelor de rotatie este de )..7 numar de ori$ adica firma
analizata isi finanteaza din resurse proprii activitatea proprie de aprovizionare si
desfacere .
\numarul de rotatii al activelor curente este de +.7 inferior numarului de rotatii a
datoriilor curente 51.71$ care reprezinta o ram,ursare mai rapida a o,li&atiilor$ in
comparatie cu incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de
natura stocurilor.
\indicele de corelatie al numarului de rotatii este su,unitar ceea ce inseamna ca firma
isi finanteaza afacerile din resurse proprii intr'o proportie mai mare decat din resursele
atrase temporar de la terti.
'Pentru anul 500+ situatia se prezinta astfel<
\durata unei rotatii a activelor curente este de 11...7zile$ care se e6plica prin intervalul
de timp de aprovizionare$ de stocare si de incasare.
\durata unei rotatii a datoriilor curente este de 114...zile.
\indicele de corelatie al duratelor de rotatie este de 1 numar de ori$ adica firma
analizata isi finanteaza din resurse proprii activitatea proprie de aprovizionare si
desfacere.
\numarul de rotatii al activelor curente este de ).04inferior numarului de rotatii a
datoriilor curente ).0*$ care reprezinta o ram,ursare mai rapida a o,li&atiilor$ in
comparatie cu incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de
natura stocurilor.
\indicele de corelatie al numarului de rotatii este su,unitar ceea ce inseamna ca firma
isi finanteaza afacerile din resurse proprii intr'o proportie mai mare decat din resursele
atrase temporar de la terti.
'Pentru anul 5007 s'a inre&istrat urmatoarea situatie<
\durata unei rotatii a activelor curente este de 1)..)+ zile$ care se e6plica prin intervalul
de timp de aprovizionare$ de stocare si de incasare.
\durata unei rotatii a datoriilor curente este de1)..*) zile.
\indicele de corelatie a duratelor de rotatie este de 0.** numar de ori$ adica firma
analizata isi finanteaza din resurse proprii activitatea proprie de aprovizionare si
desfacere.
\numarul de rotatii al activelor curente este de 5.71 superior numarului de rotatii a
datoriilor curente 5.7)$ care reprezinta o ram,ursare mai lenta a o,li&atiilor$ in
comparatie cu incasarile de la clienti si cu rotatia altor active curente precum si cele de
natura stocurilor.
\indicele de corelatie a numarului de rotatii este supraunitar ceea ce inseamna ca firma
isi finanteaza afacerile intr'o proportie mai mica decat din resursele proprii atrase
temporar de la terti.
Analiza se completeaza cu indicatorii lic;iditatii patrimoniale pentru a se evidentia riscul
de lic;iditate financiara <
54
Concluzii
55
#in datele prezentate in ta,elul ) pentru anul 5001$ rezulta ca firma inre&istreaza o
stare de lic;iditate de 5.77 lei$ adica firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente
cu numerar sau cu facturi de incasat in proportie de 10...*.R.
Se inre&istreaza si un e6cedent de solva,ilitate de151+1.1 lei$ aspect pozitiv in care
activele curente ramase dupa acoperirea datoriilor curente se transforma rapid in
numerar.
Rata solva,ilitatii &enerale este de ).70.++R$ aceasta insemnand o acoperire
e6cedentara a datoriilor pe termen lun&.
#in datele analizate pentru anul 500+ rezulta ca firma inre&istreaza o stare de lic;iditate
de 1.+.1) lei$ in proportie de 14.*1R$ aceasta acoperire efectuandu'se doar partiala.
Se inre&istreaza un deficit de numerar de 175++ lei$ aspect ne&ativ$ capacitatea de
plata fiind de 14.*1R.
3irma analizata inre&istreaza un e6cedent de solva,ilitate de 10.5 lei$ rata solva,ilitatii
&enerale este de 150.71R$ aceasta insemnand o acoperire e6cedentara a datoriilor pe
termen lun&.
#in datele analizate pentru anul 5007 rezulta o stare de lic;iditate de 77).*5 lei$ firma
are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar in proportie de 4.++R. Acest
aspect este accepta,il avand in vedere faptul ca rata lic;iditatii imediate se incadreaza
in intervalul de si&uranta financiara.
3irma analizata mai inre&istreaza si un deficit de ).)++lei$ aspect ne&ativ$ avand in
vadere faptul ca se situeaza in afara intervalului de si&uranta financiara cu apro6imativ
*5.1+R. Aceasta inseamna ca firma are capacitatea de plata pentru datoriile curente de
apro6imativ 4.++R.
).5.Analiza riscului de faliment prin metode statistice
Analiza riscului de faliment cu a%utorul 2odelului Altman in cazul S.C PAR!AS S.R.L <
56
57
Concluzii
5001 G 0.015 ] 9151+1.1 / 15144.): N 0.011 ] 9107)1.+ / 15144.): N 0.0)) ] 9107)1.+ /
15144.): N 0.007 ] 9500 / )5).5: N 0.*** ] 97**1..+ / 15144.): G 0.0114 N 0.011* N
0.05.1 N 0.0011 N +.7001 G +.7+75
Scorul realizat pentru anul 5001 este +.7+75$ firma face parte din cate&oria firmelor
solva,ile.
500+ G 0.015 ] 910.5 / 1**7.: N 0.011 ] 9)..5 / 5)..+: N 0.0)) ] a9)..5 N410: /
5)..+b N 0.007 ] 9500 / 1*.0): N0.*** ] 971)1. / 5)..+: G 0.005+ N 0.005) N 0.007) N
0.00007 N 5.+7+ G 5.+4+.
Scorul realizat pentru anul 500+ este 5.+4+.$ firma se afla in zona &ri$ cu dificultati
financiare temporare.
5007 G 0.015 ] 9'171 / 1117.: N 0.011 ] 914)* /1117.: N 0.0)) ] a914)* N ))1: / 1117.b
N 0.007 ] 9500 / ).714: N 0.*** ] 9101+)1 / 1117.: G 0.00001)1 N 0.000+141 N
0.001+)71 N 0.0000)1 N 5.5.0*17. G 5.5.)0414
Scorul realizat pentru anul 5007 este mai mic decat scorul realizat pentru anul 500+$
firma avand dificultati financiare temporare apropiindu'se de faliment.
Analiza riscului de faliment cu a%utorul 2odelului Canon [ Molder in cazul S.C PAR!AS
S.R.L <
58
59
Sursa< S.C PAR!AS S.R.L
Concluzii
5001 G 17 ] 10...*. N 55 ] 9151+1 / 15144: ? .4 ] 7**1. ? 10 ] 9107+ / 5*++4: N 51 ]
9117.1 / 5*++4: G 1415).4 N 51.1) ? 1.)4+) N *.1.+ G 141+).51
#in calculele efectuate pentru anul 5001$ rezulta ca firma analizata are o situatie
financiara solida$ pro,a,ilitatea falimentului fiind su, 10R.
500+ G 17 ] 14.*17 N 55 ] 917+ / 1**7.: ? .4 ] 71)1. ? 10 ] 97*71 / )41+*: N 51 ]
91755 / )41*+: G 5.7.7+7 N 0.1.14 ' 1..4)) N 5.*.5) G 5.4.*17
#in calculele efectuate pentru anul 500+$ reiese ca firma analizata are o situatie
financiara solida$ pro,a,ilitatea falimentului fiind su, 10R.
5007 G 17 ] 0.04++ N 55 ] 0.1)0* '10 ] 0.114+ N 51 ] 0.575. G 1.50. N 5..4*. ? 1.14+
N 0.7)045 G ).51)+5
60
#in calculele efectuate pentru anul 5007$ rezult+a ca firma inre&istreaza o situatie
financiara dificila$ pro,a,ilitatea falimentului fiind intre 40'4+R.
).).Analiza riscului de faliment cu a%utorul metodelor ,ancare
Analiza riscului de faliment cu a%utorul 2etodei (ancii Comerciale Romane in cazul S.C
PAR!AS S.R.L <
61
Sursa< S.C PAR!AS S.R.L
Concluzii
'Pentru anul 5001 situatia este urmatoarea<
\rata lic;iditatii curente este de ).70.++R 91 puncte:=
\solva,ilitatea firmei este de ).70.++R 97 puncte:=
\&radul de indatorare &enerala este de 5.77R 9) puncte:=
\viteza de rotatie a activelor curente este de +.71 rotatii pe an 95 puncte:=
62
\renta,ilitatea capitalurilor proprii este de.4.14R 95 puncte:=
\acoperirea do,anzi este oR 9) puncte:=
\dependenta fata de pietele de aprovizionare din tara si fata de pietele de desfacere din
strainatate este mai mare de +0.01R 95 puncte:.
Rezulta ca scorul pentru anul 5001 la S.C PAR!AS S.R.L este de 55 de puncte$ firma
incadrandu'se in &rupa de ,onitate ($ conform careia performantele financiare sunt
,une$ dar nu pot mentine acest nivel intr'o perspectiva mai indelun&ata.
' Pentru anul 500+ situatia este urmatoarea<
\rata lic;iditatii curente este de 100..)R 91 punct:=
\solva,ilitatea firmei este de 150.71R 95 puncte:=
\&radul de indatorare &enerala este de 1..+R 9) puncte:=
\viteza de rotatie a activelor curente este de ).04 rotatii pe an 91 punct:=
\renta,ilitatea capitalurilor proprii este de *+.1R 95 puncte:=
\acoperirea do,anzi este de 0R 9) puncte:=
\dependenta fata de pietele de aprovizionare din tara si fata de pietele de desfacere din
strainatate este mai mare de +0.1R 95 puncte:.
Rezulta ca scorul pe anul 500+ la S.C PAR!AS S.R.L este de 11 puncte$ firma
incadrandu'se in &rupa de ,onitate C$ avand performante financiare satisfacatoare$ dar
care au o evidenta tendinta de inrautatire.
'Pentru anul 5007 situatia se prezinta astfel<
\rata lic;iditatii curente este de **.+.R 9'1 punct:=
\solva,ilitatea firmei este de 11+.07R 95 puncte:=
\&radul de indatorare &enerala este de 77).*5R 9'1 punct:=
\viteza de rotatie a activelor curente este de 5.71 rotatii pe an 91 punct:=
\renta,ilitatea capitalurilor proprii este de 5*..4R 9) puncte:=
\acoperirea do,anzi este de 0R 9) puncte:=
\dependenta fata de pietele de aprovizionare din tara si fata de pietele de desfacere din
strainatate este mai mare de +0.1R 95 puncte:.
Rezulta ca scorul S.C PAR!AS S.R.L pe anul 5007 este de * puncte$ firma incadrandu'
se in &rupa de ,onitate #$ performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta
ciclicitate la intervale scurte de timp.
Analiza riscului de faliment cu a%utorul 2etodei (ancii Romane de #ezvoltare in cazul
S.C PAR!AS S.R.L <
63
Concluzii
64
'Situatia pe anul 5001 este urmatoarea<
\&radul de indatorare al firmei este de 5.+*R 90 puncte:=
\lic;iditatea imediata este de 10...*.R 9+0 puncte:=
\solva,ilitatea patrimoniala este de *4.1R 9+0 puncte:=
\renta,ilitatea in functie de cifra de afaceri este de 17.4R 91) puncte:
\&radul de acoperire al c;eltuielilor din venituri este 150.0+R 911 puncte:.
#in analiza efectuata pe anul 5001 reiese ca firma se afla in &rupa de ,onitate A$
inre&istrand 557 de puncte.
'Pentru anul 500+ situatia este urmatoarea<
\&radul de indatoreare al firmei este de .5.*1R 90 puncte:=
\lic;iditatea imediata este de 14.*5R 90 puncte:=
\solva,ilitatea patrimoniala este de 14.0* R 90 puncte:=
\renta,ilitatea in functie de cifra de afaceri este de 4.1+R 90puncte:=
\&radul de acoperire al c;eltuielilor din venituri este 10..1+R 9)0 puncte:.
#in analiza efectuata pe anul 500+ reiese ca firma se afla in &rupa de ,onitate C$
inre&istrand )0 de puncte.
'Pentru anul 5007 situatia se prezinta astfel<
\&radul de indatoreare al firmei este de .7.0*R 90 puncte:=
\lic;iditatea imediata este de 4.++R 90 puncte:=
\solva,ilitatea patrimoniala este de 1).0* R 90 puncte:=
\renta,ilitatea in functie de cifra de afaceri este de 5.01R 9+ puncte:=
\&radul de acoperire al c;eltuielilor din venituri este 105.0.R 95. puncte:.
#in analiza efectuata pe anul 5007 reiese ca firma se afla in &rupa de ,onitate #$
inre&istrand )) de puncte.
CAPITOLUL I>
1.CO!CLUII SI PROPU!ERI
Se poate afirma ca e6ista lar&i posi,ilitati de dezvoltare a societatii S.C PAR!AS S.R.L$
prin e6tinderea o,iectului de activitate$ desc;iderea de noi spatii comerciale$ dar si
printr'o consolidare si im,unatatire a ofertei de%a e6istente. Adau&and si o activitate
sustinuta de promovare a produselor$ se poate a%un&e la o intensificare a vanzarilor$ la
o satisfacere mai inalta a cerintelor clientilor$ si la o crestere a eficientei activitatii de
comert.
#in analizele efectuate pentru anii anteriori reiese ca firma intampina dificultati care pot
provoca falimentul de aceea tre,uie ca administratorul firmei sa analizeze aceste
pro,leme si sa adopte anumite strate&i pentru evitarea riscul de faliment.
In perspective$ tinand cont de evolutia indicilor de vanzare din ultima perioada$
coordonata cu adoptarea unor decizii din partea administratorului firmei$ in vederea
promovarii produselor$ modernizarii si e6tinderii spatilor comerciale$ adoptarea unor
politici de preturi adecvate puterii de cumparare$ se spera cresterea numarului de clienti
si cresterea vanzarilor.
65
#esi eforturile materiale 9c;eltuieli cu munca materializata si munca vie: depuse pentru
in,unatatirea unor spatii comerciale sau pentru promovarea unor noi produse pe piata
sunt compara,ile cu cele din alte sectoare$ efectele nu pot fi cuantifica,ile in toate
cazurile. In astfel de situatii alaturi de eficienta economica se evidentiaza si ce'a
sociala. Cele doua fatede ale eficientei$ in sfera promovari produselor pe piata$ se
interactioneaza$ se intrepatrund rezultatele avand simultan un du,lu aspect si anume
acela de eficienta sociala 9nivelul servirii$ &radul de satisfactie al clientilor:.
#intre strate&iile adecvate pentru sporirea vanzarilor si implicit cresterii numarului de
clienti la S.C PAR!AS S.R.L amintim urmatoarele<
9#ezvoltarea si amena%area spatilor comerciale conform cerintelor Europene.
9Lar&irea se&mentului o,iectului de activitate$ prin infintarea unor noi servicii de
alimentatie pu,lica si comercializarea materialelor de constructii.
cAparitia unor noi cate&orii de produse cum ar fi produse de patiserie$ a&roalimentare$
materiale de constructii in functie de o,iectul de activitate pentru care va opta firma.
9Cresterea competitivitatii ofertei de produse comparative cu ce este pe piata.
9#iversificarea si cresterea calitatii produselor comercializate.
9In,unatatirea politicii de promovare a produselor si satisfacerea cerintelor clientilor.
9Sta,ilirea unor politici de pret corespunzatoare calitatii produselor si comparative cu
cele e6istente pe piata.
9Asi&urarea celor mai ,une conditii pentru an&a%ati$ specializarea lor in vederea
promovarii produselor si in,unatatirii comportamentului fata de client
66