BILET 1:

1. Muschii masticatori
2. Subsanta cenusie medulara
3. Analizatorul cutanat si kinestezic
1. Muschii masticatori
muschi masticatori mobilizeaz! articulatia tem"oromandibulara
im"reun! asi#ur! mastica$ia% de#luti$ia% &ona$ia% res"ira$ia 'i &unc$ionarea unor
or#ane de sim$.
Mu'chii masticatori se (m"art (n:
muschi ridic!tori ai mandibulei: tem"oral% maseter% "teri#oidian intern
muschi cobor)tori:
"ro"riuzi'i: milohioidian% #eniohioidian% burta anterioara a di#astricului
indirec$i: burta "osterioara a di#astricului% stilohioidian% muschii subhioidieni*sternohioidian% omohioidian% tirohioidian+
"ro"ulsori: "teri#oidian e,tern
retro"ulsori: &asciculul "osterior al muschiului tem"oral
diductori*miscari de lateralitate a mandibulei+
Mi'c!rile mandibulei
ridicare:
tem"oral: "ozi$ionarea mandibulei
maseter 'i "teri#oidian intern: (nchiderea #urii
cobor)re:
burta anterioara a di#astricului
- mu'chii su"ra.subhioidieni *milohioidian% #eniohioidian% "lat/sma+
- #reutatea mandibulei
retro"ulsia: &ibrele "osterioare ale tem"oralului 'i burta anterioara di#astric
"ro"ulsia: "teri#oidian e,tern: dre"t 'i stin# simultan
diduc$ia *lateralitate+: "teri#oidian e,tern de "artea o"us!
2. Subsanta cenusie medulara
"e sectiune orizontala se "rezinta sub &orma a doua bare 0entrodorsale% reunite "rintro "unte trans0ersala numita comisura cenusie a madu0ei
in centrul comisurii cenusii se a&la canalul e"endimar
- canalul e"endimar se intinde in tot lun#ul madu0ei si se deschide su"erior% in un#hiul in&erior al 0entriculului I1% si se termina "rintro "ortiune
dilatata numita 0entricul terminal a lui 2rause
- lumenul canalului e"endimar contine lichid ce&alorahidian
- un "lan &rontal con0entional dus "rin canalul e"endimar im"arte comisura cenusie intro "ortiune "ree"endimara si o "ortiune retroe"endimara
- acelasi "lan &rontal con0entional im"arte bratele 345lui substantei cenusii in cite 2 coarne: cornul 0entral si cornul dorsal
- cornul 0entral 6 este mare% cu conturul zimtat si distantat de su"ra&ata e,terioara a madu0ei7 "rezinta o "ortiune anterioara numita ca" si o
"ortiune "osterioara numita baza
- cornul dorsal 6 este subtire si a"roa"e atin#e su"ra&ata madu0ei% de care ramine se"arat "rintro zona subtire de substanta alba% numita zona
mar#inala a lui Lissauer7 cornul dorsal este im"artit de #itul cornului dorsal in : o "ortiune "eri&erica*"osterioara+% numita ca"ul cornului dorsal%
si o "ortiune anterioara% numita baza cornului dorsal
o ca"ul cornului dorsal "rezinta dins"re "eri&erie s"re baza cornului mai multe zone:
- o zona "eri&erica 6 stratul zonal a lui 8alda/er
- substanta #elatinoasa a lui 9olando 6 bo#ata in celule #liale si neuroni de asociatie intercalari
- nucleul ca"ului
o baza cornului dorsal 6 "rezinta "e ambele mar#ini "roeminente cores"unzatoare &iecare unei coloane neuronale:
o coloana interna : coloana lui ;larke
o coloana e,terna : coloana lui Bechtere0
- la limita dintre cornul 0entral si cornul dorsal se des"rinde un corn lateral% care este mai bine re"rezentat in re#iunea toracala su"erioara
Structura &unctionala a substantei cenusii
- din "unct de 0edere mor&o&unctional substanta cenusie se im"arte in < zone:
1. zona somatomotorie cu"rinde ca"etele coarnelor 0entral
2. zona somatosenziti0a 6 cu"rinde ca"etele si bazele coarnelor dorsale
*comisura cenusie% bazele coarnelor 0entral si coarnele laterale &ormeaza zona 0e#etati0a *"ars intermedia++ 6 =un "lan &rontal dus "rin
canalul e"endimar se"ara zona 0e#etati0a in:
3. zona 0isceromotorie 6 situata anterior de acest "lan
<. zona 0iscerosenziti0a 6 situata "osterior de acest "lan
3. Analizatorul cutanat si kinestezic
>ielea este un imens cam" rece"tor datorita numeroaselor si 0ariatelor terminatii ale analizatorului cutanat% care in&ormeaza centrii
ner0osi su"eriori asu"ra "ro"rietatii obiectelor si &enomenelor cu care or#anismul 0ine in contact.
>ielea este alcatuita din trei straturi "rinci"ale: e"idermul% dermul si hi"odermul.
E"idermul% stratul su"er&icial al "ielii% a0and #rosime 0ariabila% este un e"iteliu strati&icat de ti" cornos. E"idermul este strabatut de &ire de "ar%
canale e,cretoare ale #landelor sudori"are si terminatii ner0oase rece"toare.
?ermul. Situat sub e"iderm% este &ormat din tesut con@uncti0 dens. In derm se #asesc #lande sebacee% canale de e,cretie ale #landelor sudori"are%
&oliculi "ilosi% muschii &irului de "ar% reteaua 0asculara si rece"tori ner0osi.
4i"odermul 6 stratul "ro&und al "ielii 6 este &ormat din tesut con@uncti0 la,% bo#at in celule adi"oase% constituind un de"ozit de li"ide al or#anismuluiA
si% in acelasi tim"% contribuie la termore#lare "rin limitarea termolizei.
>rin numeroasele si 0ariatele ti"uri de rece"tori% "ielea deser0este mai multe sensibilitati: tactila% termica si dureroasa.
Sensibilitatea tactila 6 terminatiile ner0oase libere% ras"andite atat in e"iderm cat si in derm% sunt rece"tori ai tactului si "resiunii% dar si ai durerii.
;or"usculii Meissner sunt "rezenti in numar mare in derm% in s"ecial in re#iunile caracterizate "rintro ca"acitate crescuta de a di&erentia caracte
rele s"atiale ale obiectelor *de#ete% buze+% in schimb sunt rari in "ielea trunchiului si absenti in te#umentul cu "ar. ?eoarece se ada"teaza &oarte
ra"id% se "resu"une ca sunt sensibili in s"ecial la atin#eri &oarte &ine si 0ibratii cu &rec0enta @oasa.
Sensibilitatea termica "erce"e tem"eraturi su"erioare sau in&erioare celei a or#anismului *cald si rece+7 deci% este declansata de #rade di&erite de
caldura% deoarece &ri#ul nu este o &orma de ener#ie. 9e"artitia rece"torilor termici este 0ariabila% acestia &iind mai numerosi la ni0elul te#umentelor
mainii si &etei si mai "utin la membrele in&erioare.
Sensibilitatea dureroasa% s"re deosebire de celelalte sensibilitati% nu are un stimul adec0at% durerea "utand &i declansata de orice stimul &oarte
"uternic care "roduce leziuni celulare. Senzatia de durere are uneori o im"ortanta deosebita% deoarece semnalizeaza "rezenta unor boli si a@uta la
dia#nosticarea lor. 9ece"torii durerii sunt terminatiile ner0oase libere% "rezente in te#umente si in alte structuri *tendoane% muschi% submucoasa
0iscerelor etc.+. La ni0elul te#umentului% densitatea acestor terminatii este mai mare decat in 0iscere% ceea ce e,"lica "osibilitatea localizarii "recise
a durerii cutanate si caracterul 0a# al durerii 0iscerale.
Stimulii care declanseaza durerea sunt re"rezentati la ni0elul te#umentului de a#enti mecanici% termici% electrici% chimici etc.% iar la ni0elul
or#anelor interne de distensia brusca sau s"asmelor 0iscerelor ca0itare% tractiunea mecanica sau com"resiunea% in&lamatiile etc.