1

DREPT CIVIL TEORIA GENERAL A OBLIGAIILOR

Seminar 6 Faptul juridic ilicit ca izvor de obligaii. Rspunderea pentru fapta proprie.
Repararea prejudiciului.

1)Judecatoria l-a condamnat pe inculpatul I la doi ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de
vatamare corprorala din culpa si l-a obligat la plata sumei de 42.300 lei despagubiri civile catre partea
civila X, asistat de parintii T si M si la o prestatie periodica lunara de 600 lei , de la data savarsirii
faptei.
In urma accidentului rutier (culpa apartinand exclusiv inculpatului care conducea autoturismul cu
viteza excesiva), victima X a suferit leziuni foarte grave care necesita ingrijire sub supraveghere
permanenta, fiind in stare vegetativa cronica (de coma).
Tribunalul a criticat sentinta judecatoriei, referitor la faptul ca s-au acordat despagubiri civile
global ,si a dispus obligarea lui I la plata sumei de 3.500. lei despagubiri materiale si 10.000 lei daune
morale catre partile civile T si M , pe langa prestatia priodica de 600 lei .
Curtea de Apel admite recursul declarat de partea civila X, reprezentat de mama sa M si
considera ca daunele morale acordate initial parintilor in cuantum de 42.300.lei apar ca justificate si de
natura sa rascumpere greutatile si suferintele acestora in cresterea fiului lor .
Cerinte :
a) Precizati cine se poate constitui parte civila in speta si natura despagubirilor care ar trebui
acordate.
b)Analizati chestiunea prejudiciului moral in cazul de fata.


2) a) A, proprietarul unui cal campion de curse, il angajeaza pe B pentru a-i transporta animalul la
poligon. In dimineata cursei, B greseste drumul si ajunge cu intarziere, astfel incat calul pierde startul .
A il actioneaza in justitie pe B cerandu-i despagubiri civile egale cu valoarea marelui premiu al
cursei, de 20.000 $, aratand ca animalul sau era favoritul principal, castigatorul ultimelor doua editii .
b) X il chema in justitie pe Y, avocatul sau, solicitand instantei obligarea paratului la plata unor
despagubiri civile .
In motivarea actiunii sale, X arata ca avocatul sau dintr-o eroare grosiera, nu a formulat calea de
atac l-a care era indreptatit potrivit codului de procedura civila, astfel incat, hotararea data in prima
instanta, nefavorabila lui X, a rmas definitiva si executorie.
Cerinte :
1)Precizati problemele de drept din cele doua ipoteze ale spetei .
2)Solutionati cererile in justitie formulate

3)Societatea comercial X produce i comercializeaz produse petroliere. Pentru eliminarea
substanelor secundare rezultate din producia de combustibili, X utilizeaz o tehnologie proprie,
nebrevetat, dar pstrat secret de angajaii societii. Cu ajutorul acestei tehnologii foarte
2

ieftine, aceste substane secundare sunt incinerate pe un teren viran de aproximativ 15 km
2
din
judeul Giurgiu.
A este consilier juridic, angajat al societii comerciale Y, care comercializeaz echipamente
pentru eliminarea ecologic a substanelor industriale. Fabrica societii Y se afl n imediata
vecintate a terenului viran unde X elimin diferite substane industriale.
n data de 1 noiembrie 2011, A dispune ca doi angajai ai societii Y s dezafecteze o cistern
aflat pe terenul lui X, care, din cauza neateniei angajailor acestei din urm societi, s-a
degradat, ameninnd fabrica lui Y, aflat n imediata vecintate a cisternei. n aceeai zi, A, care
a putut observa procesul tehnologic folosit de X de la fereastra biroului su, a descris n detaliu
acest proces tehnologic ntr-un articol publicat pe un site Internet de tiri.
Prin hottrea penal (definitiv) din data de 5 ianuarie 2012, instana judectoreasc l-a achitat
pe A de mai multe nvinuriri privind infraciuni contra patrimoniului, reinnd c A nu a svrit
faptele imputate cu forma de vinovie cerut de lege.
n data de 10 ianuarie 2012, X l-a chemat n judecat pe A, cernd obligarea acestuia la plata
unor despgubiri n cuantum de 1.200.000 de lei. Din nscrisurile, declaraiile de martori i
expertizele administrate, instana a reinut c:
- ulterior nceperii procesului (la data de 15 ianuarie), prin studii de specialitate, s-a
dovedit c metoda folosit de X afecta grav mediul nconjurtor, lucru necunoscut de A
la momentul svririi faptelor imputate;
- A a publicat articolul din ordinul directorului general al societii Y;
- dup publicarea articolului lui A, X a nregistrat n contabilitate pierderi de 500.000 de
lei, ntruct concurenii si au nceput s aplice aceeai tehnologie ieftin i au putut, n
consecin, s micoreze preurile la combustibil, ceea ce a dus la diminuarea clientelei
lui X;
- dup acelai moment, X a nregistrat pierderi de nc 300.000 de lei, pe fondul recesiunii
economice generale;
- X nu i-a nregistrat vreun drept de proprietate intelectual (brevet) cu privire la
tehnologia folosit;
- X a ncheiat contracte cu trei societi din strintate (preul total fiind de 200.000 de lei),
pentru furnizarea tehnologiei, dar, n urma publicrii articolului lui A, aceti clieni au
comunicat deja intenia de a denuna contractele ncheiate;
- n fine, din dispoziia lui A, a fost distrus cisterna lui X, n valoare de 200.000 de lei;
funcionarea acestei cisterne crea un puternic risc de explozie, care ar fi afectat un depozit
al lui Y, n valoare de 100.000 de lei.
Ce va hotr instana cu privire la aciunea lui X?




3

4)Societatea farmaceutic Laropharm, a crei denumire este marc nregistrat n Romnia, face
o cerere de nregistrare a numelui de domeniu www.laropharm.ro. Cererea i este respins cu
motivarea c S.C. Noname S.R.L. a nregistrat deja numele acestui domeniu. Solicitnd mai
multe informaii, societatea Laropharm afl c S.C. Noname S.R.L. are ca domeniu de activitate
repararea evilor din plastic. De asemenea, se constat c aceast societate a nregistrat ca nume
de domeniu i praktiker.ro, elle.ro, giorgioarmani.ro.
Care sunt mijloacele juridice pe care le are la dispoziie societatea Laropharm pentru a-i putea
apra interesele n aceast situaie?


5)Ca urmare a unei lovituri de cutit, X a suferit grave leziuni corporale, avand ca rezultat
reducerea capacitatii de munca cu 35%. Victima X cheama in judecata pe infractorul I, cernd
despgubiri civile reprezentate printr-o suma periodica, platibila lunar; reclamantul face dovada ca
leziunea suferita- paralizia bratului stang- este ireversibila.I solicita respingerea actiunii civile de plata a
daunelor, sustinand ca reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu patrimonial, el fiind incadrat pe aceeasi
functie pe care o avea anterior si primind aceeasi retributie.
Solutionati actiunea de plata a despagubirilor, analizand si apararea formulata de prtul I.

6)X l-a chemat n judecat pe Y, n temeiul rspunderii delictuale pentru fapta proprie,
solicitnd instanei obligarea prtului:
a) la plata n favoarea copilului ei minor, Z, n vrst de 12 ani, a unei sume lunare fixe de 500
lei cu titlu de daune materiale, pn la terminarea studiilor universitare, dar nu mai trziu de
vrsta de 25 de ani.
b) la plata n favoarea ei a sumei de 12.000 lei reprezentnd reparaia unui prejudiciu material
precum i a sumei de 10.000 lei reprezentnd reparaia unui prejudiciu moral.
n motivarea aciunii sale, X a artat c Y l-a accidentat mortal pe fostul ei so, tatl minorului
Z, lipsindu-l astfel pe copil de ntreinerea pe care i-o presta defunctul. n legtur cu prejudiciile
pe care ea, reclamanta, le-a suferit, precizeaz c prejudiciul material const n toate cheltuielile
de nmormntare ale fostului ei so, iar prejudiciul moral const n suferina provocat prin dispa-
riia ocant a fostului so.
n cadrul procesului, W, un vr de-al defunctului, formuleaz o cerere de intervenie n nume
propriu, reclamnd reparaia bneasc de ctre prt a prejudiciului moral pe care i el l-a suferit
cu ocazia decesului rudei sale, de care era foarte apropiat, nc din copilrie, prejudiciu pe care l
cuantific la 5.000 lei.
n ntmpinare, prtul formuleaz urmtoarele aprri:
(i) solicit reclamantei s probeze ntinderea obligaiei de plat a sumei fixe n favoarea
minorului;
(ii) consider c suma invocat de reclamanta X cu titlu de reparaie a prejudiciului material
este exagerat de mare, el considernd c X a fcut o serie de cheltuieli nejustificate i chiar extra-
vagante n legtur cu procesiunea de nmormntare a defunctului;
(iii) solicit respingerea cererii de intervenie a lui W, ntruct acesta nu are niciun interes
serios i legitim n formularea unei asemenea aciuni n justiie.
Soluionai cererile formulate de X i W, cu analizarea aprrilor prtului.
4

7)Ziaristul Z a fost chemat n judecat de reclamanta X, realizatoare de emisiuni TV, pentru a
fi obligat, n temeiul raspunderii civile delictuale pentu fapta proprieu la plata sumei de 1 leu cu
titlu de reparaie prejudiciu moral precum i la publicarea n pres a hotrrii judectoreti de
admitere a aciunii astfel cum a fost formulat.
Avocatul reclamantei nfieaz instanei faptul c prtul a publicat un articol defimtor la
adresa clientei sale, prin care i-a exprimat opinia despre nfiarea fizic a lui X ca femeie,
despre calitatea sa slab de realizator de divertisment, despre inutele scenice pe care le poart,
folosind expresii jignitoare, calomniatoare.
n aprare, avocatul prtului invoc urmtoarele considerente:
a) nentrunirea condiiilor rspunderii civile delictuale, deoarece articolul este un pamflet cu
privire la activitatea de televiziunea reclamantei i care, prin profesia sa, se expune n mod inevi-
tabil criticilor exprimabile n mass-media, fr s se rein astfel intenia de a o prejudicia;
b) exercitarea, de ctre clientul su, a dreptului constituional de liber exprimare, prevzut de
art. 30 din Constituie i de art. 10 pct. 1 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i
libertilor fundamentale.
Cerine:
a) Comentai modurile de reparaie solicitate de reclamant. Publicarea hotrrii judectoreti
poate fi considerat o reparaie n natur a prejudiciului?
b) Soluionai aciunea formulat, cu analiza aprrilor prtului.

Literatur juridic
Comentai urmtoarele citate:
a) n opinia noastr, pentru desemnarea acestei noiuni este preferabil denumirea de
prejudiciu nepatrimonial, cu toate variantele sale extrapatrimonial, imaterial, nematerial,
nepecuniar socotite ndeobte ca fiind sinonime. i aceasta ntruct denumirea de prejudiciu
nepatrimonial este consecina logic a lurii n considerare a celei mai importante diviziuni care
poate fi operat asupra coninutului noiunii de prejudiciu civil n general, dup criteriul esenial
a laturii sale intrinseci, n prejudiciu patrimonial (adic prejudiciu de natur material), pe de o
parte, i n prejudiciu nepatrimonial (adic prejudiciu de natur nematerial), pe de alt parte.
ns chiar i aceste denumiri pe care le preferm, nu sunt cu totul la adpostul criticii. Astfel,
termenul de nepatrimonial, din cuprinsul noiunii de prejudiciu nepatrimonial, se refer numai la
mprejurarea c acest fel de prejudiciu nu are o valoare economic, precis evaluabil n bani, nu
ns i la faptul c valorile crora un asemenea prejudiciu le poate aduce atingere nu ar aparine
persoanei lezate. (I. Albu, V. Ursa)
b) n societatea modern drepturile nu mai prezint un caracter att de absolut ca n vremea
romanilor; ele sunt mai relative, nu ca noiune sau ca principiu dogmatic, ci din punct de vedere
al exteriorizrii lor. ...urmeaz de aici c formula subiectiv a romanilor, cu privire la exercitarea
drepturilor, trebuie astzi s fie apreciat dup criteriul obiectiv al paralelismului i egalitii
drepturilor de aceeai natur a celorlali oameni... Deci, regula roman Neminem laedit qui suo
iure utitur trebuie astzi tradus n sensul c acel care i exercit drepturile cu bgare de seam,
fr a comite imprudene sau neglijene, nu va fi rspunztor de pagubele ce le poate pricinui
terilor. ...Dar instanele judectoreti au combinat principiul expus cu o idee nou: intenia de a
vtma, adic exercitarea dreptului n scopul de a produce un prejudiciu cuiva; se nelege c
exercitarea dreptului nu mai poate fi considerat atunci normal: Malitiis non est indulgendum.
(C. Hamangiu, I. Rosetti-Blnescu, Al. Bicoianu)
5

c) Dac cineva a comis un delict, dac din neglijen a adus daune altei persoane, aceasta a pus n joc o
obligaie preexistent, o situaie juridic preexistent. El avea dinainte obligaia s respecte dreptul altuia,
cci acesta constituie o obligaie fundamental, ca urmare a nsi ideii de drept...
Culpa presupune un act ilicit i aceasta e decisiv... aceasta nseamn c este un act nepermis.
Caracteristica culpei nu este paguba pricinuit; trebuie ca paguba s fie ilicit. Cci pagube producem
semenilor notri n activitatea noastr de toate zilele. Cnd profesorul pune o not de cdere unui student,
i-a adus o pagub. Cnd cineva execut o hotrre judectoreasc n contra unui adversar, i aduce o pagub.
...ns culpa se refer numai la pagube ilicite. (M. Djuvara)