Sunteți pe pagina 1din 29

Tema 2 Piaa bursier a S.U.A.

1. Caracteristica pieei de capital.


2. Tipuri de valori mobiliare.
3. Bncile comerciale pe piaa valorilor mobiliare.
4. Supravegherea pieei de capital.
5. Baa normativ.
!. Comisia privind Titlurile "i #peraiunile $inanciare %C.T.#.$.&.
'. (olul ).*.S.+. pe piaa de capital.
,. -ecanismul de tranacionare a bursei )...S./.
0. -ecanismul de tranacionare a sistemei e1trabursiere ).*.S.+.*.2.
13.4ndicii bursierii.
11.5iaa titlurilor derivate.
1. Caracteristica pieei de capital.
5iaa valorilor mobiliare din S.6.*. ocup 7n lume un rol important ree"ind din8
1. este cea mai mare pia. S.6.*. le revin 193 din capitaliarea mondial "i
53: din totalul mondial de 7mprumuturi obligatare;
2. mrimea capitalului <ictiv %investit 7n h=rtii de valoare& dep"e"te multe
economii naionale;
3. 7n s<era organirii pieei de capital> elaborarea noilor instrumente "i teoria
gestiunii porto<oliilor de h=rtii de valoare au atins reultate <oarte 7nalte>
deaceea multe state 7mprumut din e1periena lor;
4. sistema de supraveghere este cea mai dur mai e<icient "i mai bine elaborat
"i este acceptat 7n <oarte multe ri ale lumii.
Structura pieei. 5iaa h=rtiilor de valoare ale S.6.*. este compus din 4
segmente8
1. piaa bursier unde activea ' burse principale %)...S./.> *-/?> Boston>
5hiladelphia> Chicago> Bursa #ceanului 5aci<ic %@osA*ngeles "i SanA
$rancisco& "i Cincinnati;
2. piaa extrabursier include N.A.S.D.A.Q., pink sheets, sistemele de
tranacionare B INSTINET, LATTICE, CANTOR, FITZGERALD> etc.;
3. piaa a treia B piaa e1trabursier pentru h=rtiile de valoare ce au listing la
burse;
4. piaa a patra B tranacionarea titlurilor investitorilor instituionali.
Participanii profesioniti. Cn industria h=rtiilor de valoare a S.6.*. activea mii
de <irme. 5e piaa h=rtiilor de valoare corporative activea ,233 de companii
specialiate8 firme e !r"kers, firme e !r"ker#e$%ers, !&n'i e in(esti)ii. $uncionarii
acestor companii se numesc !r"kers, e$%ers, repre*ent$n)i +nre,istr$)i, '"ns-%t$n)i
fin$n'i$ri, etc.
$irmele care 7ndeplinesc toate tipurile de servicii sunt '"mp$nii%e e !r"ker#
e$%ers, cele mai importante sunt .erri%% L/n'h 0ier'e Fenner 1 Smith, E.F. 2-tt"n 1
C"mp$n/ In'., De$n 3itter Re/n"%s, 4r567ti89#:8;h <8=it89 F-7i7,, Smith
:8r76>, ?8rris @=A87 1 <B., 48in6 3e!!6r I7;Br=Br8t6, She$rsB7 L6hA87 :rBth6rs,
et'. /le se mai numesc f-%%#ser(i'e firm, Cire h"-se. *ceste <irme au mii de angaDai.
)umai compania .erri%% L/n'h are peste 43 333 de angaDai.
$irmele care lucrea cu clienii mari se numesc bnci de investiii D;8rri$,6 tr86
h"5s6sE F ele sunt ."r,$n St$n%e/ 1 C"., S$%"m"n Gr"thers In'., G"%m$n, S$'hs
1C"., D"n$%s"n, L-fkin 1 Henrette, :68r, Sterns 1 <B.I7;.
$irmele specialiate pot activa cu un anumit tip de h=rtii de valoare sau pot <i
specialiate 7ntrAo operaiune. *cest tip de <irme se numesc is'"nt h"-se iar speciali"tii
lor is'"-nt !r B k 6 r . Se numesc de discount deoarece nu percep comisioane pentru
serviciile de consultan "i respectiv serviciile lor sunt mai ie<tine cu .25 E !3:.
5entru a putea activa cu h=rtii de valoare angaDatul <irmei de broFerAdealers trebuie
s urmee cursurile N.A.S.D. F N$ti"n$% Ass"'i$ti"n "f Se'-rities De$%ersE "i e1amenul
ISeries JK care include 253 de teste> timpul de e1aminare ! ore. /ste necesar de a
rspunde corect la '3: din 7ntrebri dup care angaDatul obine cali<icativul de
repre*ent$nt +nre,istr$t Dre,istere r6=r6s6nt8ti(6E "i poate activa cu toate h=rtiile de
valoare> e1cepie <ac obligaiunile municipale pentru care se cere e1amen special.
*ctivitatea oricrei companii se supune 7nregistrrii de stat> 7n caul 7n care
compania va activa 7na<ara granielor unui stat ea trebuie s obin licen de la C.T.#.$.
Cn corespundere cu prevederile C.T.#.$. capitalul net D76t ;8=it$%E al unei
companii de broFerAdealers trebuie s <ie din 1004 cel puin 253 333 G.
/1ist c=teva tipuri de '"mp$nii e in(esti)iiL '"mp$nii e tip es'his DB=67#67
i7(estA67t ;BA=8niesE, sau f"n-ri m-t-$%e DA-t-8% f57sE, "i '"mp$nii e tip +n'his
D;%Bs6#67 in(estment ;BA=8niesE. HIJKILMNOPKM QNRIPKQSQONNTU VOWXYNQZ
[I\]LQ[]IKPJ M8NBOBP BQ 5OR6;A5S5BOOTU NBP78O5VU D9WXY Z.E.
Companiile de investiii pot <i i(ersifi'$te "i nei(ersifi'$te. 5entru a cpta
statut de companie de investiii diversi<icat> '5: din activele sale trebuie s <ie investite
7n a"a <el ca 1 emitent sAi revin nu mai mult de 5: din activele "i numai mult de 13:
din numrul aciunilor cu drept de vot.
Le,e$ pri(in C"mp$nii%e in 9WXY prevede ca mrimea medie a activelor s <ie
de 133 333 G.> companiile de tip deschis au dreptul de a emite numai aciuni simple> iar
cele de tip 7nchis B "i aciuni privilegiate "i obligaiuni.
C"mp$nii%e e in(esti)ii e tip es'his p"t emite perm$nent $')i-ni [i s-nt "!%i,$te
s& %e r&s'-mpere e %$ $')i"n$ri %$ prim$ 'erere, ree[in in ($%"$re$ net& $ $'ti(e%"r
%$ 9 $')i-ne. A'este $')i-ni p"t fi '-mp&r$te e %$ '"mp$nie [i (\n-te t"t ei.
C"mp$nii%e e in(esti)ii e tip +n'his pot emite aciuni o singur dat. Compania
nu este obligat s rscumpere aciunile sale.
Companiile de investiii 7n dependen de tipurile de h=rtii de valoare 7n care
investesc pot <i clasi<icate8 companii ce investesc 7n aciunile companiilor tinere>
companii ce investesc 7n h=rtii de valoare cu termen de scaden scurt> companii ce
investesc 7n h=rtii de valoare ce asigur venituri curente 7nalte> etc. D,r"Cth f-ns,
in'"me f-ns, !$%$n'e f-ns, -$% p-rp"se f-ns, spe'i$%i*e f-ns, m"ne/ m$rket
f-nsE.
Cn S.6.*. de popularitate mare se bucur '"mp$nii%e e in(esti)ii e )$r&, sunt
companiile ce investesc 7n h=rtiile de valoare a unei ri. -aDoritatea acestor companii
sunt de tip 7nchis.
/1ist "i '"mp$nii e in(esti)ii re,i"n$%e ]si8 48;ifi; F57, S;87i78(i$ F57,
NeC Asi$ F57, ^6A=%6tB7 _A6r,in, `8rk6t F57, etc. -aDoritatea acestor companii
sunt de tip deschis %<onduri mutuale&.
Cn S.6.*. mai e1ist "i unit trusturile D57it in(estment tr-stsE E sunt <onduri de
investiii> porto<oliul crora este <i1at 7n momentul <ondrii "i nu se gestionea.
2. Tipuri de valori mobiliare.
Cn S.6.*. emit h=rtii de valoare corporaiile> bncile "i autoritile publice.
Hrtiile de valoare corporative.
Aciunile. Cn S.6.*. nu e1ist la nivel de lege <ederal caracteristica aciunii "i
drepturile ce deriv din aceasta. *ceast in<ormaie trebuie s <ie speci<icat 7n <iecare
statut> care trebuie 7nregistrat la Ser(i'i-% Se'ret$ri$t-%-i St$t-%-i DS6;r6t$r> Bf St8t6E.
St$t-t-% D]rti;%6s Bf I7;Br=Br$ti"n, Certifi'$te "f I7;Br=Br8tiB7E repreint un document
mai important dec=t Le,e$ pri(in C"mp$nii%e "i 7n caul 7n care apar divergene 7ntre
cele dou> prioritate o are statutul.
Corporaiile 7n S.6.*. pot <i +n'hise D;%Bs6 ;Br=Br8tiB7E> cele ce au nu mai mult de
53 de acionari "i au restricii 7n privina v=nrii aciunilor %ele trebuie v=ndute numai
companiei sau persoanei tere indicate de ea&> p-!%i'e D=5!%i; ;Br=Br8tiB7E "i pri($te
D=ri($te ;Br=Br8ti"7E. +i<erena dintre ele const 7n numrul aciunilor deinute de 1
acionar sau o grup de persoane a<iliate. -aDoritatea companiilor 7n S.6.*. sunt publice.
Cncep=nd cu 33 iunie 10,3 7n con<ormitate cu prevederile C"-%-i Fis'$% DIntern$%
R6(6n-6 <B6E se interice emisiunea h=rtiilor de valoare la purttor %e1cepie <ac
h=rtiile de valoare pe termen scurt "i h=rtiile de valoare emise prin o<ert privat&.
*ciunile se pot emite cu sau <r 'ertifi'$t. Cn caul emisiunii certi<icatelor pe
l=ng rechiitele de ba se impune semnturile trans<er agentului Dtr$nfer 8,67tE "i
registratorului Dr6,istr$rE. Tr$nsfer $,ent-% are <uncia de a ine evidena certi<icatelor
andosate "i eliberarea celor noi 7n caul schimbrii proprietarului> iar re,istr$t"r-%
urmre"te ca numrul aciunilor plasate s dep"easc numrul aciunilor permis de
capital. Cn calitate de registrator poate aprea o banc sau companie de trust. *bsena
uneia din semnturi <ace certi<icatul nevalabil.
*ciunile 7n S.6.*. sunt simple D;BAAB7, Brin$r/ stB;ksE "i privilegiate
D=r6f6r67;6 stB;ksE.
Corporaiile> de obicei> emit aciuni simple. /le se emit cu sau <r drept de vot.
Bursa )...S./. nu admite 7n listing aciunile <r drept de vot. +reptul la vot au
acionarii care 7n momentul convocrii adunrii generale sunt 7nregistrai 7n registru
acionarilor. #rice acionar 7"i poate e1ercita dreptul de vot singur sau prin intermediul
altei persoane semn=nd prin intermediul avocatului pr"a/ D=rBU>E. 5ro1^ d dreptul de
vot unei persoane indicate de acionar. Copiile pro1^ se supun 7nregistrrii 7n C.T.#.$.
nu mai t=riu de 13 ile 7naintea adunrii generale.
Cn S.6.*. se utiliea dou sisteme de ("tin,8 statutar "i cumulativ. Cea
st$t-t$r& Dst8t-t"r/ ("ti7,E presupune c 1 aciune d un drept de vot 1 director> pe c=nd
cea '-m-%$ti(& D;-m-%$ti(e (Btin,E implic cumularea numrului de voturi. * doua
variant este mai periculoas deoarece presupune c acionarii pot aduce 7n directorat pe
oricine "i oric=nd.
+ividendele se calcul trimestrial dup 7ntocmirea drii de seam.
*ciunile privilegiate pot <i '-m-%$ti(e D;5A5%8ti(6E "i ne'-m-%$ti(e
D7B7;5A5%8ti(6E> '"n(erti!i%e D;Bn(6rti!%eE "i ne'"n(erti!i%e D7B7;Bn(erti!%eE>
p$rti'ip$ti(e D=8rti;i=8tin,E "i n"np$rti'ip$ti(e D7B7=8rti'ip$tin,E> r$m!-rs$!i%e
Dr666A8!%6E "i ner$m!-rs$!i%e D7B7r666A8!%6E.
)oiunea de ($%"$re n"min$%& 7n preent 7n legislaie lipse"te. Corporaiile decid
independent dac aciunile sale vor avea sau nu valoare nominal.
Cn con<ormitate cu prevederile statutului aciunile pot acorda rept-ri pri"rit$re
D=r66A=ti(6 ri,htsE la noile subscrieri. (ights este o derivat a aciunii "i d dreptul
prioritar de subscriere la un pre mai mic. *cionarul poate c="tiga din di<erena dintre
valoarea nominal "i cea de achiiie. /le pot <i nominative "i la purttor.
4nstrumente asemntoare cu rights sunt C$rr$nts. +eosebirea dintre ele const8
rights sunt instrumente pe termen scurt %c=teva sptm=ni& pe c=nd _arrants B pe termen
mediu "i lung %p=n la 23 ani&; corporaia poate avea mai multe emisiune de _arrants "i
numai una de rights; _arrants sunt numai instrumente nominative "i sunt 7nsoite de
emisiuni de obligaiuni> pentru a <ace emisiunea mai atractiv.
Corporaiile pot rscumpra aciunile proprii acestea numinduAse $')i-ni e
tre*"rerie Dtr68s-r> st"'kE B ele nu dau drept de vot "i nu particip la distribuirea
dividendelor sau la dreptul de patrimoniu 7n caul lichidrii companiei. Compania 7"i
rscumpr propriile aciuni urmrind urmtoarele scopuri8 cre"terea dividendului per
aciune> reducerea numrului aciunilor pentru a evita contopirile> meninerea pieei
aciunilor proprii> <acilitarea procesului de cumprare a corporaiei de ctre gestionari.
Din p-n't e (eere $% '$%it&)i%"r in(esti)i"n$%e, aciunile 7n S.6.*. pot <i8
: %56 ; hi = s F sunt aciunile companiilor cele mai sigure "i cotate pe pia cum ar <i
`$orda> `beneral -otorsa> `4.B.-.a B care au listing la )...S./.
Gr"Cth st"'ks E sunt aciunile a companiilor care 7nregistrea o cre"tere
economic mai mare dec=t media pe pia. *ceste companii 7"i direcionea pro<iturile
spre cre"tere economic "i nu spre dividende. +in categoria lor <ac parte companiile
`4ntela> `*pplea> `-icroso<ta "i companii din domeniul biotehnologiilor.
Defensi(e st"'ks E sunt aciunile ce dau dovad de stabilitate 7n perioadele de
cri. *cestea sunt companiile din s<era comunal "i industria alimentar.nu trebuies
con<undate cu 6f67s6 stB;ks> ultimele repreent=nd aciunile companiilor din domeniul
aprrii.
In;BA6 stB;ks F sunt aciunile ce asigur un venit curent D>i6%E mai mare dec=t
media pieei. *ceste aciuni se bucur de popularitate 7n r=ndurile persoanelor v=rstnice
"i cu venituri modeste. Cn aceast categorie intr aciunile companiilor din s<era
comunal.
C>;%i;8% st"'ks E sunt aciunile companiilor dependente de <luctuaiile ciclice.
+in aceast categorie <ac aparte aciunile companiilor din industria prelucrrii oelului>
utilaDelor> automobilelor
Se$s"n$% st"'ks F sunt aciunile companiilor a cror venituri sunt 7n dependen
de <luctuaiile seoniere. +in categoria lor <ac parte aciunile companiilor din comerul
cu amnuntul> cum ar <i cele ce v=nd rechiite "colare sau Ducrii de revelion.
Structura capitalului acionar. 6na din particularitile de ba ale economiei
americane este numrul mare de acionari B persoane <iice. Cre"terea numrului
acionarilor privai este legat de cre"terea numrului de investitori instituionali %<onduri
de investire colectiv B <onduri mutuale&.
bli!aiunile. /misiunile de obligaiuni sunt reglementate de 2 legi8 C"-%
C"mer'i$% @ni' D@nif"rm <BAA6r;i8% <B6E "i Le,e$ pri(in Tr-st-% din 1030 DTr-st
I767t-r6 ]'tE.
/misiunile de obligaiuni sunt monitoriate de o tutel B companie de trust sau
banc. Cn competena ei intr protecia intereselor investitorilor. Contractul "i prospectul
de misiune se supun 7nregistrrii la C.T.#.$. e1ist '"ntr$'t '"nfien)i$% s$- +n'his, c=nd
emitentul nu are dreptul la noi emisiuni av=nd la ba acela"i suport "i '"ntr$'t es'his,
c=nd se permite noua emisiune av=nd ca gaD acelea"i titluri> dar numai 7n caul 7n care
emitentul are o activitate rentabil.
Con<orm Le,ii pri(in b$%"ri%e ."!i%i$re in 9Wcc emisiunile de obligaiuni cu
termen de scaden mai mare de 2'3 ile se supun 7nregistrrii 7n C.T.#.$.
+eosebim "!%i,$)i-ni $si,-r$te Ds6;5r6E "i ne$si,-r$te D-ns6;5r6E.
Cn caul celor $si,-r$te investitorii 7n caul <alimentului pot pretinde la o parte din
patrimoniu.
Cn S.6.*. se consider obligaiunile asigurate dac au ca suport un active.
O!%i,$)i-ni%e ne$si,-r$te poart denumirea de 6!67t5r6s %7n -area Britanie acest
termen se <olose"te la obligaiunile asigurate&. +in aceast categorie <ac parte unele
"!%i,$)i-ni '"n(erti!i%e 7n aciunile companiei proprii sau altei companii B 6U;h87,68!%6
6!67t-r6s %compania mam pentru compania <iic&. +easemenea mai e1ist "i
"!%i,$)i-ni ,$r$nt$te D,58r8nt6e !B7sE.c=nd suma 7mprumutului "i dob=nda sunt
garantate de a rambursate de alt companie.
Companiile ce se a<l 7n proces de reorganiare emit "!%i,$)i-ni '- (enit $si,-r$t
Din;BA6 !B7sE s$- D8d-stA67t !B7sE, 7n care debitorul se oblig s achit suma
7mprumutului p=n la scaden> 7ns dob=nda numai 7n caul 7n care realiea pro<it.
O!%i,$)i-ni '- '-p"n *er" D*6rB#;B5=B7 !B7sE asigur investitorului c="tig din
di<erena dintre valoarea de emisiune "i cea de rambursare> care coincide cu nominalul>
adic sunt v=ndute cu discount. Se emit destul de rar.
O!%i,$)i-ni%e d-nk B sunt obligaiuni speculative> au un grad 7nalt de risc "i de
rentabilitate. /le se emit cu scopul contopirii altei corporaii.
+e la 1 iulie 10,3 toate emisiunile de obligaiuni sunt numai n"min$ti(e "i sunt
f&r& '-p"n. Cea mai <recvent valoare nominal este 1333 G.
Cn dependen de termen deosebim obligaiuni pe termen s'-rt %p=n la 5 ani&>
mei- %! E 12 ani& "i %-n, %peste 12 ani&. Cn preent se observ tendina de mic"orare a
termenului de scaden.
Speci"icul pieei obli!aiunilor. -area maDoritate a obligaiunilor corporative din
S.6.*. <ac obiect de tranacionare pe piaa e1trabursier De^< m8rk6tE. /le pot avea
listing> dar asemenea cauri sunt reduse. Cursul aciunilor este stabilit 7n procente de la
valoarea nominal cu pasul 19,. termenul de lichidare a tranaciilor cu obligaiunile
corporative este Tc5 ile lucrtoare. +ob=nda se achit semestrial> ree"ind din 33 ile 7n
lun "i 3!3 ile 7n an. *ceste venituri sunt impoitate ca orice venituri curente.
#atin!$ul %&rtiilor de valoare corporative. Toate h=rtiile de valoare emise sunt
evaluate de una sau mai multe agenii de rating. (atingAul const 7n atribuirea unui indice
de siguran pentru investitori. Cele mai importante companii de rating sunt St878r 1
4BBrfs <Br=Br8tiB7, `BB>fs I7(6stBrs S6r(i;6, Fit'h I7(6st"rs S6r(i;e [i D5ff $n
0he%=s. Cn general evalurile lor coincid. 4niiativa de atribuire a ratingAul apartine
emitentului> care plte"te un comision de 3 puncte procentuale %basis& sau 3>33: din
volumul de emisiune. $r rating nimeni nu risc s le achiiionee. Toate companiile
pentru evaluare <olosesc litere. d=rtiile de valoare sunt repartiate 7n clase. 5rimele sunt
cele mai sigure "i viceversa.
R$tin,#-% "!%i,$)i-ni%"r se preint 7n <elul urmtor8
`BB>fs St878r 1
4BBrfs
#bligaiunile clasei
investiionale.
eYY
eY
e
fYY
Cea mai 7nalt calitate
Calitate 7nalt
-ai mare ca media pieei
Calitate medie
eee
ee
e
fff
Speculative fY
f
ff
f
/mitentul poate sau
este <alimentar
gYY
gY
g
ggg
gg
+
Sistema de atribuire a ratingAului pentru aciuni este di<erit de cea a aciunilor.
Sistema de preentare a r$tin,#-%-i pentr- $')i-ni%e simp%e de ctre St878r 1
4BBrfs se preint 7n <elul urmtor8
e c Cea mai 7nalt calitate
e Calitate 7nalt
e A -ai mare ca media pieei
f c Calitate medie
f -ai mic dec=t media pieei
f A Calitate mic
g Cea mai mic calitate.
Sistema de preentare a r$tin,#-%-i pentr- $')i-ni%e pri(i%e,i$te de ctre St878r
1 4BBrfs se preint 7n <elul urmtor8
eee Cea mai 7nalt calitate
ee Calitate 7nalt
e d=rtii de valoare sigure
fff Calitate medie
ff -ai mic dec=t media pieei
f d=rtii de valoare speculative
g Submarginale %aproape nesigure&.
'&rtiile de valoare comerciale sunt cambii simple pe termen scurt DprBAissBr>
7Bt6sE, emise de corporaii. )u se supun 7nregistrrii la CT#$ dac au termen de
scaden mai mic de 2'3 ile> sunt o posibilitate de 7mprumut> alternativ creditului
bancar. 4nvestitorii acestor h=rtii de valoare sunt instituionali. haloarea nominal
minim este 133 333 G> cea mai <recvent 1 mln. G.
-aDoritatea se emit cu discount> maDoritatea sunt h=rtii de valoare dematerialiate.
5iaa prima este asigurat de dealers> serviciile lor seamn cu cele de under_riting>
pentru aceasta percep un comision de apro1imativ 3>1:. 5iaa secundar pentru aceste
titluri practic nu e1ist din caua termenului mic de scaden. Toate h=rtiile de valoare au
atribuite rating.
Hrtii de valoare bancare.
Certi"icatele de depo(it D76,Bt8!%6 ;6rtifi;8tes "f 6=BsitEsunt h=rtii de valoare ce
<ac parte din piaa monetar> cu valoare nominal de la 133 333 G. Certi<ic actul de
depunere 7ntrAun cont bancar.
/le pot <i8
a& /mise de bnci 7n S.6.*.
b& /mise 7n dolari S.6.*. 7na<ara granielor %eurocerti<icate&.
c& /mise de bncile strine pe teritoriul S.6.*.
d& /mise 7n S.6.*. de asociaiile de economii "i 7mprumut "i de bncile de
economii.
/le pot <i ne,"'i$!i%e, adic pot <i tranacionate "i n"nne,"'i$!i%e se dein p=n
la scaden.
5ot <i n"min$ti(e Dr6,ist6r6E"i %$ p-rt&t"r D=8>8!%6 tB th6 !68r6rE. -aDoritatea
sunt la purttor. Cele cu termen de scaden mai mare dec=t 1 an trebuie s <ie
nominative.
D"!\n$ se calcul ree"ind din 3!3 ile 7n an. +ob=nda poate <i <i1 "i <lotant. Cn
caul ratei dob=ni <lotante ea se stabile"te 7n corespundere cu rata @4B#( sau `prime
ratea.
Emisi-ne$. Se emit ilnic <ie prin dealers sau independent. Bncile ilnic stabilesc
ratele dob=nii> 7n caul 7n care banca nu solicit resurse> ratele sunt neconvenabile. Cn
caul eurocerti<icatelor> ele se pstrea 7ntrAo banc european> de regul> la @ondra> iar
plata o e<ectuea banca american prin sistema <?I4S.
0i$)$ se'-n$r& este asigurat de broFers "i dealers prin intermediul liniilor
tele<onice. 5iaa certi<icatelor de depoit este situat la )e_ .orF> iar cea a
eurocerti<icatelor la @ondra "i )e_ .orF.
(ecipisa depoitar american D].D.R. F ]A6ri;87 D6=Bsit$r> R6;6i=tsE F este
un titlu emis de bncile americane. 5rima dat au <ost emise de `-organ buarant^a la
s<7r"itul anilor i23 ai sec.??.
Emisi-ne$. Se emit de bncile care au cumprat peste hotare aciuni. Cn acest mod
ele 7"i trans<er riscul. +e cele mai multe ori 1 *.+.(. coincide 1 aciune> dar nu
7ntotdeauna. +in 10,3 se supun 7nregistrrii 7n C.T.#.$.
0i$)$ se'-n$r&. -ulte companii strine datorit *.+.( au listing la )...S./.>
altele la *-/?> ).*.S.+.*.2. "i `pinF sheetsa.
Hrtiile de valoare de stat sunt8 emise de buvernul S.6.*. "i se numesc h\rtii e
($%"$re e tre*"rerie Dtr68s-r> s6;5rities, tr68s5ri6sE, sau de organele <ederale B
"!%i,$)i-ni.
bli!aiunile de tre(orerie sunt grupate 7n 2 categorii8 p-!%i'e "i pri($te.
Cele publice sunt8 cambiile de treorerie> notele de treorerie "i obligaiunile de
treorerie. Cn preent se emit numai 7n <orm dematerialiat.
C$m!ii%e e tre*"rerie se emit pe termen de p=n la 1 an> cu discount> prin licitaie
B sptm=nal> pentru cambiile cu termen de 3 "i ! luni> "i lunar B pentru cele de 1 an.
/videna emisiunii este re<lectat 7n registrele Treoreriei. Se bucur de popularitate 7n
r=ndul investitorilor> ree"ind din8
1. sunt lichide> e1ist piaa secundar;
2. sunt investiii neriscante;
3. nu se supune impoitelor statului "i autoritilor locale.
4. se v=nd cu valoare nominal mic %13 333 G&> accesibil tuturor investitorilor.
5iaa secundar este asigurat de dealers primari> <ace parte din piaa
e1trabursier. +ob=nda este mai mic dec=t la certi<icatele bancare "i h=rtiile de valoare
comerciale> deoarece se consider c sunt lipsite de risc.
N"te%e e tre*"rerie Dtr68s5r> 7Bt6sE sunt obligaiuni procentuale cu termene
cuprinse 7ntre 1 "i 13 ani. Cu valoarea nominal de 5333 G se emit p=n la 4 ani> cu
valoarea de 1333 G A peste 4 ani. Sunt emisiuni de 13 333 G> 133 333 G "i 1 333 333 G.
O!%i,$)i-ni%e e tre*"rerie Dtr68s5r> !"nsE se emit cu valoarea nominal de 1333
G> 5333 G> 13 333 G> 133 333 G "i 1 333 333 G. Se emit pe termen de peste 13 ani. Se emit
prin o<erta tender "i se v=nd lunar. 4nvestitorii principali sunt cei instituionali. 5iaa
secundar este cea e1trabursier. Cursul se stabile"te procentual de va valoarea nominal
cu pasul 1932. @ichidarea tranaciei este imediat. +ob=nda se calcul ree"ind din 3!5
ile 7n an> 7n regim de dob=nd compus.
d=rtiile de valoare de treorerie se pot emite privat 7n 2 moduri8
e. @n-i 'er' %$r, e in(estit"riL
1. Certi<icate de depoit> seria __ "i ?2.
2. Certi<icate de depoit> seria _ "i ?.
3. )ote de treorerie destinate investitorilor strini.
5rimele dou categorii pot <i cumprate de la buvern "i v=ndute numai
buvernului. Cele din seria EE "i E B se emit cu discount> cele din seria 22 "i 2 B cu
dob=nd.
f. @n-i 'er' restr\ns e in(estit"riL
1. +estinate statelor "i organelor locale.
2. d=rtii de valoare la vedere D6A87 6=Bsit$r/ s6;5ritiesE.
3. #bligaiunile +ireciei de /lectri<icare (ural DR5r8% _%6;tri; ]5th"rit> :B7sE.
4. /misiuni destinate guvernelor altor ri DfBr6i,7 s6ries F ,B(6r7A67tE.
bli!aiunile a!eniilor "ederale pot <i sau nu garantate de buvernul S.6.*..
+in categoria "!%i,$)i-ni%"r $,en)ii%"r ,$r$nt$te e G-(ern <ac parte _.g.I.`.
:87k *sociaia )aional 4potecar DGB(6r7A6nt N8ti"78% `Brt,8,6 AssB;i8ti"7 E
IGinni6 `86KE.
+in categoria "!%i,$)i-ni%"r $,en)ii%"r ne,$r$nt$te e G-(ern <ac parte bncile ce
creditea agricultura> Corporaia $ederal 4potecar IFr6i6 `8'K DF66r8% ?BA6
LB87 `Brt,8,6 <Br=Br8tiB7 F IFr6i6 `8'KE "i *sociaia )aional $ederal
ipotecar IF87ni6 `86K DF66r8% N$ti"78% `Brt,8,6 ]ssB'i8tiB7 h IF87ni6 `86KE.
bli!aiunile or!anelor locale. B sunt obligaiunile emise de state> teritorii> ora"e>
districte "i poart denumirea de obligaiuni municipale. heniturile provenite de la aceste
obligaiuni nu sunt impoitate cu impoite <ederale. Termenul de lichidare atranaciilor
cu aceste obligaiuni este de Tc5.
). *ncile comerciale pe piaa valorilor mobiliare.
Bncile comerciale din S.6.*. sunt investitori activi 7n h=rtii de valoare de stat "i
e<ectuea operaiuni de under_riting pentru obligaiunile municipale. Le,e$ G%$ss#
Ste$,$% din 1033 a interis tranacionarea "i under_ritingAul h=rtiilor de valoare
corporative.
Totodat nu se poate spune c bncile comerciale nu tranacionea h=rtii de
valoare corporative B e<ectuea operaiuni de trust cu h=rtii de valoare pentru clienii
lor> iar pentru a ptrunde la burse sau 7n sistema ).*.S.+.*.2. apelea la serviciile
<irmelor de broFerAdealers. *lt posibilitatea ar mai <i sistema +,ST+,-T B sistem de
tranacionare pentru investitorii instituionali> care permite de a e<ectua tranacii
introduc=nd cererile 7n computer. +,ST+,-T activea ca o <irm de broFerAdealers B
permite de a con<runta cumprtorii cu v=ntorii de titluri. 5rin intermediul acestei
sisteme pot <i cumprateAv=ndute h=rtiile de valoare ale emitenilor strini. Terminalele
sale se a<l 7n 13 ri> ceea ce permite de sine stttor de a e<ectua operaiuni de v=nareA
cumprare de h=rtii de valoare corporative. 6tiliatorii americani pot e<ectua tranacii
numai cu titlurile emitenilor strini 7nregistrate la C.T.#.$.
*lt modalitate de tranacionare a titlurilor derivate sunt companiile <iice
deschise 7n strintate asupra crora nu se rs<r=nge @egea blassASteagal. -ulte bnci
comerciale americane prin intermediul companiilor <iice specialiate 7n h=rtii de valoare
sunt membre a @.S./. "i T.S./..
.. Suprave!%erea pieei de capital.
Cn S.6.*. la 7nceputul anilor i33 ai sec. ?? sAa de<initivat sistema de
supraveghere compus din 2 nivele8 9 ni(e% B Comisia privind Titlurile "i #peraiunile
$inanciare %C.T.#.$.& "i organe speciale 7n teritoriu> al i ni(e% B organe de
autoreglementare a participanilor pro<esioni"ti "i *sociaia )aional a +ealers
%).*.S.+.&.
5=n la aceast perioad supraveghere din partea statului> pe piaa valorilor
mobiliare nu se e<ectua. /ra permise operaiunile <ictive sau <r acoperire DC$sh s$%esE B
v=nareaAcumprarea unui titlu concomitent "i a<acerile contractuale de manipulare a
cursurilor titlurilor DA$t'he Br6rsE B 7ncheiate din timp 7ntre doi contraageni. 5iaa era
supravegheat e1clusiv de organiaii de autoreglementare> dar se impunea tot mai
pregnant necesitatea unei supravegheri din partea statului.
5rima lege din domeniul pieei valorilor mobiliare a aprut 7n 1011 7n jansas. Cn
1013 asemenea legi mai <uncionau 7nc 7n 22 de state. +up 4 (boi -ondial a crescut
capitalul <ictiv "i numrul piramidelor <inanciare. Cn anii p=n la cria din 1020 B 1033
bncile comerciale 7n propria persoan c=t "i prin intermediul companiilor <iice e<ectuau
v=nri 7n marD sau <r acoperire> ceea ce adus la <alimentarea a ,333 de bnci.
Cn 1032 (oosevelt a c="tigat btlia preidenia 7n baa promisiunii de a <ace
regul pe piaa de capital.
Cn 1033 este adoptat Le,e$ pri(in Tit%-ri%e ."!i%i$re D^r-th in Se'-riries A'tD,
ce are ca scop supravegherea emisiunii> adic a pieei primare de capital.
Tot 7n anul 1033 apare Le,e$ G%$ss# Ste$,$% DG%$ss F Ste$,$% A'tE> care interice
accesul bncilor comerciale la titlurile corporative. Con<orm acestei legi> bncile sAau
diviat 7n bnci comerciale "i bnci de investiii.
Cn 1034 apare Le,e$ pri(in G-rse%e e b$%"ri DS6;5rities _U;h87,6 A't "f 9WcXE>
care are ca scop supravegherea pieei secundare. Con<orm acestei legi toi participanii
pro<esioni"ti la piaa valorilor mobiliare trebuie s <ie 7nregistrai la C.T.#.$.
Cn 1035 a <ost aprobat Le,e$ C"mp$nii%"r#h"%in, in Sfer$ Ser(i'ii%"r
C"m-n$%e D45!%i; @ti%it> ?B%in, <BA=87> ]'t Bf 9WcjE. aceste holdinguri au <ost
create 7n urma contopirile prin emisiunile aciuni. *ceasta a dus la preuri necontrolate.
5entru stabiliarea acestei situaii a <ost adoptat aceast lege.
Cn 103, a <ost adoptat Le,e$ .$%"ne/ D.$%"ne/ A'tE care e1tindea supravegherea
public %prin C.T.#.$.& asupra pieei e1trabursiere. Cn baa acestei legi a <ost creat
).*.S.+.> ce avea ca scop controlul membrilor si 7n relaiile cu investitorii. BroFers "i
dealers care tranacionea titluri din di<erite state sunt obligai s se 7nregistree la
).*.S.+.
Cn 1030 a <ost emis Le,e$ 0ri(in Tr-st-% D^r-st I767t5r6 ];t Bf 9WcWE, ce
supraveghea emisiunile de obligaiuni corporative.
Cn 1043 au <ost aprobate 2 legi8 Le,e$ pri(in C"mp$nii%e e In(esti)ii DIn(estA67t
<BA=87> ];t Bf 9WXY "i Le,e$ pri(in C"ns-%tin,#-% In(esti)i"n$% DI7(estment ](iser
];t Bf 9WXYE. *mbele legi presupuneau 7nregistrarea 7n C.T.#.$.
Cu aceste legi partea activ a baei normative principale sAa 7ncheiat.
+up al 44 (boi -ondial situaia pe pia sAa stabiliat. *ceasta a durat pp=n la
cria din 10!2.
Cn acest an a <ost modi<icat @egea din 1033 privind Titlurile -obiliare. Con<orm
noilor modi<icri toate companiile care au peste '53 acionari "i active mai mari de 1
mln. G trebuie s preinte in<ormaii publice despre activitatea lor> indi<erent pe ce pia
sunt tranacionate titlurile lor %bursier sau e1trabursier&.
Cn scopul proteciei <irmelor de broFersAdealers de <aliment> 7n 10'3 Congresul
S.6.*. a creat C"rp"r$)i$ pri(in 0r"te')i$ Interese%"r In(estit"ri%"r DS6;5rities In(est"r
4rBt6;ti"7 <Br=Br8tiB7E, 7n competena creea intra compensarea pierderilor de p=n la
533 333 G. /ste o organiaie necomercial> ceA"i <ormea <ondurile din contribuiile
membrilor.
Completrile la legea din 1033> care au avut loc 7n 10'5> presupuneau in<ormarea
publicului de ctre Curile de clearing "i cele de in<ormaii. Tot 7n acel an la 1 mai> au
<ost 7nlturate comisioanele <i1e.
Cn 10'' Congresul S.6.*. a aprobat Le,e$ pri(in C"r-p)i$ 0ers"$ne%"r '-
F-n')ii e R&sp-nere +n Str&in&t$te DFBr6i,n <Brr-=t 4r8;ti;6s A'tE. -anagerii
companiilor americane 7n strintate nu trebuie s dea mit 7n strintate. Cnclcarea
acestei legi se pedepse"te cu o amend de 133 333 G sau privaiune de libertate de 5 ani.
Cn 10', a <ost introdus sistem$ e tr$n*$')i"n$re interpie)e %I7t6rm8rk6t ^r8i7,
S>st6AE, care a unit toate bursele "i ).*.S.+.*.2.> ceea ce permite de a a<la cotrile pe
toate pieele concomitent> 7n regim real de timp. * <ost creat "i sistema unic de
7nregistrare a tranaciilor D;B7sB%i8t6 t8=6E "i cea de cotare D;BA=Bsite k5Bt$ti"n
s>st6AE. Cns p=n la crearea unei piee naionale unice mai este mult.
Cn 10,3 au aprobate 2 legi ce aveau ca scop msuri dure 7mpotriva insiders8
I7si6r ^r8i7, S87;tiB7s ];t 9WlX, I7sier ^r8i7, 87 S6;5riti6s Fr85 _7fBr;6A67t
];t 9Wll. dac p=n la aceast dat CT#$ avea dreptul de a con<isca veniturile cptate
de pe urma unor operaiuni> acum au dreptul s amendee cu o amend de 3 ori mai mare
ca bene<iciile. 5ersoanele <iice pot <i private de libertate pe un termen de 13 ani.
/. *a(a normativ.
Baa legislativ de supraveghere a pieei de capital americane se baea pe 2 legi
adoptate la 7nceputul anilor i33 ai sec. ??.
Legea cu privire la Titlurile Mobiliare din 1033 ce prevede8
4. Cerine "a de 0nre!istrare. d=rtiile de valoare propuse prin o<ert public 7n
c=teva state> se supun 7nregistrrii printrAo 'erere e +nre,istr$re Dr6,istr8tiB7
st$tement la C.T.#.$. )u se supun 7nregistrrii h=rtiile de valoare de stat> cele cu
termen de scaden mai mic dec=t 2'3 ile> toate h=rtiile de valoare emise de
instituiile necomerciale> certi<icatele de trust> poliele de asigurare> h=rtii de
valoare plasate 7n interiorul unui stat. )u se supun 7nregistrrii totale emisiunile
publice mai mici de 5 mln. G. +up preentarea cererii de 7nregistrare> h=rtiile de
valoare se pot propune spre v=nare> iar 7ncheierea contractelor de v=nare "i
v=narea propriuAis se e<ectuea dup 7nregistrarea 7n C.T.#.$. Cererile sunt
e1aminate de +irecia $inanelor Corporative din cadrul C.T.#.$. 7nregistrarea 7n
C.T.#.$. nu scute"te investitorii de pierderi. Cnregistrarea are ca scop evaluarea
h=rtiile de valoare "i nu 7nlturarea riscurilor. 5entru e1aminarea cererii de
7nregistrare se percepe o plat de 3> 32: din valoarea emisiunii.
44. Sanciuni. @egea interice preentare in<ormaiei <alse "i a altor aciuni <alse 7n
caul v=nrii h=rtiilor de valoare. *ceste prevederi se re<er nu numai la h=rtiile
de valoare supuse 7nregistrrii. @egea presupune sanciuni de la 5 p=n la 133 mii
G pentru persoanele <iice "i de la 53 la 533 mii G pentru peroanele Duridice.
1e!ea cu privire la *ursele de 2alori %1034& interice manipulrile pe pia "i
permite e<ectuarea unor reguli curate de Doc. /a prevede8
4. nregistrarea rtiilor de valoare ce au listing. Toate companiile a cror h=rtii
de valoare sunt cotate la burs> trebuie s <ie 7nregistrate la C.T.#.$. "i sAi
preinte dri de seam periodice. Cele mai rsp=ndite sunt drile de seam anuale
F"rm 9Y#m "i cele trimestriale F"rm 9Y#Q. +up acceptul de listare a h=rtiilor de
valoare de ctre burs> copia acordului se preint la C.T.#.$. Cnregistrarea la
C.T.#.$. se consider e<ectuat numai dup 33 ile> numai atunci un titlu poate <i
tranacionat la burs. *celea"i cerine sunt 7naintate "i <a de companiile a cror
h=rtii de valoare sunt cotate pe piaa e1trabursier> dac au active de 1 mln. G> iar
numrul acionarilor este 7ntre 533 "i '53 persoane. @egile din 1033 "i 1034
circul separat> deaceea 7nregistrarea dup prima lege> nu e1clude 7nregistrarea
dup a doua. 4n<ormaia despre companiile 7nregistrate este public. +in 1003 a
<ost introdus sistema _.D.G.].R.S. D_%6;trB7i; D8t$ G8theri7,, A78%/sis 87
R6tri6(8% S>st6AE care permite transmiterea in<ormaiei ctre C.T.#.$. prin
canalele tele<onice "i electronice.
44. !nstruciuni privind insiders. @egea prevede ca insiders %persoanele care dein
mai mult de 13:> managerii "i directorii& periodic s preinte C.T.#.$. "i bursei
de valori in<ormaia re<eritoare la numrul h=rtiilor de valoare deinute "i
operaiunile e<ectuate cu aceste 7n ultimul timp. @egea oblig ca insiders s
preinte in<ormaii semestriale despre veniturile obinute 7n urma e<ecturii
operaiunilor cu h=rtiile de valoare date. 5entru insiders se interice e<ectuarea
tranaciilor scurte %<r acoperire& Dsh"rt s6%%in,E cu h=rtiile de valoare date.
444. "misiunile de pro#$. 5ro1^ trebuiesc 7nregistrate la C.T.#.$. legea prevede ca
<iecare acionar care votea prin pro1^ s poate vota pentru <iecare punct al
ordinei ilei separat `proa sau `contraa. @egea prevede ca prin pro1^ orice
acionar s poat introduce pe ordine ilei orice in<ormaie pe care o consider el
necesar. 5ro1^ pot <i emise "i de acionat 7n caul 7n care se solicit schimbarea
directoratului.
4h.nregistrarea burselor de valori% bro&ers i dealers. @egea prevede
7nregistrarea burselor> broFers "i dealers care activea pe piaa e1trabursier.
Bursa are dreptul de controla orice activitate din incinta sa "i 7n ca de necesitate
poate e1clude din listing sau din membri pe persoanele care 7ncalc legea.
h. 'ontrolul asupra activit(ii comerciale. @egea limitea e<ectuarea tranaciilor
`scurtea "i cerine <a de pasivul companiilor de broFerAdealers care e<ectuea
aceste operaiuni. @egea interice e<ectuarea v=nrilor <ictive DC8sh s8%6sE "i
ordinelor compensate . orice persoan ce a achiiionat mai mult de 5: din
aciunile unei companii> este obligat ca 7n termen de 13 ile s in<ormee
C.T.#.$. despre aceast tranacie.
h4.'erine fa( de tran)aciile *n mar+(. Cn preent se permite tranaciile 7n marD
%53: acoperire&. Cn anii i33 B 43 ai sec. ?? aceste tranacii erau interise.
h44. Sanciuni D67fBr;6A6ntE. 5entru 7nclcarea legii persoanele <iice pot <i
amendate cu 1 mln. G "i cu un termen de privaiune de libertate p=n la 13 ani.
C.T.#.$. are dreptul de cere orice mrturii> dri de seam> etc. Colaborea cu
-inisterul kustiiei.
3. Comisia privind Titlurile 4i peraiunile 5inanciare 6C.T..5.7.
C.T.#.$. are <uncia de a transpune 7n via prevederile legislaiei. Cn componena
Comisiei intr 5 persoane> 3 dintre care pot <i membrii unui partid. /i sunt numii de
pre"edintele S.6.*. %cu acordul Senatului& pe termen de 5 ani 7n a"a <el ca anual se
termin mandatul unei persoane. Comisia are 11 +irecii <uncionale Di(isi"nsE, ! secii
DBffi;6sE "i 0 +irecii regionale %*tlanta> Boston> Chicago> +enver> $ort lorth> @osA
*ngeles> )e_A.orF> Seattle> 5hiladelphia&. )umrul total al angaDailor C.T.#.$. este
apro1imativ 2'33 persoane> !3: dintre care sunt Duri"ti.
Cele mai importante direcii <uncionale sunt8
+irecia $inanelor Corporative B e1aminea drile de seam preentate de
companii. Scopul ei este rsp=ndirea in<ormaiei.
+irecia privind Supravegherea 5ieei B e<ectuea controlul burselor de valori "i
investitorilor instituionali> colabor=nd intens cu direciile regionale.
+irecia privind Supravegherea @egislaiei B determin gradul de gravitate a
7nclcrilor pentru intentarea proceselor Duridice "i preint materiale 7n instanele de
Dudecat.
C"misi$ este " "r,$ni*$)ie !-,et$r&. *pro1imativ 233 B 253 mln G sunt 7ndreptate
anual ctre bugetul <ederal.
Comisia <recvent este criticat> deoarece cerinele 7naintate de ea sunt <oarte mari
"i <oarte costisitoare. 5entru respectarea tuturor cerinelor o <irm cheltuie anual>
apro1imativ> 1 B 1>5 mlrd. G.
)ect=nd la aceasta din 1033 piaa bursier american nu a su<erit nici o cri cu
amprente mari asupra economiei naionale> nu sunt create piramide <inanciare> este
di<icil sau chiar imposibil manipularea preurilor.
/1periena sa este 7mprt"it "i cu alte state. )u 7nt=mpltor 7n cadrul C.T.#.$.
activea Instit-t-% Intern$)i"n$% $% C.T.O.F. pentr- e*("%t$re$ pie)e%"r e '$pit$% DS_<
I7t6r78tiB78% I7stit-te f"r S6;5riti6s `8rk6t De(e%"pmentE. *nual sunt organiate cursuri
de 2 sptm=ni> <inanate din bugetul S.6.*.> pentru repreentanii a 53 A !3 de state.
8. #olul ,.A.S.9. pe piaa de capital.
Supravegherea pieei de capital 7n S.6.*. este asigurat "i de organiaii de
autoreglementare> una dintre care este ).*.S.+. 7n competena sa intr controlul asupra
respectrii legislaiei 7n domeniu. Controlul e<ectuat de organele de autoreglementare de
cele mai multe ori este mai e<icient dec=t cel e<ectuat de organele de stat. Cnclcarea
regulelor stabilite de ).*.S.+. poate e1clude persoana din numrul membrilor> iar
aceast 7nseamn intericerea tranaciilor cu h=rtiile de valoare.
*nual )*S+ veri<ic peste 333 333 de companii de h=rtii de valoare> e1aminea
peste 4433 pe reclamaii ale investitorilor> e1clude> apro1imativ> !3 de instituii din
numrul membrilor> interice activitatea pe piaa de capital a 403 de colaboratori ai
<irmelor de broFerAdealers> transmite dosare la C.T.#.$.
:. ;ecanismul de tran(acionare a bursei ,.<.S.-.
Structura contemporan( i cerinele fa( de listing. Cn 1,1' a aprut Curtea de
tranacionare a aciunilor din )e_ .orF %NeC nBrk St"'k 87 _U;h87,6 :B8rE> iar 7n
1,!3 a <ost renumit 7n Bursa de halori de la )e_ .orF %N6C nBrk StB;k _U;h$7,6E.
5e parcursul mai multor ani> bursa era o asociaie benevol> air din 10'2 este
corporaie necomercial> a<lat 7n proprietatea membrilor si. +in 1053 numrul
membrilor a rmas neschimbat "i constituie 13!! membri. 5entru a deveni membru al
bursei este nevoie de a cumpra sau arenda un loc. .em!rii !-rsei N.n.S.E. s-nt n-m$i
pers"$ne fi*i'e. $irmele pot <i membri a<iliai> numai dac colaboratorul lor este membru
al bursei.
5ot <i tranacionate numai h=rtiile de valoare ce au <ost admise la listing. @a
)...S./. nu e1ist noiune de h=rtii de valoare de clasa a doua sau a treia. @a )...S./.
e1ist cerine unice pentru toate h=rtiile de valoare. (egulile bursei )...S./. sunt cele
mai dure comparativi cu celelalte burse americane "i din lume.
5entru a <i admis la listing> compania trebuie s corespund urmtoarelor cerine8
a. pro<itul brut din ultimul an s constituie B 2>5 mln. G;
b. pro<itul net din ultimii doi ani B 2 mln. G;
c. valoarea net a activelor materiale B 1, mln. G;
d. valoarea aciunilor deinute de public B 1>1 mln. G;
e. valoarea de pia a aciunilor B 1, mln. G;
<. numrul minim de acionar ce dein numai puin de 133 aciuni s constituie nu
mai puin de 2333 persoane;
g. volumul mediu lunar de tranacionare cu aciunile acestui emitent trebuie s
constituie nu mai puin de 133 333 G> 7n ultimele ! luni.
Mecanismul de tran)acionare. #rice h=rtie de valoare poate <i tranacionat
numai 7n locul stabilit de burs B postul de tranacionare Dtr8i7, p"stE. $iecare post
poate tranaciona c=teva mii de aciuni> iar bursa are av=nd trei sli tranacionare are 1!
posturi.
/1ist 4 categorii de membri la )...S./.8 broFers de comision> speciali"tii>
broFers de 2 dolari "i traders 7nregistrai.
Cea mai numeroas grup %apro1imativ> 533 persoane& este cea a broFers de
comision D;BAAissi"7 !rBk6rE> care au dreptul de aciona 7n numele clienilor. /i pot
e<ectua operaiuni pe cont propriu.
Speciali"tii Ds=6'i8%istsE B dealers> %apro1imativ> 433 persoane& B cumpr "i v=nd
pe cont propriu aciunile unor emiteni> poart obligaia de a cota unele aciuni. /i nu au
dreptul de a e<ectua operaiuni 7n numele clienilor> 7ns pot e<ectua operaiuni de
broFeraD pentru ali membri ai bursei.
Con<orm regulilor bursei sunt 4 tipuri de speciali"ti8 regulari Dr6,5%8rE, au1iliari
Dr6%i6fE> asociai D$ssB;i$t6E "i temporari Dt6A=Br8r/E. )ici un membru al bursei nu are
dreptul de a e1ercita <uncia de specialist <r acordul bursei.
Spe'i$%i[tii $-ai%i$ri 7ndeplinesc <unciile celor regulari 7n lipsa acestora.
Spe'i$%i[tii $s"'i$)i aDut membrilor regulari 7n e<ectuarea operaiilor> nu au dreptul de a
cota titluri "i de a e<ectua operaiuni pe cont propriu> toate aciunile lor se e<ectuea
numai 7n preena membrilor regulari sau au1iliari. Spe'i$%i[tii temp"r$ri sunt numi"i de
administraia bursei 7n cauri e1cepionale sau c=nd cre"te volumul numrul operaiilor la
burs. Speciali"tii regulari primesc o<icial permisiunea bursei de a activa ca speciali"ti.
Bursa impune oricrui specialist de a avea resurse su<iciente pentru a achiiiona 5333 de
uniti pentru <iecare tip de aciune. /i pot activa at=t 7n baa capitalului propriu c=t "i 7n
baa capitalului 7mprumutat.
Speciali"tii 7ndeplinesc dou <uncii. Cn primul r=nd> ei e1ecut ordinele limit> iar
7n al doilea r=nd> <uncia de dealers. Cn caul 7n care se creea disproporii 7ntre cererea
"i o<erta la un titlu> specialistul este obligat s v=nd sau s cumpere acest titlu
in<luen=nd ast<el piaa> asigur=nduAi lichiditate. Cn caul 7n care nu are su<iciente titluri>
specialistul are dreptul de a e<ectua v=nri <r acoperire Dsh"rt s$%eE.
C$rte$ spe'i$%ist-%-i. Specialistul introduce 7n cartea sa &7n preent computer&
ordinele limit dup preul "i timpul 7nregistrrii> indic=nduAse numrul total de aciuni
solicitate. *ceste ordine 7ntr 7n concuren cu celelalte ordine 7nregistrate de ali
speciali"ti. Specialistul con<runt ordinele sale cu cele ale altor membri. +up e1ecutare
ordine sunt anulate din cartea sa.
Con<orm regulelor bursei specialistului i se interice e<ectuarea operaiunilor pe
cont propriu la un pre egal cu cel indicat 7n ordinele clienilor. Cn caul operaiunilor pe
cont propriu> specialistul nu are dreptul de a concura cu ordinele primite de la ali
broFers.
Determin$re$ '-rs-%-i e es'hiere B este una din principalele <uncii ale
specialistului. Ba=nduAse pe ordinele primite de la broFers> specialistul determin cursul
de deschidere> care> de obicei> este egal cu cel de 7nchidere din iua precedent. Stabilind
cursul de deschidere> specialistul trebuie s ia 7n consideraie condiiile pieei "i
conDunctura aciunii concrete.
C"ntr"%-% spe'i$%i[ti%"r. Specialistul preint de , ori pe an s preinte dri de
seam privind activitatea sa. *ceste dri de seam includ in<ormaia despre curs> spread
"i mrimea pieei. *ceste in<ormaii sunt disponibile 7n regim onAline. Cn caul apariiei
divergenilor de preuri bursa stabile"te cauele "i caut metode de soluionare. Cn baa
datelor se determin unii coe<icieni.
Specialistul pentru serviciile sale 7ncasea comisioane. -rimea lor este 7n
<uncie de tipul aciunilor. *ciunile care au o cerere mare se numesc t$rtin& '- -nt
D!re$ 87 !5tt6r st"'ksE> iar cele pentru care cererea e mic> speciali"tii sunt nevoii s
le asigure pia pe cont propriu se numesc $')i-ni e$%ers D68%6r stB;ksE. *ceste
operaiuni trebuie e<ectuate cu mult precauie> alt<el specialistul poate <i privat de
drepturile sale. Specialistul se mai ocup de tranacionarea blocurilor de aciuni D!%B;k
tr86sE.
BroFers din sala de tranacionare sau broFers de doi dolari Df%BBr !rBk6r, tC"#
B%%8r !rBk6rE, 7ndeplinesc <unciile broFers de comision 7n caul 7n care primii nu
reu"esc din caua unui volum mare de tranacionare. +enumirea "iAau cptatAo din
caua c 7n trecut pentru comercialiarea 1 lot %133 aciuni& percepeau un comision <i1 de
2 dolari. -rimea comisionului 7n preent e altul> iar denumirea "iAau pstratAo din
trecut.
Traders 7nregistrai Dr6,ister6 tr86rsE sunt dealers> 7ns spre deosebire de
speciali"ti nu rspund de anumite aciuni. /i 7ndeplinesc operaiuni pe cont propriu cu
orice tip de aciuni. @e este interis e<ectuarea operaiunilor 7n numele clienilor.
,arianta posibil( de derulare a tran)aciilor la -...S.". Clienii dau ordine
repreentanilor 7nregistrai prin tele<on. *ceste ordine prin canale speciale nimeresc la
burs. Toate ordinele p=n la 2333 aciuni se e1ecut automat 7n sistema S5=6r De^.
*ceste ordine sunt e1ecutate 7n timp de la 33 sec .p=n la 1 minut %acesta e timpul de la
depunerea ordinului broFers p=n la e1ecutare&. 15 B 23: din toate ordinele se e1ecut la
orele 0.33> la deschiderea bursei. #rdinele limit se sortea pentru a stabili cursul de
deschidere.
@oturile mari sunt tranacionate de broFers independent 7n caul 7n care piaa este
activ> c=nd piaa este pasiv pentru titlul dat> broFerAul cere cotarea specialistului.
*cestea sunt ordinele de pia. Cn caul ordinelor limit care nu pot <i e1ecutate 7n
urmtorul timp> broFerAul> 7n ba de comision> apelea la specialist. Specialistul
introduce ordinul 7n cartea sa. Cn caul modi<icrii situaiei pe piaa specialistul e1ecut
ordinul pentru broFer. Cna<ar de organele de control ale bursei> nimeni nu cunoa"te
datele crile specialistului. Cna<ar de specialist nimeni nu cunoa"te mai bine segmentul
dat al pieei aciunilor.
Sistema de depo)itare i clearing. +atele despre tranaciile 7ncheiate la
)...S./. parvin la C"rp"r$)i$ N$)i"n$%& e C%e$rin, $ 2\rtii%"r e b$%"$re DN8ti"78%
S6;5rities <%68ri7, <Br=Br8tiB7E, care une"te )...S./.> *-./?. "i ).*.S.+.*.2.
aceast denumire a cptatAo 7n 10''> dup unirea celor trei instituii de clearing. @a
)...S./. prima sistem de clearing a aprut 7nc 7n 1,02.
Corporaia naional de Clearing nu numai asigur decontarea> dar "i garantarea
tranaciei> 7n ca c unul din participani re<u sA"i onore obligaiunile. 5entru
aceasta este creat un <ond de garanie> <ormat din contribuiile membrilor. Contribuiile
sunt 7n corespundere cu volumul operaiunii e<ectuate.
+up determinarea obligaiilor 7ntre pri> urmea livrarea h=rtiilor de valoare.
Termenul de livrare este de Tc5. nect=nd la <aptul c toate h=rtiile de valoare sunt
nominative "i 7n <orm dematerialiat> maDoritatea emisiunilor sunt 7nsoite de
certi<icate.
@ivrarea include dou etape8
1. livrarea certi<icatului corect 7ntocmit;
2. 7nregistrarea noului proprietar 7n registrul emitentului.
Certi<icatele aciunilor se pstrea la C"mp$ni$ e Dep"*it$re DD6=Bsit$r> ^r-st
<BA=87/E. BroFers au deschise conturi nominative la aceast instituie> certi<icatele sunt
7nregistrate p numele lor> aceasta <acilit=nd procedura de 7nregistrare. *nume broFerAul
prime"te pro1^> dividendele> drile de seam "i le transmite ulterior clienilor. Cn caul
trans<erului certi<icatului trebuie s e1iste numele titularului> pentru a simpli<ica
procedura pe verso semnea broFerAul.
Trans<erAagentul urmre"te veridicitatea documentului. )...S./. cere ca trans<erA
agenii companiilor ce au listing la burs> s aib sediul la )e_ .orF. +ac certi<icatul
este veri<ic> trans<erAagentul lichidea vechiul certi<icat "i emite unul nou. *ceast
procedur se simpli<ic 7n caul 7n care h=rtiile de valoare sunt depuse la +epoitarul
Central> ceea ce permite deplasarea <iic a certi<icatului.
@a celelalte burse americane se respect acela"i principiu de derulare a
tranaciilor> adic persoana principal este specialistul. /1cepie <ace bursa din
Cincinnati> care este 7n totalitate computeriat.
@a bursele regionale sunt cotate aciunile ce au listing la )...S./. "i *-./?. @a
tranacionare nu particip speciali"tii )...S./.> deoarece regula 303 interice membrilor
)...S./. de a cota titlurile de au listing la )...S./. la alte burse.
=. ;ecanismul de tran(acionare a sistemei extrabursiere ,.A.S.9.A.>.
Ce mai mare sistem de tranacionare a pieei e1trabursiere a S.6.*. este
,.A.S.9.A.>. DN$ti"n$% Ass"'i$ti"n "f Se'-rities De$%ers A-t"m$te Q-"t$ti"nE B
sistem automatiat de cotare a ).*.S.+. /ste sistem naional computeriat>
<uncionarea creea este asigurat de 2 centre de calcul situate 7n Tram bull %statul
Connecticut& "i (ocFville %statul -ar^land&. 6tiliatorii acestei sisteme sunt <irmele de
broFerAdealers %3233 de terminale& "i abonai %233 333 terminale din 53 de ri&> prin
intermediul creea obin cursurile aciunilor cotate 7n ).*.S.+.*.2.
+up numrul aciunilor cotate %mai bine de 4333 aciuni& nu cunoa"te rivalitate 7n
lume. 5entru a avea acces la ).*.S.+.*.2.> emitenii trebuie s corespund unor cerine>
analogice )...S./.> dar nu at=t de dure.
$iecare aciune trebuie s aib 2 marFetAmaFers> care 7"i iau angaDamentul de a
cota acest titlu. Cn mediu <iecare titlu are 7n Dur de 11 marFetAmaFers %numrul lor total
4'3&.
5=n la apariia ).*.S.+.*.2.> piaa e1trabursier era tele<onic sau activa 7n baa
`listelor roea Dpink sh66tsE. Cn primul ca> broFerAul care dorea s e1ecute ordinul
clienilor> dar nu avea acces la burs> tele<ona c=iva marFetAmaFers "i alegea cursul cel
mai bun> 7n al doilea ca> e1amina `listele roea> dup care tele<ona dealerAul.
Sistema ).*.S.+.*.2. a permis <acilitarea accesului la cel mai bun pre. -arFetA
maFers 7"i introduc cotrile sale 7n sistem> ceea ce permite momentan de a evalua
situaia unui titlu de pia. ).*.S.+.*.2. nu este o sistem complet automatiat> broFerA
ul <c=nd cuno"tin cu cotrile "i primind ordinul clientului> tele<onea marFetAmaFerA
ul pentru 7ncheierea tranaciei.
Cn cadrul ).*.S.+.*.2. din 10,4 activea sistem$ S.O.E.S. DSA8%% erer
_U6;5tiB7 S>st6AE, graie crei ordinele p=n la 1333 aciuni se e1ecut automat.
4n<ormaia despre derularea tranaciilor automat este recepionat de Curtea de Clearing
E N8tiB78% S6;5rities <968ri7, <Br=Br8tiB7.
).*.S.+.*.2. este accesibil utiliatorilor mai multor nivele8 1 nivel8 sistem de
in<ormare despre cele mai bune cotri; 2 nivel8 o<er posibilitatea de a cunoa"te toate
cotrile marFetAmaFers; 3 nivel8 este accesibil numai marFetAmaFers> include in<ormaia
despre tranaciile proprii.
5este 2033 din 4333 de aciuni 7ntr 7n Sistem$ N$)i"n$%& e 0i$)& DN$ti"n$%
`$rk6t S>st6AE F sunt aciunile celor mai solii emiteni. +i<erena dintre momentul
derulrii tranaciei "i in<ormaia c a avut loc> nu trebuie s dep"easc 03 secunde>
<iecare titlu are c=te 4 marFetAmaFers. 4n<ormaiile despre tranaciile 7ncheiate se
colectea de <B7sB%i8te ^8=6 F sistem de in<ormare naional> ce re<lect
in<ormaia despre cursurile tranaciilor 7ncheiate la bursele din S.6.*.
Se consider c sistema ).*.S.+.*.2. este avantaDoas pentru <irmele care nu
corespund cerinelor )...S./. "i odat 7ndeplinite <irma automat va dori s treac la
cellalt nivel. Cn realitate> 7n preent prestigiul ).*.S.+.*.2. este at=t de mare> 7nc=t
multe <irme accept ).*.S.+.*.2. 7n de<avoarea )...S./. printre ele putem aminti
`4ntella> `-icroso<ta> `*pplea> `-.C.4.a> `$uDia> `)issana> `/ricssona> etc.
1?.+ndicii bursierii.
S.6.*. este ara unde a aprut primul indice bursier +o_ kones. Cn 1,,4 Charles
+o_ <ondatorul companiei +o_ kones "i editorul lall Street kournal a publicat primul
indice> inclu=nd 11 aciuni a companiilor cilor <erate. Cn 1,0' indicele se calcula 7n
baa a 23 de companii a cilor <erate. 5rimul indice industrial +o_ kones a aprut 7n
1,0' care includea 12 aciuni. Cn 101! numrul aciunilor a crescut p=n la 23.
Cn variant actual Ini'e%e In-stri$% D"C H"nes DDBC HB76s I7-stri$% ](6r8,6
E D.H.I.].E, se calcul din 102,. )ect=nd c dup denumire ar trebui s intre numai
aciuni industriale> indice mai intr 3 companii din s<era serviciilor. 4ndicele se calcul pe
baa mediei aritmetice a 33 corporaii mari. Cn calitate de numrtor se utiliea un
coe<icient av=nd la ba anul 102,.
Cna<ar de indicele +o_ kones 4ndustrial se mai calcul "i ini'e%e tr$nsp"rt-ri%"r
+o_ kones %23 aciuni&> ini'e%e '"m-n$% %15 aciuni& "i ini'e%e ,ener$% D"C H"nes %!5
aciuni&.
4nicele +o_ kones 4ndustrial este des criticat> deoarece 33 de companii nu este
su<icient pentru a re<lecta situaia dintrAo ramur. )ect=nd la aceasta> indicele +o_
kones rm=ne a <i cel mai cunoscut "i des utiliat.
5rintre mediile S.6.*. se calcul 7nc un indice B ini'e%e '"mp"*it$r b$%-e Line
Db8%-6 Li76 <BA=Bsit6 ](6r8,6E F media geometric a cursurilor a 1!05 aciuni.
Toi ceilali indici publicai 7n S.6.*. sunt medii aritmetice ponderate.
Cei mai rsp=ndii indici printre pro<esioni"tii pieei de capital sunt ,r-p$ e ini'i
St$n$r 1 0""ros, calculat 7n baa a 133 "i 533 aciuni> de asemenea pentru 03 de
ramuri> av=nd baa egal cu 13 7n 1041 B 1043.
Ini'e%e N.n.S.E. . include toate aciunile cotate la )...S./.
Ini'e%e N.A.S.D.A.Q. include ! indici ramurali "i 1 general> calculat 7n baa a
4313 aciuni8
*. '"mp"*it$r %4313 aciuni&;
1. in-stri$% %2,!3 aciuni&;
2. !$n'$r %224 aciuni&;
3. in $si,-r&ri %13! aciuni&;
4. $%te instit-)ii fin$n'i$re %!14 aciuni&;
5. tr$nsp"rt %!5 aciuni&;
!. '"mp$nii e menire s"'i$%& %144 aciuni&.
+e asemenea se mai public ini'e%e A..Ep.> ini'e%e 3i%tshire jYYY "i ini'e%e
,r-pei R-sse%% .
+in 10,, se public ini'e%e pie)ei $')i-ni%"r D"C H"nes DD"C H"nes Ek-it/
.$rket IneaE. /ste un indice ponderat ce include %7n total '33 aciuni& aciuni de la
)...S./.> *-./?. "i ).*.S.+.*.2.
11.Piaa titlurilor derivate.
Principalele instrumente. Titlurile derivate 7n S.6.*. sunt repreentate de
"pti"ns pe $')i-ni, ini'i, ($%-t&, '"ntr$'te f"rC$r, '"ntr$'te f-t-res pe instr-mente
fin$n'i$re, ($%-t&, $-r. *ceste instrumente sunt cunoscute din sec. ?h44> iar 7n <orma
actual circul din anii i'3 ai sec. ??> patria lor <iind S.6.*.
/ursele speciali)ate *n options. Cea mai mare burs specialiat 7n options este
Bursa #ptions de la Chicago D<hi;8,B :B8r e=tiB7s _U;h87,6E> 7n<iinat 7n 10'3 ca
instituie <iic a Casei de Comer de la Chicago D<hi;8,B :B8r Bf ^r86E.
Tranacionarea se e<ectua de la 7nceput pe 1! aciuni> numai pe "pti"ns '$%%. Cn preent
se tranacionea "pti"ns pe 9XYY $')i-ni, ini'i !-rsieri, ($%-t&, "!%i,$)i-ni e
tre*"rerie "i '"ntr$'te f-t-res.
Se tranacionea prin strigare DB=67 B-t'r/ s>st6AE. Cotrile sunt a<i"ate de
marFetAmaFers> care pot aprea 7n calitate "i de broFers numai nu pentru contractele
cotate. Cartea unde sunt 7nregistrate ordinele este accesibil tuturor. 6n contract este
7ncheiat pentru 133 aciuni. 5asul de modi<icare a contractului este de 5 G> 7n caul c
preul aciunilor este mai mare de 33 G. Standardiarea const "i 7n termenul de e1pirare a
contractului D6U=ir8tiB7 8t6sE. Toate contractele e1pir 7n a 3 s=mbt a lunii 7n care
e1pir contractul.
Toate decontrile se realiea prin Corporaia de Clearing pentru #ptions F
m.n.n. De=tiBn <%68ri7, <Br=Br8ti"nE, care deserve"te toate bursele ce tranacionea
contracte options pe aciuni.
*l doilea centru important specialiat 7n options este *-./?.> la care sunt
tranacionate 193 din toate contractele options pe aciuni.
5rincipalul centru specialiat 7n options pe valut este Bursa de halori de la
5hiladelphia.
/ursele speciali)ate *n futures. 5rimele contracte <utures au aprut 7n S.6.*. la
miDlocul secolului ?4? la Casa de Comer de la Chicago D<hi;8,B :B8r Bf ^r86E. @a
7nceput au contracte pe gr=u> iar apoi "i pe alte cereale. Cn anii i23 ai sec. ?? a aprut un
element necesar acestor contracte B casele de clearing. *tunci a <ost de<initivat
mecanismul contemporan al tranaciei <utures.
Schimbri radicale sAau produs 7n anii i'3 ai sec. ??> odat cu apariia <utures
<inanciar. Cn 10'2 la Bursa de -r<uri de la Chicago DChi'$," `6r;87ti%6 _U;h87,6E a
aprut contractul <utures pe valut> iar la Casa de Comer de la Chicago B <utures pe
cambii de treorerie> dob=ni> iar 7n 10,2 pe indici bursieri. Cn preent contractele
<inanciare le prevalea pe cele pe mr<uri.
5rincipala burs specialiat 7n <utures <inanciar este Casa de Comer de la
Chicago> specialiat 7n f-t-res pe "!%i,$)i-ni e tre*"rerie.
*l doilea centru important este Bursa de mr<uri de la Chicago> specialiat 7n
f-t-res pe ini'i, "!\n*i "i ($%-t& str&in&. Se tranacionea "i la bursele <iice E
I76U 87 e=tiB7 `8rk6t "i Int6rn8tiB78% `B76t$r/ `8rket.
Se tranacionea f-t-res pe ini'i "i "!%i,$)i-ni e tre*"rerie la )...S./. "i la
compania sa <iic Fi787;i8% I7str5Aents _U;h87,6.