Spee pentru materia platii si a drepturilor creditorului asupra patrimoniului debitorului.

Erata
NCC comentariu CZ art.1560
1)A i-a imprumutat lui B bicicleta sa , in timpul vacantei ; profitand de faptul ca varul sau, C, are
o bicicleta identica, B ii restituie lui A,in luna septembrie, bicicleta lui C.
a)In masura in care A afla de schimbarea lucrului, poate refuza plata ?
b)Care este solutia pentru ipoteza in care creditorul a aflat de substituirea lucrului dupa efectuarea
platii ?
c)In conditiile in care A se hotaraste sa reclame nevalabilitatea platii, poate B sa-i opuna, in
replica, ca aceasta este imposibil, intrucat A a devenit dea proprietar in temeiul art.!"# C.civ. ?
d)$upa primirea cu buna-credinta a bicicletei, aceasta este distrusa intr-un incendiu izbucnit in
%araul creditorului-primitor,A.In conditiile in care C pretinde proopria sa bicicleta,poate fi obli%at A
la restituirea acesteia ? Afland ca bunul pierit nu era al sau, poate pretinde A restituirea bicicletei sale
de la B ?
&)a) $ebitorul $ de'ine cu titlu de proprietate un imobil ( cas) de locuit (, de cur*nd renovat),
neocupat) pe care +ns) nu dore,te s) o +nchirieze, consider*nd c) pia'a imobiliar) nu +i este favorabil)
+n prezent, prefer*nd s) a,tepte cre,terea chiriilor.
Considera'i c) creditorul s)u chiro%rafar C ar putea s) procedeze la valorificarea acestui imobil al
debitorului sau, av*nd +n vedere c) este interesat +n cre,terea solvabilit)'ii lui $?
b) $ac) $, dup) ce se hot)r),te s) +nchirieze respectivul imobil, ne%lieaz) s) perceap) chiria pe o
perioad) de - luni, ar avea C o posibilitate uridic) de a cule%e fructele civile +n locul debitorului s)u?
Care sunt diferen'ele ,i asem)n)rile dintre cele dou) ipoteze ale spe'ei?
")a) .n timp ce traversa re%ulamentar strada, / a fost accidentat de un ,ofer, provoc*ndu-i o
v)t)mare corporal) ce a necesitat +n%riiri medicale +n re%im de spitalizare.
.n urma accidentului / a r)mas cu o infirmitate par'ial) a bra'ului drept, cu consecin'a sc)derii
capacit)'ii sale de munc), fiind astfel nevoit s) se an%aeze pe un post inferior, pl)tit mult mai pu'in.
Av*nd +n vedere c) / datoreaz) o important) sum) de bani lui C, creditor chiro%rafar, pentru un
+mprumut contractat +nainte de accident, e0ist) riscul ca plata datoriei s) nu poat) fi f)cut) la termen,
datorit) crizei financiare a debitorului. .n acela,i timp, / nu inten'ioneaz) s)-l cheme +n udecat) pe
autorul accidentului, motiv*nd c) are fobia s)lilor de udecat).
1a') de aceast) situa'ie, C va consulta +n calitate de avocat, el urm)rind s) introduc) o ac'iune +n
usti'ie +n numele debitorului s)u ,i +mpotriva ,oferului.
Cum +l sf)tui'i s) ac'ioneze ,i pe ce temei?
b) 1a') de ipoteza precedent), debitorul $ +l cheam) +n udecat) pe autorul accidentului, ob'in*nd
obli%area acestuia la plata unor desp)%ubiri materiale +n valoare de &2.333.333 lei ,i a unor daune
morale +n cuantum de 1&.333.333 lei.
Av*nd +n vedere c) $ nu procedeaz) la punerea +n e0ecutare a hot)r*rii udec)tore,ti, considera'i c)
C, creditorul s)u, este +ndrept)'it la aceasta +n numele lui $?
Aprecia'i c) e0ist) vreo diferen') +n solu'ionarea celor dou) ipoteze ale spe'ei?
ERATA NCC-comentariu CZ art.1560
Art. 1560. Noiune. (1) Creditorul a crui crean este cert i exiibil poate s
exercite drepturile i aciunile debitorului atunci c!nd acesta" #n pre$udiciul creditorului" re%u&
sau neli$ea& s le exercite.
1
(2) Creditorul nu 'a putea exercita drepturile i aciunile care sunt str!ns leate de
persoana debitorului.
(3) Cel #mpotri'a cruia se exercit aciunea oblic poate opune creditorului toate
mi$loacele de aprare pe care le(ar %i putut opune debitorului.
)Condi iile ac iunii oblice. Asem)n)tor modului +n care doctrina reprezentativ) trateaz)
condi iile ac iunii oblice 45.6op, op.cit., vol.I, p."-&; C.7t)tescu, C.B+rsan, op.cit.,p."28), art.12-3
men ioneaz) urm)toarele condi ii ale ac iunii oblice9
4i) condi ii cu privire la crean')9 s) fie cert) i e0i%ibila, 7e observ) c) le%iuitorul nu a
re%lementat i condi'ia caracterului lichid al crean'ei. $e asemenea, nu sunt preciz)ri referitoare la
propor ionalitatea dintre valoarea crean ei i valoarea dreptului e0ercitat prin ac iunea oblic);
4ii) condi ii cu privire la debitor9 s) refuze sau s) ne%lieze e0ercitarea drepturilor i
ac iunilor sale. :e0tul le%al condi ioneaz) atitudinea debitorului de preudicierea creditorului, ceea ce
+nseamn) c) atitudinea subiectiv) a debitorului nu este indiferent) +n e0ercitarea ac iunii oblice.
Creditorul are de demonstrat le%)tura de cauzalitate dintre preudiciul s)u i refuzul sau ne%lien a
debitorului.
4iii)condi ii cu privire la creditor9 s) fie preudiciat prin refuzul sau ne%lien a debitorului,
conform alin.& teza aII-a. .n prealabil, este de semnalat c) art.12-3 un distin%e +ntre felul creditorilor,
astfel c) se confirm) sus inerea doctrinar) potrivit c)reia un numai creditorii chiro%rafari, ci i cei cu
%aran ii reale pot introduce ac iunea oblic) 45.6op, op.cit., vol.I, p."-8). Art.12-3 re%lementeaz) sever
aceast) condi ie, spre deosebire de tratarea ei +n literatura de specialitate, unde era prezentat) la nivelul
unui interes serios ,i le%itim +n introducerea ac'iunii, const*nd +n pericolul de insolvabilitate sau de
a%ravare a insolvabilit) ii debitorului 45.6op, op.cit., vol.I, p."-8; C.7t)tescu, C.B+rsan, op.cit.,p."28).
A adar, creditorul va avea de demonstrat un un simple interes serios i le%itim, ci preudiciul i care
poate fi prezent sau viitor dar si%ur, prin analo%ie cu art.1";2 alin.& <CC, dup) cum ac iunea oblic)
este intentat) +nainte de scaden ) sau dup) scaden a crean ei creditorului.
*n'ocarea mi$loacelor de aprare contra creditorului. Alin. " re%lementeaz) aspecte tratate
+n literatura uridic) la sec iunea efectelor ac iunii oblice; cu aceast) observa ie, pe fond, problema de
drept este solu ionat) de <oul Cod civil +n mod similar doctrinei, +n sensul c) ter ul poate opune
creditorului toate miloacele de ap)rare pe care le-ar fi putut invoca i +mpotriva debitorului 45.6op,
op.cit., vol.I, p."#3; C.7t)tescu, C.B+rsan, op.cit.,p."28).
+rescrip ia extincti' #n materia ac iunii oblice. .n privin a prescrip iei e0tinctive, trebuie
operat) distinc ia +ntre prescrip ia dreptului de crean ) al creditorului contra debitorului i
prescriptibilitatea dreptului debitorului e0ercitat de creditor; +n primul caz este vorba despre termenul
%eneral de " ani, +n al doilea caz, r)spunsul depinde de natura uridic) a dreptului respectiv. 6entru
admisibilitatea ac iunii oblice, este necesar ca ambele drepturi, at*t cel al creditorului, c*t i cel al
debitorului s) nu se fi prescris e0tinctiv.
Comentati urmatoarele citate,
a-.!.In cazul cand plata s-a facut cu lucrul altuia, plata poate fi atacata in nulitate doarece acel
care a facut-o nu a putut sa transmita creditorului proprietatea lucrului instrainat. ....
11.Creditorul de buna credinta poate cere nulitatea platii nu numai cand a fost tulburat in
folosinta lucrului platit sau a fost evins de acest lucru, ci si in cazul cand se teme de o evictiune. ...
1".In cazul cand adevaratul proprietar al lucrului platit ratifica plata facuta de un neproprietar,
obli%atiunea este stinsa si creditorul nu are dreptul sa ceara nulitatea platii. ...
&
1-. Creditorul poate cere nulitatea platii chiar daca a devenit proprietarul lucrului strain
prin prescriptie lun%a sau prin prescriptie instantanee, potrivit dispozitiilor art.1!3! C.civ.,
deoarecce el poate renunt ala prescriptia indeplinita in favoarea sa si nu poate fi obli%at sa
invoce niste miloace pe care le-ar socoti neleale. ...
1;. Creditorul nu poate cere nulitatea platii daca a consumat lucrul prin intrebuintare
de buna credinta, crezand ca era al debitorului care i l-a dat, deoarece el nu mai are ce
restitui, dispunanad de lucru ca proprietar. ...
&".Adevaratul proprietar poste introduce actiunea in revendicare atat contra
creditorului care poseda lucrul, cat si contra debitorului care l-a platit. ...
&# $aca lucrul cert si determinat strain , primit, a pierit princaz fortuit si fara culpda
creditorului, el nu poate fi obli%at a-l restitui,insa va putea cere o noua plata , deoarece
riscurile sunt in sarcinda debitorului care a facut o plata nula.= 4C./amaniu" N.0eorean-
b- >.nainte de a termina cu ac'iunea oblic), trebuie s) observ)m c) +ntrebuin'area ei este
destul de rar) +n practic), cu e0cep'ia cazului de parta. Aceasta se e0plic) prin faptul c) +n
maoritatea cazurilor dreptul debitorului asupra ter'ilor este o crean') av*nd drept obiect o
sum) de bani. ?r, +n asemenea caz, creditorul prefer) s) e0ercite o poprire +n m*na ter'ului,
m)sur) care are avantaul de a imobiliza suma ,i de a o sustra%e actelor debitorului, pe c*nd
ac'iunea oblic) ar reintroduce suma +n patrimoniul debitorului, ,i acesta ar putea-o sustra%e
sau cheltui. 4...)
Baza uridic) a ac'iunii pauliene se afl) 4...) +n dreptul de %a %eneral pe care creditorii +l au
asupra patrimoniului debitorului. $ar ea se mai afl) ,i +n faptul c) prin actele sale frauduloase
debitorul comite un delict civil +n contra creditorilor, pe care este obli%at a-l repara, ,i care
creeaz) +n beneficiul creditorilor o crean') de indemnizare, +n virtutea art. !!; 4vechiul cod
civil).= (C. Hamangiu,
I. Rosetti-Blnescu, Al. Bicoianu)
c- >@Cine +,i pl)te,te datoriile se +mbo%)'e,teA, spune un proverb. Creditorii nepl)ti'i sunt
de o alt) p)rere, v)z*ndu-l pe debitor dezinteres*ndu-se de unii dintre ei, +n detrimentul lor.
Totui, plata unei datorii scap, n mod tradiional, aciunii pauliene. 6l)tind datoria,
debitorul +ndepline,te o obli%a'ie la care era 'inut din punct de vedere uridic, ,i atitudinea
accipiensului nu constituie subiectul vreunei critici; f)r) +ndoial), el 4accipiensul ( n.a.) este
pl)tit +naintea altora; dar nu e0ist), +n dreptul civil nicio procedur) colectiv); plata datoriei
reprezint) @pre'ul curseiA.
Curtea de casa'ie, care a refuzat +ntotdeauna s) anuleze o plat), face o rezerv) totu,i, +n
ipoteza @unui concert fraudulos +n scopul de a cauza un preudiciu celorlal'i creditoriA.
Ipotez) pur ,i simplu teoretic), +ntruc*t creditorul pl)tit accept) plata +n interes propriu, ,i nu
+n scopul de a dauna celorlal'i creditori. 7e pare c) prin aceast) rezerv), Curtea de casa'ie
vizeaz) simula'ia 4plata fictiv) unui fals creditor) ,i nu frauda paulian).= (Henr! "a#eaud,
$eon "a#eaud, %ean "a#eaud, &r. C'a(as)
"