Sunteți pe pagina 1din 2

Etnia

Definitiile etniei sunt variate si ele pot fi regasite sub diferite forme. In randurile care urmeaza am insiruit cateva
interpretari ale etniei:

- Grupul etnic este o existenta prenationala afirmata in istorie in primele sale faze.

- Interpretarea biologica a etniei conform careia etnia este identica cu rasa.

- Intelegerea etniei intr-o maniera spiritualist-psihologizanta conform careia etnicul unei natiuni este sufletul
acesteia.

- "Etnicitatea se concentreaza asupra elementelor culturale. Membrii unui grup etnic impartasesc o mostenire
culturala comuna care include originea nationala, limba, cultul religiei, portul, preferintele culinare si un sentiment
al unei mosteniri istorice comune." Caracteristicile etnice sunt invatate si transmise din generatie in generatie.
Oamenilor le este mai usor sa evite etichetarea cu identitatea unui grup etnic decat cu o identitate rasiala.

- Max Weber a definit etnia in modul urmator: "grupuri umane ce sustin o credinta subiectiva intr-o origine
comuna, datorita similaritatilor de tip fizic sau a obiceiurilor, sau a amandorura, sau datorita memoriei colonizarii
sau migratiei".

Termenul a fost introdus pentru a stabili o distinctie fata de rasa , intrucat, desi un grup etnic poate fi indentificabil
in termeni de trasaturi rasiale, el poate impartasi si alte caracteristici comune precum religie, ocupatie, limba sau
politica.

Caracteristicile etniei:

a. Etnia este un grup relativ mare de oameni;

b. Etnia este o parte dintr-un grup mai larg;

c. Etnia se particularizeaza in raport cu alte grupuri prin trasaturi proprii, reale sau imaginare. Acest fapt are mai
multe situatii:

- Etnia reala - cea care poate fi determinata prin studii stiintifice;

- Etnia ca imagine a altora - pentru cunoasterea acesteia se folosesc chestionare in care subiectilor li se cere sa
mentioneze atributele diferitelor etnii;

- Etnia ca imagine proprie - caracteristicile pe care membrii unei etnii si le atribuie lor insisi;

d. Membrii etniei cred ca au o descendenta comuna, iar grupul etnic o istorie proprie a devenirii si evolutiei lui;

e. Trasaturile proprii unei etnii sunt bazate pe traditie;

f. Etnia se deosebeste de rasa prin aceea ca ea nu se determina prin raportare la anumite trasaturi biologice
mostenite, ci la trasaturi achizitionate si insusite prin socializare si inculturatie;

g. Internalizarea prin socializare a trasaturilor specifice etniei de catre membrii ei da nastere constiintei identitatii
etnice;

h. Pe baza constiintei identitatii membrii unei etnii construiesc o comunitate specifica manifestata prin relatii
stranse intre ei, uneori partinitoare in raport cu relatiile cu membrii altor etnii;

i. Trasaturile ce caracterizeaza o etnie sunt de natura exclusiv culturala, dar in Dictionarul de Sociologie
trasaturile ce apartin grupului etnic sunt urmatoarele: limba, obiceiuri, institutii;

j. In societatea contemporana comunitatile etnice se afirma uneori ca unitati organizate, in special in institutii
culturale, dar si economice si politice.

Grupul minoritar

Termenul de minoritate - insotit de un adjectiv precizand identitatea sa in raport cu mediul, respectiv minoritatea
lingvisticii, etniei, religiei - desemneaza grupurile umane care se gasesc in pozitie de inferioritate numerica si in
acelasi timp politica, sociala sau economica, respectiv culturala. Faptul de a fi in minoritate implica totodata a fi
din punct de vedere juridic sau sociologic, minor. Mai precis, se impune in acest sens, luarea in considerare a
unei realitati de ordin cantitativ si diferentiator, precum si presupunerea existentei unei conditii de dependenta
reala sau a uneia resimtita ca fiind asa.

Minoritatile sunt grupuri ai caror membri sunt legati prin descendenta comuna, limba sau religie, avand
sentimentul ca sunt diferiti fata de majoritatea indivizilor dintr-o entitate politica. Pe aceasta constiinta a diferentei
si inferioritatii numerice, minoritatile isi intemeiaza anumite revendicari politice, fie pentru egalitate cu majoritatea,
fie pentru tratament special bazat pe recunoasterea acestor diferente, ori pentru autonomie sau in cele mai
extreme cazuri, separare. Problema minoritatilor devine astfel una extrem de complexa, fiind specifica lumii
contemporane. Minoritatile au existat dintotdeauna, insa doar odata cu conturarea democratiei ca valoare
universala, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, minoritatile au devenit o problema politica si sociala serioasa,
jucand un rol mare si in relatiile internationale. Astfel, umanitarismul si dreptul in varianta moderna au incercat sa
tempereze accentuarea conflictelor minoritare oferind protectie, prin tratate internationale, pentru minoritatile
etnice, de limba sau religie.