Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bursa joaca un rol esential in economia moderna:ca piata titlurilor financiare, ea asigura - alaturi de alte
componente ale "economiei simbolice" (financiare) - desfasurarea neintrrupta a circuitului economic,
functionarea "economiei reale". Ca atare, institutiile si activitatea acestei piete prezinta o importanta publica -
nationala si internationala - si fac obiectul unor riglamentari legale corespunzatoare.
O trecere in revista a eperientei din tarile dezvvoltate arata ca sistemele institutionale ale economiei
financiare difera - uneori considerabil - de la o tara la alta!in acelasi timp, eista o serie de trasaturi comune,
atit in planul conceptiei de ansamblu, cit si in ceea ce priveste solutiile practice adoptate, trasaturi ce descriu
principalele modele ale pietei financire s, respectiv, bursiere in lumea de azi.
". #upraveg$erea pietei.
n ceea ce priveste conceptia prvind reglamentarea s supraveg$erea pietei financiare, se pot evidentia trei
abordari principale:
a) principiul separarii bursiere de activitatea financira; introdus in #.%.&. prin 'egea privind titlurile
financiare (#ecurities &ct) din "()) (cunoscuta ca 'egfa *lass-#teagall) s preluat si in 'egea privind titlurile si
operatiunile financiare (#ecurities and +c$ange 'o,) din "(-. in /aponia (celebrul articol 01),acest
principiu instituie dreptul eclusiv al societatilor financiare de a desfasura operatiuni pe piata primara si
secundara titlurilor!
b) principiul bancii universale, adoptat in mai multe tari europene, care permite bancilor sa se angajeze in
toate tipurilede operatiuni financiare, acestea jucind un rol preponderent pe iata bursiera!
c) abordarea mixta, caracteristica in tari ca 2area Britanie si Canada, conform careia activitatile bancare si
cele financiare(de plasament) sunt cosderate ca fiind de natura diferita, fara sa fie impusa o separare
institutionala a agentilor pietei.
n ultimul timp,aceasta delimitare are un caracter mai putin transant, tendenta fiind de universalizare a
activitatii agentilor financir-bancari, fara sa se ignore totusi distinctia dintre functiile pe care acestia le
indeplinesc pe piata creditului si, respectiv, piata titlurilor financiare.
n plan practic, prezinta relevanta modul concret in care este reglamentata activitatea agentilor pietei
financiare. Un prim model in acest sens - ce corespunde principiului bancii universale - este acela in
care nu se creaza un sistem institutional special pentru reglamentarea si urarirea pietei titlurilor, functiile
respective fiind asumate - in totalitate sau in cea mai mare parte - de organile de supraveg$ere bancara. +ste
cazul unor tari ca &ustria, Belgia, 3anemarca, 4inlanda, *ermania, 'uemburrg, 5orvegia, 6ortugalia,
#uedea si +lvetia.
n acest model, o serie de atributii de reglamentare s supravegere pot fi delegate burselor de
valori (autoreglamentare), care stabilesc - prin statut si regulament - un cadru normativ strict privind
tranzactiile bursiere. in unele azuri 7 4inlanda, *ermania, +lvetia - autoreglamentarea are un aracter foarte
larg, rolul autoritatilor bancare fiind, in mod orespunzator, diminuat.
Un alt model este cel care presupune crearea unui sistem institutional specific pentru reglamentarea si
supraveg$erea pietei financiare. #ustinatorii acestui model considera ca reglamentarea distincta a pietei
titlurilor este justificata de natura diferita a activitatii financiare in raport cu cea bancara! in timp ce in
domeniul bancar, functia principala a agentului economic (banca) este de a asigura valorificarea
fondurilor ce-i sunt puse la dispozitie, in conditiile minimizarii riscurilor pentru deponenti,operatunile de
plasament se bazeaza tocmai pe asumarea de riscuri mari, in scopul cresterii profitabilitatii activelor! ca
atare, in acest din urma caz, obiectul supraveg$erii nu mai este - in principiu - modul de gestionare a fondurilor
publicului, ci in masura in care agentul respectiv (societatea financiara) asigura informarea corecta a opiniei
publice in legatura cu actiunile pe care le intreprinde si permite o transparenta perfecta in ceea ce priveste riscul.
Un sistem integrat de reglamentare cuprinde in mod tipic urmatoarele nivele de competenta: national (o
legislatie speciala pentru titluri si operatiuni financiare)! ministerial sau paraministerial (un minister, o
agentie sau un alt organism de stat cu atributii de reglamentare8supraveg$ere)! functional (organizatii - de
regula cu caracter privat - de autoreglamentare a pietei, cum sunt bursele de valori).
n tari ca 4ranta, *recia, talia, 5oua 9eelanda, #pania, :urcia si 2area Britanie, se respecta, in linii
generale, acest model. n alte tari apar unele particularitati. &stfel, in /aponia, principalul organ de stat
care asigura supraveg$erea pietei financiare este 2inisterul de 4inante, prin Biroul de :itluri 4inanciare!
in Olanda, desi 2inisterul de 4inante supraveg$eaza tranzactiile financiare, bursa are importante
competente in acest sens. ;n #%&, Comisia pentru :itluri s Operatiuni 4inanciare (:$e #ecurities and
+c$ange Commission, #+C) este competenta pentru operatiunile cu titluri si cele cu optiuni pe indice de
bursa! in sc$imb, pentru operatiunile futures cu instrumente financiare si operatiunile cu optiuni, altele
decit cele de competenta #+C, raspunde Comisia pentru Operatiuni 4utures cu 2arfuri (Commodit<
4utures :rading Commission, C4:C).
=.&utoritatea pietei
>olul principal al autoritatii de supraveg$ere a pietei financiare reprezentata de unul sau mai multe
organisme - este de a asigura protectia intereselor investitorilor, ale publicului in domeniul operatiunilor
financiare. 3in acest punct de vedere se urmaresc doua obiective de baza.
In primul rind impunerea unor norme de informare a publicului obligatorii pentru cei care
participa la piata si inainte de toate pentru firmele ale caror titluri sunt tranzactionate. 3ar obligatii specifice
revin s societatilor financiare care actioneaza pe piata primara si pe cea secundara, ca si institutiitor si
mecanismelor prin care aceste titluri se negociaza (burse sau piete O:C). +ste de remarcat faptul ca
principiul director al supraveg$erii in acest domeniu este acel al transparentei perfecte si nu al valorii
investitionale a titlului. &ceasta inseamna ca firmele care pun titluri in vinzare publica sa se conformeze
intru totul cerintelor de informare prescrise de autoritatea pietei, in caz contrar ele nefiind admise la piata
primara respectiv secundara.
3aca aceste conditii sunt insa indeplinite, revine investitorului sarcina sa analizeze oportunitatea
plasamentului in titlurile respective si sa-si asume sau nu riscul afacerii.
Pe de alta parte, autoritatea pietei stabileste normele pentru activitatea profesionala a societatilor
financiare si agentilor de bursa, astfel incit acestia sa-si indeplineasca atributiile cu stricta respectare a
intereselor clientilor lor! in particular sunt interzise o serie de practici cu caracter fraudulos la care ar putea
recurge societatile sau agentii de bursa pentru a obtine profituri prin deformarea realitatilor pietei sau folosirea
in interes propriu a informatiilor confidentiale de care dispun (aceasta din urma situatie fiind cunoscuta sub
denumirea din limba engleza de insider trading).
.). 3efinire si statut juridic.
3incolo de diversitatea de modele nationale si de procesele de modernizare din ultima perioda, institutia in
jurul careia graviteaza si in prezent intreaga piata bursiara este bursa propriu-zisa. Ca atare, cadrul legislativ
din fiecare tara acodra o atentie speciala acestei institutii, reglementind obiectul ei de activitate, forma
juridica, organizarea si functionare bursei.
n ceea ce privette definitia bursei de valori, intilnim in legislatia tarilor cu traditie bursiera abordari
similare, dar cu diferite nuante in plan juridico-institutional sau functional.
Facind o sinteza a acestor abordari vom considera ca trasaturi definitorii ale bursei, urmatoarele: eIistenta
unei piete pentru titluri financiare; localizarea tranzactiilor intr-un spatiu special destinat derularii
acestora si dotat cu miloace te!nice necesare; desfasurarea tranzactiilor pe baze concurentiale sI
asigurarea accesului tuturor celor interesati la informatia bursiera; negocierea, inc!eierea si eIecutarea
contractelor dupa o procedura consacrata, prin intermediul unor firme si persoane fizice specializate.
3in punctul de vedere al regimului juridic, bursa poate fi organizata, in principiu, ca o institutie publica
sau ca o entitate privata.
2odelul bursei de stat, reglementata si organizata prin legi speciale, este ilustrat indeosebi in tarile de drept
latin. in 4ranta, prin Codul Comercial din ".?@ se consacra in domeniul bursier rolul central al autoritatii
publice, aceasta fiind reprezentata in conducerea (managmentul) bursei print-un Comisar al *uvernului!
agentii de bursa aveau (pina la reforma din "(..) calitatea de functionari publici si monopolul tranzactiilor. in
Belgia,'egea privind operatiunile si titlurile financiare ("((?) conserva traditia, stipulind ca bursele sint create
prin 3ecret >egal si administrate de o persoana juridica de drept public, care nu urmareste scopuri
lucrative! 3ecretul regal din ". ianuaria "((" este baza legala a Bursei de Aalori 2obiliare de la Bruelles.
n ceea ce priveste bursele private, ele reprezinta asociatii ale persoanelor fizice si8sau juridice, create in
conditiile legii pentru constituirea si eploatarea unei piete bursiere. nstitutia bursei este o persoana
juridica noua, care se autoreglementeaza se se autoguverneaza. 4orma legala cea mai cunoscuta, de
sorginte americana, o constituie corporatia fara scop lucrativ (engl. not-for-profit-corporation).este cazul
marilor burse din #%& (5B#+), /aponia (:#+), dar si al burselor din Canada (:oronto si 2ontreal), 5orvegia
(Oslo) s.a. 4ata de aceste modele de baza, in practica diferitelor tari se intilnesc o serie de variante. Bursele din
2area Britanie sint constituite de membrii asociati si sint autorizate legal ca institutii bursiere sub
denumirea de "burse de investitii recunoscute" (engl. >ecognised nvestment +c$anges). Bursele din
*ermania au un statut juridic mai deosebit: in absenta unei autoritati de supraveg$ere specifice, ele sint
considerate de persoane fizice sau companii private, cu aprobarea *uvernului din landul in care sint situate.
Bursele din +lvetia au o dubla natura: partial, de institutii publice fiind guvernate de legea din cantonul
unde fiinteaza, partial, dupa modul de operare, de companii private.
Cele mai multe din pietele bursiere contemporane au adoptat principiul autoreglementarii, institutia bursei
avind in acest caz dreptul de a-si stabili, in limitele legii, modul de organizare si functionare, prin
elaborarea si adoptarea statutului si regulamentului.
Cum rolul bursei in economie depinde in masura insemnata de credibilitatea acestei institutii, atit prin lege
cit si prin statutul si regulementul bursei, se urmareste impunerea unor conditii menite sa garanteze
profesionalismul si corectitudinea tranzactiilor busriere, in general o imagine fevorabila a bursei in rindul
masei mari de investitori.
-. 2embrii bursei
6ersoanele care se asociaza in vederea constituirii unei burse de valori sau, in cazul burselor de stat, cele
autorizate in mod epres, dobindesc calitatea de membri ai bursei, calitate din care deriva o serie de drepturi
si obligatii. 6rincipalul avantaj de care acestea dispun este posibilitatea de a efectua direct tranzactii cu titluri
pe pieta respectiva! in general, acest drept are un caracter de eclusivitate, numai membrii bursei putind
efectua operatiuni cu titlurile cotate pe pieta. &ccesul eclusiv al membrilor la bursa este reglamentat de
eemplu in #%&, /aponia, 4ranta, Olanda, Coreea etc. #unt si cazuri in care pot participa la bursa si nemembri
ai institutiei, dar numai membrii bursei beneficiaza de toate avantajele pe care le ofera pieta respectiva. in
sfirsit, la unule burse, de eemplu la Bursa din :oronto, pot actiona pentru inc$eierea de tranzactii s
nemembri ai bursei, dar nu pentru titlurile inscrise la cota oficiala (prima pieta).
n ceea ce priveste posibilitatile de acces la calitatea de membru, eista doua categorii de burse. n cazul celor
inc!ise, numarul de locuri este limitat si un tert nu poate dobindi calitatea de membru decit daca obtine un
loc din partea unui titular. &ceasta este situatia la 5B#+, care are ")00 de membri (locuri), ear cel care
doreste sa aiba acces la bursa trebuie sa obtina locul (prin mostenire, cumparare, inc$iriere sau in alt mod). n
cazul burselor desc!ise, numarul de locuri nu este limitat prin actele constitutive, iar memrii se impart,
de regula, in membri fondatori (cei care au participat la crearea institutiei) si membri asociati (cooptati
ulterior). &ceasta este situatia, de eemplu la Bursa de valori de la Budapesta.
&ccesul la bursa nu este insa reglamentat numai de institutia respectiva! actele normative privind piata
financira stabilesc o serie de conditii ce trebbuie indeplinirte de cei care solicita calitatea de membru, asa-
numitele criterii de eligibilitate. 3in acest punct de vedere, in practica internationala se intilnesc mai multe
situatii.
n unele tari calitatea de membru al bursei poate fi dobindi atit de persoanele fizice ci si de persoanele
juridice care indeplinesc condditiile legii (de e. in 2area Britanie *ermania, Olanda)! in alte tari, nu pot
fi membri ai bursei decit persoanele juridice (/aponia!) in sfirsit, in alta cazuri, calitatea de membru revine
in principiu unor persoane fizice (la 5B#+). 'a bursele de stat au calitatea de membri ai bursei
persoanelefizice autorizate, de regula, ca agenti oficiali.
3intr-un alt punct de vedere, accesul la piata bursiera poate fi desc$is in egala masura societatilor financiare
si bancilor (in tarile care au adoptat principiul bacii uneversale) sau limitat eclusiv la societatile financiare
sau de bursa (cazuri tipice: #%& si /aponia). +ista insa si situatii de acces indirect - de eemplu prin
filiale - a intrmediarilor financiri (bancile) la piata bursiera.
n cele mai multe tari, pentrru a fi eligibile la calitatea de membru si a-si pastra aceasta calitate firmele
trebuie sa indeplineaasca o serie de conditii generale:
".sa primeasca o autorizatia in acest sens de la organismul care reprezinta autoritatea pietei (de tipul #+C, din
#%&)!
=.pentru primirea licentei respective, firma trebuie sa aiba in obiectul de activitate efectuarea de operatiuni
cu titluri financiare si sa dispuna de personal calificat in acest sens!
).sa dispuna de un volum minim de capital, in functie de natura si marimea afacerilor pe care le
desfasoara, si sa prezinte garantiile prevazute de lege si regulamentul bursei!
-.sa contribuie la fondurile bursei in modalitatile si volumul stabilit de regulamentele acesteia!
1. sa respecte toate obligatiile stabilite prin lege s regulamentele bursei in legatura cu negocierea, inc$ierea
si eecutarea tranzactiilor bursiere.
3in calitatea de membru izvorasc o serie de drepturi, a caror intindere este diferita de la o bursa la alta, dar
care, in pricipal, constau in urmatoarele:
CC dreptul membrului bursei de a fi prezent - direct sau prin reprezentanti - in incinta si de a efectua
operatiuni bursiere, in cont propriu sau8si pentru terti!
CC dreptul de a participa la elaborarea sau8si modificarea statutlui si regulamentului bursei!
CC dreptul de a participa la administrarea institutiei bursei, inclusiv de a alege si de a fi ales in organele de
conducere.
n concluzie, accesul la tranzactiile de bursa este, in principiu, posibil fie numai pentru membrii institutiei,
fie - in cazul tertilor - numai in mod indirect,respectiv operatiunile sunt efectuate prin mijlocirea unui
membru al brsei. Comisioanele pe care membrii bursei le percep pentru aceaste operatiuni reprezinta
venituri rezultate direct din calitatea de membru.
.1 2anagementul bursei
Conducerea si organizarea burselor de valori se realzeaza diferit de la tara la tara si c$iar de la bursa la
bursa, in functie de cadrul legilativ general, statutul juridic al institutiei, precm si de rolulpe care aceasta
este c$emata sa-l joace in viata economico-financiara. :otusi, din eperienta internationala actuala se poate
desprinde un model general al managementului bursei, care include patru tipuri de organe: de decizie, de
eecutie, de consultanta si de control.
a) Organele de decizie
Organul suprem de conducere a bursei este format, in principiu, din totalitatea membrilor institutiei
si poarta diferite denumiri: adunare generala(in cazul burselor constituite ca socitati pe actiuni), asociatia
bursei (in cazul asociatiilor fara scop lucrativ) s.a.
"dunarea generala - care se intruneste periodic, in sedinte ordinare (cel putin o data pe an) sau, ori de
cite ori estenevoie, in sedinte etraordinare, ia decizii lestrategice necesare in vederea realizarii
obiectului de activitate al bursei, vegeaza la respectarea cadrului normativ care defineste institutia respectiva.
n acest sens,printre atributiile sale se numara: elabor area si modificarea statutlui bursei! aprobarea
regulamentului de functionare! desemnarea organelor de conducere permanenta, a comitetelor bursei:
numirea, aprobarea8avizarea cadrelor de conducere! supraveg$erea si controlul general al activitatii bursei!
adoptarea oricarei decizii ce-i sunt conferite in eclusivitate prin statut.
+ste de remarcat faptul ca, in unele tari, atributiile adunarii generale sunt, in diferite grade, afectate de
drepturile de reglamentare si supraveg$re conferite prin lege autoritatii pietei! de eemplu, numirea
cadrelor poate fi conditionata de avizul favorabil al autoritatii respectve! sau o parte din afara bursei, de
regula institutia de stat.
Organul de conducere permanenta stabileste directiile de baza ale desfasurarii activitatii bursei si poarta, in
diferite tari denumiri cum sunt urmatoarele:
#onsiliul directorilor (Board of directors, la 5B#+),
#omitetul guvernantilor (Board of governors, la :#+,:oronto,&msterdam), #onsiliul bursei (la 'ondra,
Budapesta, #tocD$olm),
#omitetul bursei (la Oslo, #ingapore,
Eong- Fong) etc.
Consiliul este compus dintr-un numar anumit de membri (de la 1-") persoane la Budapesta, pina la =@ la
5B#+) si se intruneste,in princepiu,lunar. &tributiile Consiliului, stbilite prein statut si regulament, se pot
limita de &dunarea *enerala, sau, in unelecazuri, pot include si aspecte specifice unui aparat eecutiv! in
general, acestea se refera la: elaborarea s urmarirea respectarii regulamentului bursei! aprobarea structurii
organizatorice a institutiei! angajarea cadrelor de conducere, respectiv a functionarilor superiori din
aparatul eecutiv! coordonarea si supraveg$erea modului de functionare a bursei etc.
'a desemnarea membrilor Consiliului se are in vedere caracterul reprezentativ al acestui organ atit
pentru institutia bursei, cit si pentru agentii economici terti care participa la tranzactiile bursiere, Ca atare, in
cele mai multe cazuri , in Consiliu sunt reprezentati: membrii bursei, investitorii, firmele emitente de
titluri si, uneori, statul (printr-un reprezentant al *uvernului sau al autoritatii pietei).
b) Organele de eIecutie.
3esfasurarea curenta a activitatilor bursei se realizeaza de catre un aparat eecutiv, format din angajati cu
functii de conducere (cadre sau functionari superiori) care alcatuiesc managementul institutiei (engl.
management staff) si din lucratori operativi. Conducatorul acestui aparat (engl. c$ief eecutive officer,
C+O) si reprezentantul de drept al institutiei este 6resedintele bursei (la unele burse 3irector *eneral), ales, de
regula, de Consiliu si aprobat de &dunarea *enerala. 6resedintele nu este membru al bursei, ci un
manager prin formatie, iar rolul sau este de a urmari aducerea la indeplinirea a deciziilor luate de &dunarea
*enerala, Consiliu. +c$ipa de management mai poate cuprinde unul sau mai multi vicepresedinti si8sau
directori eecutivi, acestia avind rolul sa contribuie la realizare functiilor aparatului eecutiv, aind atrbutii
precis delimitate.
'a multe burse, cum este cazul :#+, cadrele superioare de conducere fac parte din consiliu sub
denumirea de membri permanenti (engl. standing governors), avind un statut destinct in raport cu ceilalti
membri ai organului decizional. ¶tul eecutiv al bursei transpune in practica, prin activitatea sa
curenta, $otaririle &dunarii *enerale si ale
Consiliului. Organizat pe departamente sau servicii, acest aparat se preocupa de organizarea tranzactiilor
bursiere, urmareste modul de derulare a acestora, realizeaza activitatile economice ale bursei si intretine
relatiile institutiei cu tertii.
6rincipalele departamente operative din cadrul unei burse de valori sunt urmatoarele: departamentul pentru
cotatii (admiterea titlurilor de cota, transparenta informatiilor)! departamentul de supraveg$ere a pietei
(controlul modului de efectuare a tranzactiilor)! departamentul de cliring (eecutarea contractelor bursiere)!
departamentul pentru sistemele electronice (automatizarea tranzactiilor)! deparamentul de cercetare s
dezvoltare (elaborarea strategiei bursei)! depatamentul pentru membri (raporturile dintre bursa si membrii
sai)! departamentul de relatii internationale. :otodata eista si o serie de servicii functionale: administrativ,
personal, te$nic, secretariat etc.
c) Organele consultative.
5umite genetic comitete, acestea au rolul de a asista, cu consultanta de specialitate, organele de decizie
ale bursei, precum si pe 6resedinte si, in general, cadrele de conducere ale institutiei.
n practica diferitelor burse se intilnesc urmatoarele tipuri pricipiale de comitete:
- comitetul de supraveg$ere, al carui obiectiv principal este de a veg$ea la respectarea normelor si
procedurilor legale si regulamentare privind inc$eierea si eecutarea tranzactiilor in incinta bursei!
- comitetul pentru membri, care urmareste respectarea criterilor si normelor stabilite pentru
dobindirea, pastrarea sau pierderea calitatii de membru si8sau a dreptului de tranzactionare in bursa!
- comitetul de etica bursiera, raspunde de problemele deontologice legate de activitatea de bursa! el
poate face investigatii din oficiu sau la cerere si raporteaza periodic in fata &dunarii *enerale sau a
Consiliului!
- comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere se preocupa de introducerea in bursa a inovatiei
financiare s de urmarirea trazactiilor in acest domeniu (de eemplu, contractele futures si optiunile).
n cadrul bursei functioneaza si o comisie de arbitraj, competenta in dezbaterea si solutionarea litigiilor
legate de activitatea bursiera. 6e linga comitetele permanente, se pot constitui, ori decite ori este nevoie,
comitete speciale pentru solutionarea unor probleme specifice care apar in activitatea institutiei.
d) Organele de control.
Controlul intern asupra intregii activitati a industriei bursei este incredintat unor organe specializate. ;n
general, acestea sunt formati din cenzori sau revizori contabili,
specialisti recunoscuti pentru competenta si probitate. Organele
de control lucreaza in strinsa colaborare cu comitetul de
supraveg$ere precum si cu comitetul de etica si raspund in fata
&dunarii *enerale pentru activitatea lor.
0 &gentii pietei bursiere
n activitatea de pe piata bursiera sunt implicate doua mari categorii de participanti. 6e de o parte
sunt investitorii, adica firmele sau persoanele fizice care folosesc aceasta piata pentru mobilizarea de capital sau
pentru plasamente.6e de alta parte, este vorba de agentii pietei bursiere, firmele care asigura inc$eierea si
derularea tranzactiilor de bursa. ;n functie de conceptia si cadrul normativ privind piata financiara din fiecare
tara, in aceasta categorie pot intra fie eclusiv societati financiare, cu diferitele lor forme de eistenta
(principiul separarii), fie atit societatile bancare, cit si cele financiare (principiul bancii universale). 4orma
tipica a agentului pietei bursiere este insa societatea de bursa numita in literatura s firma de broDeraj sau
firma broDer8dealer.
Societatea de bursa
#ocietatea de bursa este o societate financiara care desfasoara eclusiv (sau in principal) operatiuni
pe piata secundara. +a poate indeplini doua functii de baza: de intermediere (broDeraj) in tranzactiile cu
titluri, actionind ca un reprezentant (engl. broDer) si fiind remunerata cu un comision ! de comert cu titluri
(engl. dealing), participind in calitate de contraparte - vinzator pentru clientii care cumpara titluri s
cumparator pentru clientii care vind - in acest caz venitul ei rezultind din spread (diferenta dintre pretul de
vinzare si de cumparare).
3e cele mai multe ori societatea de bursa actioneaza atit ca intermediar, cit si ca negustor de titluri! de aceea
este numita si firma broDer8dealer. in practica functiile societatilor de bursa sunt insa diversificate.
&stfel, pe piata #%&, firmele de broDeraj pot oferi clientilor lor fie servicii complete (engl. full service), fie
numai servicii de baza (eng. discount service). in primul caz firma de broDeraj va asigura clientilor urmatoarele
activitati:
". Cercetarea pietei titlurilor: in acest sens firma dispune
de un compartiment specializat, cu atributii de urmarire a tendintilor vietii, identificarea a posibilitatilor de
investitii viitoare, intocmire a unor studii de marDeting!
=.2anagementul activelor financiare, respectiv gestiunea fondurilor fondurilor clientilor in scopul
profitabilitatii, lic$iditatii si sigurantei acestora!
).Consultanta in plasamente, asistenta de specialitate, cea ce se traduce in recomandarile facute clientilor de
catre firma, pe baza analizelor proprii, in legatura cu cele mai bune oportunitati de investitie, cu modul de
actiune pe piata bursiera! (este de remarcat insa faptul ca decizia de investitie)!
-.+ecutarea ordinelor este o functie esentiala a firmelor de broDeraj, fara de care nu s-ar putea realiza relatia
dintre investitor si piata bursiera. Clientii dau ordine de vinzare si cumparare de titluri pe care firmele le
preiau si le eecuta in bursa sau pe piata O:C, dupa o procedura tranzactionala specifica fiecarei piete
bursiere!
1.>eglamentarea tranzitionala, adica eecutarea obligatiilor de livrare8plata a titlurilor, este operatiunea care
urmeaza inc$eierii contractelor in bursa, fiind realizata prin departamentele (serviciile) specializate ale
societatilor de bursa.
n ceea ce priveste firmele de broDeraj cu servicii de baza (engl. discount $ouses), acestea se rezuma, in
principiu, la eecutarea si reglamentarea ordinelor primite de la clienti. in mod corespunzator, ele solicita
comisioane mai reduse (=8) pina la )8- din cele ale firmelor cu servicii complete).
#ocietatile de bursa isi constituie structuri organizatorice adecvate pentru activitatile pe care le desfasoara si
dispun de personal specializat. ;n 4igura =.) se prezinta principalele compartimente si relatii functionale ale
unei firme de broDeraj tipice pentru piata americana.
3epartamentul pentru tranzactii este cel care asigura trasmiterea ordinelor de bursa la sala pentru ordine
(engl. order room), unde acestea sunt centralizate in vederea trimiterii spre eecutare pe piata bursiera, respectiv
la bursa de valori sau pe piata O:C. ;n acest fel se realizeaza functia de broDer a firmei, anume aceea de a
prelua ordine de la clientii sai, investitorii, in vederea eecutarii acetora, contra unui comision. :otodata,
societatea de bursa poate sa lucreze ca dealer, trmitind ordine in contul sau - cu respectarea reglamentarilor in
vigoare - pe baza propriilor estimari privind opurtunitatea de plasament, in functie de informatiile
provenind de la departamentul de cercetare.
3epartamentul pentru tranzactii asigura, totodata, clientilor date privind piata (provenind de la
compartimentul specializat al firmei), precum si asistenta de specialitate in vederea ralizarii investitiei in titluri.
3epartamentul pentru lic$idarea tranzactiei urmeazareste eecutarea contractelor inc$eiate pe piata
bursiera de catre firmele de broDeraj in contul clientilor sau in cont proriu! in acest sens, el lucreaza cu un
organism specializat in reglatentarea contrctelor de bursa, care poate sa faca parte din structura
organizatorica a bursei de valori sau sa fie o socitate autonoma, de eemplu o banca sau o societate profilata pe
cliring.
n practica multor tari (e. #%&, 4ranta) societatile de bursa pot sa-si etinda gama de activitati, intervenind
si pe piata primara, in procesul de subscriere si plasament de titluri. :otodata, operatiuni de bursa
desfasoara, in proportii insemnate, societatile bancare sau financiare, autorizate sa actioneze pe piata titlurilor.
&ceastea au strcturi organizatorice mai complee, in care se regasesc si departamentele specializate pe
activitatile de intermediere si comert cu titluri pe piata secundara.
n 2area Britanie profitul societatilor de bursa (engl. stocDbroDing firms) s-a sc$imbat redical dupa
"marele salt" din octombrie "(.0. 6rincipala modificare este abolirea separatiei dintre firmele care
actioneaza ca broDer, deci in contul clientilor, si cele care actioneaza in cont propriu, ca principal (numite, in
2area Britanie,jobber-i)! o societate de bursa poate indeplini acum - ca "creator de piata" sau marDet maDer -
atit functia de broDer, cit si pe cea de jobber.
#ocietatile de bursa britanice cuprind in structura lor organizatorica urmatoarele trei componente de baza:
- Compartimentul de relatii cu investitorii institutionali (engl. institutional desD), care tine legatura cu
companiile care fac plasamente prin intermediul firmei respective. Ginind seama de importanta clientilor,
aceste compartimente pun accentul pe comunicarea continua cu investitorii, in vederea mentinerii
interesului acestora pentru realizarea de tranzactii!
- Compartimentul de relatii cu investitorii individuali (engl. private clients), care asigura atragerea
multitudinii de clienti particulari la realizarea de operatiuni bursiere. &ici accentul se pune pe
oferirea de produse cit mai atractive si diversificate, astfel incit cota de piata a societatii sa fie
mentinuta sau sporita.
Cele doua compartimente prezentate mai sus indeplinesc rolul pe care il joaca in firmele americane
departamentul de tranzactii.
- Compartimentul de analiza bursiera (engl. investment advisor<) nu realizeaza propriu-zis tranzactii
bursiere, dar contribuie prin informatiile, consultanta si studiile oferite clientilor si compartementelor
operative ale firmei la cresterea volumului si profitabilitatii operatiunilor bursiere. n /aponia agentii pietei
bursiere sint, in principal, marite societati financiare, care desfasoara o gama larga de activitati, atit pe piata
primara, cit si pe piata secundara. n ceea ce priveste implicarea lor pe piata financiara se pot distinge trei
mari categorii de activitati:
- operatiunile cu actiuni, respectiv intermediare de titluri - broDeraj (circa @)H din total, ;n "(..) si
tranzactiile in cont propriu!
- operatiunile cu obligatiuni, care cuprind, in principal, distributia (engl. under,riting) si comertul cu
titluri (engl. dealing), circa (@H din operatiunile cu obligatiuni fiind realizate in cont propriu!
- alte tipuri de operatiuni legate de tranzactiile cu titluri (credite pentru tranzactii, operatiuni cu certificate
de depozit etc.).
+ste de mentionat ca din "(.0, cind a fost promulgata legea privind consultanta in domeniu! titlurilor
finaciare, societatile financiare nu mai acorda clientilor lor servicii de consultanta pentru investitii, acestea
facind obiectul de activitate al unor firme autorizate in acest sens (engl. investment advisor< companies).
TEMA : $%"&'"#$II() *U%+I)%).
3.1. ,efinirea tranzactiei bursiere
6entru a da definitia unei tranzactii bursiere putem sa analizam mai multe orientari!
- conceptia pro$ibitiva, care considera operatiuni de bursa contractele ce sunt inc$eiate in incinta bursei
in timpul sedintelor oficiale, de catre intermediarii autorizati- agentii de bursa -si in conformitate cu
regulamentul si uzantele bursiere!
- conceptia restrictiva largeste sfera de cuprindere a tranzactiilor de bursa, incluzand si operatiunile
inc$eiate in afara bursei, dar cu conditia ca acestea sa fie realizate intre membrii bursei si prin intermediul
agentilor de bursa recunoscuti!
- conceptia liberala defineste ca tranzactie bursiera orice afacere inc$eiata, fie in bursa, fie in afara
acesteia, de catre persoane abilitate, cu conditia de a inregistra operatiunea la bursa.
n conditiile eItinderii si diversificarii pietei bursiere in ultimele decenii, conceptia care tinde sa se
impuna este cea liberala. Aom intelege deci prin tranzactie bursiera - orice contract de vanzare-cumparare de
titluri si alte active financiare, inc$eiate pe piata secundara, indiferent daca este vorba de bursa propriu-zisa sau
de pietele interdealeri. n sens restrans, tranzactiile de bursa includ contractele inc$eiate in incinta buselor de
valori, prin intermediul agentilor de bursa si in conformitate cu regulamentul institutiei respective.
-... $ranzactii cu titluri financiare primare si derivate
n ceea ce priveste tranzactiile cu titluri financiare primare- actiuni, obligatiuni- se disting
operatiunile specifice pe pietele de tip american si cele de tip european.
n cazul pietelor de tip american tranzactiile pot fi!
- pe bani g$eata, atunci cand investitorii trebuie sa acopere integral, cu fonduri banesti, contravaloarea
titlurilor financiare cumparate!
- in marja, atunci cand investitorii primesc din partea societatii de bursa (broDerului) cu care lucreaza un credit
pentru inc$eierea si eIecutarea contractului de bursa.
n ceea ce priveste momentul executarii contractului in principalele centre bursiere se practica
urmatoarele tipuri de tranzactii:
- cu lic$idare imediata (cas$ deliver<) cand eIecutarea (predarea8 plata titlurilor) are loc c$iar in ziua
inc$eierii contractului de bursa!
- cu lic$idare normala, (regular settlement) care trebuie sa fie facuta intr-un anumit numar de zile de
bursa din momentul inc$eierii contractului ()-1 zile)!
- cu lic$idare pe baza de aranjament special- pentru a lic$ida contractul la o scadenta determinata, dar nu
mai tarziu de o data specificata.
- cu lic$idare la emisiune, (,$en issued) utilizata pentru titlurile care poarta o data fiIa de emisiune, dar
inca n-au fost emise.
'a bursele europene se practica urmatoarele tipuri de tranzactii:
- la vedere (au comptant), respectiv acelea in care eIecutarea contractului are loc imediat (in cateve zile)
de la inc$eierea acestuia in bursa!
- la termen sau cu reglementare lunara ( a reglement mensuel), care se inc$eie la bursa la un moment dat,
urmand sa fie eIecutat la o data fiIa, numita ziua lic$idarii, intr-una din lunile urmatoare!
- operatiunile conditionale (a prime) se eIecuta la termen, dar spre deosebire de cele cu reglementare
lunara, permit cumparatorului sa aleaga intre doua posibilitati! eIecutarea contractului sau abandonarea acestuia
prin plata unei prime catre vanzator.
%n rol deosebit pe pietele bursiere au capatat in ultimele doua decenii operatiunile cu titluri financiare
derivate, respectiv contractele futures si cu optiuni pe instrumentele financiare (financial futures and options).
n esenta, operatiunea futures consta in asumarea prin contract de catre participanti, in general mari
institutii financiare, a obligatiei de a cumpara sau vinde o suma in valuta sau titluri financiare la o data viitoare,
pretul fiind stabilit in momentul inc$eierii contractului! obiectivul principal al contractului nu este primirea sau
livrarea efectiva a valutei sau $artiilor de valoare, ci obtinerea unei diferente favorabile la cursul de sc$imb
( daca s-au tranzactionat valute) sau la dobanda ( in cazul titlurilor financiare), intre ziua inc$eierii contractului
si scadenta acestuia.
n ceea ce priveste optiunile pe instrumentele financiare pot fi deosebite optiuni de cumparare ( call) si
optiuni de vanzare ( put).
'a operatiunile cu optiuni pe valute cumparatorul unei optiuni call are dreptul, dar nu si obligatia, de a
cumpara la o anumita data, la un curs de eIercitare stabilit, o anumita valuta, contra unei plati numita prima
(pretul optiunii). n mod similar, optiunea put da dreptul cumparatorului la vanzarea valutei respective.
+lementul critic este evolutia cursului valutar: in cazul cresterii acestuia ( peste marimea primei), cumparatorul
de call va fi avantajat, vanzatorul ramanand in pierdere! in cazul scaderii cursului, cumparatorul de put va fi
avantajat. Optiunea poate fi valorificata direct, prin vanzarea ei ca titlu financiar sau prin eIercitare, ceea ce
duce la livrarea8plata efectiva a valutei.
n cazul operatiunilor cu optiuni pentru contracte futures, cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara
(call) sau de a vinde (put) un anumit contract futures, pentru o data de eIercitare, cu un anumit pret (prima).
3aca pretul contractului futures creste, valoare optiunilor call pe acel contract creste, in sc$imb scade valoarea
optiunilor put. #i invers, cand pretul futures scade, creste valoarea optiunilor put si scade valoarea optiunilor
call. 'a eIercitarea optiunii vanzatorul acesteia plateste cumparatorului sau primeste de la acesta (in functie de
evolutia pietei) o suma egala cu diferenta dintre pretul curent al contractului futures si pretul de eIercitare a
optiunii.
n cazul optiunii pe indici de bursa, valoarea contractului asupra caruia poarta optiunea este determinata
prin inmultirea nivelului cotat al indicelui cu un multiplicator specificat de bursa. 'a eIercitarea optiunii,
diferenta dintre nivelul cotat si valoarea curenta a indicelui este inmultita cu multiplicatorul respectiv pentru a se
determina suma ce trebuie platita catre sau de catre cumparatorul optiunii de catre8 catre vanzatorul acesteia.
-.-.#lasificarea tranzactiilor bursiere
Cea mai frecventa clasificare a tranzactiilor bursiere se efectueaza dupa scopul efectuarii lor. 3in acest
punct de vedere deosebim:
1. Operatiuni speculative, prin care se urmareste obtinerea unui profit din diferenta de cursuri intre
momentul inc$eierii si momentul lic$idarii operatiunii (eIecutarii contractului )! el isi asuma in mod
corespunzator, un risc deoarece evolutia cursului bursier nu poate fi anticipat cu certitudine. 6rincipiul director
in aceste operatiuni este cel al oricarei afaceri: Jcumpara mai ieftin decat vinziK ( bu< lo,, sell $ig$).
&stfel, de eIemplu, in cazul contractelor futures sau la termen speculatorul Jla scadereK (bear sau a la
baisse) mizeaza pe o scadere a cursului titlului pe care lucreaza. Ca atare, el va da un ordin de vanzare futures
sau la termen, luand o pozitie JscurtaK (s$ort)! daca, pana la scadenta contractului cursul scade, el isi va acoperi
pozitia printr-o cumparare cu aceeasi scadenta, castigand diferenta dintre cele doua cursuri.
nvers, speculatorul la crestere ( bull, a la $ausse ) anticipeaza o crestere a cursului si da ordin de
cumparare futures sau la termen, luand o pozitie JlungaK in bursa (long). 3aca pana la scadenta cursul creste, el
va face o vanzare pentru aceeasi scadenta, castigand diferenta de pret.
. Operatiuni de arbitra!, prin care se urmareste obtinerea unui castig fara ca , practic, arbitrajorul sa-si
asume riscul pretului. 3e eIemplu, se cumpara un titlu pe o piata, unde acesta se coteaza mai ieftin si se revinde
concomitent pe alta piata, unde titlul coteaza mai scump, incasand diferenta de pret.
O forma a operatiunii de arbitraj este spreadingul: un investitor cumpara titluri pentru scadenta t" si face
concomitent o vanzare pentru scadenta t=, bazandu-se pe diferenta favorabila dintre cele doua cursuri.
3. Operatiuni de acoperire, prin care cel care le realizeaza doreste sase acopere impotriva riscului de
pret ( pretul marfii, cursul valutar, cursul titlurilor) urmarind in principal conservarea valorii activelor sale in
conditiile unei piete instabile si nu obtinerea unui profit.
&ceste operatiuni sunt cunoscute sub denumirea de $edging si prezinta doua variante de baza. n
$edgingul vanzator, cel care vinde futures la bursa dispune de titlurile respective sau urmeaza sa le primeasca
ferm pana la scadenta contractului la termen! in cazul in care cursul titlurilor scade, el inregistreaza o pierdere la
portofoliul sau de titluri, dar castiga la bursa deoarece are o pozitie de debitor si piata a scazut. n cazul cand
$edgingul este cumparator, cel care cumpara futures la bursa are o obligatie ferma de predare a titlurilor la
termen! daca pretul titlurilor creste, el inregistreaza o pierdere, ca debitor al acestora, dar va castiga la bursa,
unde are o pozitie de creditor si piata a crescut.
". Operatiuni cu caracter te#nic, care sunt efectuate de agentii de bursa pentru a mentine ec$ilibrul si
stabilitatea pietei. Cei care fac astfel de operatiuni joaca rolul de Jcreatori de piataK (marDet maDers)! ei vand
titluri in cont propriu atunci cand se manifesta o cerere neacoperita pe piata, respectiv cumpara cand oferta este
eIcedentara. %rmarind obtinerea unui profit din diferenta de preturi ei actioneaza implicit in sensul ec$ilibrarii
pietei.
3.".+iteme de tranzacti
i
2omentul esential al tranzactiei bursiere este inc$eierea contractului, adica eIecutarea ordinelor
transmise de clienti catre societatile de bursa. n practica internationala eIista mai multe modalitati concrete de
tranzactionare, dar acestea pot fi incadrate in cateva modele de baza, definite in functie de natura pietei bursiere,
precum si modul de functionare a acesteia.
3upa natura lor pietele bursiere se impart in doua mari categorii:
- piete de auctiune
- piete de negocieri.
Bursele de valori sunt, in forma lor pura, piete de auctiune, functia de concentrare a ordinelor de
vanzare8 cumparare si de asigurare a lic$iditatii pietei revenind agentilor de bursa care actioneaza ca
intermediari de titluri (broDeri)! de aceea, bursa se mai numeste si piata de intermediere (agenc< marDet).
6ietele interdealeri (O:C) sunt prin definitie piete de negocieri, unde confruntarea cererii cu oferta si
asigurarea lic$iditatii se realizeaza prin concurenta unui mare numar de comercianti de titluri (dealeri), care Jtin
piataK (marDet maDers)! de aceea aceste piete se mai numesc si piete de dealeri. %n eIemplu il constituie
sistemul 5&L din #%&.
n raport cu aceste doua situatii, bursele de valori din diferite tari prezinta de regula combinatii specifice
intre modelul pietelor de auctiune si cel al pietelor de negocieri, intre activitatile de intermediere de titluri si cele
de comert cu titluri.
3upa modul de functionare si organizare a pietelor bursiere, pot fi deosebite trei sisteme de tranzactii:
$ietele bursiere intermitente (call marDets) reprezinta sistemul de tranzactii tipic pentru o piata de
auctiuni. n prezent el este utilizat cu precadere la bursele de mai mica anvergura si cu o orientare relativ
conservatoare, cum sunt cele din &ustria, Belgia sau srael! a fost utilizat si la bursa din 6aris, pana la noile
reglementari din "(...
n esenta, o piata intermitenta opereaza cu oferte simultane de vanzare8cupmarare, ordinele fiind
concentrate si eIecutate in acelasi timp: momentul cand titlul care face obiectul tranzactiei este Jc$ematK (de
aici denumirea de call ), adica anuntat spre licitare. 5egocierea tilurilor se realizeaza de regula prin licitatie
desc$isa ( open outcr<): piata este strigata si agentii de bursa contacteaza direct, pe cale verbala. n cazul unor
burse se utilizeaza insa si procedura contractarii prin licitatie inc$isa, in scris (,ritten auction).
4unctia de colectare a ordinelor si de prezentare a lor centralizata pe piata, ca si efectuarea negocierilor
propriu- zise si inc$eierea contractelor de bursa sunt in sarcina agentilor de bursa. &cestia centralizeaza in
carnetele de ordine (order booDs) toate ordinele primite, dar nu se fac cunoscute celorlalti participanti la
negocierea din bursa decat in momentul in care piata a fost Jc$emataK.
5egocierea dintre broDeri se desfasoara sub coordonarea unui functionar al bursei (seful de licitatii) a
carui sarcina este sa veg$eze la stabilitatea unui pret reprezentativ, pret care asigura ec$ilibrul in momentul
respectiv, intre cererea si oferta care se prezinta pe piata. n practica, se urmareste determinarea acelui pret care
maIimizeaza volumul tranzactiilor. n acest scop, conducatorul licitatiei face propuneri de pret, in urma carora
agentii de bursa isi fac cunoscute ofertele de vanzare8cumparare! in cazul in care strigarile de cumparare
depasesc ca volum pe cele de vanzare, pretul este majorat, in cazul opus, redus, pana se ajunge la un curs care
ec$ilibreaza piata. 3eci pe pietele call, se formeaza la fiecare strigare un pret unic, numit cursul oficial al bursei
si toate tranzactiile se inc$eie la pretul respectiv.
6entru fiecare titlu contractatea se face intr-un interval de timp limitat dupa strigare, apoi se trece la
strigarea altui titlu, urmata de contractari etc.! dupa epuizarea titlurilor cotate, se poate relua strigarea la acele
valori pentru care, intre timp, au fost colectate noi oferte de vanzare8 cumparare. Ca atare, piata functioneaza in
pasi succesivi si nu in mod continuu (de aici denumirea de piata intermitenta). &vantajul acestui sistem este ca
asigura JfiIareaK unui curs de ec$ilibru al pietei.
$ietele bursiere continue sunt tipice pentru pietele de negocieri, dar mecanismul lor se regaseste si in
cazul burselor de valori. Caracteristica definitorie a acestor piete este faptul ca ordinele de vanzare8 cumparare
de titluri pot fi plasate tot timpul cat piata este in functiune, iar contractarea are loc pe o baza continua.
n cazul pietelor de auctiuni cu functionare continua, colectarea ordinelor in bursa se face, in principiu,
prin societati de bursa, iar volumul mare al pietei, raspandirea titlurilor in masa de investitori, ca si activitatea
unor societati financiare puternice asigura atat lic$iditatea, cat si continuitatea pietei.
O alta caracteristica a pietelor continue este faptul ca tranzactiile nu se inc$eie la un curs unic, ci la
preturi care se modifica in tot timpul sedintei de bursa in raport cu cererea si oferta de titluri ce se manifesta in
fiecare moment. n acest caz, bursa de valori nu va publica un curs oficial, ci de regula mai multe cursuri: cel de
desc$idere, cursul maIim, cursul minim si cursul de inc$idere.
$ietele bursiere mi%te sunt sisteme de tranzactii in care se utilizeaza, concomitent sau succesiv,
procedura intermitenta si, respectiv, continua.
&stfel, pe anumite piete intermitente, dupa ce tranzactiile call s-au inc$eiat, se permite contractarea in
sistemul continuu pentru titlurile cu dever mare! este cazul Bursei de la Aiena. n alta situatie, in sistemul call se
permite oricand reactivarea unui titlu (stigarea din nou ), dupa ce negocierile la Jc$emareaK oficiala au fost
inc$eiate (*eneva).
ndiferent de natura tranzactiei si de sistemul tranzactional, realizarea efectiva a unei operatiuni bursiere
presupune urmatoarele etape:
- initierea tranzactiei, prin stabilirea legaturii intre client si societatea de bursa si transmiterea de catre
primul a ordinului de vanzare8cumparare!
- perfectarea tranzactiei, respectiv negocierea si inc$eierea contractului de catre agentii de bursa!
- eIecutarea contractului, adica indeplinirea obligatiilor si obtinerea drepturilor rezultate din tranzactie.
-./. 0nitierea operatiunii; ordinele de bursa
6entru efectuarea oricarei tranzactii bursiere vanzatorul8cumparatorul de titluri trebuie sa intre in
legatura cu un agent al pietei bursiere, care lucreaza fie in incinta bursei de valori, fie pe piata interdealeri
(O:C). 3esigur, membrii bursei pot da direct ordinele broDerilor lor aflati in sala de negocieri! totodata, cei care
vor sa efectueze tranzactiile pe piata O:C se pot adresa direct unei firme care indeplineste rolul de marDet
maDer pe acesta piata.
n mod tipic, insa, clientul se adreseaza unei societati de bursa (firma de broDeraj) care poate lucra in
incinta bursei - avand, de regula, calitatea de membru al bursei de valori - sau poate sa lucreze in afara bursei.
&legerea unui broDer care este membru al bursei prezinta o serie de avantaje pentru client, deoarece calitatea de
membru ofera garantii de seriozitate si profesionalism. #e poate lucra si cu o firma din afara bursei, dar aceasta,
in eIecutarea operatiunii, va apela la un agent de bursa care este prezent in sala de negocieri. Ca o regula
generala, firmele care accepta efectuarea unei tranzactii se obliga sa o eIecute cu buna credinta, cu diligenta si
grija care se asteapta in mod normal de la un intermediar, precum si in conformitate cu regulile si uzantele
bursei la care acesta lucreaza. n cazul unui broDer independent, clientul il va contacta personal sau telefonic
pentru a-i transmite ordinul de vanzare8cumparare! situatia este caracteristica pentru pietele bursiere mai putin
dezvoltate. 3aca broDerul este o societate de bursa, clientul va contacta serviciul de tranzactii al acesteia, si va
transmite ordinul sau broDerului de titluri, urmand ca acesta sa-l trimita spre eIecutare broDerilor din incinta.
$rima faza in procesul initierii unei tranzactii este desc$iderea de catre firma broDer a unui cont in
favoarea clientului, prin intermediul caruia se asigura reglementarea fianciara a operatiunii. &cesta poate fi un
cont in numerar sau cas$, care - ca si un cont utilizabil prin cecuri - impune eIistenta unui disponibil care sa
acopere nevoile de finantare a operatiunii.
#pecific insa pentru tranzactiile bursiere este contul Jin marjaK care permite, in anumite limite, obtinerea
automata a unui imprumut din partea broDerului. 3in punctul de vedere al clientului, acest tip de cont reprezinta
un mijloc de a cumpara titluri cu plata amanata! el permite clientului sa faca operatiuni pe datorie (cu credit
acordat de firma broDer), cu o serie de avantaje, dar si cu riscuri pentru platile implicate. n sc$imb, toate
titlurile cumparate Jin marjaK raman, pana la plata creditului, la firma de broDeraj si sunt inregistrate in numele
ei! totodata clientul trebuie sa semneze un acord prin care ii da dreptul broDerului sa foloseasca titlurile
respective ca garantie pentru imprumuturile de refinantare pe care acesta le face.
6entru toate tranzactiile pe care le eIecuta, broDerul percepe un comision, care recompenseaza serviciile
sale (comisionul se adauga la pretul de cumparare si se scade din pretul de vanzare). 3aca esta vorba de o firma
de broDeraj, acest comision se distribuie intre broDerii profesionisti ai firmei si firma insasi.
n cazul in care acorda credite in contul in marja, broDerul percepe si dobanda, prin adaugarea unei cote
procentuale la dobanda pietei (respectiv dobanda pe care acesta o plateste la refinantarea creditului acordat). n
sfarsit, o taIa se percepe pentru actiunile vandute sau transferate unui tert, taIa fiind datorata de vanzator.
A doua faza a initierii tranzactiei bursiere este plasarea ordinului de catre client, prin legatura personala
sau, mai frecvent, telefonica cu broDerul. Ordinul de la clienti este de fapt o oferta ferma (in cazul vanzarii),
respectiv o comanda (in cazul cumpararii) avand ca obiect tranzactionarea unui anumit volum de titluri
financiare, in anumite conditii comerciale. 6rin urmare, ordinul trebuie sa cuprinda o serie de elemente:
- sensul operatiunii (vanzare8cumparare)
- produsul bursier (specipificarea titlului financiar care face obiectul ordinului)
- cantitatea oferita sau comandata (numarul de JcontracteK)
- tipul tranzactiei ( operatiune cas$, futures etc.)
- scadenta (in cazul contractelor la termen).
Cea mai importanta indicatie este cea legata de pret, respectiv cursul la care se ofera sau se comanda
produsul bursier. 3in acest punct de vedere, in practica s-au consacrat cateva tipuri de ordine:
Ordinul &la piata' este un ordin de vanzare8cumparare la cel mai bun pret oferit de piata. Ordinul Jla
piataK poate fi eIecutat oricand, atata timp cat piata functioneaza.
6ractic un ordin de cumparare Jla piataK impune obtinerea celui mai scazut pret eIistent in bursa la
momentul cand broDerul de incinta primeste instructiunea de eIecutare a ordinului. %n ordin de vanzare Jla
piataK trebuie eIecutat la cel mai mare pret eIistent cand broDerul de incinta primeste ordinul. 3aca broDerul nu
reuseste sa eIecute ordinul in conditiile respective, se spune ca Ja pierdut piataK, iar firma de broDeraj este
obligata sa -l despagubeasca pe client pentru pierderile suferire de acesta din eroarea profesionala ( sau,
eventual, frauda) broDerului sau de bursa! dar astfel de situatii sunt rare.
(n ordin limita este cel in care clientul precizeaza pretul maIim pe care intelege sa-l plateasca in
calitate de cumparator, respectiv pretul minim pe care il accepta in calitate de vanzator. &cest ordin nu poate fi
eIecutat decat daca piata ofera conditiile precizate prin ordin.
%nui ordin cu limita de pret ii este asociata intotdeauna clauza Jla un pret mai bunK! aceasta inseamna
ca, daca broDerul poate cumpara titlurile la un pret mai mic sau le poate vinde la un pret mai mare, el este
obligat sa o faca imediat. n caz contrar ei sunt raspunzatori pentru a fi Jpierdut piataK.
(n ordin stop sau de limitare a pierderii actioneaza oarecum in sens contrar ordinului cu limita de pret.
+l devine un ordin de vanzare8 cumparare la piata, atunci cand pretul titlului evolueaza in sens contrar asteptarii
clientului, respectiv creste8scade la nivelul specificat.
&stfel, un ordin stop de vanzare este plasat la un pret inferior nivelului curent al pietei pentru
prezervarea profitului obtinut la un titlu cumparat anterior cu un pret mai mic sau reducerea pierderii la anumite
titluri detinute de client.
%n ordin stop de cumparare este plasat la un nivel superior cursului curent al pietei, urmarindu-se
reducerea pierderii la o pozitie de vanzare luata anterior.
3e eIemplu un client vinde pe JdatorieK actiuni la =. anticipand o scadere in valoarea titlului! daca
scaderea se produce, el va inregistra un profit deoarece este debitor pe un titlu mai ieftin! daca, dimpotriva
cursul titlului creste, el poate pierde, cu atat mai mult cu cat piata merge mai sus. 6entru a se proteja impotriva
sporirii cursului, el plaseaza un ordin stop la , de eIemplu =(. 3aca pretul creste la acest nivel, ordinul devine
automat la piata si broDerul este obligat sa cumpere la cel mai bun pret. 6ierderea suferita de client va fi astfel
limitata la diferenta dintre cursul la care se face tranzactia si cel la care s-a luat pozitia s$ort.
n general, ordinelor de bursa le sunt asociate si alte instructiuni pentru broDeri:
- instructiunea Jla ziK, inseamna ca ordinul este valabil numai pentru sedinta de bursa din ziua
respectiva! daca nu se specifica altfel, toate ordinele sunt considerate Jla ziK.
- instructiunea Jbun pana la anulareK sau Jordin desc$isK inseamna ca ordinul ramane valabil pana cand
clientul il anuleaza sau pana cand tranzactia a fost eIecutata! in acest sens, ordinul poate fi dat pe o saptamana,
pentru o luna sau pana la o anumita data, iar in cazul in care el nu a putut fi eIecutat - la pretul stabilit de client -
va fi anulat de broDer.
- instructiunea Jtotul sau nimicK eIprima dorinta clientului de a cumpara8vinde un volum important de
titluri la un anumit curs si intr-o perioada precizata! ordinul este eIecutat numai daca piata ofera atat conditiile
de cantitate, cat si cele de pret.
- instructiunea JeIecuta sau anuleazaK ordona cumpararea8 vanzarea imediata si completa a unui anumit
volum de titluri, ori renuntarea la eIecutare.
- instructiunea Jla desc$idereK inseamna ca ordinul trebuie eIecutat imediat ce bursa a fost desc$isa ( de
eIemplu in primele )? secunde)!
- instructiunea J la inc$idereK inseamna ca ordinul trebuie sa fie eIecutat imediat inaintea inc$iderii
sedintei de bursa.
:rebuie de specificat faptul ca clientul are posibilitatea sa anuleze sau sa modifice ordinul sau oricand
inainte de eIecutarea contractului.
Ordinele primite de la client de broDeri sunt inscrise intr-un formular special numit tic$et de ordine!
acelasi formular se afla si in posesia agentului din incinta bursei, acesta notand in momentul eIecutarii ordinului
principalele elemente ale tranzactiei inc$eiate.
n eIecutarea ordinelor de bursa, una din obligatiile esentiale ale broDerilor este respectarea regulilor de
prioritate.
6rin prioritate de pret se intelege faptul ca agentii de bursa trebuie sa eIecute ordinele de cumparare la
preturi mai mari inaintea celor date la preturi mai mici! similar, ordinele de vanzare la preturi mai mici vor fi
eIecutate inaintea celor la preturi mai mari. Cu alte cuvinte, cumparatorii cu cele mai mari preturi si vanzatorii
cu cele mai mici preturi vor fi serviti primii.
n cazul ordinelor date la acelasi pret, se procedeaza conform urmatoarelor reguli: prioritatea in timp
inseamna ca primul ordin plasat va fi primul eIecutat! prioritatea de volum - regula complementara la prioritatea
in timp - arata ca primul ordin eIecutat va fi cel cu volumul cel mai mare. +Iecutarea pro rata inseamna ca toate
ordinele la acelasi pret vor fi eIecutate in raport cu volumul lor! aceasta regula se aplica atunci cand piata nu
permite eIecutarea integrala a ordinelor, alocandu-se pentru fiecare o rata din volumul disponibil al pietei.
3.). *egocierea contractului
nc$eierea contractelor , deci eIecutarea ordinelor de bursa, se face diferit pe diferite piete, in raport cu
sistemul de tranzactii adoptat, precum si cu procedura specifica fiecarei burse, asa cum aceasta este consacrata
in regulament.
n practica s-au consacrat mai multe modalitati de negociere:
5egocierea pe baza de carnet de ordine presupune centralizarea de catre agentii de bursa a ordinelor
primite de la clienti intr-un document numit carnet de ordine! el contine ordinele repartizate in raport cu gradul
lor de negociabilitate. Carnetul de ordine poate sa fie desc$is pentru consultare de catre agentii de bursa terti sau
inc$is unde numai pretul si volumul celor mai bune cotatii sunt anuntate in bursa.
Contractarea are, de regula, un caracter bilateral si se produce atunci cand un agent de bursa a raspuns
favorabil la oferta facuta de altul.
5egocierea prin inscrierea pe tabla presupune prezentarea ordinelor astfel incat ele sa poata fi vazute
de toti agentii de bursa care participa la sedinta respectiva. &ceasta se realizeaza prin inscrierea pe un tabel
electronic (:oronto) sau cu creta (Eong Fong, #<dne<) a primelor doua cele mai bune preturi de vanzare si
cumparare. Contractarea are loc atunci cand un agent de bursa tert accepta o cotatie inscrisa pe tabla.
5egocierea prin anuntarea publica a ordinelor se practica atat pe pietele intermitente, cat si pe cele
continue! acest din urma caz este ilustrat de bursele de la 9uric$ si Budapesta. 5egocierile sunt desc$ise de un
functionar al bursei, care striga titlul ce urmeaza a fi negociat. &poi agentii de bursa anunta cu voce tare
preturile lor de vanzare sau cumparare si cauta parteneri interesati. Contactarea are loc atunci cand un agent de
bursa care a strigat cotatiile sale primeste un raspuns afirmativ din partea altui agent de bursa.
5egocierea &in groapa' este o varianta a metodei descrise mai sus. J*roapaK este un spatiu
semicircular, foarte aglomerat, unde iau loc agentii de bursa si striga preturile de vanzare8cumparare, putand
actiona in cont propriu (dealeri) sau un contul unor terti (broDeri). +ste una din metodele cele mai spectaculoase
de negociere si se practica pentru titlurile sau produsele financiare care se bucura de un dever mare la bursa (in
prezent este cazul contractelor futures si optiunilor).
5egocierea pe blocuri de titluri are loc, de regula, in afara salii principale de negocieri a bursei, intr-un
spatiu special amenajat din incinta bursei. 'a 5B#+ formeaza asa-numita Jpiata de susK. Blocurile de titluri
sunt contracte de volum mare ("? mii de actiuni sau mai multe) si, deoarece dimensiunea contractelor este atat
de insemnata incat poate influienta situatia pietei, negocierea lor este supusa unui regim special: in tranzactii se
tine seama de informatiile venite din sala de negocieri, dar contractarea blocurilor de titluri se realizeaza separat,
urmand apoi ca tranzactia sa fie raportata la bursa dupa ce aceasta a fost inc$eiata.
5egocierea electronica presupune utilizarea te$nologiei moderne in procesul de transmitere a ordinelor
si de prezentare a acestora in bursa. +lectronizarea poate merge mai departe cuprinzand eIecutarea ordinelor si
lic$idarea contractelor. %nul din sistemele de tranzactii complet automatizat a fost instituit la :oronto in "(@@
(Computer &ssisted :rading #<stem).
3.+. E%ecutarea contractului
ntalnirea - prin intermediul mecanismului bursier - a doua ordine de sens contrar (vanzare8cumparare),
continand aceleasi conditii referitoare la scadenta, volum si pret, duce la perfectarea contractului. &ceasta
genereaza in sarcina partilor contractante obligatia de predare a titlurilor - pentru vanzator si de plata a pretului
acestora - pentru cumparator. 6rocesul prin care aceste obligatii interdependente sunt indeplinite se numeste
eIecutarea contractului sau lic$idarea tranzactiei. n principiu eIista doua sisteme de lic$idare a tranzactiilor: -
prin lic$idare directa sau prin lic$idare centralizata ( clearing).
,ic#idarea directa (cas$ and carr<) a fost utilizata mai ales in perioadele de inceput ale bursei de valori!
ea presupune transmiterea titlurilor de la societatea de bursa care a vandut la societatea de bursa care a cumparat
si transmiterea in sens invers a contravalorii titlurilor pentru fiecare din contractele care au fost inc$eiate in
bursa. 2ecanismul lic$idarii presupune urmatoarele faze principale:
- compararea documentelor privind contractul: broDerul vanzatorului il contacteaza dupa sedinta de
bursa (telefonic) pe broDerul cumparatorului si are loc verificarea inscrisurilor care atesta inc$eierea
contractului!
- livrarea titlurilor are loc printr-un curier!
- cand mesagerul preda titlurile, broDerul cumparatorului ii elibereaza un cec continand contravaloarea
acestora.
n conditiile deverului actual de la burse aceasta modalitate este, practic, inutilizabila: ea ar presupune
procesarea zilnica a unui numar mare de contracte care poate sa mearga de la cateva sute la cateva sute de
milioane.
,ic#idarea centralizata - prin clearing) utilizeaza principiul compensarii obligatiilor de acelasi fel si
de sens contrar: vanzarile facute in bursa sunt compensate cu cumpararile, astfel incat participantilor la
tranzactii le revine obligatia de a regla soldurile astfel rezultate. +ste vorba de doua activitati de compensatie: in
primul rand, cea referitoare la livrarea8 primirea titlurilor, participantul cu sold negativ trebuind sa faca livrarea,
iar cel cu sold pozitiv avand dreptul la primirea titlurilor! in al doilea rand, cea privind lic$idarea baneasca,
respectiv dreptul de incasare de catre cel cu pozitie neta de vanzator si obligatia de plata din partea celui cu
pozitie neta de cumparator. 6rimul sistem de clearing a fost organizat in *ermania ( 4rancfurt) in ".0@.
'ic$idarea centralizata presupune interventia a doua organisme specializate: casa de depozit, care
functioneaza ca antrepozit central pentru toate titlurile detinute de membrii sai, participantii la piata bursiera, si
casa de clearing, care efectueaza compensatiile si determina soldurile creditoare8debitoare ale membrilor sai
referitoare la titluri si, respectiv la fondurile banesti corespunzatoare.
Casa de depozit este organismul care asigura pastrarea centralizata a titlurilor membrilor sai! depozitarea
se poate face atat pentru titlurile materializate sub forma de certificate de actiuni, obligatiuni sau alte inscrisuri,
cat si pentru titlurile sub forma electronica, marcate intr-un sistem computerizat de conturi. #copul crearii
acestei institutii este de a rationaliza procesul de pastrare si livrare a titlurilor, garantand securitatea acestora si
permitand circulatia lor operativa.
Casa de compensatie (clearing) joaca rolul central in mecanismul derularii, prestand pentru membrii sai
serviciile legate de lic$idarea tranzactiei. 4iecare bursa de valori lucreaza cu o casa de compensatie, care poate
fi organizata ca un departament al bursei, ca o firma cu statut de filiala a bursei sau ca o organizatie
independenta de bursa! in unele cazuri bancile asigura serviciile de clearing pentru titluri.
Clearingul titlurilor poate avea loc in doua moduri:
- 6rin procedura traditionala a livrarii8 primirii fizice a titlurilor. n acest caz, casa de compensatie da
instructiuni institutiei care pastreaza titlurile de a preda titlurile care fac obietul contractului de la detinator catre
cumparator. &cest proces de transfer presupune efectuarea formalitatilor privind inregistrarea noului proprietar
al titlurilor.
- 6rin procedura reglementarii in Jcontul electronicK. n acest caz, JdepozitulK de titluri imbraca forma
unei inregistrari in cont, iar transferul are loc prin creditarea8debitarea conturilor de titluri, fara eIistenta si
circulatia unor inscrisuri de tipul certificatelor de actiuni.
Clearingul banesc se face prin creditarea8debitarea conturilor desc$ise de casa de compensatie pentru
vanzatorii8cumparatorii de titluri. 6ractic casa de compensatie isi asuma toate obligatiile de a face plati
membrilor sai, in sc$imbul preluarii tuturor drepturilor acestora de a primi incasari rezultate din tranzactiile
inc$eiate in bursa.
nreaga activitate de eIecutare a contractului se realizeaza prin intermediul societatilor de bursa,
neeIistand o relatie directa intre vanzatorii si cumparatorii de titluri.
$ia.a de capital din /(A
0. "c1iunile corpora1iilor
Mn #%& nu eIistN o lege unicN federalN On care ar fi datN caracteristica acPiunilor Qi a drepturilor ce le oferN
Qi 'egea privind corporaPiile la nivel naPional. +IistN doar legi federale privind activitatea corporaPiilor, cu toate
cN Qi On ele nu sunt precNutate aQa noPiuni ca tipul acPiunilor, drepturile acPionarilor Qa, ultimele fiind doar
specificate. #e presupune cN toate aceste noPiuni ar trebui reflectate On statutul societNPii, Onregistrat la serviciul
#ecretariat al #tatului. #tatutul On #%& este un document mai important din punct de vedere juridic decOt orice
lege. &rticolele legii deobicei pot fi aplicate On cazurile cOnd la problema abordatN alrtceva nu este specificat On
statut.
CorporaPia poate fi Onc$isN R AOnzarea acPiunilor se efectuiazN cu o serie de restricPii, On special, acPionarul
nu poate realiza acPiunile sale decOt dacN mai OntOi nu le propune societNPii emitente, Qi doar On cazul cOnd nici un
acPionar al societNPii emitente nu doreQte sN procure acPiunile propuse, acPionarul le poate vinde unui terP. 3e tip
Onc$is poate fi corporaPia care numNrNr mai pNuPin de 1? acPionari.
CorporaPie publicN R numNrN un numNr mare de acPionari, de obicei cu cote mici de participare On capitalul
soicietNPii.
CorporaPie privatN R un numNr restrOns de acPionari cu cote considerabile.
3eosebirea sistemului american este cN se reglementeazN doar emisiunile de acPiuni nominative, necNtOnd
la faptul cN direct nu sunt interzise emisiunile acPiunilor la purtNtor. &cPiunile pot fi emise cu certificat Qi fNrN. Mn
cazul emisiunii cu certificat On mod obligatoriu pe certificat se introduc urmNtoerele date:
3enumirea corporaPiei
5umele persoanei, cNrei Oi este eliberat certificatul dat.
Cantitatea Qi clasele acPiunilor
Mn cazul emisiunii cOtorva clase de acPiuni R descrierea claselor de acPiuni.
3enumirea agentului de transfer
3enumirea registratorului
#emnNturile a douN persoane cu funcPii de rNspundere, Qtampila societNPii.
&gentul de transfer este obligat sN PinN evidenPa procedurii de anulare a certificatelor nevalabile Qi eliberarea
certificatelor noi. Mndeplinind aceastN funcPie agentul de transfer Pine Qi registrul acPionarilor corporaPiei.
>egistratorul care de obicei este bancN sau companie de trust, urmNresc faptul ca cantitatea acPiunilor emise sN
nu depNQeascN cantitatea acPiunilor admise spre plasare. Conform regulilor din #%& certificatul dat nu este
valabil dacN nu este semnat de agentul de transfer Qi nu este Onregistrat de registrator.
$ipurile ac1iunilor.
1. Ordinare constituie majoritatea acPiunilor emise la momentul actual Qi oferN drepturi simple la distribuirea
veniturilor societNPii, la participarea On conducerea societNPii, la distribuirea proprietNPii societNPii On cazul
lic$idNrii #&.
. $referen.iale R au drept preferenPial la distribuirea veniturilor societNPii, , la distribuirea proprietNPii
societNPii On cazul lic$idNrii #&, dar nu oferN drept de participare On conducerea societNPii.
3repturi preferenPiale R la procurarea acPiunilor emisiunii noi:
3repturi de subscriere: - valori mopbiliare derivate de la acSiuni, care oferN dePinNtorului dreptul la
procurarea acvPiunilor emisiunii noi ale emitentului On cauzN la un prePul stabilit la momentul emisiunii. 3e
regulN prePul specificat OTn drept este mai mic ca cel de piaPN, On aQa fel acest document obPine valoare care este
diferenPa dintre prePul de emisiune a acPiunilor noi Qi prePul de piaPN al acPiunilor deja On circulaPie. &cPionarul
poate vinde drepturile sale de subscriere. 5ominative Qi la purtNtor R maI. ) sNptNm.
Uaranturi R sunt asemNnNtoare drepturilor Qi oferN posibilitatea de procurare a acPiunilor emisiunii noi la
prePul fiI stabilit anterior pe parcursul unei anumite perioade - pOnN la =? ani. CorporaPia poate recurge doar la o
emisiune a drepturilor de subscriere Qi la mai multe emisiuni ale ,aranturilor.
Ac.iuni de tezaur 0 acPiunile rNscumpNrate de societate, nu oferN drept de vot, societatea le rNscumpNrN On
urmNtoarele cazuri:
1. la reorganizarea corporaPiei prin asociere
. majorarea ven8acP. din contul micQor numNr. de acP.
3. preOntOmp. 4alimentNrii corpor sau micQNr numNrului acPionarilor.
". susPin piePei acP. proprii.
"c1 ordinare:
Cu drept de vot
4NrN drept de vot
2ot:
6rin corespondenPN
Cu participare
+isteme de vot:
#tatutarN "acP R " vot, deci dacN se aleg 1 directori, Qi acPionarul dePine "?? acPiuni, el poate oferi fiecNrui cOte
"?? voturi (la general 1?? voturi).
CumulativN toate acPiunile pentru o pers sau parPial. R acPionarul poate da ale sale 1?? voturi pentru " director
sau "?? pentru unul Qi celelalte -?? pentru altul. +tc.
"c1. Preferen1iale pot fi:
Cumulative R dividende cumulative timp de ) ani
Cu participare R plata unui divid fiI stabilit la emisiunea acPiunilor
Cu lic$idare R ac$iziPionate de emitent Onainte de scadenPN cu o primN
&sigurate (protejate) - asigurN plata divid. 6entru anii fNrN profit
2ajoritatea sunt fNrN participare Qi fNrN lic$idare.
"lte tipuri de valori mobiliare.
Cambii R valori comerciale, emise de corporaPii, Qi servesc drept modalitate de creditare a activitNPii curente a
societNPii fNrN a recurge la credite bancare. Mn #%& cambiile fac parte din instrumentele piePei monetare. Mn baza
'egii privind valorile mobiliare emisiunile unor tipuri de valori mobiliare nu necesitN Onregistrare la Comisia
privind valorile mobiliare Qi bursele de valori cu respectarea urmNtoarelor condiPii:
:ermen pOnN la =@? zile. :oate cambiile se emit pe termen 1--1 zile, dar On mediu pe )?-)1 zile. 3e obicei
emitentul On permanenPN OmprumutN mijloace bNneQti prin intermediul emisiunii cambiilor.
6lasarea titlurilor unui numNr restrOns de investitori. &ceste titluri sunt orientate spre marii investitori
instituPionali.Aaloarea nominalN constituie "?? ??? V, dar cel mai des OntOlnitN este " mln V.
4olosireamijloacelor Omprumutate pentru finanParea operaPiunilor curente
. 1apitalul Obliga.ionar
+misiunea obligaPiunilor corporative se reglementeazN de Codul Comercial Qi 'egea privind 6roprietatea
fiduciarN ("()(). +misiunea se efectuiazN doar cu particip persoanei de Oncredere R trastului, care poate fi doar
bancN sau companie de trust cu care emitentul Onc$eie acord specializat. &cest acord trebuie Onregistrat la
Comisia privind valorile mobiliare Qi bursele de valori.
$ipurile contractelor de trust:
Mnc$ise - nu permite corporaPiei emisiunea de noi obligaPiuni, asigurate cu aceleaQi active Qi asigurN
investitorului oprotecPie mai sigurN.
3esc$ise R permite efectuarea emis. suplim cu aceeaQi acoperire, dar este necesar asigur unui nivel anumit al
rentabil corporaPiei.
+misiunile pe termen W=@? zile se OmregistreazN la CA2BA
ObligaPiunile pot fi asigurate cu careva propriet31i.
#onvertibile 4n ac1iuni
garantate R plata dobOnzii
cu cupon zero- venitX 6 emisiunii R 6 de lic$idare
de gunoi R speculative, nivel Onalt al riscului
6iaPa secundarN este eItrabursierN R prePul se reflectN ca cotN procentualN Qi parte fracPionarN de "8.. 6erfectarea
tranzacPiei se efectuiazN timp de 1 zile (:Y1). 3obOnda se plNteQte de = ori pe an
:oate CorporaP iniPial sunt private, apoi publice R obligaPiuni faPN de dezvNluirea informaPiei. 'a 6rima emisiune
se vOnd la prePul Z "1H ca prePul de plasament., +misiunea se efectuiazN de firme specializate R sindicatele de
under,riteri, bazN de concurs.
Orice emisiune destinatN unui numNr larg de investitori este OnregistratN la CA2B.
*ote comerciale 0 cambii neasigurate pe termen scurt emise de corporaPii. #unt destinate unui numNr restrOnd
de investitori. :ermenul de circulaPie Z =@? zile, dar de obicei 1--1 zile. A5 min este "?????V, se folosesc
pentru finanParea operaPiunilor curente ale corporaPiei. #unt instrumente de discont. &u reiting, care permite
determinarea gradului de risc.
1ertificate de depozit 2 emise de bNnci, A5 R "?????V, termen "-"= luni (pOnN la 1 ani), >ata procentualN fie
fizN Qie fluctuantN.
$ot fi:
5egociabile Qi nenegociabile
5ominative Qi la purtNtor
Pia1a :
Intern3 R 5e,-BorD
E%tern3 - 5e,-BorD Qi 'ondra
$ipurile:
+mise de BC din #%&
+mise de strNini On dolari #%& On strNinNtate
+mise de strNini On #%&
(n tip al recipiselor depozitare 2 sunt Onregistrate la CA2B, atestN dreptul propritarului asupra valorilor
mobiliare strNine, care rNmOn deponate On depozitarul PNrii emitentului.
"?? &3> se negociazN la 5&L Qi @1 la 5B#+.
4onuri de tezaur emise de stat 5i agen.ii federale.
$ipuri:
*enegociabile
". 6entru un spectru larg de investitori
=. 6entru un numNr restrOns de investitori
*egociabile:
Cambii trezoreriale R pOnN la " an, circulN pe piaPa secundarN, A5 R "???? V, sub formN de Onscrieri pe
conturi.
5ote trezoreriale R de la " R"? ani, A5 R 1???V pOnN la - ani scadenPN, "???V W - ani. #:>6 R program de
separare a dobOnzii de suma obligaPiunilor.
Bonuri trezoreriale R A5 "???, 1???, "????, "?????, " mln V, operaP cu ele nu se impoziteazN., sub formN
de Onscrieri pe conturi. 6ot fi lic$idate On mod imediat , dar cu rpeOntOmpinarea dePinNtorilor cu - luni Onainte.
A2# nu se OnregistreazN la CA2B
#e negociazN pe piaPa eItrabursierN. #e reflectN On cote H Qi cote de pNrPi de "8)=. :ranzacPia se
perfecteazN On termenul :Y".
4urse de valori americane tradi.ionale
3.1. /tructura pie.ei financiare americane
6iaPa bursierN americanN, numitN generic Qi Uall #treet, dupN numele strNzii unde se aflN principala bursN
din #%&, este o piaPN compleIN, cu un grad Onalt de reglementare, unde se utilizeazN mai multe sisteme de
negocieri Qi opereazN diferite categorii de societNPi Qi agenPi de bursN. +a include bursele centrale R 5e, BorD
#tocD +Ic$ange (5B#+) Qi &merican #tocD +Ic$ange (&2+[), bursele regionale, precum Qi vasta rePea
naPionalN de societNPi financiare (broDeri8dealeri), cunoscutN sub denumirea de Over t$e Counter 2arDet (O:C).
Mn funcPie de caracterul activitNPii desfNQurate de fiecare bursN On parte, piaPa este structuratN On patru mari
sectoare:
"./ectorul A (first market) cuprinde 5B#+, &2+[ Qi bursele regionale.
5e, BorD #tocD +Ic$ange, principala componentN a sectorului & al piePei bursiere americane, are ")00
membri R persoane fizice R de regulN parteneri sau membri On conducerea unor societNPi financiare Qi coteazN On
prezent peste )??? dintre firmele americane Qi strNine cele mai vec$i Qi recunoscute. CondiPiile de cotare la
5B#+ impun un venit minim anual de =,1 mln V, un numNr minim de acPiuni de "," mln distribuite public, cu o
valoare de piaPN de minim -? mln V Qi active tangibile nete de minimum -? mln V.
6e aceastN piaPN acPioneazN un numNr de circa 1??? de investitori (din toatN lumea), fiecare trebuind sN
dePinN minimum "?? de acPiuni la una din societNPile cotate. 5umNrul total al titlurilor dePinute de public este de
=1 mln, iar valoarea acestora de circa "?? mln V.
Cea de a doua componentN a sectorului & al piePei financiare americane este &merican #tocD +Ic$ange,
OnfiinPatN On ".1? Qi purtTnd denumirea actualN din "(1), &ceastN bursN are 00" de membri Qi coteazN acPiunile a
.(? de firme. +ste a doua piaPN oficialN de acPiuni dupN 5B#+. &ici sunt Onregistrate acPiunile unor companii
mai mici, decTt cele listate la 5B#+, dar care au o importanPN majorN pentru economia PNrii. Mnainte de "@(0
acelaQi titlu nu putea fi cotat simultan la cele = burse: 5B#+ Qi &2+[. Mn prezent, anumite titluri de la &2+[
sunt cotate la 5B#+ Qi invers. Mn plus, &2+[ a desc$is piaPa Qi pentru valori strNine, acestea reprezentTnd peste
"1H din activitatea sa! Jpartea leuluiK aparPinTnd celor 11 societNPi canadiene, cu o cifrN de afaceri de circa @?H
din total. 3e asemenea, &2+[ a devenit o importantN piaPN de opPiuni Qi ,arrant-uri pe indici bursieri strNini
(5iDDei R /aponia, 4:#+ R 'ondra, C&C-? R 6aris).
:otodatN, la &2+[ se negociazN Qi blocuri de titluri a cNror piaPN a cunoscut o evoluPie acceleratN.
CondiPiile de introducere On bursN a societNPilor sunt mai puPin riguroase decTt la 5B#+ Qi anume:
R un beneficiu brut de @1????V On ultimul an fiscal au On cursul celor = sau ) ani precedenPi!
R o cantitate de cel puPin 1????? titluri, reprezentTnd o valoare minimN de - mln V pentru .?? acPionari.
<N deosebire faPN de 5B#+ este aceea cN &2+[ acceptN Onscrierea On cotaPie Qi a acelor societNPi care
realizeazN beneficii cu condiPia, OnsN, sN eIiste de cel puPin ) ani, cu o valoare minimN de "1 mln V, -?? purtNtori
de titluri Qi tranzacPii zilnice medii de cel puPin =??? de acPiuni.
Mn ceea ce priveQte bursele regionale, On #%& funcPioneazN On prezent "? astfel de NiePe. MncepTnd din "@(.
cele mai mari cinci burse regionale (6acific #tocD +Ic$ange, 2id,est #tocD +Ic$ange, 6$iladelp$ia #tocD
+Ic$ange, Boston #tocD +Ic$ange Qi Cincinatti #tocD +Ic$ange) au fost legate prin computer cu 5B#+ Qi
&2+[. 3enumirea de burse regionale (regional excange) este determinatN de faptul cN fiecare din ele s-a
specializat On tranzacPii cu $Trtiile de valoare a companiilor situate Ontr-o anumitN regiune a PNrii. :otuQi, On
prezent la majoritatea burselor regionale sN efectueze tranzacPii cu acPiuni care sunt incluse On listing la bursele
naPionale.
6e parcursul multor ani bursele regionale au jucat un rol important On posibilitatea oferitN companiilor mici
On anii timpurii de activitate de a-Qi spori capitalul prin cotare Qi tranzacPii la bursN.
6rincipiile de funcPionare a burselor regionale, On general, sunt similare celor practicate de 5B#+, diferN
OntrucTtva doar rolul specialistului Qi nivelul de automatizare.
&Qa dar, bursele regionale regrupeazN, On general, micile burse locale. Cea mai importantN bursN regionalN,
2id,est #tocD +Ic$ange, reuneQte pe cele din C$icago, #aint-'ous, Cleveland, 2inneapolis, #aint-6aul Qi
5e,-Orleans. #e apropie de bursele din Cincinnatti, 3etroit Qi 6ittsburg.
C$icago #tocD +Ic$ange (CE[) s-a creat la "1 mai "..=. Mn anul "((. CE[ a depNQit indicii de activitate
OnregistraPi On anul precedent, fiind una dintre cele mai active burse regionale din #%& cu 0,=-H de tranzacPii cu
acPiuni listate la 5B#+ On comparaPie cu cele -,.0H la finele anului "((@ Qi "1,.0H de tranzacPii cu titluri listate
la &2+[, comparativ cu cele "?,=0H semnalate la finele anului "((@.
CE[ este o bursN On creQtere, dar competitivN cu alte piePe din #%& 6e ea se tranzacPionezN mai mult de
-??? emisiuni de titluri de la 5B#+, &2+[, 5&L Qi titluri proprii, mai mult decTt la oricare altN bursN de
valori din lume.
6acific #tocD +Ic$ange (6C[), o altN bursN regionalN a #%&, a rezultat din fuziunea burselor din 'os
&ngeles Qi #an 4racisco. Bursele funcPioneazN On cele = oraQe, fiind interconectate Qi specializate. %na, cea din
'os &ngeles, specializatN Ondeosebi On tranzacPii cu acPiuni! alta, cea din #an 4rancesco, On opPiuni.
Cea mai mare parte din volumul tranzacPiilor provine din titlurile cotate la 5e, BorD, dar eIecutate pe
aceste piePe On orele On care bursa ne,-<orDezN este Onc$isN datoritN decalajului orar. &stfel, din cele peste =0??
titluri tranzacPionate la 6C[, (?H au listing dublu. Cele "?H rNmase sunt destinate On eIclusivitate titlurilor
JlocaleK ale companiilor mici care nu sunt admise pentru cotare la bursele naPionale.
6C[ are 11= membri Qi a fost prima bursN care a dezvoltat sistemul automatizat de tranzacPii. 6oziPia sa
financiarN este una de invidiat. Mn prognozele de activitate elaborate pentru anul "((( bursa OQi propune
menPinerea poziPiei prin asigurarea membrilor sNi cu instrumente, resurse Qi susPinerea necesarN On scopul
ridicNrii competitivitNPii lor.
Bursa din 6$iladelp$ia, 6$iladelp$ia #tocD +Ic$ange (6E'[), a fost creatN On "@(? Qi este prima bursN
organizatN On #%& >ezultatN din fuziunea burselor din 6$iladelp$ia, Baltimore Qi Uas$ington, 6E'[ este
specializatN On tranzacPii cu titluri, opPiuni pe titluri, opPiuni pe indici Qi opPiuni eIprimate On devize, contribuind,
totodatN, la inovarea unor noi produse Qi servicii bursiere.
Bursa din Boston, deQi este concuratN puternic de bursa din 5e, BorD, are totuQi un atu On favoarea sa Qi
anume eIistenPa celui mai vec$i fond mutual numit 2assac$ussets nvestors :rust. Mn sfTrQit, bursa din
Cincinnatti este o piaPN aplicativN, pe care o firmN cotatN pe a treia piaPN (tird market) ec$ilibreazN ordinele de
cumpNrare sau de vTnzare eIecutate On afara cotei.
=. /ectorul 4 al piePei bursiere americane (sau second market) cuprinde piaPa O:C pe care lucreazN
aproIimativ 0?? firme de broDeraj. 6iaPa O:C are = componente: piaPa 5&L Qi aQa numitele Jtitluri rozK
(pink seet securities). &mbele componente ale piePei O:C sunt reglementate de &sociaPia 5aPionalN a
comercianPilor de :itluri (5ational &ssocation of #ecurities 3ealers, 5). &vTnd On vedere volumul
tranzacPiilor, piaPa O:C este a treia mare piaPN de acPiuni din lume, dupN 5B#+ Qi Bursa de la :oD<o.
5&L, prima componentN a piePei O:C, este o piaPN computerizatN eItinsN la scarN naPionalN care
reuneQte dealerii Qi broDerii piePei eItrabursiere, asigurTndu-i cu informaPia necesarN privind titlurile vTndute On
cadrul acestui sistem.
#unt ) nivele de acces la informaPia 5&L:
3ilearii, utilizatori ai nivelului trei al sistemului 5&L, introduc de la terminalele lor prePurile de
cumpNrare Qi vTnzare, diferenPa constituind venitul acestora. +i sunt cei care creeazN piaPa pentru titlul dat Qi se
numesc JmarDet maDerK. +i afiQeazN permanent prePul acPiunilor cu angajamentul ferm de a Onc$eia tranzacPii la
prePul dat (efectueazN cotNrile). Mn plus, tranzacPiile se Onc$eie nu mai puPin decTt pentru o Junitate contractualNK
(de obicei, "?? acPiuni). 'a anunParea prePurilor noi cele vec$i se modificN automat.
2ajoritatea firmelor de broDeraj sunt utilizatori ai nivelului doi al sistemului 5&L, fapt care le
permite sN urmNreascN prePurile pentru toate titlurile, anunPate de marDet-maDeri. 6e ecranul computerului pot fi
vizualizate toate prePurile de vTnzare Qi cumpNrare cu numele dealerilor care le-au propus, de aceea ordinele pot
fi trimise imediat dealerului care a oferit prePul cel mai bun.
%tilizatorii nivelului unu al sistemului 5&L sunt broDerii, care duc evidenPa conturilor personale ale
clienPilor. +i au acces la informaPia de tipul: intervalul prePurilor de cumpNrare-vTnzare (inside !uotes) pentru
fiecare titlu (cel mai mare preP de cumpNrare Qi cel mai mic preP de vTnzare)! dNri de seamN privind ultimele
tranzacPii! informaPii privind starea piePei.
Conform clasificNrii adoptate de 5&L, acPiunile care fac obiectul unor tranzacPii active (Qi satisfac
unor cerinPe determinate), de obicei acPiunile unor emitenPi solizi, fac parte din #istemul de piaPN naPional
(National S"stem, 5&L852#). 3in cele -??? acPiuni tranzacPionate la 5&L mai mult de =(?? intrN On
acest sistem. 6entru fiecare acPiune de alt tip trebuie sN eIiste cel puPin - marDet-maDeri. 6entru acPiunile incluse
On 52# se prezintN o informaPie mult mai completN, decTt pentru celelalte acPiuni, oferite prin sistemul
5&L, iar informaPia despre tranzacPii este accesibilN utilizatorilor sistemului. 2ai mult decTt atTt, cu
acPiunile incluse On 52# pot fi Onc$eiate tranzacPii prin utilizarea mijloacelor Omprumutate. Cea de a doua
componentN a sistemului 5&L, numitN acPiuni neactive (Small #ap Issues, 5&L #mall Cap),
cuprinde acele acPiuni care nu fac obiectul unor tranzacPii active. &ceste acPiuni sunt trecute imediat On 52# On
momentul cTnd Oncep sN corespundN standardelor Onaintate de ea. 'a finele zilei operaPionale dealerul anunPN
doar numNrul total al tranzacPiilor efectuate cu acPiunile On cauzN.
Cum indicN denumirea OnsNQi, 5&L este un sistem de afiQare (cotare) a prePului. +ste de subliniat cN
fiecare marDet maDer afiQeazN prePurile sale, prePuri independente de poziPiile altora, ceea ce presupune o
multitudine de posibilitNPi Qi acPioneazN ca un factor de concurenPN accentuatN, spre deosebire de operaPiile
curente de cotare la bursele obiQnuite, unde procesul de cotare se desfNQoarN relativ pasiv, Ontr-un cadru de
ordonare Qi ec$itate specifice. &ceste caracteristici fac din 5&L o piaPN de o lic$iditate Qi competitivitate
ridicate. Mn cadrul 5&L 1-1 de marDet maDeri opereazN asupra 1=?? valori, iar fiecNrei acPiuni Oi revin circa
"" marDet maDeri. Mn afarN de acPiuni la 5&L se sc$imbN la fel de bine titlurile guvernamentale,
instrumentele piePei monetare.
5&L nu este un sistem complet automatizat R broDerul, primind ordinul Qi luTnd cunoQtinPN de cotNrile
oferite, totuQi, Ol sunN pe marDet maDer pentru a Onc$eia tranzacPia cu el. nvestitorul cumpNrN acPiunile la un preP
mai ridicat, decTt cel plNtit de broDer pentru ele, cu aQa-numitul adaos (markup)! Oar On cazul vTnzNrii acPiunilor
primeQte pentru ele un preP mai mic, decTt cel primit de broDer, adicN cu rabat (markdo$n). (Mn ambele cazuri
investitorul poate plNti Qi un comision). 3e obicei, mNrimea adaosului Qi rabatului nu depNQeQte 1H din prePul
pentru o acPiune. #+C urmNreQte On permanenPN respectarea acestor condiPii.
MncepTnd cu anul "(.- la 5&L funcPioneazN micul sistem de eIecuPie #O+# (Small %rder Execution
S"stem) care faciliteazN eIecuPia automatN a tuturor ordinelor mai mici de "?? titluri, la prePul afiQat.
6entru ca acPiunile companiei sN poatN fi tranzacPionate prin sistemul 5&L, compania On cauzN trebuie
sN satisfacN urmNtoarele cerinPe:
R valoarea totalN a activelor emitentului trebuie sN constituie nu mai puPin de - mln V!
R nu mai puPin de "????? acPiuni aflate On vTnzare publicN!
R numNrul acPionarilor trebuie sN fie nu mai mic de )??!
R este necesar sN fie OnregistraPi cel puPin doi specialiQti care creeazN piaPa pentru titlurile respective.
&stfel, 5&L oferN o largN accesibilitate societNPilor pe acPiuni Qi On special celor On curs de dezvoltare,
fiind o trambulinN formidabilN pentru tinerele Ontreprinderi On cNutare de capital.
Mn practica bursierN din #%& se considerN cN piaPa Jover t$e counterK (5&L) este prima etapN On
ascensiunea unei societNPi, care atingTnd anumite dimensiuni, trece la 5B#+. 3eQi On prezent multe societNPi aui
atins performanPele necesare, rNmTn On continuare sN tranzacPioneze la 5&L.
Mn prezent la 5&L coteazN multe Ontreprinderi americane Qi strNine. 1)H din companiile americane
cotate au mai puPin de "1 ani, printre ele aflTndu-se Qi vedetele $ig$-tec$-ului, cum ar fi 2icrosoft, ntel, &pple,
Oracle. 'a =(.?".(( capitalizarea bursierN a companiilor americane cotate la 5&L atingea numNrul de =,(
trln V, OnregistrTnd o creQtere de "," trln On comparaPie cu aceeaQi perioadN a anului precedent.
'a 5&L coteazN, de asemenea, Qi -"- companii strNine, printre ele fiind aQa companii celebre cum
sunt: >euters, +ricsson Q.a. \Nrile reprezentate cel mai bine pe piaPN sunt Canada, srael Qi >egatul %nit al 2arii
Britanii.
6entru Ontreprinderile strNine, 5&L cere, de asemenea ca acestea sN realizeze o parte suficientN din
activitatea lor On #%&, pentru prezenta interes faPN de investitorii naPionali.
:aIele de plNtit pe 5&L sunt net inferioare celor de 5B#+. 3repturile de intrare sunt limitate la 1?
mii V, taIele anuale nu pot depNQi =???? V, iar redevenPele pentru noile emisiuni de titluri variazN de la =??? la
"@1??V.
6rin modul de organizare a operaPiilor Qi On primul rTnd prin te$nicile specifice folosite, 5&L
reprezintN o entitate distinctN Qi o anticipare a viitorului nu numai prin te$nologiile ei, ci Qi prin faptul cN vine On
OntTmpinarea unei anume evoluPii a piePei de capital, a sistemului bancar Qi a cerinPelor investitorilor, On continuN
eIpansiune Qi diversificare Qi a variaPiei referinPelor de a investi.
Cea de a doua componenPN a piePei O:C este reprezentatN de acPiunile JpinD s$eetK, care nu sunt cotate prin
sistemul computerizat 5&L, piaPa acestora fiind mai puPin activN decTt 5&L. nformaPiile despre
aceste acPiuni sunt publicate pe coli roz (de aici numele lor) de cNtre #erviciile 5aPionale de CotaPii 9ilnice
(National &ail" 'uatation Ser(ices), din cadrul Biroului 5aPional de Cotare (National 'uatation )ureau), iar
aceste liste sunt disponibile numai firmelor de broDeraj, firmelor de consultanPN Qi bNncilor. Mn Jfoile rozK sunt
incluse circa "" mii de valori On general de talie micN (uneori sub "V) aparPinTnd, de regulN, unor societNPi mai
puPin cunoscute Qi fac obiectul unor tranzacPii rare Qi neregulate.
6iaPa O:C americanN, monopolizatN Ondeosebi de 5&L, negociazN titluri ale guvernului american,
fonduri mutuale Qi circa )?--???? de acPiuni.
6TnN On anii @? firmele membre ale 5B#+ erau obligate sN tranzacPioneze cu acPiunile incluse On listing la
5B#+ On eIclusivitate la aceastN bursN, iar pentru efectuarea operaPiunilor se percepea un comision fiI. &cest
fapt era convenabil investitorilor instituPionali: fonduri mutuale Qi de pensii, companii de asigurare a viePii.
+IistenPa unei cote minime de comision crea o problemN serioasN, deoarece comisioanele depNQeau adesea
c$eltuielile pentru derularea unor operaPiuni de proporPii. 4irmele de broDeraj, care nu erau membri ai bursei, nu
stabileau restricPii asupra comisioanelor percepute Qi de aceea puteau concura eficient cu 5B#+ On ce priveQte
mNrimea comisioanelor, percepute pentru efectuarea unor tranzacPii de proporPii cu acPiuni incluse On listing la
5B#+.
&stfel, Qi-a fNcut apariPia sectorul 1 al piePei bursiere americane (sau tird market), pe care se
tranzacPioneazN titluri listate la 5B#+, prin intermediul unor firme de broDeraj care nu sunt membri ai bursei de
pe Uall #treet.
3eQi semnificaPia piePei a treia a scNzut OntrucTtva de la introducerea On "(@1 a comisioanelor contractuale,
On prezent aceastN piaPN se eItinde graPie cN titlurile pentru efectuarea tranzacPiilor pe piaPa On cauzN nu este fiIat
Qi atunci cTnd sesiunea la bursN a luat sfTrQit. Aolumul mediu al acPiunilor tranzacPionate zilnic pe JpiaPa a treiaK
se situeazN la ". mln acPiuni.
6TnN On anul "(@0 prin >egula )(- firmelor membre ale 5B#+ li se interzicea sN acPioneze On calitate de
dealeri pe JpiaPa a treiaK Qi sN eIecute aici ordinele clienPilor sNi pentru vTnzare-cumpNrare de acPiuni, incluse On
listing la 5B#+. Mn "(@0 >egula )(- a fost sc$imbatN prin >egula )(? care permitea eIecutarea ordinelor
clienPilor pe JpiaPa a treiaK, dar firmele membre ale 5B#+ totuQi nu aveau dreptul sN aparN pe ea On calitate de
dealeri. 2ai tTrziu, la =0 aprilie "(@(, #+C a stabilit o regulN care permitea firmelor cu loc la bursN sN acPioneze
pe JpiaPa a treiaK On calitate de dealeri pentru titlurile listate la 5B#+. 3ar >egula )(? continuN sN eIiste, fNcTnd
obiectul unor discuPii permanente. %nii considerN necesarN anularea ei On scopul stimulNrii concurenPei dintre
5B#+ Qi piaPa eItrabursierN, alPii pledeazN pentru eIecutarea tuturor ordinelor la 5B#+, fapt, care dupN pNrerea
lor, va contribui la ridicarea competitivitNPii ei.
2ulPi investitori instituPionali Onc$eie direct tranzacPii Ontre ei pentru vTnzarea-cumpNrarea titlurilor, listate
sau nu la bursN, fNrN a apela la serviciile bursei sau broDerilor.
&stfel, sectorul 6 este acea componentN a piePei bursiere americane pe care se tranzacPioneazN titluri (fNrN
utilizarea firmelor de broDeraj), prin CorporaPia >ePelelor nstituPionale (Institutional Net$orks #orporation,
5#:5+:) sau piaPa a patra (fourt market). #istemul este Onregistrat ca piaPN bursierN Qi efectueazN servicii
Ondeosebi pentru investitorii instituPionali. 5#:5+: se deosebeQte de 5&L prin aceea cN este un sistem
automat de cotare Qi eIecutare, 5&L fiind doar un sistem automat de cotare.
&stfel, utilizatorul sistemului 5#:5+: trimite un ordin cu limitN de preP On fiQierul cu rol de carte de
evidenPN, accesibil Qi altor utilizatori, care On caz de cointeresare semnaleazN despre intenPia lor de a Onc$eia
tranzacPia On cauzN. 'a apariPia On fiQier a douN ordine de sens contrar sistemul OnregistreazN automat eIecutarea
tranzacPiei.
3.. *7/E 2 veriga esen.ial3 a burselor de valori americane.
1..1. Organizare 5i membri
Celebra bursN de pe Uall #treet R 5e, BorD #tocD +Ic$ange sau 5B#+- este nu numai nucleul
principalului centru financiar din lume, ci Qi un simbol al bursei de valori contemporane, de altfel, ea este
denumitN Qi :$e Big Board (2area BursN) sau :$e +Ic$ange (Bursa). 3upN douN secole de eIistenPN (a fost
creatN On "@(=), 5B#+ apare ca una din instituPiile bursiere cele mai compleIe Qi mai riguros organizate, unde
sunt reprezentate principalele categorii de agenPi de bursN, se regNsesc caracteristici ale unor sisteme de
tranzacPii diferite, se OmbinN te$nici tradiPionale cu sisteme computerizate de negociere, contractare Qi eIecutare
a tranzacPiilor.
5B#+ este organizatN sub forma unei corporaPii fNrN scop lucrativ (not*for*profit corporation), activitatea
cNreia se bazeazN pe #tatut Qi >egulament. Bursa este condusN de Comitetul 3irectorilor R un organ de
conducere permanentN, format din =- persoane alese dintre membrii bursei, o parte reprezentTnd societNPile
financiare (industr" directors) R Ontre care @ firme care lucreazN cu publicul, ) specialiQti Qi un broDer de bursN R
iar cealaltN parte reprezentTnd publicul (public directors), adicN firmele care au titluri cotate la bursN Qi firmele
cu o poziPie semnificativN ca investitori. &lPi trei membri ai Consiliului sunt numiPi din oficiu Qi anume,
preQedintele Consiliului, (#airman of te )oard), vicepreQedintele eIecuriv (Executi(e +ice #airman) Qi
preQedintele bursei (,rezident).
'a 5B#+ numNrul de membri ai bursei este limitat (din "(0=) la ")00 JscauneK (seats), termen care OQi are
originea On perioada de Onceput a bursei, cTnd numNrul de membri era redus Qi fiecare Qedea la un pupitru,
Onc$eind afaceri. 6rin tradiPie, calitatea de membru este proprietatea personalN a persoanei fizice care dePine On
mod legal lotul la bursN.
3in calitatea de membru izvorNsc o serie de drepturi, care, On principal, constau On urmNtoarele:
R dreptul membrului bursei de a fi prezent R direct sau prin reprezentanPi R On incintN Qi de a efectua
operaPiuni bursiere, On cont propriu sau8Qi pentru terPi!
R dreptul de a participa la elaborarea sau8Qi modificarea statutului Qi regulamentului bursei!
R dreptul de a participa la administrarea instituPiei bursei, inclusiv de a alege Qi a fi ales On organele de
conducere.
Cum c$eltuielile cu OntrePinerea locului la bursN sunt relativ ridicate, de multe ori dreptul de membru este
finanPat de firme, care devin, astfel, organizaPii membre (member organizations) Qi desemneazN un angajat al lor
R ce OndeplineQte condiPiile de eligibilitate R pentru a valorifica drepturile pe care le conferN calitatea de
membru. 'a =(.?".(( eIistau -=0 organizaPii membre, On spePN societNPi financiare, dintre care peste 0@H (=.(
firme) acPionau ca intermediari Ontre masa investitorilor Qi bursN, iar restul desfNQurau activitNPi de comerP cu
titluri On incinta bursei.
&stfel, dobTndirea calitNPii de membru plin implicN, On primul rTnd, sN fie asiguratN eligibilitatea
candidatului, acesta trebuind: sN aibN minimum =" ani, sN fie cetNPean al #%&, sN fie girat de cNtre doi membri ai
bursei, sN prezinte o scrisoare de recomandare din partea a cel puPin trei persoane! sN prezinte un raport
individual de activitate.
6entru a fi eligibile la calitatea de membru firmele trebuie sN OndeplineascN un Qir de condiPii generale:
R sN primeascN o autorizaPie de la #+C! pentru primirea licenPei respective, firma trebuie sN aibN On obiectul
de activitate efectuarea de operaPiuni cu titluri financiare Qi sN dispunN de personal calificat On acest sens!
R sN dispunN de un volum minim de capital, On funcPie de natura Qi mNrimea afacerilor pe care le desfNQoarN,
Qi sN prezinte garanPiile prevNzute de lege Qi regulamentul bursei!
R sN contribuie la fondurile bursei On modalitNPile Qi volumul sabilite de regulamentele acesteia!
R sN respecte toate obligaPiile stabilite prin lege Qi regulamentele bursei On legNturN cu negocierea, Onc$eierea
Qi eIecutarea tranzacPiilor bursiere.
Mn al doilea rTnd, candidatul trebuie sN poatN dispune de JscaunK ,arant, ceea ce se realizeazN contra platN
de la un membru al bursei care este dispus sN vTndN sau sN dea On folosinPN locul sNu. %n loc la bursN este,
practic, Ontotdeauna disponibil Qi poate fi ac$iziPionat de cNtre cel care OndeplineQte condiPiile de eligibilitate.
>eieQind din faptul cN activitatea 5B#+ este destul de impunNtoare, prePul locului este relativ ridicat Qi variazN
On raport cu volumul activitNPii bursiere: cTnd deverul bursier creQte, cererea pentru locuri On bursN creQte Qi
prePul acestora urcN. &stfel, la ).?".(( prePul unui loc la bursN se situa la nivelul =0?????V, On comparaPie cu
".?????V Onregistrat On perioada corespunzNtoare a anului precedent. 'ocul la bursN constituie, deci, pentru
proprietarul sNu, un activ financiar sui generis, care poate fi valorificat pe piaPN.
Mn afarN de membrii plini, la 5B#+ se cunosc Qi alte categorii de membri:
R membri cu c$irie (leased members) R care Qi-au Onc$iriat un loc de membru al bursei!
R membri parPiali (acces members) R respectiv firmele care pot Onc$eia tranzacPii On sala de negocieri, dar
nu pot lucra ca specialiQti On bursN!
R membri aliaPi (allied members) R sunt acPionarii principali care nu pot Onc$eia tranzacPii On sala de
negocieri!
R membri acceptaPi (appro(ed persons) R sunt cei care au contribuPie de capital, dar nu pot avea nici un rol
On conducerea acestuia!
R membri corespondenPi (office members) R sunt cei care participN frecvent la tranzacPii (On sala de
negocieri) ocupTndu-se cu gestiunea conturilor clienPilor.
Mn dependenPN de tipul activitNPii desfNQurate cei ")00 membri ai 5B#+ se Ompart On - categorii:
". broDeri de comision (circa @??)!
=. specialiQti (circa -??)!
). broDerii din sala de negocieri (circa ==1)!
-. comercianPi OnregistraPi (circa -").
BroDerii de comision (commission brokers), sunt agenPi care reprezintN o firmN de broDeraj membrN a
5B#+ Qi eIecutN ordinele de vTnzare-cumpNrare pe care le dau clienPii din afara bursei. 4irmele de broDeraj pot
avea unul sau mai mulPi broDeri On sala de negocieri (tip J2errill '<nc$K). &ceQtia primesc ordinele recepPionate
de broDerii de titluri (care lucreazN On birourile firmei de broDeraj). 4uncPia lor principalN este de a obPine cel
mai bun preP posibil pentru client, respectTnd Ontocmai ordinul acestuia. 3upN eIecutarea ordinelor primite, prin
intermediul broDerilor de titluri, broDerii de comision pot eIecuta R ca independenPi R unele tranzacPii (primite
deci direct de la anumiPi clienPi).
BroDerii de bursN (floor brokers), eIecutN ordinele primite de la alPi agenPi de bursN sau de la firme membre
ai cNror agenPi nu se aflN On incinta bursei. +i sunt solicitaPi On perioadele de mare intensitate ale activitNPii de
bursN sau atunci cTnd o parte a broDerilor de comision constatN cN nu pot eIecuta R On timp util R toate ordinele
ce le-au fost transmise de broDerii de titluri. +i se mai numasc JbroDeri ai broDerilorK sau JbroDeri de doi dolariK
(t$o dollar brokers).
ComercianPii OnregistraPi (registered traders), sunt operatori de bursN care efectueazN tranzacPii (On incinta
bursei) On nume Qi pe cont propriu. CTQtigul se obPine din diferenPele dintre prePul la care vTnd Qi cel la care
cumpNrN titlurile, iar profitul lor depinde, pe de o parte, de deverul bursei, iar, pe de altN parte, de modul On care
reuQesc sN estimeze miQcarea cursurilor. 4ireQte, ei participN la risc, deci nu este obligatoriu ca toate tranzacPiile
lor sN se finalizeze cu cTQtig (pot fi nevoiPi sN vTndN la prePuri mai mici decTt au cumpNrat). &u o pondere
scNzutN On totalul operaPiunilor de bursN (sub "?H) Qi, uneori, eIecutN Qi operaPiuni specifice broDerilor (cu
condiPia sN nu negocieze acelaQi tip de titluri pentru care ei lucreazN, On ziua respectivN, On cont propriu).
4igura principalN la 5B#+ o reprezintN OnsN specialistul, care combinN activitNPile specifice broDerului cu
cele ale dealerului, este deci specializat doar pentru un numNr restrTns de titluri Qi ocupN (geografic) un loc fiI On
incinta bursei.
#pecialistul acPioneazN On calitate de broDer pentru alPi membri ai bursei On cazul On care prePul de piaPN
curent pentru titlul respectiv se deosebeQte simPitor de prePul indicat On ordin (cazul ordinelor limitN). 3acN
specialistul reuQeQte sN eIecute ordinul respectiv, el va primi o parte din remunerarea broDerului de comision.
%na din funcPiile deosebite ale specialistului On calitate de agent de bursN, e de a stabili cotaPia de
desc$idere On aQa fel OncTt aceasta sN reflecte raportul dintre cererea Qi oferta care se manifestN pe piaPN (un nivel
de ec$ilibru) la titlurile ce Oi sunt atribuite. Mn acest sens, el ia On calcul toate ordinele de bursN care i-au fost
transmise R ordine venite din momentul Onc$iderii QedinPei de bursN anterioare R precum Qi cele valabile Qi
neeIecutate, primite anterior Qi notate On carnetul de ordine (order book), principalul instrument de lucru al
specialistului. Ordinele se trec On carnet specificTndu-se natura lor (la piaPN, limitN), succesiunea temporalN,
volumul ordinului (se noteazN " pentru "?? acPiuni), codul membrului care a plasat ordinul Qi termenul de
valabilitate. 6e baza ordinelor, astfel notate, specialistul stabileQte Jcare este piaPaK Onainte de desc$iderea
bursei, respectiv cel mai mare preP de cumpNrare pentru care s-a manifestat cere Qi cel mai mic preP de vTnzare
pentru care s-a manifestat ofertN. ConcentrTnd cererea Qi oferta pentru titlul financiar pe care lucreazN Qi
evidenPiind modul de structurare, On acel moment, a ordinelor de bursN, specialistul devine un reper pentru toPi
agenPii de bursN interesaPi On titlurile respective, Ontr-un sens, el este piaPa acelui titlu.
6ractic, specialistul trebuie sN prezinte un preP bid la care este On mNsurN sN cumpere un anumit numNr de
contracte Qi un preP ask la care este On mNsurN sN vTndN un anumit numNr de contracte. Ca atare, prePul anunPat de
specialist va permite broDerilor sN eIecute la desc$idere: ordinele Jla piaPNK, ordinele limitN de vTnzare cu un
preP egal sau mai mic decTt prePul bid al specialistului, ordinele limitN de cumpNrare cu un preP egal sau mai
mare decTt prePul ask al specialistului. 3esigur, On eIecutarea ordinelor din cabinetul sNu specialistul respectN
regula de precedenPN (Jprimul venit, primul eIecutatK).
6rincipala obligaPie a specialistului este, OnsN, sN menPinN un preP corect Qi ordonat (fair and ordel" market)
la titlurile pe care este profilat, ceea ce OnseamnN cN trebuie sN intervinN pentru stabilizarea piePei ori de cTte ori
este nevoie, manifestTndu-Qi astfel rolul de regulator. 3e obicei, aceasta se OntTmplN cTnd On desfNQurarea
operaPiunilor apare o lipsN de contrapartidN, fie din partea cumpNrNtorilor, fie din partea vTnzNtorilor Qi
specialistul vinde sau cumpNrN, pe cont propriu, tipic Ompotriva evoluPiei cursurilor de piaPN. 3e eIemplu, atunci
cTnd cursurile scad Qi lipsesc cumpNrNtorii, specialistul va cumpNra la cursuri mai ridicate. 3impotrivN, atunci
cTnd cursurile cresc Qi lipsesc vTnzNtorii, specialistul va vinde la cursuri mai scNzute.
ntervenPia specialistului are, astfel, deosebite ramificaPii:
R pe de o parte, specialistul acPioneazN pentru atenuarea evoluPiei cursurilor respective, pentru scNderea
gradului de volatilitate!
R pe de altN parte, specialistul acPioneazN pentru creQterea volumului operaPiilor de contrapartidN Qi prin
aceasta majoreazN activitatea de ansamblu a bursei Qi sporeQte lic$iditatea piePei.
3e asemenea, specialistul este obligat sN asigure continuitatea piePei, astfel OncTt prePul de desc$idere sN fie
cTt mai apropiat de cursul de Onc$idere ale zilei precedente, iar, pe parcursul QedinPei de bursN fiecare tranzacPie
sN se deosebeascN de precedenta R sub aspectul prePului R printr-o diferenPN rezonabilN.
3.. 1ondi.ii de admitere la cota.ie
6rincipala bursN de valori din 5e, BorD, 5e, BorD #tocD +Ic$ange, este una din bursele de mare
rezonanPN mondialN, pe planul tranzacPiilor Qi eIperienPei, cTt Qi pe planul dimensiunilor de angajare On viaPa
economicN a #%& Qi nu numai.
6entru cotare la 5B#+ sunt admise firme Ontr-un numNr relativ restrTns, dar care formeazN un segment
reprezentativ, prin sine OnsuQi, o elitN a Ontreprinderilor americane.
6otrivit propriilor aprecieri ale 5B#+ Jo firmN trebuie sN OndeplineascN anumite condiPii, primordial, On a
avea bunNvoinPN de a informa publicul investitor privind progresul activitNPii saleK.
Mn selectarea firmelor cotate o atenPie specialN este acordatN:
a) gradului On care compania este eIpresie a interesului naPional!
b) poziPia Qi stabilitatea poziPiei sale On viaPa economicN!
c) angajarea ei Ontr-o ramurN On creQtere Qi perspectivN, de ultimN instanPN, de a-Qi menPine poziPia sa
relativN, On ramurN.
&vTnd On subsidiar rezultatele pozitive Qi o notorietate deja afirmatN firmele asigurN, prin includerea pe
listele de cotaPie, o poziPie care, On sine, constituie platforma unei notorietNPi confirmate Qi de perspectivN.
3.3. Ordinele de burs3 5i e%ecutarea lor
Aolumul impunNtor al tranzacPiilor Onc$eiate On incinta 5B#+ este datorat nu numai acelui fapt cN la cotare
se admit numai titluri de o calitate OnaltN, pentru care se manifestN o cerere continuN, ci Qi faptul cN membrii
bursei au posibilitatea de a eIecuta ordinele unui cerc larg de cumpNrNtori Qi vTnzNtori. 3e aceea, pentru
funcPionarea eficientN a mecanismului bursier o importanPN deosebitN prezintN eIistenPa unui sistem bine
organizat de plasare, transmitere Qi eIecutare a ordinelor, primite de la clienPi.
3e obicei, se dau urmNtoarele categorii de ordine: ordin Jla piaPNK, ordin limitN, ordin stop.
Ordinul Jla piaPNK (market order) este un ordin de vTnzare-cumpNrare la cel mai bun preP oferit de piaPN.
Ordinul Jla piaPNK poate fi eIecutat oricTnd, atTta timp cTt piaPa funcPioneazN.
6ractic, un ordin de cumpNrare Jla piaPNK impune obPinerea celui mai scNzut preP eIistent On bursN On
momentul cTnd broDerul de incintN primeQte OnQtiinParea de eIecutare a ordinului. %n ordin de vTnzare Jla piaPNK
trebuie eIecutat la cel mai mare preP eIistent cTnd broDerul de incintN primeQte ordinul.
Ordinele Jla piaPNK se plaseazN On condiPiile On care pentru client conteazN mai mult viteza eIecutNrii
ordinului Qi OnsNQi cumpNrarea titlului, decTt prePul afacerii.
%n ordin limitN (limit order) este cel On care clientul precizeazN prePul maIim pe care OnPelege sN-l plNteascN
On calitate de cumpNrNtor, respectiv prePul minim pe care Ol acceptN On calitate de vTnzNtor. &ceste ordine se
eIecutN imediat ce limita fiIatN este atinsN sau depNQitN! se eIecutN de specialiQti On ordinea sosirii lor.
%n ordin stop sau de limitare a pierderii (stop loss order) acPioneazN oarecum On sens contrar ordinului cu
limitN de preP. +l devine un ordin de vTnzare-cumpNrare la piaPN, atunci cTnd prePul titlului evolueazN On sens
contrar aQteptNrii clientului, respectiv creQte8scade nivelul specificat.
&stfel, un ordin stop de vOnzare este plasat la un preP inferior nivelului curent al piePei pentru prezervarea
profitului obPinut la un titlu cumpNrat anterior cu un preP mai mic sau reducerea pierderii la anumite titluri
dePinute de client.
%n ordin stop de cumpNrare este plasat la un nivel superior cursului curent al piePei urmNrindu-se reducerea
pierderii la o poziPie de vTnzare luatN anterior.
Mn afara ordinelor stop la 5B#+ se practicN, de asemenea, plasarea ordinelor stop limitN. Mn ele, ca Qi On
ordinele stop, se indicN prePul-stop la care ele se eIecutN cTnd prePul este atins. 3ar spre deosebire de ordinele
stop obiQnuite, cele stop limitN se eIecutN ca ordinele limitN, Qi nu ca cele Jla piaPNK. Mn aceste ordine On afara
prePului stop se indicN prePul clienPilor evitarea unui control permanent asupra situaPiei piePei Qi oferN
posibilitatea limitNrii pierderilor On cazul cTnd prePul scade brusc.
Mn general, ordinelor de bursN le sunt asociate Qi alte instrucPiuni pentru broDeri:
R instrucPiunea Jla ziK(da" order) OnseamnN cN ordinul este valabil numai pentru QedinPa de bursN din ziua
respectivN! dacN nu se specificN altfel, toate ordinele sunt considerate Jla ziK!
R instrucPiunea Jbun pTnN la anulareK sau Jordin desc$isK (open order) OnseamnN cN ordinul rNmTne valabil
pTnN cTnd clientul Ol anuleazN sau pTnN cTnd tranzacPia a fost eIecutatN!
R instrucPiunea Jtotul sau nimicK (all or none), ordin limitat, care nu poate fi eIecutat decTt On totalitatea
sa!
R instrucPiunea JeIecutN sau anuleazNK (fill or kill) ordonN cumpNrarea-vTnzarea imediatN Qi completN a
unui anumit volum de titluri, ori renunParea la eIecutare!
R instrucPiunea Jla desc$idereK (a te opening) OnseamnN cN ordinul trebuie eIecutat imediat ce bursa a fost
desc$isN!
R instrucPiunea Jla Onc$idereK (a te close) OnseamnN cN ordinul trebuie eIecutat imediat Onaintea Onc$iderii
QedinPei de bursN.
6entru ordinele de volum mic ordinele de cumpNrare-vTnzare la prePul piePei a nu mai mult de "(( acPiuni Qi
o limitN nu mai mare de "?? acPiuni, la 5B#+ se utilizeazN OncepTnd cu anul "(@0 un sistem computerizat
denumit 3O: (&esignated %rder Turnaround)! acesta asigurN legNtura directN, prin rePeaua electronicN, Ontre
membrii bursei care au subscris la 3O: Qi specialiQtii aflaPi la posturile de tranzacPii din sala de negocieri.
%lterior sistemul a fost perfecPionat, noua variantN fiind denumitN #uper3O:. &cest sistem permite
eIecutarea ordinelor de vTnzare-cumpNrare la prePul piePei a nu mai mult de )?((( acPiuni Qi ordine limitN
pentru nu mai mult de ((((( acPiuni. &stfel, #uper3O: este un sistem electronic de transmitere a ordinelor prin
care firmele membre pot transmite direct cNtre specialiQti ordine Jla piaPNK sau limitN pentru toate titlurile care
sunt cotate la 5B#+.
Mn ceea ce priveQte momentul eIecutNrii contractului, On general, la 5B#+ se practicN urmNtoarele tipuri de
tranzacPii: cu lic$idare imediatN (cas deli(er"), cTnd eIecutarea (predarea8plata) $Trtiilor are loc c$iar On ziua
Onc$eierii contractului de bursN! cu lic$idare normalN (regular settlemment), care trebuie sN fie fNcutN Ontr-un
anumit numNr de zile de bursN din momentul Onc$eierii contractului (= zile la 5B#+, :Y=)! cu lic$idare pe bazN
de aranjament special: de eIemplu lic$idarea poate fi fNcutN la o scadenPN lNsatN la opPiunea vTnzNtorului, dar nu
mai tTrziu de 0? de zile. 6redarea titlurilor este garantatN de 5ational #ecurities Clearing Corporation.
&Qa cum prin cursul bursier avem o imagine a modului On care bursa evalueazN On mod curent titlurile
financiare individuale, tendinPa de ansamblu a bursei, respectiv miQcarea generalN a cursurilor acPiunilor pe acea
piaPN, este evidenPiatN de indicii bursieri. ndicii sunt, On esenPN, o mNsurN a dinamicii valorice a unui grup
reprezentativ de acPiuni sau a tuturor acPiunilor ce coteazN la bursN.
6rincipalii indici la 5B#+ sunt:
a) 3o, /ones R este denumirea curentN pentru J3o, /ones ndustrial &verage R 3/&K, principal
indicator pentru tendinPele de la bursa 5B#+. #e calculeazN pe baza unui coQ de )? de valori (acPiuni)
de bazN ale piePei americane, reprezentTnd =?-=1H din capitalizarea bursierN a principalei piePe
mondiale de valori. 4iecare din cele )? de titluri intrN, potrivit unei Jc$eiK (sistem cifric ce le face
comparabile), On JcoQulK de calcul al indicelui, valoarea (eIprimatN On puncte) a indicelui fiind
influenPatN de evoluPia cotaPiilor tuturor acPiunilor respective.
b) #tandard and 6oors 1?? (calculat ca medie ponderatN a cursului a 1?? de acPiuni). +l este ponderat On
funcPie de capitalizarea bursierN a societNPilor care-l compun (cele 1??) Qi este urmNrit din anul "(-".
c) 5B#+ Composite ndeI se calculeazN ca medie pentru toate cele "1?? de acPiuni cotate la 5B#+ Qi
este, On prezent, cel mai cuprinzNtor indice al piePei americane.
". 8eglementarea pie.ei bursiere a /(A
Bursa joacN un rol esenPial On economia modernN: ca piaPN a titlurilor financiare, ea asigurN R alNturi de alte
componente ale Jeconomiei simboliceK (financiare) R desfNQurarea neOntreruptN a circuitului economic,
funcPionarea Jeconomiei realeK. &stfel, instituPiile Qi activitatea acestei piePe prezintN o importanPN publicN R
naPionalN Qi internaPionalN R Qi fac obiectul unor reglementNri legale corespunzNtoare.
>eglarea piaPei $Trtiilor de valoare se eItinde asupra tuturor participanPilor sNi: emitenPi, investitori,
participanPi profesioniQti la piaPa $Trtiilor de valoare, organizaPiile infrastructurii piePei Qi urmNreQte cTteva
obiective de bazN:
R menPinerea ordinii pe piaPN, crearea unor condiPii normale de muncN pentru toPi participanPii piePei!
R protejarea participanPilor piePei de acPiunile frauduloase ale unor persoane sau organizaPii aparte!
R asigurarea unui proces liber Qi desc$is de formare a prePurilor la $Trtiilor de valoare On baza cererii Qi
ofertei!
R crearea unei piePe eficiente care ar stimula activitatea de OntreprinzNtor!
R On unele cazuri, crearea unor piePe noi, susPinerea piePelor Qi structurilor acestora necesare societNPii, a
unor inovaPii Q.a.!
R influenPa asupra piePei cu scopul atingerii unor obiective de ordin social-economic.
6iaPa bursierN americanN, cea mai dezvoltatN Qi perfecPionatN piaPN bursierN din lume, dispune de un sistem
integrat de reglementare care cuprinde urmNtoarele nivele de competenPN:
R naPional (o legislaPie specialN pentru titluri Qi operaPii financiare)!
R paraministerial (un organism de stat cu atribuPii de reglementare8supraveg$ere- Comisia pentru :itluri Qi
OperaPii 4inanciare (#+C) R Qi organe speciale de reglare On state)!
R funcPional (organizaPii R de regulN cu caracter privat R de autoreglementare a piePei, cum sunt bursele de
valori Qi &sociaPia 5aPionalN a 3ealerilor (5).
6rimele = nivele se referN la reglementarea de stat a piaPa $Trtiilor de valoare.
Baza normativN de reglare a piePei $Trtiilor de valoare On #%& s-a format OncN la Onceputul sec. =? la nivelul
statelor sub influenPa diferitor abuzuri Qi escroc$erii, devenite frecvente pe piaPa bursierN. Mn unele state au fost
adoptate legi orientate spre apNrarea intereselor investitorilor, numite deseori Jlegile cerului azuriuK (blue*sk"
la$s). &ceste legi erau destinate preOntTmpinNrii situaPiilor On care investitorul nu cumpNrN nimic, On afarN de aer.
3e regulN, ele stabileau procedura de control asupra emisiunii $Trtiilor de valoare Qi vTnzarea lor On $otarele
statului. 6rima lege de acest fel a fost adoptatN On anul "("" On statul Canzas, iar On "(") legi asemNnNtoare
eIistau deja On == state. 3ar cele mai importante legi privind $Trtiile de valoare au fost adoptate de *uvernul
federal OncepTnd cu anii )?, formTnd baza normativN contemporanN de reglare a piaPa $Trtiilor de valoare On
#%&. ConcepPiile de bazN referitor la reglarea piaPa $Trtiilor de valoare sunt eIpuse On cele 0 legi: 'egea
titlurilor financiare (Securities Act) din "())! 'egea operaPiunilor financiare (Securities Excange Act) din
"()-! 'egea privind $oldingurile On domeniul utilitNPilor publice (,ublic Utilit" -olding #ompan" Act) din
"()1! 'egea privind emisiunea instrumentelor pe datorie (Trust Indenture Act) din "()(! 'egea societNPilor de
investiPii (In(estment #ompan" Act) din "(-? Qi 'egea privind consultanPa financiarN (In(estment Ad(isers Act)
din "(-?.
'egea titlurilor financiare ("())) a fost adoptatN de Congres cu scopul asigurNrii transparenPei depline a
informaPiei privind noua emisiune a $Trtiilor de valoare Qi preOntTmpinarea cra$urilor bursiere, analogice celui
din "(=(-"()=.
'egea include urmNtoarele principii de bazN:
". Cererea de Onregistrare. 'egea cere ca emitentul noii $Trtii de valoare sN Onregistreze emisiunea,
prezentTnd cererea de Onregistrare (registration statement) la Comisia pentru :itluri Qi OperaPii 4inanciare
(Securities and Excange #ommission, #+C). 5u trebuie Onregistrate: $Trtiile de valoare de stat (ale guvernului
federal, statelor Qi municipiilor)! instrumentele utilizate On operaPiunile curente, emise pe un termen mai mic de
=@? zile! orice $Trtii de valoare ale organizaPiilor necomerciale (religioase, de caritate, educative Q.a.), ale
asociaPiilor de Omprumut Qi economii, cooperativelor de fermieri! certificate de trust! poliPele de asigurare! $Trtii
de valoare care se realizeazN On interiorul statului. 5u necesitN o Onregistrare totalN emisiunea publicN cu o
valoare mai micN de 1 mln V.
Cererea de Onregistrare trebuie sN conPinN informaPie de ordin financiar Qi alt gen care ar permite efectuarea
unei analize a $Trtiilor de valoare On vederea aprecierii valorii lor de cNtre investitorii cNrora le se adreseazN.
6entru aceasta investitorilor potenPiali li se prezintN prospectul emisiunii, aQa-numitul JpeQte roQuK R un aviz
preventiv On care se eIpun aspectele de bazN privind emisiunea viitoare. 3ocumentul a fost numit astfel pentru
cN la Onceputul teItului se introduce cu roQu o avertizare asupra faptului cN informaPia inclusN On documentul dat
are un caracter preventiv Qi poate fi modificatN.
+mitentul nu poate Oncepe plasarea $Trtiilor de valoare pTnN On momentul On care #+C nu va aproba cererea
de Onregistrare, procedurN pentru care sunt necesare, de obicei, =? zile.
Cererile prezentate pentru Onregistrare se eIamineazN la 3irecPia finanPelor corporative a #+C. Mnregistrarea
poate fi refuzatN sau poate fi suspendatN (dupN avizul corespunzNtor) dacN s-a constat cN cerea conPine informaPie
neautenticN sau nu conPine referirile necesare. Mnregistrarea este amTnatN pTnN nu sunt introduse modificNrile
respective.
=. 6rincipii, orientate contra fraudelor.
'egea On cauzN interzice transmiterea informaPiei neautentice Qi alte acPiuni de acest fel la vTnzarea $Trtiilor
de valoare. &cest fapt se referN la toate $Trtiile de valoare, dar nu numai la cele care trebuie Onregistrate.
'egea prevede anumite sancPiuni sub formN de amendN pentru OncNlcarea ei: de la 1-"?? mii V pentru
persoanele fizice Qi 1?-1?? mii V pentru persoanele juridice.
'egea operaPiunilor financiare ("()-) a eItins proporPiile reglementNrii de stat a piaPa $Trtiilor de valoare Qi
a creat #+C On calitate de agenPie responsabilN pentru eIecutarea legilor federale despre $Trtiile de valoare.
&ceastN lege a oferit #+C dreptul de a regla activitatea burselor de valori Qi piePelor eItrabursiere pe calea
rNspTndirii cerinPelor de transparenPN a informaPiei privind $Trtiile de valoare aflate On circuit. 'egea cerea
Onregistrarea la #+C atTt a burselor de valori, cTt Qi $Trtiilor de valoare cu care aceasta tranzacPioneazN. &u fost
puse On afara legii manipulNrile cu $Trtiile de valoare, au fost introduse limite asupra vTnzNrilor fNrN acoperire,
asupra cumpNrNrii $Trtiilor de valoare pe credit, asupra tranzacPiilor cu $Trtii de valoare proprii, efectuate de
insaideri.
'egea stabilea un Qir de principii, referitor la:
".Mnregistrarea $Trtiilor de valoare JlistateK. 'egea eItinde sfera de acPiune a principiului de transparenPN
a informaPiei. 4iecare companie, $Trtiile de valoare ale cNrora se coteazN la bursN, trebuie sN se Onregistreze la
#+C Qi sN-i prezinte dNri de seamN trimestriale Qi anuale care pun On evidenPN informaPie financiarN Qi de alt gen
necesarN investitorilor. Cele mai rNspTndite dNri de seamN R dNrile de seamN anuale 4orm "?-F Qi trimestriale
4orm "?-L. Mn practicN, dupN primirea acordului bursei includerea $Trtiilor de valoare On listing, copia acestui
acord se trimite la #+C. Mnregistrarea la #+C se considerN efectuatN dupN )? zile dupN primirea acestui
document R numai atunci pot Oncepe tranzacPiile cu $Trtiile de valoare On cauzN la bursN.
Conform modificNrilor la 'egea titlurilor financiare ("(0-) cerinPe de acelaQi fel OnainteazN Qi companiilor
$Trtiile de valoare ale cNrora circulN pe piaPa eItrabursierN dacN activele acestor companii alcNtuiesc " mln V, iar
numNrul de acPionari este mai mare de 1??, dar mai mic de @1?. +miterea proIi, a regulamentului cu privire la
insaideri, cererea de Onregistrare care anterior se refereau doar la $Trtiile de valoare cu circuit la bursN au fost
eItinse Qi asupra $Trtiilor de valoare cu circulaPie pe piaPa eItrabursierN.
nformaPia prezentatN este analogicN celei din cererea de Onregistrare a emisiunii. :rebuie de Pinut cont de
faptul cN ambele legi eIpuse sunt documente sinestNtNtoare, de aceea Onregistrarea $Trtiilor de valoare conform
unei legi, nu eIclude Onregistrarea lor conform acestei legi.
:oatN informaPia prezentatN la #+C este accesibilN publicului larg R cu ea poate face cunoQtinPN gratis orice
persoanN care vine On sala de informaPii a #+C la Uas$ington sau la 3irecPia regionalN. Mn anii (? a fost introdus
sistemul +3*&> (Electronic &ata gatering Anal"sis and .etrie(al S"stem) care permite transferul la #+C a
informaPiei necesare prin canale telefonice. CNtre anul "((- la sistemul electronic de transmitere a informaPiei
de cNtre emitenPi au trecut "? mii din "- mii de emitenPi-clienPi ai #+C, iar On "((0 a avut loc trecerea totalN la
acest sistem.
=. 6rincipiile referitor la JinsaideriiK companiilor listate.
'egea cere ca JinsaderiiK (conducNtorii, directorii Qi dePinNtorii a mai mult de "?H din acPiunile companiei)
sN prezinte regulat la #+C Qi bursa de valori respectivN a informaPiei despre numNrul $Trtiilor de valoare pe care
le dePin Qi operaPiunilor cu $Trtiile de valoare a acelor emitenPi, a cNror persoane afiliate sunt. 6entru limitarea
fraudelor rezultate din utilizarea informaPiei interne legea cere ca J insaideriiK sN comunice companiilor lor
veniturile pe care le-au obPinut de la vTnzarea-cumpNrarea $Trtiilor de valoare On ultimele 0 luni. 'or li se
interzice practica JvTnzNrilor scurteK sau vTnzNrilor fNrN acoperire (sort selling) a $Trtiilor de valoare a
companiilor lor.
). Mnregistrarea burselor de valori, broDerilor Qi dealerilor.
'egea prevede Onregistrarea la #+C a burselor de valori, broDerilor Qi dealerilor care lucrezN pe piaPa
eItrabursierN. >egulile bursei, Onregistrate la #+C, nu trebuie sN admitN eIecutarea tranzacPiilor On mod necinstit
Qi neec$itabil de cNtre membrii sNi, iar bursa OnsNQi trebuie sN aibN drepturi depline pentru a suspenda sau
eIclude din membrii bursei pe cei care Oi OncalcN regulile. #+C este On drept sN controleze respectarea de cNtre
burse a acestor cerinPe. Mn general, On #%& funcPioneazN un sistem de autoreglare, iar #+C apare On calitate de
organ de control.
Mn conformitate cu 'egea 2alone< ("().), prin care s-au introdus un Qir de completNri la 'egea
operaPiunilor financiare, a fost creatN &sociaPia 5aPionalN a 3ealerilor $Trtiilor de valoare (5, National
Association of Securities &ealers). 3in 5 fac parte aproape toate firmele de dealer care efectueazN
tranzacPii pe piaPa desc$isN. 2ajoritatea firmelor privesc calitatea de membru ca una obligatorie, deoarece la
intrarea On asociaPie ei obPin posibilitatea Onc$eierii tranzacPiilor cu alPi membri ai acestei organizaPii la un
comision mult mai mic, decTt On cazul operaPiunilor cu companii care nu fac parte din 5. Mn prezent, toate
firmele care nu fac parte din 5 fac obiectul reglNrii nemijlocite de cNtre #+C. 3eoarece #+C din punct de
vedere juridic este On drept sN anuleze Onregistrarea 5, ea are aceeaQi autoritate asupra acestei asociaPii, ca Qi
asupra burselor de valori #+C.
#+C are dreptul de a refuza acordarea licenPei pentru efectuarea operaPiunilor de broDer-dealer sau de a
eIclude firma din membrii 5 sau a bursei de valori dacN dupN investigaPiile efectuate de ea s-a confirmat
faptul de escroc$erie sau fraudN.
-. Controlul asupra activitNPii comerciale.
Conform legii On cauzN #+C eIercitN controlul asupra metodelor de tranzacPii cu $Trtiile de valoare la burse
Qi pe piaPa eItrabursierN. 'egea prevede limitarea vTnzNrilor fNrN acoperire Qi OnainteazN cerinPe privind mNrimea
minimN a capitalului propriu On raport cu pasivele firmelor de broDeri-dealeri. >egula din urmN este destinatN
pentru reducerea pericolului falimentNrii lor, fapt care ar pune On pericol mijloacele clienPilor Qi $Trtiilor de
valoare a lor. Mn vederea respectNrii cerinPelor eIpuse, #+C efectueazN periodic controlul controlul firmelor de
broDeri-dealeri.
'egea interzice manipularea prePurilor pe piaPN R cunoscutele vTnzNri fictive ($as sales) R cumpNrarea Qi
vTnzarea simultanN a $Trtiilor de valoare pentru crearea iluziei de activitate pe piaPN Qi ordinele care se
compenseazN reciproc (matced orders) R Onc$eierea de cNtre = agenPi a tranzacPiei la un preP dinainte stabilit cu
scopul modificNrii situaPiei pe piaPN On favoarea lor.
Orice persoanN care a procurat mai mult de 1H din acPiunile corporaPiei, este obligat sN prezinte On decurs
de "? zile #+C informaPia referitor la tranzacPia eIecutatN.
1. 3reptul consiliului directorilor #istemului 4ederal de >ezerve (4+3) de a stabili mNrimea marjei, care
reglementeazN mNrimea maIimN a creditului pe care bNncile Qi broDerii Ol pot oferi la cumpNrarea $Trtiilor de
valoare listate. :imp de mulPi ani norma marjei de acoperire On #%& alcNtuieQte 1?H (pentru comparaPie: On anii
)?--? ea ajungea pTnN la "??H, adicN practica tranzacPiilor pe credit era interzisN). #+C are obligaPia de a
urmNri respectarea de cNtre broDeri Qi dealerilor a prevederilor 4+3.
'egea operaPiunilor financiare din "()- cu modificNrile ulterioare OmpreunN cu 'egea titlurilor financiare
din "()) formeazN pTnN On prezent baza legislaPiei care aparN interesele participanPilor la piaPa $Trtiilor de
valoare.
%rmNtoarea lege privind $Trtiile de valoare aprobatN de *uvernul federal a fost 'egea privind $oldingurile
On domeniul utilitNPilor publice (,ublic Utilit" -olding #ompan" Act) din "()1 care Onainta cerinPa de
Onregistrare a companiilor de $olding la #+C.
'egea privind emisiunea instrumentelor pe datorie (Trust Indenture Act) din "()( regla procedura de
emisiune a obligaPiunilor de cNtre corporaPii.
'egea societNPilor de investiPii (In(estment #ompan" Act) din "(-? a fost adoptatN pentru apNrarea
intereselor investitorilor care cumpNrau acPiunile societNPilor de investiPii. #ocietatea de investiPii este o
companie care obPine mijloace bNneQti din vTnzarea acPiunilor sale investitorului public Qi utilizeazN aceste
mijloace pentru procurarea $Trtiilor de valoare a altor companii. nvestitorul, cumpNrTnd acPiunile societNPii de
investiPii efectueazN simultan o plasare indirectN de capital Ontr-o mulPime de acPiuni.
+IistN = tipuri de societNPi de investiPii: de tip Onc$is, care emit On circulaPie un numNr limitat de acPiuni
proprii Qi de tip desc$is care, dimpotrivN, nu au limite la vTnzarea acPiunilor sale. 4orma cea mai rNspTnditN a
societNPilor de investiPii tip desc$is o reprezintN fondul mutual.
'egea societNPilor de investiPii din "(-? a stabilit reguli Qi proceduri de activitate pentru societNPile de
investiPii Qi a Omputernicit oficial #+C sN regleze activitatea lor. Conform legii On cauzN societNPile erau obligate
sN se Onregistreze la #+C Qi sN respecte condiPiile determinate de transparenPN a informaPiei. Mn "(@? On lege au
fost introduse un Qir de modificNri care interziceau societNPilor de investiPii sN plNteascN onorarii foarte mari
consultanPilor Qi sN preia comisioane mari de la cumpNrNtorii acPiunilor lor. 'egea avea scopul de a proteja
investitorul individual de informaPia incorectN Qi8sau neautenticN, de c$eltuielile eIcesive sub forma onorariului
plNtit consultanPilor fondului Qi direct R sub forma comisioanelor la cumpNrarea acPiunilor societNPii de investiPii.
'egea privind consultanPa financiarN (In(estment Ad(isers Act) din "(-? a fost adoptatN On vederea apNrNrii
investitorilor de eventualele cazuri de fraudN Qi escroc$erie a consultanPilor investiPionali angajaPi de investitori
On scopul proiectNrii unei decizii profesioniste de plasament a banilor. Conform legii On cauzN consultanPii
financiari trebuie sN prezinte informaPia necesarN despre calificarea profesionalN, precum Qi despre plasamentele
recomandate de ei. 3e asemenea, consultanPii financiari sunt obligaPi sN se Onregistreze la #+C Qi sN-i prezinte
acesteia dNri de seamN periodice referitor la activitatea lor. 2odificarea introdusN On lege On anul "(0? a oferit
#+C dreptul de revocare a licenPei consultanPilor financiari care OncalcN prevederile acestei legi. 3ar legea nu
garanteazN competenPa consultanPilor! ea oferN doar un ajutor investitorului de a se proteja contra fraudelor Qi
OncNlcarea eticii profesionale a consultanPilor respectivi.
2odificNri la legile privind $Trtiile de valoare din "(@1.
Mn "(@1 Congresul a revizuit legislaPia privind $Trtiile de valoare, cerTnd ca #+C On colaborare cu
participanPii profesioniQti la piaPa $Trtiilor de valoare sN creeze un sistem competitiv de tranzacPii cu $Trtiile de
valoare. 3eQi problema a fost pusN On faPa ramurii de specialitate On mod general, #+C c$iar On acelaQi an ("(@1)
a anulat sistemul comisioanelor fiIe, eIistent pTnN atunci, astfel punTnd Onceputul plNPii comisioanelor fleIibile
broDerilor. 3ar aceastN trecere s-a produs Qi datoritN presiunii concurenPiale eIercitate asupra burselor de cNtre
alte piePe organizate, On primul rTnd 5&L.
&nularea comisioanelor fiIe a creat o concurenPN puternicN pe piaPN Qi a contribuit la reducerea c$eltuielilor
legate de efectuarea tranzacPiilor pentru investitorii de proporPii, OntrucTt pentru ei cotele de comision s-au
micQorat, On timp ce pentru micii investitori s-au mNrit.
2odificNrile legislative din "(@1 au eItins Qi controlul #+C asupra 6alatelor de clearing, introducTnd
cerinPa de Onregistrare a acestora.
3e asemenea, On faPa #+C a fost pusN problema creNrii unui sistem naPional de tranzacPii cu $Trtiile de
valoare (National Market S"stem). Ca urmare a acestui fapt On "(@. a fost creat sistemul de tranzacPii interpiePe
(Intermarket Trading S"stem).
".1. /E1 2 autoritate principal3 a pie.ei financiare
>olul principal al autoritNPii de supraveg$ere a piePei financiare R reprezintN de unul sau mai multe
organisme R asigurN protecPia intereselor investitorilor, ale publicului On domeniul operaPiunilor financiare. 3in
acest punct de vedere se urmNresc = obiecte de bazN. Mn primul rTnd, impunerea unor norme de informare a
publicului, obligatorii pentru cei care participN la piaPN Qi, Onainte de toate, pentru firmele ale cNror titluri sunt
tranzacPionate. 3ar obligaPii specifice revin Qi societNPilor financiare care acPioneazN pe piaPa primarN Qi pe cea
secundarN, ca Qi instituPiilor Qi mecanismelor prin care aceste titluri se negociazN (burse sau piePe O:C). +ste de
remarcat faptul cN principiul director al supraveg$erii On acest domeniu este cel al transparenPei perfecte Qi nu al
valorii investiPionale a titlului. &ceasta OnseamnN cN firmele care pun titluri On vTnzare publicN trebuie sN se
conformeze Ontru totul cerinPelor de informare precise de autoritatea piePei, On caz contrar ele nefiind admise la
piaPa primarN, respectiv secundarN. 3acN aceste condiPii sunt OnsN Ondeplinite, revine investitorului sarcina sN
analizeze oportunitatea plasamentului On titlurile respective Qi sN-Qi asume sau nu riscul afacerii.
6e de altN parte, autoritatea piePei stabileQte normele pentru activitatea profesionalN a societNPilor financiare
Qi agenPilor de bursN, astfel OncTt aceQtia sN-Qi OndeplineascN atribuPiile cu stricta respectare a intereselor clienPilor
lor! On particular sunt interzise o serie de practici cu caracter fraudulos la care ar putea recurge societNPile sau
agenPii de bursN pentru a obPine profituri prin deformarea realitNPilor piePei sau folosirea On interes propriu a
informaPiilor confidenPiale de care dispun (aceastN din urmN situaPie fiind cunoscutN sub denumirea de insider
trading).
'egea titlurilor financiare din "()) (Securities Act) atribuie funcPiile de supraveg$ere profesionalN a
piePelor Qi a societNPilor ce sunt cotate la bursN On #%& pentru #ecurities +Ic$ange Comission (#+C)
supranumitN Jjandarmul bursier cu puteri deplineK. Comisia pentru :itluri Qi OperaPiuni 4inanciare (#+C), ca
autoritate principalN a piePei financiare, are rolul de a asigura administrarea legilor federale On domeniu Qi de a
garanta interesele investitorilor. Mn acest sens, 'egea din "()- (Securities Excange Act), care a dus la crearea
#+C, prezintN organizarea Qi atribuPiile acestui organ de stat de supraveg$ere financiarN. Comisia este compusN
din 1 comisari, numiPi de 6reQedintele #%&, cu acordul #enatului, pe un termen de 1 ani. &nual, eIpirN
mandatul unui membru. Comisarii alcNtuiesc un organ colegial Qi dePin funcPii de conducere eIecutivN a
Ontregului aparat al comisiei.
#+C este alcNtuitN din "" direcPii funcPionale (di(isions), 0 secPii (offices) Qi ( direcPii regionale (&tlanta,
Boston, C$icago, 3enver, 4ort-Uort, 'os-&ngeles, 5e,-BorD, #ietl, 6$iladelp$ia). 5umNrul total al
funcPionarilor, inclusiv personalul de deservire atinge cifra de =@?? persoane, dintre care mai mult de 0?H sunt
juriQti.
Cele mai mari subdiviziuni ale #+C sunt:
3irecPia finanPe a corporaPiilor care eIamineazN dNrile de seamN Qi documentele prezentate de companii.
#copul ei principal Ol constituie rNspTndirea standardului de transparenPN a informaPiei.
3irecPia reglementarea piePei are funcPia de a controla bursele de valori Qi instituPiile investiPionale, lucrTnd
On strTnsN legNturN cu direcPiile regionale.
3irecPia management investiPional Qi aplicarea legii determinN OncNlcNrile grave a legislaPiei privind $Trtiile
de valoare Qi prezintN materialele corespunzNtoare On /udecatN pentru intentarea unui proces. &menzile stabilite
de /udecNtorie la prezentarea materialelor respective de cNtre #+C, care alcNtuieQte On ultimul an circa =??-=1?
mln V anual, se transferN On bugetul federal al #%&
#+C este o organizaPie bugetarN, finanPatN din mijloacele bugetului federal. Mn acelaQi timp, #+C OncaseazN
o anumitN taIN de la Onregistrarea prospectului de emisiune (?,?=H din valoarea emisiunii)! tranzacPiile cu
$Trtiile de valoare la burse (bursa plNteQte ?,?)H din valoarea totalN a tranzacPiilor)! tranzacPiile cu $Trtiile de
valoare pe piaPa eItrabursierN (broDerul plNteQte ?,?)H din valoarea acPiunilor vTndute).
".. 4urse de valori 5i *A/6 2 organisme de autoreglare a pie.ei financiare a /(A
4enomenul, prin care o serie de atribuPii de reglementare Qi supraveg$ere sunt delegate de autoritatea
centralN cNtre bursele propriu-zise, poartN denumirea de autoreglementare. &stfel, On #%&, #+C a delegat
burselor competenPe de control asupra tranzacPiilor cu titlurile cotate pe aceste piePe, din "(@1 ea a delegat, de
asemenea, dreptul de control al tranzacPiilor pe piaPa O:C cNtre &sociaPia 5aPionalN a 3ealerilor de :itluri
(National Association of Securities &ealers, 5), o organizaPie privatN a firmelor de broDeri8dealeri.
&sociaPia dealerilor profesioniQti nu numai cN a contribuit la implementarea sistemului de autoreglementare, dar
a Qi simplificat considerabil activitatea pe piaPa eItrabursierN, creTnd sistemul automatizat de cotare R
5&L. 3in punctul de vedere a investitorului individual, 5 a creat un mecanism comod , deoarece
sistemul informaPional uQureazN Onc$eierea tranzacPiilor Qi cNutarea cotNrilor pe piaPa eItrabursierN.
3eseori, controlul efectuat de cNtre organizaPiile de autoreglementare se dovedeQte a fi mult mai strict Qi
mai eficient, decTt controlul efectuat de organele de stat. %neori, OncNlcarea regulilor stabilite de cNtre
organizaPiile de autoreglementare este OnsoPitN de retragerea calitNPii de membru la 5 sau la bursele de
valori, care, de fapt, semnificN interzicerea efectuNrii tranzacPiilor cu $Trtiile de valoare.
%na din funcPiile bursei de valori ca organ de autorelementare o constituie controlul asupra Ondeplinirii de
cNtre toPi membrii ei a regulilor cinstite de joc pe piaPa bursierN stabilite de cNtre ea prin #tatut Qi >egulament Qi,
de asemenea, respectarea tuturor legilor #%& privind $Trtiile de valoare, inclusiv a prevederilor eIpuse On 'egea
operaPiunilor financiare ("()-) referitor la utilizarea informaPiei interne On tranzacPiile cu $Trtiile de valoare.
Mn acest sens, cTPiva funcPionari ai 5B#+, aflaPi Ontr-o OncNpere special amenajatN, urmNresc devierile On
modificarea cursurilor acPiunilor. 'a o sc$imbare bruscN a prePului sau volumului vTnzNrilor pentru o acPiune
sau alta computerul produce un semnal sonor, dupN care urmeazN sN fie clarificate cauzele acestor modificNri
neaQteptate ( de eIemplu, avizul despre plata dividendelor sau publicarea desc$isN a informaPiei despre planurile
companiei). Mn lipsa unor motive Ontemeiate, funcPionarii bursei au dreptul de a cere conducerii bursei Oncetarea
tranzacPiilor cu $Trtiile de valoare respective.
Bursa de valori, On calitatea sa de organ de autoreglementare, manifestN o atitudine serioasN asupra
problemelor On cauzN, fapt care contribuie la menPinerea unor reguli cinstite de joc pe piaPa bursierN.
$ia.a 9alorilor mobiliare :n ;aponia.
1. $articularit3.ile capitalului ac.ionar.
6iaPa valorilor mobiliare a /aponiei ocupN locul = pe arenN mondialN dupN #%&. Capitalizarea bursierN generalN
a /aponiei constituie aproIimativ "81 din capitalizarea mondialN.
6iaPa acPiunilor On /aponia se deosebeQte mult de celelalte piePi din lume. Conform princiilor
generale de dezvoltare a piePelor de capital capitalul acPionar este dezvoltat mai mult On acele
state, care acordN acPionarilor companieilor sale mai multe drepturi. 3in aceatN cauzN On #%& Qi
2area Britanie piaPa acPiunilor este mult mai dezvoltatN ca piaPa de capital din 4ranPa,
*ermania, /aponia. Mn /aponia, On comparaPie cu alte state interesele Qi drepturile acPionarilor
sunt mai puPin apNrate de stat Qi sunt foarte multe obstacole pentru investitori On promulgarea
iniPiativei sale. Mn comparaPie cu corporaPiile americane, care sunt obligate sN prezinte
acPionarilor sNi dNri de seamN trimestriale, corporaPiile japoneze prezintN aceste informaPii
acPionarilor sNi o datN On jumate de an Qi informaPia este foarte succintN.
&dunNrile generale ale acPionarilor sunt o simplN formalitate Qi un acPionar care dePine un procent mic de acPiuni
se limiteazN la drepturile unui simplu creditor al societNPii On cauzN, On timp ce pOrg$iile reale de conducere sunt
On mOinile consiliului de directori Qi conducerii societNPii, pe cOnd On #%& peste jumate din acPiunile plasate sunt
proprietate a persoanelor fizice, scopul cNrora este obPinerea dividendelor cOt mai mari. Mn /aponia OnsN,
acPionarii de bazN sunt corporaPii mari Qi dePinerea acPiunilor prevedealte scopuri decOt simpla primire a
dividendelor. <e scopuri deobicei sunt: menPinerea relaPiilor dintre investitori Qi conducerea societNPii Qi
deseori procurarea acPiunilor de cNtre douN companii concomitent de la una alteia este legatN de eIistenPa unor
relaPii amicale On afaceri. 3in acestN cauzN, dacN On #%& un acPionar OQi vinde acPiunile ca urmare a scNderii
cursului acesteia, atunci On /aponia On aceleaQi condiPii acPionarul nu va Ontreprinde aceleaQi mNsuri, dorind sN
rNmOnN On aQa fel On relaPii bune cu compania acPiunile cNreia le dePine.
6entru a OnPelege specificul acestor relaPii este necesar de analizat evoluPia economiei /aponiei de la finele sec "(
pOnN On prezent: 6oziPiile de control On economia acestuii stat la finele secolului trecut erau On mOinile unor
grupuri financiare numite JdzaibazuK R $oldinguri, care aparPineau cOtorva familii auto$tone, care la rOndul sNu
au desfNQurat o politicN mai activN Qi mai agresivN de eIpansiune comparativ cu cu alPi proprietari Qi bucurOndu-
se de o puternicN susPinere a statului. 6iaPa valorilor mobiliare organizatN (bursa de valori) a apNrut ceva mai
tNrziu, era foarte slab dezvoltat din cauza cN nu satifNcea cerinPelor dzaibazu, care aveau sub control bNncile Qi
alte instituPii financiare. &bia dupN anii )? ai sec =? $oldingurile japoneze au fost obligate sN plasaze acPiuni On
rOndurile unuio cerc larg al investitorilor, cu toate acestea multe din $oldinguri tindeau de a rNmOne societNPi
Onc$ise pentru populaPie. +fectiv piaPa valorilor mobiliare On /aponia On OnPelesul de azi a apNrut dupN al doilea
rNzboi mondial. &dministraPia americanN ocupaPionistN a lic$idat $oldingurile Qi au contribuit la ac$iziPionarea
acPiunilor acestora de masele largi ale populaPiei. Mn "(-. parlamentul PNrii aprobN 'egea privind valorile
mobilisare Qi bursele de valori, creat On baz legigislaPiei americane.
&cPionari ai companiilor japoneze au devenit cetNPenii acestui stat cNrora la finele anilor -? le aparPineau peste
@?H din totalul capitalului acPionar al PNrii. &ceastN perioadN a fost unicN On istoria acestui stat, din punct de
vedere a ponderii capitalului acPionar ce revine maselor largi.
4oarte curOnd OnsN corporaPiile au ocupat vec$ile poziPii prin ac$iziPionarea acPiunilor proprii de la acPionari, dar
dat fiind faptul cN comparativ cu #%& corporaPiile japoneze nu au dreptul de a ac$iziPiona acPiunile proprii Qi a
crea $oldinguri financiare, acestea au Onceput a practica activitate de dePinere recipNrocN a acPiunilor. Mn ultimul
timp On /aponia se observN o tendinPN de creQtere treptatN a numNrului acPionarilor Qi constituie aproIimativ =-
mln pers, cu toate acestea =1H din acPiunile Onregistrate pe piaPN devin 0 acPionari- grupuri financiar-industriale,
- din care sunt uirmaQi ai dzaibazu.
BNncile joacN un rol primordial On economia /aponezN R =?H din capitalul acPionar al statului. %n loc deosebit
joacN Banca industrialN a /aponiei. Conducerea acestei bNnci intrN On componenPa consiliului de directori a peste
"?? corporaPii de proproPii din /aponia, acPiunile cNrora se coteazN la BA:oD<o, banca este acPionarul pricipal a
peste 0?? corporaPii. BNncile comerciale formeazN baza grupurilor financiar-industriale, lor le revine peste "?H
din capitalul acPionar al PNrii.
Companiilor de asigurare deasemeni le revine peste "0H din capitalul acPionar, trusturile investiPionale dePin
peste -H. Cota instituPiilor fefinanciare constituie peste =1H. Cota investitorilor strNini pentru ultimii ani are
tendinPN stabilN de scNdere.
6OnN On anii .? emisiunea acPiunilor nu juca rol deosebit On finanParea necesitNPilor corporaPiilor, caestea fiind
satisfNcute prin intermediul creditelor bancare pe termen lung. 'a finele anilor .? creQterea prePurilor acPiunilor
companiilor auto$tone a contribuit la sporirea interesului faPN de emisiunile de valori mobiliare, dar nu pentru
mult timp. CNderea cursurilor acPiunilor (anii (?-(=) a dus la micQorarea volumelor emisiunilor de aproape ==
ori.
'a momentul actual emisiunea acPiunilor nu joacN rolul primordial On finanParea activitNPii societNPii Qi constituie
doar ?,@H din suma tuturor investiPiilor.
&cPiunile se emit de regulN cu valoare nominalN, majoritatea fiind ordinare Qi nu preferenPiale, nominative Qi nu
la purtNtor (la burse de valori se coteazN doar cele nominative).
. $articularit3.ile pie.ei obliga.iunilor.
3upN volumul piePei /aponia cedeazN doar #%&. 6iaPa obligaPiunilor On /aponia este prezentatN de obligaPiuni de
stat (-?H), obligaPiuni bancare (=@H), obligaPiuni corporative (")H), obligaPiuni emise de instituPii de stat
(""H), obligaPiuni emise de minicipalitNPi (@H).
2ajoritatea obligaPiunilor de stat se emit pe termen de =,1,"?,=? ani Qi deobicei se calificN ca pentru construcPii
(finanParea obiectelor din sfera socialN) Qi obligaPiuni pentru finanParea deficitului bugetar. &ceastN clasificare nu
se rNsfrOnge asupra circulaPiei lor pe piePele primare Qi secundare.
ObligaPiunilor pe termen lung R pOnN la "? ani R le revine peste @-H din datoria de stat Qi peste
(1H din circuitul pe piaPa secundarN. #e emit lunar cu plata cuponului de = ori pe an.
ObligaPiunile pe termen foarte lung R peste =? ani, se emit trimestrial, se plaseazN prin inetrmediul licitaPiilor, cu
plata cuponului de = ori pe an.
ObligaPiunile pe termen mediu R de la =-1 ani, se emit lunar obligaPiuni de doi ani cu cupon, care se plaseazN
prin inetrmediul licitaPiilor, Qi obligaPiuni de 1 ani cu discont, care se plaseazN prin intermediul sindicatelor de
under,riteri, cu plata cuponului de = ori pe an. 6iaPa secundarN nu este dezvoltatN din cauza cN sunt procurate de
persoane fizice Qi trusturi investiPionale care le Pineau pOnN la scadenPN.
Cambiile trezoreriale pe termen scurt se emit pe termen ) Qi 0 luni prin intermediul licitaPiilor lunare. 2inisterul
4inanPelor emite Qi cambii financiare pe termen de = luni pentru acoperirea deficitului bugetar curent.
6iaPa secundarN a obligaPiunilor de stat este eItrabursierN ((1H), cu toate cN obligaPiunile pe termen lung Qi
foarte lung se coteazN la BA:oD<o. #e emit de obicei nominative ((@H), dar Qi la purtNtor. >egistrul
dePinNtorilor este Pinut de Banca /aponiei. #unt valori mobiliare nematerializate, Qi decontNrile se efectuiazN cu
participarea conturilor 3+6O (depozitare), desc$ise On unul din bNncile de clearing.
Mn /aponia deasemeni se emit:
- obligaPiuni euroieni R emise peste $otare /aponiei, dar eIprimate On ieni Qi pot fi procurate Qi de investitorii
japonezi. Cuponul se ac$itN" datN pe an.
- ObligaPiuni J#amuraiK R emise pe teritoriul /aponiei de companii strNine.
- ObligaPiuni J3aimioK R emise pe teritoriul /aponiei de companii transnaPionale.
2alori mobiliare derivate
3in "(.1 la BA: a Onceput tranzacPionarea contractelor futures pe termen de "? ani, rotaPia zilnicN a acestora
constituie 1? ??? contracte la suma de peste 1 trln <eni. MncepOnd cu anii (? la BA: au Onceput tranzacPii cu
options la contracte futures, obiectul cNrora sunt obligaPiunile pe termen de "? ani. 'a :44+ (Bursa
internaPionalN a futures financiare de la :oD<o) mNrimea unui contract constituie "??mln <eni, rotaPia On bursN R
0? ??? contracte. Options pe acPiuni se tranzacPioneazN la BA din OsaDa.
Options pe indici bursieri - BA:.
6iaPa valorilor mobiliare dertivate OTn /aponia este la un mai redus de dezvoltare ca On #%& Qi 2area Britanie.
3. Institu.iile financiare 5i bursele de valori.
'egea privind valorile mobiliare Qi burselel de valori ("(-.) aprobatN sub influienPa administraPiei americane
prevedea interzicerea bNncilor efectuarea operaPiunilor de broDeraj Qi dealer pe piaPa de capital cu valori
mobiliare, acestea fiind practicate de casele investiPionale Qi companiile broDer-dealer, care deja eIistau la
momentul de referinPN dar nu jucau un rol Onsemnat pe 6A2. 3in cauza cN piaPa acPiunilor practicv nu era
dezvoltatN Qi afacerile cu acPiuni erau considerate neprestigioase, oamenii JsoliziK mergeau la bNnci pentru aQi
rezolva problemele financiare. 3emocratizarea piePei acPiunilor a sc$imbat radical situaPia, pe piaPN au apNrut
companii, scopul cNrora era efectuarea operaPiunilor cu valori mobiliare, On rezultat ocupOnd un loc foarte
important On economie.
6e piaPa valortilor mobiliare On /aponia se practicN urmNtoarele tipuri de activitNPi, care trebuie licensate de stat,
prin intermediul 2inisterului 4inanPelor:
- &ctivitate de dealer
- &ctivitate de broDeraj
- &ctivitate de urder,riting
- +fectuarea operaPiunilor financiare cu pac$ete mici de titluri Ontre investitorii particulari.
2ajoritatea companiilor din domeniu dePin licenPe pentru mai multe tipuri de activitate, cele de proporPii pentru
toate -. %ltimelor le este stabilitN mNrimea minimN a capitalului propriu R )? mln V. Mn total On /aponia activeazN
peste =?? companii, cele mai mari OnsN sunt -: J2area pNtrimeK R 5omura, 3aiva, amaci, 5iDDo R le revine
peste )0H din toate operaPiunile cu acPiuni, dar cu cumularea companiilor fiice R peste 1?H.
6iaPa acPiunilor On /aponia On majoritate este bursierN. 6rincipalele burse sunt situate On . oraQe: :oD<o, OsaDa,
5ago<e, Fioto, Eirosima, 4uDuoDe, 5iigate, #apporo. Cota BA din :oD<o constituie .?H din rotaPia capitalului,
OsaDa R "1H.
BA: a fost fondatN On ".@. On baz bursei de mNrfuri specializatN pe negocierea orezului. 6OnN la Onc$iderea
BA: din "(-) regulile de tranzacPionare pe piaPa valorilor mobiliare Qi a celor de mNrfuri prin nimic nu se
deosebeau. 6OnN On "(-) BA: era o organizaPie comercialialN care urmNrea obPinerea profiturilor, iar reapNrutN
On "(-( Qi-a modificat statutul.
2embri ai bursei pot fi doar persoane juridice, companii-broDer-dealer, componenPa cNrora comform statutului
bursei este de "=- companii: "=) din care sunt membri regulari, Qi " este saitori R efectuiazN operaPiuni On bursN
prin intermediul persoanelor ce-l reprezintN. 2embrii regulari efectuiazN operaPiuni de bropDeraj Qi dealer,
saitori OnsN efectuiazN operaPiuni de intermediere On tre mebrii regulari R funcPiile acestora se aseamNnN cu ale
specialiQtilor de la 5B#+, dar saitori nu pot efectua operaPiuni din cont propriu. 2etoda de bazN de
tranzacPionare este negocierea prin strigare, cursul de desc$idere a piePei se stanbileQte de saitori On baz cererilor
de cumpNrare-vOnzare. Ordinele sunt transmise On bursN din companiile de broDeraj prin telefon de obicei, sau
apar pe terminalele compiuterelor , care apoi sunt transmise colaboratorilor companiilor care le-au trimis. 6entru
pac$ete mici de titluri (pOnN la )??? acPiuni) la BA: a fost OntrodusN din "((? sistema automatizatN de
tranzacPionare a acestora de cNtre saitori, care Qi le citaPionau.
'a Bursa de Aalori din :oD<o titlurile sunt cotate On douN secPii: " Qi a =. 6entru acPiunile secPiei = este folositN
sistema automatizatN CO>+# R pentru efectuarea negocierilor.
BA: este una din puPinele burse, care mai practicN comisioane fiIe, cauzOnd un nivel sporit al profitabilitNPii
companiilor investiPionale din /aponia. 3in "((- OnsN comisioanele fiIe au fost anulate pentru tranzacPiile de
proporPii la sume de peste " mlrd. Beni.
ndicii de bazN ai 6A2 On /aponia sunt:
- 5iDDe< include media ponderatN a cursurilor ==1 acPiuni din prima secPie a BA: ("(1?).
- ndicele clasic al /aponiei este :opiI- baza de calcul "(0., se calculeazN pentru toate acPiunile secPiei ".
#istemul de clearing Qi decontNri, dat fiind faptul cN la BA: se coteazN doar acPiuni nominative (obligaPiunile
pot fi atOt nominative cOt Qi la purtNtor), certificatele acestora nu pot fi scoase dupN $otarele PNrii Qi rezidenPii sunt
impuQi sN le pNstreze On una din bNncile /aponiei sau companie ce se ocupN de A2.
:ranzacPiile pot fi efectuate:
- eIecutarea, perfectarea obiQnuitN a tranzacPiei R :Y) R ((H din tranzacPii.
- OperaPiuni de casN R livrarea A2 Qi ac$itarea contravalorii tranzacPiei se efectuiazN la :Y? sau :Y"
- Mn baza unor acorduri speciale tranzacPia poate fi perfectatN pOnN la :Y"-.
BA din /aponia sunt nu numai spaPiu de tranzacPionare dar Qi siste,e de decontNri Qi clearing. 6entru efectuarea
tranzacPiilor cu acPiuni fiecare bursN desc$ide conturi speciale On cadrul Centrului 3epozitar al /aponiei R
/+C ("(.-).
". 8eglementarea $9M.
Mn /aponia pe parcusul timpului s-a creat o sistemN de reglementare On douN nivele:
- statul (2inisterul 4inanPelor).
- OrganizaPiile de autoreglementare.
Mn "(-. On baza eIperienPei #%& s-a creat Comisia privind valorile mobiliare Qi bursele, OnsN dupN "(1" a fost
dizolvatN Qi Omputernicirile ei au fost preluate de 2inisterul 4inanPelor, care este foarte strOns legat de sectorul
privat al economiei (eIistN tradiPia On baza cNreia orice funcPionar de stat On /aponia ajungOnd la vOrsta pensionarN
R 11 ani, la dorinPN poate primi o funcPie foarte bine remuneratN On societNPile private, ca bonus pentru anii de
activitate On sectiorul de stat R sferN mai puPin remuneratN).
6e lOngN 24 activeazN Comisia privind A2 Qi BA, care este formatN din =? specialiQti, nemijlocit din sfera
industriei A2, numiPi de 24 pe termen de ) ani. 4uncPia de bazN a acestei Comisiei R Onaintarea modificNrilor
fie completNrilor legislaPiei privind 6A2, din iulie"(@= R criza 6A2/ R a scos la ivealN mari OncNlcNri,
manipulNri, folosirea informaPiei confidenPiale R s-a creat o nouN comisie, funcPiile de bazN a cNreia sunt
supraveg$erea Qi controlul piePei (este persoanN afiliatN a 24). Comisia A2BA regelementeazN piaPa, 24 R
activitatea participanPilor.
Mn "(() On /aponia a intrat On vigoare legea privind reforma sistemei financiare, care semnificativ a micQorat
barierele dinre bNnci Qi companiilede broDeraj. Mn baza acestei legi bNncile au obPinut permisiunea de a a efectua
operaPiuni de under,riting cu A2 cu cotaPie fermN. #imultan companiilor de broDeraj li s-a desc$is accesul faPN
de unele operaPiuni bancare. MncepOnd cu "((- 24 a permis bNncilor OnfiinParea companiilor fiice, care vor opera
tranzacPionarea A2 Qi derivativelor acestora.
$ia.a 9alorilor Mobiliare din Marea 4ritanie
6iaPa Aalorilor mobiliare din 2area Britanie este una din cele mai vec$i piePe din lume.6e parcusul multor
decenii ale sec. "(-=? ea a fost cea mai mare Qi dezvoltatN , ceea ce a fost determinat de importanPa 2arii
Britanii ca mperiu On economia mondialN.&nume On londra a apNrut prima bursN de valori din lume On "@@).
3upN primul Qi al doilea rNzboi mondial 2aria Britanie Oncetul cu Oncetul Qi-a pierdut poziPiile anterioare,
rNmOnOnd doar centrul financiar internaPional. 3upN Aolumul capitalizNrii bursiere Qi rotaPiei titlurilor On BursN
2area Britanie ocupN locul trei On lume dupN #%& Qi /aponia, iar dupN volumul operaPiunilor internaPionale cu
valori mobiliare este Onafara concurenPei.
1. 1apitalul ac.ionar.
'egea de bazN On care sunt menPionate drepturile acPionarilor On 2B este 'egea privind corporaPiile
(companiile), On primN ediPie aceastN lege a apNrut On sec. "( Qi de atunci doar se completeazN. Companiile se
Ompart On douN categorii: private Qi publice. Cele private nu pot efectua emisiunea publicN a acPiunilor. Capitalul
acPionar al acestora aparPine unui numNr restrOns de investitori, On denumirea acestor companii este abreviatura
J'tdK. Companmiile publice pot emite, plasa Qi propune acPiunile sale unui numNr nelimitat de persoane, ceea ce
impune o serie de cerinPe ce se cer Ondeplinite de companie. Mn denumirea acestor companii este necesarN
eIistenPa abreviaturii J6'CK R 6ublic 'imited Compan<.
Ca Qi On legile #%& privind piaPa A2, On legea 2B lipseQte o delimitare concretN a tipurilor de acPiuni,
procedurii de transfer a dreptului de proprietate la acPiuni Q.a. Caracteristica deplinN a acPiunilor se include On
2emorandum Qi statut. 2emorandumul este documentul prezentat la momentul OnregiistrNrii companiei Qi
conPine denumirea companiei, adresa, date despre capitalul social, volumul emisiunii Qi valoarea nominalN a
acPiunilor. 3repturile acPionarilor de regulN se descriu On statutu. #tatutul conPine descrierea c$estiunilor
procedurale ca procedura petrecerii adunNrii generale a acPionarilor, funcPiile consiliului de directori, anularea
acetor funcPii etc, caracteristica diferitor clase de acPiuni.
6entru modificarea memorandumului este necesarN rezoluPia a @1H din voturi, cu participare fizicN sau
reprezentant la adunare.
&cPiunile ordinare pot fi emise cu orice nominal, (care esteobligator), ac$itate fie pe deplin fie parPial.Cea
mai rNspOnditN A5 este de ?,=1, ?,1?Qi ?,"?? lire sterline. +ste foarte rNspOnditN emisia acPiunilor la o valoare
nominalN mai mare ca A5. +misiunea A2 cu o valoare mai micN de A5 nu se acceptN. 3e regulN o acPiune are
" vot, cu toate cN On unele companii se practicN micQorarea numNrului de voturi odatN cu majorarea volumului
emisiunii. &cPiunile se emit de obicei nominative. 6entru fondatorii companiei Qi *uvern se emit acPiuni de
constituire (de aur), ce oferN unele privilegii comparativ cu celelalte.
&cPiuni fNrN drept de vot R acPiuni ordinare, ce nu oferN drept de vot sau semnificativ Ol limiteazN. 3eobicei
aQa acPiuni nu se admit la cotare la BA Qi se vOnd la un preP mai mic ca cele ce oferN drept de vot.
&cPiuni preferenPiale R oferN dePinNtorilor sNi aceleaQi drepturi ca Qi On alte PNri, deci ei au drept prioritar la
ac$itarea dividendelor, OmpNrPirea patrimoniului On cazul lic$idNrii societNPii, de regulN nu participN la voturi, cu
eIcepPia OntrebNrilor discutate ce ar putea acPiona asupra statutului acestor acPiuni. #e deosebesc 1 tipuri de
acPiuni preferenPiale: acPiuni prefer. Cumulative R constituie majoritatea acPiuni acetei clase R dividendele
neac$itate On anul de gestiune din diferite cauze nu sunt anulate ci cumulate pentru ac$itare On viitor! acPiuni
prefer. 5ecumulative R oferN un dividend fiI, OnsN doar On cazurile obPinerii de cNtre companie a profitului!
acPiuni prefer. Cu lic$idare R pot fi ac$iziPionate de emitent la dorinPa sa sau la o datN menPionatN anterior la
valoarea nominalN sau cu premie! acPiuni prefer. Cu participare (la OmpNrPirea profitului) R oferN dePinNtorului ei
posibilitatea de primire a dividendelor suplimentare procentului fiI stabilit! acPiuni prefer. Convertibile R pot fi
sc$imbate pe acPiuni ordinare la un anumit preP la o anumitN perioadN de timp.
Uarantul este instrument derivat de la acPiune Qi oferN dreptul dePinNtorului lui de a cumpNra acPiunile
emitentului la un preP fiIat din timp peste o anumitN perioadN (poate fi aczul emisiunii suplimentare). 3eobicei
se emit OmpreunN cu obligaPiuni, pentru a spori interesul faPN de primele.
%n grup aparte de valori mobiliare Ol constituie instrumentele investirii colective R unit trust R investind
mijloacele sale On unit-trust dePinNtorul primeQte certificat de introducere a cotei sale. 6rePul se determinN
OmpNrPind costul total al valorilor mobiliatre la numNrul uniPilor emiQi.
ObligaPiunile companiilor sunt de cOteva tipuri: asigurate R". Cu anumite active Qi =. Cu toate activele
companiei. Mn primul caz emitentul nu are voie sN opereze cu activele cu statut de garanPie, On al doilea caz nu
sunt restricPii la operareaa ctivelor.
ObligaPiuni garantate R obligaPiuni neasigurate, garantate de persoane terPe. ObligaPiunile Qi asigurate Qi
neasigurate pot fi emise cu ratN procentualN atOt fiI cOt Qi fluctuantN. &mbele pot fi convertite On acPiuni ordinare.
6e piaPN circulN certificate de depozit Qi cambii bancare.
6articularitNPile piePei primare Qi secundare a piePei acPiunii Qi obligaPiunilor.
6entru ca compania sN-Qi poatN vinde acPiunile sale trebuie ca denumirea acesteia sN cuprindN abreviatura
6'C, capitalul social minimal sN fie 1? mii lire sterline, trebuie sN aibN cel puPin = directori Qi sN fie OnregistratN
la 6alata OnregistrNrii de stat. #e vOnd eIclusiv la BA Qi se coteazN la = JsinscadK-uri R piePe R ". 'isting (Official
'ist)R lista oficialN Qi non-listing (%nlistid #ecurities 2arDet).
6rivatN se considerN compania On statutul cNreia nu este menPionatN cN acesta este publicN, capitalul social
poate fi compus din doar = acPiuni a cOte = peni, trebuie sN aibN cel puPin = acPionari Qi un director.
CerinPele 'istingului sunt stabilite On JCartea *albenNK, cele mai importante fiind:
". 6articiparea unui sponsor
=. 6rePul de piaPN cumulativ al acPiunilor pretendente trebuie sN fie cel puPin @?? mii lire sterline , pentru
obligaPiuni R =?? mii lire sterline.
). 'ipsa restricPiilor la OnstrNinarea titlurilor.
-. >aportul financiar al companiei publicate pentru ) ani.
1. 2inimum =1 H acPii trebuie sN fie OmpNrPite Ontre acPionarii publici.
0. 3ezvNluirea permanentN a informaPiei.
6iaPa non-lisitng a acPiunilor ("(.?) R se coteazN acPiuni mai puPin lic$ide R cerinPe:
". &ctivitate cel puPin = ani.
=. 5umNrul acPiunilor On posesie publicN R W"?H.
). +IistenPa sponsorului.
+mitentul poate efectua ) tipuri de emisiune: ofertN cu subscriere R societatea propune investitorilor
acPiunile sale,ofertN pentru vOnzare R se efectuiazN prin intermediul intermediarului R companie investiPionalN,
emisiune Onc$isN R se efectuiazN cu participarea unui numNr restrOns de investitori.
. 9alorile mobiliare de stat.
ObligaPiunile de stat ale 2arii Britanii se numesc Britis$ funds, Britis$ *overnment stocDs Q a. dar tot mai
des ultimul timp gilts . &cest termin se foloseQte pentru accentuarea gradului Onalt de rentabilitate a acestor
titluri R cNrora le revin (?H din toate Omprumuturile interne. *ilts pot fi emise On formN documentN Qi
nedocumentarN, operarea tranzacPiilor cu participarea A2# se efectuiazN de Centrul 5aPional depozitare-
clearing a gilts. 3pv al termenului eIistN: pe termen scurt R pOnN la 1 ani, termen mediu - de la 1-"1 ani, termen
lung R peste "1 ani R =?-=1 ani.
#pecific pentru 2B este eIistenPa pe piaPa obligaPiunilor a obligaPiunilor pe termen nedeterminat.
ObligaPiunile indeIate emise de *uvernul 2B On scopul atragerii investitorilor On procurarea A2#, legatN
de inflaPia anilor @? Qi fluctuarea ratelor procentuale.
Bonuiri de trezorerie R ("-".= zile, instrumente emise de Banca +nglezN din numele *uvernului. #unt
A2 la purtNtor,A5 minim R 1??? lire sterline. #e plaseazN prin intermediul ofertei tender.
ObligaPiuni On +C% (%5 +C% Bond) se emit de Banca +nglezN din octombrie "(.., sursele atrase se
OndreaptN la majorarea rezervelor valutare.
Bonuiri de trezorerie On +C% R se emit pe termen ",),0 luni odatN pe lunN.
5otele trezoreriale R se emit pe termen de ) ani, se plaseazN On baza ofertei tender o datN On trimestru.
A2# On 2B se emit cu plasare prin subsriere publicN Qi tender Onc$is pentru marDet-maDer-i.
4ursele din 8egatul (nit al Marii 4ritanii
3.1. Organizarea 5i reglementarea activit3.ii
Originile piePei bursiere londoneze dateazN cu sec."@ prin efectuarea unor tranzacPii cu titluri de valoare, On
special, acPiuni. Mn acest scop, broDerii Qi comercianPii de titluri se reuneau On cafeneaua cu numele /onat$ans
Coffe Eouse, iar cTteva decenii mai tTrziu R Ontr-un local din strada :$readnudle (actualmente Banca &ngliei).
Bursa propriu-zisN R 'ondon #tocD +Ic$ange ('#+) a fost creatN On "@@), la vremea respectivN negociindu-se
peste "1? de titluri.
>egulile adoptate On anul ".?= au oferit dreptul de efectuare a tranzacPiilor On eIclusivitate membrilor
bursei (numNrul iniPial al cNrora era de 11?). 6e parcursul anilor care au urmat, bursa On cauzN s-a aflat Ontr-o
ascensiune permanentN astfel, OncTt pTnN la primul rNzboi mondial, 'ondra era cea mai importantN piaPN
financiarN internaPionalN.
+voluPia modernN a bursei londoneze se caracterizeazN prin douN etape diferite, delimitate de 'egea
serviciilor financiare (/inancial Ser(ices Act) din "(.0 Qi mNsurile Ontreprinse On baza ei sub denumirea de
Jmarele saltK.
6TnN On octombrie "(.0 Bursa de la 'ondra era marcatN prin trNsNturi proprii unei burse tradiPionale, avTnd
un caracter conservator Qi un cadru legislativ relativ restrictiv. :otodatN, 'ondra, din punct de vedere al
organizNrii tranzacPiilor Qi mecanismelor de funcPionare, avea tangenPe cu bursele americane, On special R 5B#+
R Qi unele burse europene.
3upN "(.0 piaPa financiarN britanicN a fost supusN unor reforme de proporPii ()ig )ang),ca rNspuns la noile
cerinPe ale piePei bursiere Qi la competiPia internaPionalN. Mn general, prin Big Bang On &nglia se subOnPelege
dereglementarea piePei financiare a PNrii. 6e piaPa $Trtiilor de valoare aceste modificNri s-au manifestat, On
principal, prin reforma '#+:
R liberalizarea comisioanelor bursiere!
R suprimarea distincPiei dintre jobberi Qi broDeri,care a dus practic la dispariPia funcPiei de jobber Qi
Onlocuirea acesteia cu cea de marDet maDer!
R trecerea la mecanismul de efectuare a tranzacPiilor pe baza sistemului electronic!
R dreptul de vot la bursa a fost transmis de cNtre persoanele fizice corporaPiilor!
R admiterea intrNrii a noi membri On bursN, On special, societNPi cu rNspundere limitatN (naPionale sau
strNine), bNnci Qi alte instituPii financiare.
:oate acestea au contribuit la recuperarea poziPiei '#+.
3in noiembrie "(.0 Bursa de la 'ondra, avTnd pe atunci statut de asociaPie, s-a transformat Ontr-o companie
privatN (pri(ate limited compan"). &cPionarii bursei sunt membrii ei R firmele de broDer-dealer, fiecare avTnd un
vot.
3eQi oficial bNncile nu sunt membri ai bursei, ele sunt reprezentate la '#+ de cNtre companiile-fiice ale
sale.
&Qa dar, On noiembrie "(.0, dupN fuziunea cu secPiunea de titluri internaPionale, bursa londonezN a devenit
bursN internaPionalN (International Stock Excange, #+). Concomitent cu bursa londonezN funcPioneazN Qi burse
regionale (specializate On cotaPii cu titluri regionale), dar care pot, de asemenea, negocia Qi titlurile cotate la
'ondra.
3intre acestea se pot evidenPia:
R 2idland and Uestern (la Birgming$am)!
R 5ort$ern (la 2anc$ester)!
R 5ort$em reland (la Belfast)!
R #cotis$ (la *lasgo,)!
R ris$ (la 3ublin).
#istemul de supraveg$ere a piePei bursiere are un caracter compleI, reprezentat de un cadru normativ
adecvat, o autoritate centralN de supraveg$ere Qi organizaPii de autoreglementare.
6ac$etul legislativ On domeniul bursier este reprezentat de 'egea #erviciilor financiare (/inancial Ser(ies
Act) din "(.0, 'egea societNPilor ipotecare ()uilding Societes Act) din "(.0 Qi 'egea BancarN ()anking Act) din
"(.@.
&utoritatea centralN a piePei bursiere engleze este reprezentatN de Consiliul pentru :itluri Qi nvenPii
(Securities and In(estment )oard, #B), care elaboreazN Qi aplicN reglementNrile privind funcPionarea diferitelor
piePe financiare. &cest organism are On subordinea sa 1 comisii cu funcPii de autoreglare a piePei.
R &sociaPia pentru titluri (Te Securities Association, :#&) care elibereazN autorizaPii pentru ansamblul
instituPiilor financiare ce doresc sN intervinN pe piaPa financiarN britanicN!
R &sociaPia de >eglementare a ntermediarilor 4inanciari, 2anagerilor Qi BroDerilor (Te /inancial
Intermediaries0Managers and )rokers .egulator" Association, 42B>&), care supraveg$eazN
activitatea diferitelor categorii de operatori (broDeri, broDeri-dealeri Qi marDets-maDers) de pe piaPN!
R &sociaPia BroDerilor Qi 3ealerilor pentru :ranzacPii 4utures (Te Association of /utures )rokers and
&ealers, &4B3), competentN On tranzacPii cu titluri financiare derivate!
R OrganizaPia de reglementare a investiPiilor (Te Incestment .egulator" %rganisation, >O), care
controleazN organismele de plasamente colective ale valorilor mobiliare!
R OrganizaPia de >eglementare pentru &sigurNri Qi 4onduri 2utuale (Te 1ife Assurance and Unit Trust
.egulator" %rganization, '&%:>O), care supraveg$eazN activitatea companiilor de asigurNri.
O firmN poate realiza operaPiuni cu titluri financiare numai On cazul autorizNrii de cNtre una din aceste cinci
organizaPii sau de #B! de asemenea, bursele britanice sunt supuse autorizNrii Qi supraveg$erii din partea #B sau
a unei organizaPii de autoreglementare.
6e piaPa bursierN opereazN un Qir de intermediari financiari cu funcPii distincte On derularea tranzacPiilor. #e
deosebesc:
R broDers-dealers, sunt intermediari care OntrePin relaPii cu clienPii, avTnd posibilitatea sN opereze atTt pe
cont propriu, cTt Qi pe contul terPelor! unele firme pot apNrea doar Ontr-o singurN calitate R de broDer sau
de dealer!
R marDets-maDers, indicN prePul cererii Qi al ofertei pentru titlul respectiv Qi sunt obligaPi sN menPinN
lic$iditatea Qi concurenPa liberN pe piaPN!
R gilt edged marDers, care sunt intermediari specializaPi On operaPii cu bonuri de tezaur!
R inter dealer broDers, sunt intermediari Ontre gilt edged marDet maDers!
R stocD eIc$ange mone< broDers, care au dreptul de a acorda membrilor bursei mijloace bNneQti Qi valori
mobiliare cu Omprumut.
6e piaPa bursierN londonezN se opereazN cu cTteva tipuri de valori:
a) acPiuni Qi titluri asimilabile, On structura cNrora distingem:
R acPiuni ordinare, care sunt numai nominative Qi constituie majoritatea titlurilor!
R acPiuni preferenPiale (sau cu dividend garantat) care nu asigurN drept de vot pentru posesori!
R certificate de depozit (depositar" receipts), sunt drepturi de proprietate asupra acPiunilor depozitate la o
bursN din Para de domiciliu a societNPii. 3upN "(.@, la 'ondra funcPioneazN o piaPN a &3> (American
&epositar" .eceipts) care reflectN activitatea firmelor britanice On #%& Qi a celor americane On +uropa.
b) obligaPiuni, diferenPiate On:
R obligaPiuni emise de societNPi!
R obligaPiuni de tezaur pe diferite termene: pTnN la 1 ani, de la 1 R "1 ani, peste "1 ani. +le au regimul
obiQnuit, folosit On statele europene.
3.. /tructura pie.ei de valori mobiliare
nternational #tocD +Ic$ange (#+) include:
R piaPa titlurilor naPionale!
R piaPa titlurilor internaPionale!
R piaPa opPiunilor!
R piaPa valorilor de tezaur.
". 6iaPa titlurilor naPionale. +ste formatN din: piaPa principalN (oficialN) Qi piaPa On afara cotei (piaPa
secundarN).
a) 6iaPa principalN (Official 'ist)
+ste cea mai vec$e Qi include cele mai importante societNPi. 6entru a fi admisN la cotare compania trebuie sN
OndeplineascN un Qir de condiPii. CerinPele de listing sunt stabilite On aQa-numita Bello, BooD R un cod de reguli
a bursei. MncepTnd cu anul "(.1 acest document are putere legislativN.
6entru obPinerea listingului este necesarN participarea unui sponsor R unul din membrii bursei de valori.
#ponsorul OQi asumN responsabilitatea ca emitentul sN corespundN Ontru totul cerinPelor bursei, apreciazN
profesionalismul membrilor consiliului directorilor emitentului, poate recomanda acestuia sN mNreascN numNrul
aQa-numitor directori eIterni, adicN a directorilor care nu sunt funcPionari ai companiei.
3ecizia finalN privind admiterea titlurilor la cotare o ia Comitetul de cotare al bursei.
6entru introducerea titlurilor On 'ista oficialN o societate trebuie:
R sN eIiste de cel puPin ) ani!
R sN ofere public cel puPin =1H din acPiunile sale!
R sN realizeze o capitalizare bursierN de minimum @????? lire sterline!
R de asemenea, trebuie sN informeze regulat publicul privind evoluPia rezultatelor Qi perspectivele societNPii.
&stfel, la finele anului "((@ pe piaPa principalN a bursei erau listate ="1@ companii engleze, iar valoarea de
piaPN a titlurilor era de "?"",@ mlrd ]. =)? din aceste companii au fost incluse On 'ista OficialN pe parcursul
anului "((@. Capitalizarea medie a unei companii engleze era de "1@,. mln ].
MncepTnd cu ianuarie "((" titlurile listate sunt clasate On "= categorii, On funcPie de numNrul de valori pentru
care s-au Onc$eiat tranzacPii (Normal Market Size, 52#): de la 1?? acPiuni pTnN la =?? mii acPiuni. 6TnN On anul
"((" titlurile erau clasate On alp$a, beta Qi gamma.
AariaPia cursului depinde mult de categoria din care face parte fiecare titlu.
6entru titlurile care fac obiectul unor sc$imburi de volum mic, sunt desemnaPi doi marDet maDers, care au
funcPia de a asigura lic$iditatea acestor valori (pentru celelalte titluri eIistN cTte un marDets-marDers), deoarece
cu cTt valorile au mai puPinN lic$iditate cu atTt piaPa trebuie mai mult animatN.
a) 6iaPa secundarN (Unlisted Securities Market, %#2) este destinatN pentru titlurile care nu au fost incluse
On 'ista oficialN, dar tranzacPiile cu ele se realizeazN, totuQi, la bursN.
6iaPa On cauzN a fost creatN On "(.? pentru firme de dimensiuni mijlocii (circa 11?). :ransparenPa
informaPiei pe aceastN piaPN este mai puPin importantN decTt pe cea principalN.
6rocedura de admitere la non-listing presupune cN:
R societatea sN eIiste de cel puPin = ani!
R sN disponibilizeze cel puPin "?H din capitalul sNu pentru ofertN publicN!
R volumul capitalizNrii sN fie mai mic de = mln ].
Costul Onscrierii la aceastN cotN este mult mai redus On raport cu cel practicat pe piaPa oficialN. &ceastN
formN a piePei bursiere este OnsN pe cale de dispariPie, ca urmare a numNrului foarte scNzut de firme admise la
cotN, fenomen datorat faptului cN, prin sc$imbarea unor prevederi regulamentare, multe firme au dobTndit
accesul direct la piaPa principalN, cTt Qi din cauza lipsei de lic$iditNPi, la rTndul ei determinatN de lipsa
investitorilor On asemenea valori care denotN o capitalizare slabN a titlurilor. 'a sfTrQitul anului "((0 %#2
dispare, societNPile cotate aici putTndu-se transfera la Oficial 'ist (dacN Ondeplinise condiPiile) sau la :$e
<ernative nvestment 2arDet (&2).
+mitentul poate utiliza cTteva modalitNPi de emisiune a valorilor mobiliare: oferta pentru subscriere (offer
for subscription), oferta pentru vTnzare (offer for sale), plasament (placing).
Oferta de subscriere se realizeazN de emitentul OnsuQi care se adreseazN investitorilor cu propunerea de
subscriere la acPiunile sale.
Oferta pentru vTnzare se efectueazN printr-un intermediar R o instituPie investiPionalN (o companie pentru
$Trtii de valoare).
6lasamentul de tip inc$is se realizeazN Ontre un cerc limitat de investitori instituPionali, deQi o parte a
emisiunii poate fi oferitN simultan Qi publicului.
&ceste douN componente R piaPa principalN Qi &2 formeazN piaPa primarN (piaPa bursierN). ETrtiile de
valoare care nu sunt incluse On piaPa primarN circulN pe piaPa eItrabursierN.
=. 6iaPa titlurilor internaPionale (International E!uit" Market)
'a 'ondra funcPioneazN cea mai mare piaPN pentru negocierea titlurilor strNine, tranzacPiile avTnd loc prin
telefon, iar cursurile se stabilesc prin #+&L nternational. 6rincipalele titluri negociate pe aceastN piaPN provin
din &ustralia, Canada, #pania, *ermania, Eong-Cong, talia, /aponia, Olanda, 5orvegia, &frica de #ud, +lvePia,
#%& Q.a.
). OpPiunile nenegociabile (tradiPionale) eIistN On 2area Britanie OncN din secolul trecut. &ctualmente sunt
circa @? de opPiuni pe acPiuni. 6iaPa opPiunilor a fost creatN On "(@. Qi se utilizeazN pentru acoperirea riscurilor Qi
On scopuri speculative.
-. 6iaPa valorilor de tezaur (gilt edged)
Aalorile de tezaur (obligaPiuni, bonuri de tezaur) sunt emise de cNtre stat pentru Banca &ngliei Qi
cumpNrare, On special, de investitori instituPionali.
3.3. Mecanismul derul3rii tranzac.iilor
&nsamblul cotaPiilor pentru titlurile negociate la bursN este informatizat dupN cum urmeazN:
". #istemul electronic de cotaPie (Te Stock Excange Automated 'uotation S"stem, #+&L):
a) #+&L propriu-zis, care este un sistem electronic de cotaPie a titlurilor naPionale cu afiQare pe ecran.
%tilizatorii #+&L vizualizeazN pe ecran, On orice moment, lista completN a tuturor JmarDets-marDersK cu
indicarea cursului de cumpNrare Qi cel de vTnzare, inclusiv numNrul de titluri. #istemul On cauzN asigurN trei
nivele de lucru:
R nivelul unu se referN la serviciile puse la dispoziPia investitorilor, individuali sau instituPionali, care pot sN
cunoascN permanent cotaPiile cele mai bune pentru fiecare din titlurile cele mai active la bursN!
R nivelul doi este cel la care pot recurge membrii ca Qi nemembrii bursei, cu condiPia sN fie OnscriQi la :opic
(un sistem de afiQare de date). +l prezintN prePuri curente bid Qi offer pentru toPi marDet maDers
OnregistraPi Qi pentru toate titlurile principale (acPiuni)!
R nivelul trei se referN la alimentarea cu informaPii a sistemului #+&L de cNtre marDet maDers, care asigurN
transmiterea simultanN a prePurilor Qi a celorlalte informaPii cNtre toPi participanPii la piaPN.
b) #+&L nternational, un sistem reglementat care eIistN OncepTnd cu anul "(.0 Qi se aplicN pentru
acPiunile strNine. &proIimativ @?? acPiuni ale celor mai mari societNPi sunt cotate pe +2 (International E!uit"
Market).
Bursa din 'ondra stabileQte acPiunile strNine la negocieri. 6rePurile lor sunt stabilite prin circa 1? de marDet-
maDers care se numNrN printre casele de titluri cele mai importante, mai ales britanice, americane Qi japoneze.
6entru fiecare acPiune cotatN este prevNzutN o sumN minimN. #uma medie a tranzacPiilor pe aceastN piaPN este de
ordinul a "=???? lire. CotaPiile sunt date On %#3, dar Qi On alte devize. #+&L nternational este apreciat pentru
negocierele On bloc foarte mari, rapiditatea eIecuPiei, absenPa impozitului de bursN pentru nerezidenPi Qi eIistenPa
unei transparenPe mai mici a piePei, fapt care a atras la 'ondra un mare numNr de tranzacPii.
=. #istemul de eIecuPie automatN a ordinelor de volum mic (Small %rder Automatic Execution /acilit",
#&+4). #e referN On special la acPiunile cele mai lic$ide, iar mNrimea ordinului nu trebuie sN depNQeascN "?H
52#. 6entru transmiterea ordinelor se folosesc terminale speciale, iar ordinele se eIecutN automat la prePul cel
mai bun.
). #istemul alternativ de tranzacPii la bursN (Stock Excange Alternati(e Trading Ser(ice, #+&:#)
destinat On mod eIclusiv valorilor mici, care trebuie susPinute On condiPiile lipsei investitorilor interesaPi On astfel
de titluri. nformaPia din sistem include date la ultimele tranzacPii cu indicarea membrelor bursei care le-au
Onc$eiat, propunerile de vTnzare-cumpNrare, precum Qi date de bazN pentru acPiunea respectivN. 6lata Qi livrarea
titlurilor pTnN On iulie "((- se realiza prin = modalitNPi:
a) plata obiQnuitN (account), prin care acPiunile erau decontate On baza unui sistem de lic$idare la cel puPin "1
zile. Mnc$iderea Oncepea Ontr-o luni Qi Onc$eia vinerea din sNptNmTna urmNtoare ("? zile lucrNtoare)!
b) plata On numerar (cas settlement), care se efectueazN On ziua lucrNtoare urmNtoare dupN Onc$eierea
tranzacPiei.
MncepTnd cu ". iulie "((- Bursa de la 'ondra a trecut la lic$idarea tranzacPiilor Ontr-un termen de "? zile
(:Y"?), iar de la =0 iunie "((1 s-a introdus un nou standard (:Y1).
3.". $rincipalii indici britanici care reflect3 evolu.ia pie.ei bursiere londoneze sunt:
". ndicele J4:-)?K (4:-)? #$are ndeI, /inancial Times Industrial %rdinar" Sare Index) este cel mai
vec$i dintre indicii bursieri utilizaPi pTnN On prezent la 'ondra Qi se publicN din "()1. #e calculeazN On baza
cursurilor acPiunilor a )? emitenPi (companii industriale Qi comerciale) o datN pe orN.
=. ndicele J4:-"??K, supranumit J4ootseeK, este compus dintr-o sutN de valori dintre cele mai active (On
eIclusivitate engleze)! el OnregistreazN circa @?H din capitalizarea bursierN (este considerat indicele far pentru
piaPa britanicN de valori imobiliare). ndicele On cauzN se calculeazN On fiecare minut pe durata orelor de
tranzacPii.
). ndicele J4:-=1?K (4:-#+ 2id =1?) denotN situaPia piePei acPiunilor companiilor mijlocii care
constituie circa =?H din capitalizarea bursierN. +ste compus din =1? de societNPi care succed pe cele "?? luate On
calculul indicelui 4:-"??. Baza, egalN cu "??, are On calitate de datN de referinPN luna decembrie "(.1. ndicele
respectiv se calculeazN On regim de timp real.
-. ndicele J4:-)1?K (4:-#+ &ctuaries )1?) a unificat indicii J4:-"??K Qi J4:-=1?K.
1. ndicele 4:-#+ #mall Cap se calculeazN asupra unor valori dintre cele mai puPin importante.
0. ndicele 4:-#+ &ctuaries &ll #$are ndeI este cel mai cuprinzNtor dintre toPi indicii bursieri ai 2arii
Britanii. #e calculeazN de cNtre gazeta J4inancial :imesK On colaborare cu institutul de actuari de la 'ondra Qi cel
din #coPia. 5umNrul companiilor incluse On eQantion constituie @1?. #e calculeazN o datN pe zi.
@. ndicii 4:-#+ +urotracD "??, =?? reflectN modificarea cursurilor acPiunilor emitenPilor strNini. Mn
eQantioanele selectate pentru calculul acestor indici au fost incluse doar acPiunile companiilor europene.
".8eglementarea $9MM4
Mn baza 'egii privind prestarea serviiciilor financiare a fost creat Consiliul privind valorile mobiliare Qi
investiPiile (#ecurities and nvestments Board), OnsNrcinat cu funcPii eIclusive O nreglementarea piePei. Conform
statutului este companie necomercialN, participanPii cNreia sunt reprezentanPi ai diferitor companii, ce activeazN
pe piaPa financiarN, adicN prezintN o superorganizaPie de autoreglementare a participanPilor profesioniQti la 6A2.
Consiliul deleg$eazN Omputernicirile sale organizaPiilor specializate care se Ompart On douN categorii:
OrganizaPiile de autoreglementare Qi bursele Omputernicite.
'egea menPionatN mai sus prevede licenPierea obligatorie a activitNPii cu valorile mobiliare, ceea ce
presupune urm. &ctivitNPi: cumpNrarea-vOnzarea valorilor mobiliare fie din cont propriu fie On bazN de comision,
organizarea tranzacPiilor cu valori mobiliare, dirijarea investiPiilor de cNtre persoane terPe, servicii de consulting.
:rebuie de menPionat cN acestN lege se referN nu doar la valori mobiliare ci Qi la alte instrumente financiare, de
aceea On lege se foloseQte termenul de investiPie Qi nu valoare mobiliarN. &ceatN lege prevede rNspundere penalN
pentru ascunderea informaPiei sau prezentarea unei informaPii eronate,6edeapsa maIimN poate fi @ ani de scutire
de libertate Qi amendN On mNsurN nelimitatN.
'egea privind valorile mobiliare (privind insaiderii)R "(.1- folosirea de cNtre insaideri a informaPiei care
ar putea influienPa prePul titlurilor financiare. nsaider se considerN persoana care este nemijlocit legatN de
activitatea companiei Qi dispune de acces la informaPia secretN a acesteia.
'egea privind companiile R "(.1-"(.( R acestN lege prevede cN compania are dreptul de a cunoaQte nu doar
acPionarii sNi nominali dar Qi reali.
Organele de bazN ce reglementeazN piaPa sunt Comitetul pe valori mobiliare Qi 4utures, Comitetul din
'ondra privind asocierea Qi fuzionarea companiilor,Banca englezN.
$ia.a 9alorilor mobiliare ale <ermaniei
0. #apitalul ac1ionar.
#pecificul 6A2* este diferenPa mare dintre A2 participante ca cote pNrPi On formarea capitalului (acPiuni)
Qi cele ce servesc drept sursN a Omprumuturilor (obligaPiuni). Comparativ cu PNrile anglo-saIone On *ermania
tradiPional prin intermediul emisiunii acPiunilor se finanPa o cotN comparativ mult mai redusN, iar conform
ponderii capitalizNrii On 6B constituie =?-=1H, ce este de = ori mai puPin ca On #%& Qi de 1 ori mai puPin On
2area Britanie. 3oar 0 H a populaPiei dePin acPiuni Qi piaPa obligaPiunilor corporative, este foarte puPin
dezvoltatN, drept cauzN este influienPa enormN a bNncilor comerciale On economie, care satisfac cea mai mare
parte a necesitNPilor bNneQti ale companiilor de proporPii On ce priveQte capitalul pe termen lung. 6e de altN parte
legislaPia *ermaniei impune mult mai multe restricPii la procurarea pec$etelor de acPiuni de control, comparativ
cu procedura de apelare la sursele bNncilor comerciale, acPionari fiind investitori stabili.
#& On *ermania emit douN tipuri de acPiuni R ordinare Qi preferenPiale. 'egislaPia permite emisiunea
acPiunilor preferenPiale cu Qi fNrN drept de vot, OnsN On orice caz sN fie cumulative Qi sN ofere prioritate la
OmpNrPirea proprietNPii societNPii On cazulQ lic$idNrii acesteia. #ocietNPile auto$tone deseori folosesc emisiunea
acPiunilor prefrenPiale On cazul primei subscrieri publice, de obicei pentru menPinerea controlului societNPii On
mOinile fondatorilor. Cota acP. 6refer. Constituie "?-=?H din cuantumul acPiunilor tranzacPionate la burselel de
valori, marea majoritate OnsN o constituie acPiunile ordinare cu simplu drept de vot Qi drept de primire a
dividendelor On mNrime proporPionalN sumei profitului net Onregistrat.
Mn *ermania nu se emit acPiuni cu drept de convertire. 2area majoritate sunt la purtNtor, cele nominative
fiind emise foarte rar. :oate acPiunile emise trebuie sN aibN valoare nominalN (cea mai rNspOnditN fiind de 1?
mNrci).
3repturile acPiunilor sunt menPionate On 'egea cu privire la #&. :oate societNPile sunt obligate sN publice
anual rapoartele financiare, rapoartele consiliului de supraveg$ere Qi propunerile consiliului de directori cu
pribvire la repartizarea profitului net R care sunt autentificate de un auditor independent Qi aprobate de &*&.
Mn ultimul timp companiile germane tind spre lNrgirea drepturilor acPionarilor. 6entru modificarea
statutului societNPii sunt necesare =8) din voturi. &cPionarii a 1H din acPiuni pot cere convocarea &*&. Cei ce
dePin "?H au dreptul de a Onainta candidaturi la posturile de conducere. 'a dePinerea a peste =1H din acPiuni
investitorul este obligat sN anunPe emitentul, Bursa Qi investitorii.
Mn "(() a fost adoptatN 'egea cu privire la folosirea informaPiei interne (insaideri), On baza cNreia
insaiderii care folosesc informaPia internN On scopuri mesc$ine pot fi traQi la rNspundere penalN de la "-) ani.
#tructura proprietNPii capitalului acPionar este asemNnNtoare cu cea a /aponiei Qi se caracterizeazN prin
predominarea corporaPiilor investiPionale mari.
. #apitalul obliga1ionar.
6iaPa $Ortiilor de valoare de stat ocupN locul ) On lume dupN #%& Qi /aponia. 3upN unirea *ermaniei din
S.( volumul datoriei federale a *uvernului a sporit ajungOnd la 0-? mlrd V ca rezultat a ajutoarelor efectuate On
*ermania democraticN. Ca Qi On alte PNri , On *ermania, On calitate de debitor principal, apare statul. &proIimativ
(?H din obligaPiunile de stat sunt la purtNtor Qi circulN Qi pe piaPa bursierN Qi pe cea eItrabursierN.
EA# nominative nu sunt supuse cotNrii la BA Qi se negociezN doar pe piaPa eItrabursierN. &proIimativ
@?H din EA# sunt direct sau indirect garantate de *uvern, instituPii municipale sau alte instituPii de stat.
2ajoritatea EA# se emit pe termen de la = la "? ani. *uvernul federal emite douN tipuri de bazN de EA# R
pe termen lung Qi mediu (dar pot fi emise Qi note trezopreriale Qi cambii).
EA# sunt considerate Qi obligaPiunile emise de 4ondul %nitNPii germane R instituPia de bazN de privatizare,
#erviciul federal al cNilor ferate Qi de #erviciul poQtal federal.
ObligaPiunile pe termen lung se emit cu lic$idare unicN la scadenPN peste "? ani. >ata cuponului este fiIN,
dobOnda se ac$itN o datN pe an, se emit sub formN nedocumentarN (Onscrieri On conturi). +misiunea acestora are
loc prin intermediul Onscrierii On registrul federal al datoriei de stat.
ObligaPiunile pe termen mediu se emit pe termen de 1 ani cu rata cuponului fiIN, se emit sub formN
nedocumentarN (Onscrieri On conturi) cu Onscrierea On registrul federal al datoriei de stat, se lic$ideazN intergral la
scadenPN.
ObligaPiunile ipotecare R se emit pentru finanParea construcPiilor locative. =8) din total sunt nominative.
:oate sunt asigurate cu imobilul Onregistrat On registrul funciar.
#& din *ermani rar efectuiazN emisiuni de obligaPiuni Qi dupN al doilea rNzboi mondial acestea
constituiau "1H din total, la momentul actual OnsN acestea constutie "H.
:oate EA# Qi cele bancare se coteazN la BA, dar negocierea acestora are loc pe piaPa eItrabursierN.
:ranzacPia se perfecteazN la :Y=, iar la participarea ca contra parte a unui investitor strNin la :Y@.
nvestitorii de bazN pe piaPa EA# sunt bNncile, apoi urmOnd investitorii instituPionali locali Qi cei strNini.
-. *ursele de valori din 5ermania
3.1. Organizarea 5i reglementarea pie.ei bursiere germane
6iaPa bursierN germanN funcPioneazN On . oraQe mai importante (4ranDfurt, Bremen, Eamburg, Berlin,
3usseldorf, Eanovra, 2^nc$en Qi #tuttgart), toate instituPiile bursiere fiind regrupate On interiorul unei structuri
comune Eolding 3eutsc$e Borse &.*. MmpreunN, ele ocupN locul doi On +uropa On urma bursei londoneze.
3in punct de vedere istoric, principala particularitate a funcPionNrii burselor germane este faptul cN bNncile
au un rol preponderent (realizeazN peste 1?H din tranzacPii).
Crearea $oldingului care reuneQte Ontreaga piaPN bursierN a fost determinatN de necesitNPi practice,
urmNrindu-se:
R armonizarea comisioanelor Qi a taIelor percepute pentru soluPionarea diferendelor bursiere!
R accelerarea derulNrii tranzacPiilor printr-un aport mai sporit al informatizNrii!
R crearea unei legNturi Ontre bursele regionale.
Obiectivul central al transformNrilor On cauzN a fost OnsN ameliorarea competitivitNPii burselor germane On
raport cu cele mai mari piePe financiare internaPionale (Ondeosebi faPN de piaPa londonezN).
#upraveg$erea piePei bursiere germane se realizeazN de cNtre o autoritate comunN din domeniul bancar Qi
cel financiar: Oficiul de supraveg$ere a bNncilor Qi a operatorilor de piaPN. Mn anul "((- On rezultatul aprobNrii
'egii privind operaPiunile cu valorile mobiliare s-a creat un organ federal R Comisia pentru valori mobiliare
(Bundesamt fur das Uertpapiern) R care trebuie sN preia On totalitate funcPiile de reglementare a piePei bursiere.
3e asemenea, fiecare bursN se aflN, On mod tradiPional, sub supraveg$erea guvernelor din landuri Qi a
Consiliului burselor de valori.
3eQi On *ermania eIistN . centre bursiere, @1H din tranzacPii sunt concentrate la 4ranDfurt! alNturi de acest
centru financiar german, de altfel, foarte puternic, se remarcN activitatea burselor din 3usseldorf Qi din
2^nc$en.
#tructura organizatoricN a Bursei de valori de la 4ranDfurt (/rankfurter 2ertpapierb3rse, 4UB) are un
caracter specific, fNrN eIemple similare On lume.
>eieQind din legislaPia bursierN germanN bursa de valori este o instituPie de drept public R o organizaPie
necomercialN. &dicN are statut de organizaPie de stat, care OncepTnd cu anul "((= este subordonatN 3eutsc$e
Borse &.*.
Conducerea bursei este realizatN de Consiliul guvernatorilor, compus din maIimum =- membri, aleQi pentru
un termen de ) ani. 2embrii consiliului sunt reprezentanPi ai bNncilor, maDlerilor, companiilor de asigurNri,
emitenPilor Qi investitorilor. Consiliul stabileQte regulile de admitere la cota bursei, procedurile Qi condiPiile de
negociere.
ntermediarii financiari sunt reprezentaPi de:
a) agenPii oficiali de sc$imb (Amtlise 4urs Marker), care acPioneazN pentru contul clienPilor lor Qi pot, On
anumite condiPii, acPiona Qi pentru contul lor propriu. #unt numiPi de burse Qi stabilesc cursurile oficiale ale
titlurilor. &stfel, fiecNrui agent i se atribuie mai multe valori mobiliare, cNrora acesta trebuie sN le asigure
cotarea.
b) 2aDleri independenPi (Treie Makler ou )5renmakler) acPioneazN On calitate de intermediari pentru
tranzacPii asupra tuturor titlurilor, dar nu determinN cursul lor. +i angajeazN un volum de tranzacPii adesea
superior celui al agenPilor oficiali, fiind interlocuitorii preferaPi ai agenPilor strNini. +i acPioneazN On calitate de
comercianPi propriu-ziQi. Cu toate acestea, pentru a-Pi putea eIercita activitatea Qi trebuie sN obPinN o autorizare
din parte Consiliului Bursei, care le apreciazN starea financiarN Qi competenPa profesionalN!
c) BNncile au proprii funcPionari specializaPi On tranzacPii bursiere ()6senander), care denotN o prezenPN
foarte activN pe piaPN Qi asigurN, pe cont propriu sau pe contul clienPilor, efectuarea tranzacPiilor ce se impun.
BNncile sunt singurele instituPii care pot lucra cu clienPii eIterni, primind ordine de la ei. 6entru funcPionarii
specializaPi ai bNncilor este, de asemenea necesarN o autorizare specialN din partea Consiliului Bursei.
+ste necesar de remarcat faptul, cN companiile strNine pentru $Trtii de valoare, care sunt membri ai bursei,
sunt considerate instituPii de credit (bNnci).
Mn general, bursa este dominantN de trei bNnci germane mari: 3eutsc$e BanD, cNreia Oi revine circa "8) din
volumul total al tranzacPiilor 4UB, 3rezdner BanD, Comerz BanD.
3.. /tructura pie.ei bursiere.
#tructura piePei bursiere germane denotN eIistenPa a trei forme ale piePei respective Qi anume:
". 6iaPa principalN (cota oficialN) R &mtlic$er 2arDt.
&ceastN piaPN este cea mai vec$e Qi este rezervatN societNPilor mari Qi mijlocii. &ici se Onc$eie tranzacPii
pentru circa @?? de valori. 6ntru a fi admise la cota oficialN societNPile trebuie sN OndeplineascN anumite condiPii:
R sN eIiste de cel puPin ) ani!
R sN distribuie public cel puPin =1H din acPiunile emise!
R sN aibN un capital minim de =,1 mln 32.
&tunci cTnd o societate este deja cotatN, ea trebuie sN respecte cTteva obligaPii de publicitate: rapoarte
intermediare, evenimente importante, modificNri de statut.
&stfel, cele mai bine cotate acPiuni ()lues #ips) pe piaPN sunt: &llianz, 3aimler Benz, #iemens, 3eutsc$e
BanD, Ba<er, 2unc$ >ucDnerisc$, Aeba, Eoetsc$t Qi B.
Mn ceea ce priveQte volumul tranzacPiilor pe aceastN piaPN, acesta a Onregistrat o creQtere puternicN,
apropiindu-se ca nivel de cel de pe piaPa londonezN.
". 6iaPa secundarN (7eregelter Markt)
& fost creatN On "(.@ Qi priveQte Ontreprinderile de talie micN. 6e piaPa On cauzN sunt negociate circa "?? de
valori. 6entru a fi admise pe piaPa secundarN, societNPile emitente trebuie sN dePinN un capital de cel puPin 1?????
32. >eglementNrile privind informarea Qi publicitatea sunt mai puPin restrictive decTt pe piaPa oficialN.
=. 6iaPa JOn afara coteiK (/reier Markt) negociazN circa -?? valori. &ceastN piaPN funcPioneazN On baza
legNturilor telefonice, deci nu eIistN un mod sistematic de realizare a cotNrilor.
#ocietNPile nu sunt impuse la nici o obligaPie legalN particularN, admiterea lor fiind controlatN Qi acceptatN de
autoritNPile bursiere locale la cererea unei instituPii financiare. 5u se OnainteazN cerinPe pentru dePinerea unei
sume minime de capital Qi nici obligaPia de publicitate. &utoritNPile locale cer, totuQi, sN fie avizat tot ce Pine de
referirile generale, de distribuirea de dividende, de modificNrile survenite On mNrimea capitalului etc.
3.3. Mecanismul derul3rii tranzac.iilor
Ordinele de bursN date de investitori spre eIecutare sunt eIprimate On termeni universal valabili: la curs
limitat, la cursul piePei Qi la curs limitat cu menPinerea stop.
3ePinNtorii de titluri nu pot remite ordinele lor de bursN decTt prin intermediul unei bNnci reprezentatN On
bursN. 3e altfel, On *ermania, On conformitate cu 'egea bancarN, cumpNrarea Qi vTnzarea de titluri pentru terPi
(din contul altor persoane) face parte din meseria de banc$er. >eieQind din faptul cN agenPii oficiali de sc$imb Qi
maDlerii independenPi nu sunt instituPii bancare, ei nu pot primi ordine de bursN de la clienPii particulari R
investitori.
BNncile pot eIecuta ordinele de bursN de sinestNtNtor, fNrN a apela la serviciile bursei, toate ordinele de
bursN pentru titlurile piePei principale sau ale piePei secundare se transmit spre eIecutare la bursN, dacN ordinul
dat de client nu prevede altceva.
4ilialele societNPilor emitente de titluri strNine trebuie sN dePinN o licenPN de la bancN pentru a putea cumpNra
sau vinde titluri pentru terPi. >eprezentanPii bNncilor pot folosi pentru eIecutarea ordinelor un broDer oficial sau
unul independent eIersat On astfel de operaPiuni.
6e piaPa principalN (oficialN) cotaPia se efectueazN de agenPi de sc$imb, agreaPi de autoritNPile din diferite
landuri. 6e piaPa secundarN cotaPia este asiguratN de maDleri independenPi, controlaPi de cNtre autoritNPile bursiere
locale. Mn ce priveQte cotaPia On afara cotei, se face de maDlerii independenPi de bursN sau prin telefon Ontre
instituPiile financiare.
6e piaPa bursierN germanN eIistN diferite sisteme de transmitere a ordinelor de vTnzare-cumpNrare Qi de
stabilire a cursurilor bursiere.
&stfel, la Bursa din 4ranDfurt OncepTnd cu luna noiembrie "((= ordinele se transmit prin canalele de
legNturN telefonicN cu ajutorul sistemului BO## Qi nimeresc imediat On computerul agentului oficial de sc$imb,
care trebuie sN determine prePul unic (Eineitskurs) care ar satisface cel mai mare numNr de ordine de vTnzare Qi
cumpNrare.
6rePul unic se determinN zilnic, o singurN datN pe durata sesiunii de bursN pentru acPiunile mai puPin lic$ide
ale piePei oficiale, care au listing la bursN (aproIimativ jumNtate din numNrul total de acPiuni cotate).
&fiQarea prePului unic are loc la orele ""
??
pentru obligaPiuni Qi la orele "=
??
pentru acPiuni.
&cPiunile Qi obligaPiunile cele mai lic$ide (active) sunt cotate continuu On timpul QedinPei de bursN. &cPiunile
respective sunt negociate On loturi de 1? sau multipli de 1?, iar obligaPiunile On cauzN R On volum de " mln 32 la
valoarea nominalN sau Ontr-o mNrime multiplN " mln 32. 3e eIemplu, un ordin de cumpNrare a "=1 acPiuni se
va eIecuta On felul urmNtor: "?? de acPiuni vor fi procurate la prePul piePei continue, iar celelalte =1 R la prePul
unic. Mn anumite limite, broDerul oficial influenPeazN cererea Qi oferta de titluri, efectuTnd tranzacPii din contul
sNu.
Comisionul de curtaj ce revine broDerului oficial este de ?,?@H din valoarea bursierN a operaPiunii. 3e
asemenea, se percep Qi taIe de timbru pentru participanPi.
6entru prestarea serviciilor de broDer banca percepe un comision care se ridicN la "H din valoarea bursierN
a tranzacPiilor cu acPiuni, cu o sumN minimN de "? 32.
nformaPia privind tranzacPiile Onc$eiate se transmite prin sistemul informaPional F##.
6entru cele mai lic$ide )0 de acPiuni, cele mai active )? obligaPiuni ale emitenPilor strNini Qi =" ,arranturi
tranziPiile au loc prin intermediul sistemului informatic B# (Inter )ank Information S"stem) care leagN bNncile
Qi curtierii la aceeaQi bancN de date, afiQTnd prePurile actualizate ale titlurilor menPionate mai sus. Aaloarea
minimN a ordinului de bursN, transmis On acest sistem, constituie 1?? de acPiuni sau " mln 32 la valoarea
nominalN a obligaPiunilor, adicN sistemul B# este destinat investitorilor instituPionali de proporPii.
#istemul B# este puternic susPinut de marile bNnci germane care au, aQa cum am mai afirmat, o influenPN
dominantN asupra tranzacPiilor de bursN.
3e altfel, circa "8) din volumul tranzacPiilor a )? companii germane mari se realizeazN prin sistemul B#.
MncepTnd cu anul "(@? sistemul de eIecutare a tranzacPiilor la bursele germane este complet automatizat.
:oate titlurile care fac obiectul tranzacPiilor la 3eutc$e Borse &.*. (cu eIcepPia acPiunilor nominative, acPiunilor
piePei libere Qi a unor obligaPiuni) se aflN On 3epozitariul central. 2ajoritatea emisiunilor de titluri se realizeazN
On formN dematerializatN. 'ivrarea titlurilor se efectueazN prin simpla Onscriere On conturile depo. #istemul
transferN mijloacele din contul plNtitorului. 4inalizarea tranzacPiilor se realizeazN de obicei On a doua zi
lucrNtoare dupN negocieri (:Y=).
3.". Evolu.ii 5i indici bursieri
6iaPa financiarN germanN se plaseazN pe locul doi Ontre bursele europene Qi pe poziPia a patra On lume, dupN
bursele din /aponia, #%& Qi 2area Britanie. OcupN, On sc$imb, locul doi On lume dupN 2area Britanie On ce
priveQte titlurile strNine.
&stfel, la Onceputul anului "((0 la bursele germane circulau acPiunile a 0@. emitenPi locali Qi (-- acPiuni ale
emitenPilor strNini. Aolumul total al capitalizNrii acPiunilor germane constituia .=0 mlrd 32 sau 1@@ mlrd V. Cei
mai mari emitenPi reieQind din volumul capitalizNrii sunt reprezentaPi de: &llianz, #iemens, 3eutc$e BanD,
3aimler Benz, Aeba, Ba<er, Eoetsc$t, 3rezdner BanD, >U+, B.
Cea mai mare parte din volumul tranzacPiilor (circa =8)) revine la "? emitenPi, dintre care mai mult de "8) R
celor ) emitenPi de proporPii (#iemens, 3eutc$e BanD, 3aimler Benz).
Cel mai important dintre indicii bursieri ai *ermaniei este 3aI (&eutce Aktienindex), care ia On calcul )?
dintre valorile cele mai active. #e calculeazN ca un indice mediu ponderat On fiecare minut Qi se difuzeazN On
regim de timp real. ndicele On cauzN serveQte ca suport pentru contractele la termen (futures Qi options). 2ai
mult de @1H din tranzacPiile cu acPiuni au loc cu acPiunile care compun acest indice.
ndicele 3&[ CO26O#:+ (creat On "(()) are menirea de a completa indicele 3&[. &cesta cuprinde )=?
acPiuni Qi este ponderat On funcPie On funcPie de capitalizarea bursierN a societNPilor. 3e asemenea 4&9
(/rankfurter Allgemeine 8eitung) este specific bursei de la 4ranDfurt Qi se determinN pe baza a "?? de valori
semnificative pentru evoluPia acestei burse care provin din "1 sectoare diferite de activitate.
3e asemenea, se calculeazN Qi cTPiva indici care reflectN miQcarea cursurilor obligaPiunilor: >+[, /C[,
6+[.
6. 7rganele de reglementare.
:radiPional On *ermania 6A2 este reglementatN pe bazN decentralizatN de cNtre organele specializate funciare.
Mn "((- On rezultatuil aprobNrii 'egii cu privire la operaPiunile cu A2 a apNrut organul federal de reglementare a
piePei R Comisia privind A2, care OndeplineQte funcPiile de reglementare Qi control. 3at fiind faptul cN On
*ermania marea majoritate a participanPilor profesioniQti pe 6A2 o constituie bNncile, un rol important On
reglementarea piePei revine BNncii Centrale R Banca 4ederalN a *ermaniei. Mmputernicirile acesteia se
rNspOndesc asupra bNncilor participante la 6A2. 3easemeni un organ specializat de supraveg$ere, oficiul central
al cNruia este amplasat On Berlin este 6alata 4ederalN de supraveg$ere a bNncilor.
$ia.a valorilor mobiliare ale =ran.ei
6iaPa valorilor mobiliare francezN este una din cele mai vec$i. Mn "@=- o0 agenPi de sc$imb au obPinut
drept eIcusiv de negociere a acPiunilor Qi obligaPiunilor. Mn ".?@ tipul dat de asctivitate a fost OntNrit On Codul
Comercial al lui 5apoleon. &genPii de sc$imb dePineau monopol asupra operaPiunilor cu valori mobiliare On
bazN de comision pOnN la mijlocul anilor .? ai sec. =?.
Cu toate pot fi emise o multitudine de tipuri de acPiuni, piaPa obligaPiunilor este mult mai dezvoltatN Qi o
prevaleazN On ce priveQte rotaPia capitalului cu peste - ori. 3upN volumul capitalizNrii franPa ocupN locul 1 On
lume, 6arisul fiind nucleul piePei bursiere, unde se negociazN "??H din operaPiunile cu acPiuni.
1. 1apitalul ac.ionar.
Mn 4ranPa se emit acPiuni care pot clasificate On - ordinare Qi preferenPiale, cu Qi fNrN drept de vot, cu drept de vot
unic sau dublu, nominative Qi la purtNtor. 2ajoritatea acPiunilor sunt ordinare la purtNtor. 5ominative pot fi
acPiunile care nu se coteazN la BA. &cPiunile preferenPiale se emit atOt nominative cOt Qi purtNtor. &cPiunile
ordinare au caracteristicile clasice specifice acestei clase Qi oferN drepturile clasice. &cPiunile preferenPiale
conferN drept preferenPial posesorilor sNi la OmpNrPirea beneficiul net al societNPii de primire a dividendelor
majorate, primirea primordialN a dividendelor faPN de ceilalPi acPionari, primirea primordialN a cotei aferente
acPiunilor dePinute la lic$idarea societNPii.
&cPiuni preferenPiale Qi ordinare oferN drept de vot. 3rept de vot dublu se oferN pentru acPiunile nominative cu
ac$itare "??H Qi cu dePinere de cNtre acPionar cel puPin = ani. &cPiuni preferenPiale fNrN drept de vot R prioritate
la plata dividendului care nu poate fi mai mic de @,1H, primul dividend este cumulativ, din cauza cN On primul
an de activitate pot sN nu fie Onregistrate venituri, dividendele fiind ac$itate din veniturile viitoare. &ceste
acPiuni obPin drept de vot On cazul neac$itNrii dividendelor pe parcusul a cel puPin ) ani, Qi Ol pierd dupN ac$itarea
integralN a acestora.
Certificate de investiPii Qi certificatele preferenPiale de investiPii ("(.))R scopul de a stimula investiPii private On
companiile de stat. 3repturile oferite sunt aceleaQi ca Qi ale acPionarilor ce dePin acPiuni preferenPiale fNrN drept
de vot. &ceste certificate ca Qi acPiunile preferenPiale fNrN drept de vot nu pot constitui mai mult de =1H din
capitalul acPionar emis.
'a momentul actual toate acPiunile sunt sub formN dematerializatN, adicN ca Onscrieri On conturi ale depozitarului
central /I1O9AM.
Ceriticatele acPiuni- identic cu cele americane.
Uaranturi R certificat, emis pentru acPiuni Qi oferN dreptul deQinNtorului de acPiuni la procurarea acPiunilor
emisiunii noi la condiPii stabilite preventiv.
3repturi de subscriere analogic ca On #%&
. $ia.a obliga.iunilor.
6iaPa obligaPiunilor On 4ranPa este mai dezvoltatN ca cea a acPiunilor. Obiectul de bazN al acestui segment Ol
constituie obligaPiunile de stat, pe locul doi se situiazN obligaPiunile emise de companiile de stat. :rezoreria de
stat poate emite ) tipuri de obligaPiuni:
pe termne scurt R pOnN la " an, --@, "), =0, 1= sNptNmOni. #e negociezN fiecare zi de luni On cadrul licitaPiilor. A5
R "mln 4>.
2ediu R =-1 ani. #e negociezN fiecare a treia zi de joi a lunii On cadrul licitaPiilor. A5 R "mln 4>. #e lic$ideazN
la scadenPN integral, cuponul se ac$itN o datN pe an.
'ung - @-)? ani #e negociezN On prima zi lucrNtoare de joi a lunii On cadrul licitaPiilor. A5 R "mln 4>. #e
lic$ideazN la scadenPN integral, cuponul se ac$itN o datN pe an. &cestea se coteazN atOt la bursN cOt Qi On afara
bursei.
'icitaPiile au loc prin Onscrierea sub formN Onc$isN a cererilor Qi se OnregistreazN prin intermediul sistemei
J:elsatK, teoretic orice instituPie care are desc$is cont la Banca 4rancezN poate Onainta cerere de participare la
licitaPie, practic OnsN se apeleazN la serviciile a ". dealeri specializaPi.
:oate se mit On formN de Onscrieri la conturi.
ObligaP Ontreprinderilor de stat (=? emitenPi) se Ompart On:
". &le agenPiilor financiare regionale Qi municipale,
= Mntrepr. de stat publice,
) nstituPiile financiare.
Biletele de trezorerie, analog $Ortiilor comerciale On #%& se emit de companiie nefinanciare, care activeazN cel
puPin = ani, pe termen de la "? zi.le la @ ani, A5 minimN este de " mln fr.
3. 4ursele din =ran.a
3.1. Organizare se reglementare
6rima bursN se creeazN On 4ranPa On anul "@"( de cNtre financiarul /o$n 'a,. Mn "@=-, dupN eQecul 'a,,
bursa da la 6aris devine obiectul unei reglementNri regale. :otuQi, de-a lungul vremii activitatea bursei a fost
destul de modestN. 3ar, On ultimul deceniu, datoritN unor reforme efectuate, piaPa bursierN francezN a cunoscut o
dezvoltare acceleratN, fapt care -a permis sN ocupe o poziPie importantN pe piaPa bursierN europeanN.
Cu toate cN nu dePine monopolul absolut (mai eIistN burse de valori la BordeauI, 'ille, 2arseille, '<on,
5anc< Qi 5antes). Bursa din 6aris se caracterizeazN printr-un grad Onalt de concentrare comparativ cu celelalte
centre financiare europene. 6ractic peste (@H din tranzacPiile cu acPiuni Qi obligaPiuni se realizeazN la bursa de la
6aris. 6arisul reprezintN de fapt piaPa bursierN francezN, On timp ce celelalte burse nu au decTt o importanPN
regionalN.
'a =- ianuarie "((" intrN On vigoare piaPa naPionalN, care reuneQte toate valorile cotate On 4ranPa Ontr-o piaPN
unicN, Onlocuind organizarea anterioarN care limita competenPa societNPilor de bursN la negocierea On
eIclusivitate a titlurilor cotate On zonele ce le erau repartizate. Bursele franceze constituie deci un ansamblu
coerent care funcPioneazN pe aceleaQi principii Qi reguli, fiind coordonate prin aceleaQi instanPe. &cest fapt
permite tuturor societNPilor de bursN sN aibN acces la negocierea tuturor valorilor mobiliare, concomitent avTnd
loc Qi o simplificare a canalelor de transmitere a ordinelor de piaPN.
Cadrul de reglementare a piePei bursiere franceze a fost revizuit On "((?, prin componentele sale garantTnd
securitatea piePei Qi operatorilor. &ceste componente sunt:
". Comisia pentru operaPiunile de BursN (COB) s-a OnfiinPat On "(0@ dupN modelul american (#+C) Qi
este o autoritate administrativN autonomN. +ste condusN de un Colegiu, On componenPa cNruia intrN un preQedinte
numit de guvern pe o perioadN de . ani Qi . membri, al cNror mandat este de - ani, reOnoibil o singurN datN. >olul
COB este:
R de a realiza supraveg$erea piePelor Qi buna funcPionare a acestora!
R de a controla informaPiile difuzate public se societNPile burse!
R sN autorizeze crearea de #C&A (#ociet_ d`investissement a capital variabil) Qi a fondurilor comune de
plasament!
R sN autorizeze societNPile care administreazN portofolii de valori mobiliare!
R sN veg$eze la desfNQurarea tranzacPiilor On conformitate cu reglementNrile stabilite (legea francezN
sancPioneazN OncercNrile de manipulare a cursului pe piaPN)!
R COB poate opune vetoul sNu pentru admiterea sau radierea unei societNPi la cota bursei, din motive de
protecPie a dePinNtorilor de economii!
R poate sancPiona infracPiunile constatate sau OncNlcarea regulilor eticii profesionale.
=. Consiliul Burselor de Aalori (CBA) este autoritatea tutelarN a piePei bursiere franceze, care are sarcina
de a reglementa piaPa On cauzN. +l este alcNtuit din "? membri aleQi de societNPile de bursN, un reprezentat al
societNPilor cotate Qi un reprezentant al personalului (din bursN). 6uterea publicN este reprezentatN On CBA de
cNtre comisar guvernamental, numit de cNtre 2inisterul +conomiei Qi 4inanPelor.
CBA reglementeazN:
R condiPiile de desfNQurare a activitNPii intermediarilor!
R condiPiile de admitere sau eIcludere a valorilor!
R organizarea Qi funcPionarea piePei!
R dispoziPiile de ordin deontologic cu privire la activitatea societNPilor de bursN Qi a salariaPilor lor.
). #ocietatea Burselor 4ranceze (#B4) R are statutul de instituPie financiarN de specialitate, fiind de fapt
un organ eIecutiv al Consiliului Burselor de Aalori, care are funcPia de a aplica On practicN deciziile acestuia.
&stfel, #B4 organizarea funcPionarea piePei, stabileQte mNsurile de securitate, se ocupN de dezvoltarea Qi
promovarea piePei bursiere Qi de buna informare a investitorilor. #B4 administreazN sistemul informatic al
cotaPiilor, asigurN caracterul public al negocierilor Qi informaPiile bursiere, oferN emitenPilor servicii de piaPN
bursierN pentru titlurile cotate Qi realizarea operaPiunilor lor financiare! Onregistrarea Qi negocierile dintre
societNPile de bursN On cadrul unei Camere de compensaPie, garantTnd plata titlurilor vTndute Qi livrarea titlurilor
cumpNrate, supraveg$eazN Qi controleazN piaPa Qi societNPile de bursN, precum Qi decide privind suspendarea
cotaPiei unui titlu Q.a.
-. &sociaPia 4rancezN a #ocietNPilor de bursN, avTnd funcPia de mediere Ontre acestea Qi autoritNPile piePei.
6oate realiza arbitrajul pentru diferende Ontre societNPile de bursN sau Ontre acestea Qi terPi.
ntermediarii care opereazN pe piaPa bursierN francezN au fost supuQi unei reglementNri recente
semnificative.
3upN " ianuarie "(.(, On baza reformelor Ontreprinse reieQind din noua lege bursierN adoptatN On "(..,
dispare monopolul agenPilor de sc$imb asupra operaPiunilor de bursN (monopol datTnd din ".?.). &stfel,
societNPile de bursN, On numNr de 1., Onlocuiesc agenPii de sc$imb printr-un transfer al prerogativelor de la nivel
de individ Omputernicit, cu un statut oficial, la societNPi comerciale de drept comun. Mn "((. din *roup #B4-
Bourse de 6aris fNceau parte (= membri. #ocietNPile bursiere sunt autorizate sN-Qi desc$idN capitalurile spre
bNnci, companii de asigurNri, instituPii financiare sau societNPi industriale Qi comerciale franceze Qi strNine, care
doresc sN aibN una din cele mai bune asistente financiare Qi sN le fie mai apte sN Onfrunte concurenPa.
R #ocietNPile de bursN trebuie sN dispunN de un minimum de fonduri proprii pentru a asigura securitatea
piePei Qi a operaPiunilor desfNQurate. &stfel, fiecare societate de bursN este responsabilN de solvabilitatea
clienPilor ale cNror operaPiuni le eIecutN
3.. /tructura pie.ei valorilor mobiliare
#tructura actualN a piePei bursiere franceze include patru compartimente distincte pentru tranzacPionarea
valorilor mobiliare:
R piaPa oficialN!
R piaPa secundarN!
R piaPa On afara cotei!
R noua piaPN.
") 6iaPa oficialN este alcNtuitN din:
a) 6iaPa cu reglementare (lic$idare) lunarN (Marc9 : .eglement Mensuel, >2) care este rezervatN pentru
acPiunile celor mai mari societNPi franceze Qi strNine, fiind cea mai reprezentativN piaPN a bursei franceze.
6entru a fi admise pe aceastN piaPN, societNPile trebuie sN OndeplineascN cumulativ anumite condiPii:
R capitalizarea bursierN sN fie de cel puPin "1? mln 44!
R =1H din acPiuni sau 1????? de titluri sN fie difuzate la public!
R ultimele ) eIecuPii sN se Onc$eie cu beneficii!
R angajamentul de a informa publicul On mod sistematic!
R firmele respective sN se numere printre societNPile care au un volum de tranzacPii cTt mai important.
>eglementarea (finalizarea) tranzacPiilor se face dupN o lunN, iar cotaPiile se realizeazN zilnic.
b) 6iaPa la vedere (au comptant) este destinatN valorilor care OncN n-au fost primite de piaPa cu finalizare
lunarN! este deci o piaPN complementarN acesteia pe care se negociazN marea majoritate a obligaPiunilor cotate
(Ondeosebi O&:, %bligations Assimilables du Trezor). CondiPiile de admitere sunt practic identice cu cele ale
piePei la termen, cotaPiile avTnd loc regulat, iar finalizarea realizTndu-se imediat dupN negociere.
=. 6iaPa secundarN (second marc9) a fost creatN On "(.) Qi este destinatN sN primeascN societNPile pentru a fi
cotate On perspectivN creQterii bonitNPii acestora. Aalorile Onscrise sunt acPiuni ale unor firme franceze Qi strNine
de dimensiuni mijlocii cu un Onalt potenPial de creQtere (dezvoltare) Qi cTteva obligaPiuni franceze. O parte a
valorilor cotate pe aceastN piaPN au o lic$iditate mai scNzutN, din care cauzN Qi piaPa este mai puPin activN (uneori
c$iar episodicN).
6entru a fi admise pe piaPN, societNPile emitente trebuie sN OndeplineascN anumite condiPii:
R capitalizarea bursierN sN fie de cel puPin "? mln 44!
R "?H di acPiuni sN fie distribuite public!
R sN se angajeze sN informeze cu regularitate investitorii asupra evenimentelor majore din activitatea
firmei.
5egocierea se face pe unitate de titlu Qi la vedere.
). 6iaPa On afara cotei (ors cote) permite negocierea titlurilor care nu sunt admise nici la cota oficialN, nici
pe piaPa secundarN Qi care fac obiectul unui numNr mic de tranzacPii. &stfel, este o piaPN On care lic$iditatea
titlurilor este adesea problematicN. Aalorile cotate sunt obligaPiunile franceze, acPiuni franceze Qi strNine cu
lic$iditate scNzutN Qi risc relativ mare. #ocietNPile care doresc sN fie cotate se adreseazN COB, prezentTnd
statutul, bilanPul financiar (pe ultimii trei ani). 'ipsesc angajamentele privind informarea publicului sau privind
cota de capital oferitN spre vTnzare.
-. 5oua piaPN (la nou(eau marc9)
#ocietNPile admise la noua piaPN trebuie sN prezinte un proiect de dezvoltare pentru urmNtorii ) ani, deoarece
acceptarea pe aceastN piaPN presupune o perspectivN clarN a evoluPiei firmei On viitor.
6entru a fi admise pe aceastN piaPN firmele trebuie:
R sN aibN un volum de activitate mai mare de =? mln44 Qi fonduri proprii mai mari de . mln 44 (ceea ce
corespunde nivelului Jsmall capsK R cotate la 5&L)!
R sN ofere minimum "????? titluri la o valoare totalN de cel mult "? mln 44!
R administratorii Qi acPionarii fondatori se vor angaja sN pNstreze timp de ) ani minimum .?H din
portofoliul pe care l-au dePinut la OnfiinPare!
R societNPile cotate vor trebui sN publice informaPii semestriale Qi contul anual de beneficii Qi pierderi.
6entru intrarea pe 5oua piaPN se poate folosi una din urmNtoarele te$nici: plasamentul prealabil, oferta de
preP minimal sau oferta de preP ferm. #ocietNPile candidate apeleazN la un intermediar care la face introducerea
(care poate cumpNra integral sau parPial oferta lor).
a) 6lasamentul prealabil poate fi total sau parPial. 3acN este total, intermediarul face sN coteze On mod
direct toate titlurile primite, iar dacN este parPial, cotarea se va face indirect, printr-o ofertN la preP fiI.
b) Oferta la preP minimal: intermediarul trebuie sN cunoascN numNrul titlurilor propuse Qi prePul sub care
acPiunile nu pot fi vTndute.
c) Oferta la preP ferm presupune ca intermediarul sN foloseascN acest nivel de preP ca un preP definitiv, la
care vor fi cedate titlurile.
6e piaPa secundarN Qi On afara cotei, tranzacPiile sunt reglementate On numerar, ordinele de bursN bazTndu-se
pe o cantitate arbitrarN de titluri.
Mn sc$imb, pe piaPa cu reglementare lunarN, negocierile se realizeazN On felul urmNtor:
R acPiunile sunt negociate prin cotitNPi, adicN prin cantitNPi minime de titluri (1, "?, =1, 1?, "??), On
dependenPN de prePul piePei!
R tranzacPiile sunt ferme atTt On ceea ce priveQte prePul, cTt Qi cantitNPile negociate!
R constituirea unui depozit de acoperire.
&stfel, investitorii, incluQi pe piaPa reglementatN sunt obligaPi sN introducN o marjN de acoperire, care va fi
completatN On caz de necesitate (de eIemplu, la scNderea cursului titlului respectiv). 2Nrimea marjei de
acoperire depinde de tipul acesteia. &stfel, la introducerea de lic$iditNPi Qi active asimilabile acestora (de
eIemplu, obligaPiuni de stat pe termen scurt) mNrimea acoperirii va fi de =?H, la introducerea bonurilor de
tezaur sau obligaPiunilor franceze R =1H, a acPiunilor R -?H.
Mn ipoteza On care destinatorii de ordine doresc sN plNteascN sau sN livreze imediat, este necesar sN verse un
comision majorat!
R operatorii care din diferite motive nu-Qi inc$id poziPiile lor de piaPN (de vTnzNtori sau cumpNrNtori) On
ziua lic$idNrii tranzacPiei pot sN le reporteze la lic$idarea urmNtoare.
3.3. Mecanismul derul3rii tranzac.iilor
4ormele tradiPionale de cotare (Jpar casi;rK R la g$iQeu, Jpar bo<teK R la cutie Qi J: la cri9eK la strigare On
ring R corb;ille) aplicate mult timp pe piata bursierN francezN On prezent nu se mai utilizeazN. Mn mod practic
cotarea valorilor mobiliare se realizeazN prin sistemul C&C (#otation Asist;e en #ontinu), introdus pe piaPa
francezN On iunie "(.0.
#istemul C&C (avTnd la bazN sistemul C&:#, utilizat la bursa de valori din :oronto Qi un analog sub forma
sistemului nipon CO>+#, aplicat de bursa de valori din :oD<o) permite oricNrui membru a #ocietNPii Burselor
4ranceze sN efectueze tranzacPii de vTnzare-cumpNrare de titluri la Bursa de valori din 6aris, indiferent de faptul
On care punct al PNrii se aflN.
#istemul electronic de efectuare a tranzacPiilor la Bursa din 6aris funcPioneazN 1 zile pe sNptNmTnN, de la
orele "?
??
pTnN la orele "@
??
, deQi colectarea ordinelor de bursN Oncepe de la orele .
)?
.
2embrii bursei, acPionTnd din contul clienPilor sau pe cont propriu, introduc ordinele de bursN On sistemul
C&C. &ceste ordine se aranjeazN On mod automat reieQind din prePul indicat On ele, iar On limitele aceluiaQi preP R
On dependenPN de timpul On care au fost plasate.
Mn intervalul de timp .
)?
R "?
??
piaPa se aflN Ontr-o etapN de pregNtire, cTnd ordinele parvenite On acest
rNstimp se introduc On ordinator On scopul determinNrii unui preP de desc$idere. 5ici o tranzacPie nu poate avea
loc Onainte de desc$idere. Mn fiecare societate de bursN, cTt Qi la intermediarii financiari (bNnci), eIistN un
terminal al cotaPiilor, indicTnd R pe fiecare valoare R cursurile, oferta Qi cererea.
MncepTnd cu decembrie "((", valorile mobiliare franceze sunt clasate On trei categorii de care depinde
modul de cotaPie:
R titluri de categoria " Qi =, cotate continuu!
R titluri de categoria ), cotate la fiIing de douN ori pe zi.
6entru a-Qi consolida poziPia On +uropa, Bursa din 6aris OncN la Onceputul anilor .? a efectuat o reformN
radicalN On domeniul decontNrilor pentru titlurile tranzacPionate. Mn "(.) toate valorile mobiliare (atTt cele
nominative, cTt Qi cele la purtNtor) au luat forma dematerializatN, adicN forma Onscrierii On conturi aflate On
depozitNrile electronice ale instituPiilor financiare autorizate care dePin cont On depozitariul central #COA&2
(Societ9 interprofession=lle pour la compensation des (aleurs mobili>res). &stfel, industria franceza de valori
mobiliare a trecut On totalitate la te$nologia non-$Trtie.
#istemul de clearing-depozit #COA&5 se aflN On proprietatea bNncilor Qi a firmelor pentru titluri de
valoare, care apar On calitate de depozitarii autorizaPi. 3e regulN, aceQtia efectueazN o redepunere a titlurilor la
#COA&2 Qi pNstreazN On conturi proprii titlurile doar On cazul cTnd acestea nu pot fi pNstrate la #COA&2 sau
la cererea clientului.
'a finele anului "((?, piaPa financiarN francezN a fost ec$ipatN cu un sistem de clearing-decontNri complet
automatizat, numit >+': (.eglement?li(ration de titres) care permite finalizarea tuturor negocierilor
Onregistrate la bursN la trei zile de la data eIecutNrii ordinelor (:Y)).
MncepTnd cu anul "(.( Bursa de la 6aris a anulat sistemul comisioanelor fiIe. Mn prezent mNrimea
remunerNrii sub formN de comision se determinN printr-un acord dintre client Qi societatea de bursN.
6TnN Nn "((= On 4ranPa eIista un impozit special aferent operaPiunilor cu $Trtii de valoare (impot de
bourse), perceput atTt de la cumpNrNtor, cTt Qi de la vTnzNtor On mNrime fr ?,)H pentru tranzacPiile cu o valoare
de pTnN la " mln 44 Qi ?."1H pentru tranzacPiile, a cNror valoare depNQeQte " mln 44.
6rincipalii indici bursieri pe piaPa francezN sunt:
". ndicele C&C -? (#ompagnie des Agents de #ange*@A (aleurs) este principalul indicator de referinPN al
piePei bursiere franceze. #e calculeazN de cNtre grupul #B4 R Bourse de 6aris Qi regrupeazN -? de acPiuni
dintre cele mai active cotate pe piaPa cu reglementare lunarN, care corespund la circa 1)H din capitalizarea
bursierN. ndicele On cauzN serveQte ca suport pentru contractele JfuturesK Qi JoptionsK.
=. ndicele C&C *eneral sau #B4-=1?, care regrupeazN =1? de acPiuni franceze considerate ca fiind cele mai
semnificative pentru evoluPia globalN a piePei (aproape toate valorile din sistemul >2).
). ndicele #B4-"=? care include "=? de acPiuni franceze dintre cele ce alcNtuiesc #B4-=1?, cu eIcepPia celor
ce servesc la determinarea indicelui C&C--?.&cest indice are menirea de a furniza un suport pentru valorile
ce creeazN un foarte mare interes la nivelul investitorilor francezi Qi strNini.