UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE BUSINESS
COMPORTAMENT ORGANIZAIONAL
RESPONSABILITATEA SOCIAL
CORPORATIV
INTRODUCERE
Ca i motor al progresului social, Respons!"#"$$e So%"# Co&po&$"' sprijin companiile
s se ridice la nlimea responsabilitilor de ceteni globali i vecini locali ntr-o lume aflat n
continu i rapid schimbare.
Responsabilitatea Social Corporativ reprezint angajamentul continuu al companiilor de a
contribui la dezvoltarea economic n acelai timp cu mbuntirea calitii vieii angajailor i a
familiilor acestora, precum i a comunitii i societii n ansamblu. !orld "usiness #ouncil for
$ustainable %evelopment&
Atenia asupra responsabilitii sociale s-a concentrat pn de curnd n principal asupra
companiilor ca modalitatea de a asigura o legatur ntre operaiunile de business i comunitile n care
acestea aveau loc. Viziunea conform creia responsabilitatea social se aplic tuturor organizaiilor s-a
dezvoltat pe masur ce ali actori ai societii, nu doar companiile, au recunoscut c au de asemenea o
responsabilitate de a contribui la mbuntirea societii. in acest motiv, termenul de
!responsabilitate social corporativ" #corporate social responsibilit$ %C&'( este mai cunoscut i
aplicat dect !responsabilitate social" #social responsibilit$ - &'(.
)n urma unei analize a nelegerii i aplicrii C&' ntr-o anume ar, n cadrul a diverse tipuri de
organizaii n domenii diferite de funcionare, devine evident c acestea difer de la o atenie
concentrat doar asupra actelor aleatorii de filantropie, la o abordare mai general i pe termen lung ce
ia n considerare dezvoltarea sustenabil de ansamblu a societii.
'esponsabilitatea corporativa in 'omania a depasit destul de rapid stadiul de *nice to +ave"
devenind un *must +ave" pentru o serie de companii, care si-au aliniat tot mai mult initiativele de acest
gen la specificul business-urilor pe care le conduc si au facut pasi relevanti atat inspre colaborarea cu
,-.-uri, cat si catre anga/ati sau spre protectia mediului. Astfel,proiectele de resposabilitate
corporativa au capatat tot mai mare amploare, castigandu-si credibilitatea de instrumente care pot
genera un nivel de implicare a societatii in sensul larg ' clienti, colaboratori, angajati, etc
(nelegerea i aplicarea conceptului de #$) de ctre fiecare organizaie n )om*nia este
influenat de mai muli factori precum dimensiunea organizaiei, e+punere internaional lanul de
aprovizionare sau clieni&, poziia geografic n ar, timpul trecut de la primul contact cu acest
concept,domeniu etc.
-aloarea de piata a #$)-ului in )omania a fost estimata la ./ milioane de euro in 0//1, fiind
urmata de o scadere in urmatorii ani, pe fondul crizei financiare care a afectat toate domeniile.
$caderea a urmat tendintelor unor tari cu traditie in materie de #$), cum sunt 2area "ritanie,
3landa, 4orvegia sau $uedia, si a venit pe fondul crizei financiare care a determinat o scadere a cifrei
de afaceri intre 056 si 7/6.
RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV ( LITERATURA DE
SPECIALITATE
#onceptul de responsabilitate social a companiei #orporate $ocial )esponsabilit8& a ptruns
de puin timp n limbajul nostru, dei sistemul funcioneaz n $9: de aproape trei decenii.
'esponsabilitatea &ociala Corporativa este un concept prin care companiile integreaza preocuparile
sociale si de mediu in activitatile lor comerciale si in interactiune cu factorii implicati, pe o baza
voluntara. A fost adus de companiile multinaionale, care au dorit s promoveze strategiile rii de
origine n toate rile n care i-au e0tins activitile.
Aciunile de responsabilitate social corporativ )$#& au atras prea puin interesul
publicului, chiar i al presei, fiind asociate, de regul, cu formule de publicitate sau de reclam, mai
mult sau mai puin mascate. '&C nseamn mai mult dect aciunile filantropice sau participarea cu
donaii la diverse aciuni comunitare. Conceptul este mult mai larg. 1l cuprinde i o component
intern, care se refer la responsabilitatea social voluntar a companiei fa de proprii anga/ai.
Companiile responsabile sunt cele care ntreprind diverse aciuni, dincolo de cele strict contractuale,
care urmresc bunstarea, sntatea, confortul anga/ailor.
2iteratura de specialitate i e0periena practic a ultimilor dou decenii relev faptul c n
conte0tul globalizrii i regionalizrii economiilor, al creterii interdependenelor dintre state sau al
segmentrii pieelor, dezvoltarea entitilor economice #fie ele ntreprinderi mici i mi/locii, corporaii
multinationale sau transnaionale( doar pe criteriul rentabilitii i al volumului vnzrilor devine
limitat, uneori c+iar imposibil. -oiune de/a consacrat la nivel internaional, responsabilitatea
social corporativ a devenit o realitatea prezent i pentru 'omnia, fiind un concept n plin evoluie
i o premis important pentru lumea de afaceri. ei la ora actual nu e0ist o definiie standardizat,
universal acceptat, '&C constituie, n opinia multor profesioniti, calea spre succes i performan,
alta, mult mai comple0 i viabil comparativ cu viziunea clasic a capitalismului industrial sau a
terializrii economiei, ca anse e0clusive de cretere economic.
)mplicarea n viaa comunitii a devenit necesar pentru orice companie care dorete s i
asigure nu doar succesul comercial, ci i respectul societii n cadrul creia i pentru care opereaz.
3ic+ael 1. 4orter, autoritate de prim rang n domeniul strategiei competitive, susine ntr-unul din
articolele sale c !responsabilitatea social a devenit o prioritate imposibil de evitat de ctre liderii de
business din fiecare ar i din orice domeniu".
-umeroase studii realizate n ultimul deceniu subliniaz importana comportamentului
corporatist responsabil i durabil, acesta fiind perceput, n general, ca reprezentnd un mod prin care o
entitate integreaz preocuprile sociale, de mediu i economice la valorile culturale proprii, n luarea
deciziilor, n stabilirea strategiilor precum i a activitilor, ntr-o manier transparent i responsabil.
4rin urmare, '&C reprezint o cale de instituire a practicilor e0emplare de creare de bogie i de
mbuntire a nivelului calitativ i sustenabil al societii.
)n literatura de specialitate s-au structurat urmatoarele tipuri de initiative privind
responsabilitatea sociala, actiuni concrete ce pot fi spri/inite de manageri si care se include in strategiile
si politicile firmei5 politici si practici sociale la locul de munca, donatii de fonduri, sc+imb de abilitati
intre anga/ati si voluntariat, donatii in ec+ipamente si 6no7-+o7, mar6etingul unei cauze si campania
promotionala a acesteia, programe de sponsorizare, programe de pregatire comunitare, programe de
etica, initiative privind protectia mediului.
8n viziunea 3rganizaiei pentru #ooperare i %ezvoltare ;conomic 3;#%&, )$# este
reprezentat de multitudinea aciunilor ntreprinse de companii pentru a-i consolida relaiile cu
societile n care activeaz, iar organizaia american "usiness for $ocial )esponsibilit8 "$)&
consider responsabilitatea social a unei companii drept ndeplinirea sau depirea, n mod
constant, a ateptrilor de natur etic, legal i comercial pe care societatea le are de la aceasta.
<remisa de baz de la care pornete )$# este aceea c profiturile, oamenii i mediul nconjurtor pot
fi armonizate ntr-o abordare corporativ strategic, astfel inc*t compania s devin viabil din punct
de vedere economic, responsabil social i atent fa de aspectele de ordin ecologic.
%iferenele semnificative n modul de abordare a )$# apar n cadrul literaturii de specialitate,
unde autorii au perceput sensibil diferit responsabilitile unei companii fa de societate, n
ansamblul su. :stfel, dezbaterea principal n acest domeniu se refer la dou concepii distincte=
)$# perceput ca obligaie sau datorie moral fa de o gam mai larg sau mai restr*ns de grupuri
de interese i )$# drept iniiativ asumat n mod voluntar de ctre companii, pentru a ndeplini
obiective sociale, dar i economice.
>ntr-un articol recent, n ncercarea de a sintetiza definiiile din literatura de specialitate prin
oferirea unei variante integrate, se afirm c )$# este neleas drept un angajament corporativ
voluntar de a depi obligaiile e+plicite i implicite impuse unei companii de ctre ateptrile
societale cu privire la comportamentul corporativ convenional. <e aceeai linie de g*ndire, n
literatura de management se afirm c )$# este obligaia asumat n mod liber de o firm, dincolo
de obligaiile legale sau de cele impuse de restriciile economice, de a urmri obiective pe termen lung
care sunt n folosul societii
?otler i @ee, ntr-o lucrare ce trateaz e+haustiv conceptul analizat i formele sale, consider
)$# un angajament corporativ de a spori bunstarea comunitii, prin intermediul unor practici de
afaceri discreionare i al alocrii de resurse corporative. #ei doi autori stabilesc o legtur ntre
)$# i iniiativele sociale corporative, definite drept activiti principale ntreprinse de ctre o
corporaie pentru a sprijini cauze de ordin social i pentru a-i ndeplini angajamentele de
responsabilitate social corporativ asumate.
>ntr-un model al performanei sociale corporative propus de ctre #arroll, definiia )$#
cuprinde trei aspecte articulate i intercondiionate= o definiie de baz a tuturor responsabilitilor
sociale ale unei companii, o enumerare a aspectelor ce fac obiectul )$# i o specificare a filozofiei
rspunsului corporativ la presiunile de ordin social. #u privire la primul aspect menionat, o definiie
e+haustiv a )$# evideniaz toat gama de obligaii sociale pe care o companie le are fa de
societate= responsabiliti economice, legale, morale i discreionare filantropice&. :ceste patru tipuri
de responsabiliti sociale formeaz responsabilitatea social corporativ total, iar, pentru a oferi o
imagine ce reflect realitatea la modul corect, ele trebuie analizate i ndeplinite simultan.
RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV ( STRATEGIE DE
CERCETARE
8n cadrul acestui proiect, nelegerea i aplicarea C&' n 'omnia, cu focalizare pe )33-uri, a
fost analizat n 9 institutii financiar-bancare prezente in 'omania5 In$es Snpo#o Bn)* Bn%pos$
s" Ce$e#e+ IFN, &elecia companiilor a fost realizat astfel nct s asigure pe ct posibil o distribuie
geografic i o seciune transversal de opinii de provenien i e0perien diferite. Analiza dorete s
aduc n prim plan o prezentare cuprinztoare a situaiei C&' in sistemul bancar romanesc.
)nstitutiile financiar-bancare au un sistem de C&' foarte bine dezvoltat. 4rogramele sociale
cuprind atat actiuni de mar6eting comunitar, voluntariat, donatii, sponsorizari, cat si activitati
desfasurate prin fundatii corporative.
1ste greu de identificat cand o banca este cu adevarat responsabila5 poate fi atunci cand
finanteaza proiecte care nu polueaza mediul, cand foloseste rational +artia si alte resurse
neregenerabile, cand se implica in educatia financiara sau cand spri/ina diverse actiuni pentru
comunitate prin resurse financiare si prin voluntari.
:ie ca suntem clienti ai bancilor, investitori, anga/ati intr-o banca, /urnalisti sau pur si simplu
membrii ai comunitatii, noi toti avem asteptari ridicate privind responsabilitatea corporativa a bancilor.
)n acest conte0t, evaluarea performantei pe C&' a unei institutii financiar-bancare este un
e0ercitiu comple0, care necesita luarea in considerare a mai multor aspecte privind impactul direct si
indirect al bancilor.
Am identificat mai multe directii de actiune in ceea ce priveste responsabilitatea corporativa.
4rintre acestea se numara5
4racticile bancare responsabile
4rogramele pentru anga/ati
)mpactul asupra mediului
&pri/inirea comunitatilor locale
:inantarea responsabila a proiectelor
1ducatia financiara
)n realizarea acestui proiect am folosit metoda observatiei, colectare informatiilor realizandu-se
din datele publicate de cele 9 institutii financiar-bancare analizate pe site-urile proprii.
Analizand tipologia sistemelor C&' ale celor trei companii, putem vedea mai clar faptul c
C&'-ul este n fapt interaciunea dintre mediul privat i societate. C+iar dac statul asigur cadrul
general, companiile sunt !ncura/ate s fac, n mod voluntar, mai mult dect prevede cadrul legal,
pentru a ndeplini obiective sociale i de mediu n activitatea lor cotidian, n diverse domenii. Cu
accent pe !ncura/ate" i nu !obligate", companiile sunt cele care decid bugetele pentru aciunile lor de
C&', adopt strategii n acest sens i i comunic rezultatele.
RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV ( INTESA SANPAOLO
BAN-
4otrivit valorilor grupului, In$es Snpo#o Bn) considera resposabilitatea sociala drept parte
integranta a strategiei sale si considera ca poate avea un impact deosebit asupra societatii si mediului n
care activeaza. 4rin strategia de comunicare si promovare banca se implica activ in societate si incearca
sa fie prezenta in viata de zi cu zi a oamenilor si implicit a clientilor. )ntesa &anpaolo ;an6 a sustinut
proiecte pe partea de responsabilitate sociala in domenii diverse, cu accent pe partea de educatie, sport,
ecologie si protectia mediului, arta si cultura.
Ca o dovada in acest sens, cu a/utorul G&.p.#." In$es Snpo#o, banca a initiat la nivel local
un program propriu intitulat generic B.&s In$es In$e&%.#$.&. Aceasta bursa in valoare de <=.>>>
euro se adreseaza elevilor de liceu care au sansa de a studia un an de zile in )talia sustinuti financiar de
)ntesa &anpaolo ;an6. ?ot pe partea de educatie )ntesa &anpaolo are un parteneriat cu 9niversitatea
<olitehnica din 3ilano prin care ofera burse de studiu in )talia studentilor romani de la universitati cu
profil polite+nic. e asemenea )ntesa &anpaolo ;an6 a spri/init de-a lungul timpului activitatea si
initiativele unor ,-.-uri si asociatii recunoscute printre care5
@nimpresa
AC 3ilan Aunior Camp
3ai 3ult Verde
Bambet de copil % ,verland for smile
@-)C1:
1art+ Cour
Casa Campionilor
Crucea 'osie 3ontana
;ambini in 'omania
Asociatia Culturala *3usi6forum 1uropa"
RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV ( BANCPOST SA
Bn%pos$ crede cu tarie ca succesul in afaceri, al sau si al
clientilor sai, depinde de dezvoltarea sustenabila atat a mediului
economic din 'omania, in general, cat si a comunitatilor in care
opereaza, in special. e aceea, in ciuda impactului negativ al crizei financiare asupra tuturor afacerilor
si pietelor locale, ;ancpost si-a mentinut, in =><>, anga/amentele sociale, sustinand financiar diverse
domenii de interes social, cum ar fi cultura, educatia, economia, si evenimente ale comunitatilor locale.
)n acest spirit, Bn%pos$ a organizat in orase importante la nivel national seria de evenimente
/Z"#e#e Bn%pos$0* din dorinta de a fi mai aproape de atat de clientii sai, cat si de comunitatile locale si
de a-si reconfirma spri/inul in depasirea cu succes a perioadei dificile pe care o traverseaza. )n ceea ce
priveste proiectele de implicare in viata comunitatii din cadrul /Z"#e#o& Bn%pos$", ;anca a finantat
ec+iparea cu instalatii de aer conditionat a $pitalului #linic de 9rgenta $f. (oan din (asi, venind
astfel in spri/inul autoritatilor in eforturile lor de a asigura servicii medicale de calitate si de a inlesni
persoanelor cu probleme de sanatate accesul la cele mai bune conditii de spitalizare posibile. 2a Clu/-
-apoca, ;anca a contribuit la dotarea #entrului de Auvernare #orporativa si %rept $ocietar din cadrul
@niversitatii ;abes ;ol$ai, ce se doreste a fi cea mai performanta biblioteca internationala din
'omania in domeniul dreptului societatilor comerciale, desc+isa tuturor studentilor de la universitatile
din regiune, masteranzilor si doctoranzilor, precum si cercetatorilor din intreaga tara si din strainatate.
;ancpost si-a unit fortele cu compania sa mama, E.&o!n) EFG G&o.p, pentru a promova
sc+imburile economice intre 'omania si .recia. Cele doua banci au sustinut Borumul de :faceri si
;+pozitia de <roduse :limentare si "auturi" organizate la ;ucuresti de .ree6 )nternational ;usiness
Association #&1V1(, sub patrona/ul Ambasadei 'epublicii 1lene la ;ucuresti, si sustinuta de Camera
de Comert si )ndustrie 1leno-'omana, Camera de Comert si )ndustrie a 'omaniei si de ;iroul pentru
Afaceri 1conomice si Comerciale din cadrul Ambasadei .reciei. 1lementul inovator al acestui forum
de afaceri a reprezentat-o implicarea directa a ;ancpost si 1uroban6 1:. in facilitarea sc+imburilor
comerciale prin furnizarea de produse si servicii bancare dedicate atat e0portatorilor cat si
importatorilor, si concepute special pentru a-i a/uta pe antreprenori sa isi dezvolte afacerile si sa
depaseasca mai usor dificultati specifice cu care se confrunta in aceasta perioada.
)n domeniul educational, banca a oferit spri/in financiar pentru evenimentele aniversare
organizate de 9niversitatea :le+andru (oan #uza din (asi, prima institutie academica moderna din
'omania, care a sarbatorit <D> de ani de la infiintare. )n plus, ;anca a sponsorizat @iceul 4ational
%ragos -oda din $ighetu 2armatiei, cel mai bun liceu din nordul tarii, pentru completarea ec+iparii
laboratorului )? si acordarea premiilor de e0celenta elevilor cu rezultate e0ceptionale in =><>.
)ntelegand importanta constientizarii de catre tineri a drepturilor lor de consumatori, ;ancpost a fost, al
doilea an consecutiv, partenerul principal al #oncursului 4ational pentru Cineri :legeD ; dreptul tau
pe teme legate de 4rotectia Consumatorului, organizata de Autoritatea -ationala pentru 4rotectia
Consumatorului si 3inisterul 1ducatiei, Cercetarii, ?ineretului si &portului.
e asemenea, Bn%pos$ a inc+eiat un parteneriat cu 'eprezentanta Comisiei 1uropene in
'omania, pentru a sustine impreuna <roiectul E"ursele ;uropene pentru Furnalism, organizat de
Bundatia Breedom Gouse )omania, cu obiectivul de a ancora jurnalistii romani din presa locala in
mediul 9niunii ;uropene si de a creste, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, numarul
articolelor pe aceasta tema. 3ferindu-le jurnalistilor o perspectiva mai e+acta si cuprinzatoare asupra
principalelor probleme de actualitate la nivelul 9;, asupra beneficiilor implementarii rapide la nivel
local a acHuis-ului european, in termeni de cele mai bune practici bancare, transparenta in relatia cu
mass-media si interconectivitate corecta si reciproca, Bancpost si-a reafirmat angajamentul ferm fata
de valorile, principiile si standardele europene privitoare la abordarea si conducerea afacerilor,
guvernarea corporativa, calitatea serviciilor si responsabilitatea sociala. Continuand o traditie
semnificativa, Bn%pos$ a oferit, de asemenea, spri/in financiar autoritatilor locale si asociatiilor de
afaceri in organizarea targurilor, forumurilor si e0pozitiilor comerciale care au promovat companiile
locale si produsele acestora, precum Aala (22-urilor la .alati, ;+pozitia Babricat in $atu 2are,
!Bestivalul 2ierii de la Campina, sau evenimentele #ompanii de Cop din 4itesti, Craiova, ?argu
Aiu, organizate de Camerele locale de comert si industrie.
Bn%pos$ a continuat sa fie sponsorul principal al :estivalului )nternational de &a+ !;ancpost",
organizat de Clubul de &a+ !Caissa", a/uns la editia a E)))-a in =><>. ;anca a gazduit participantii in
propriul Centru de Antrenament din 3iercurea Ciuc. )n plus, ;anca a fost sponsorul oficial al Cupei de
?enis !;ancpost" organizata in /udetul 3aramures, in cadrul competitiei nationale de tenis pentru copii
din =><>. )n =><>, ;ancpost si-a sensibilizat anga/atii fata de diferite proiecte ale organizatiilor de
caritate, incura/and donatii pentru diverse cauze umanitare si implicarea directa in proiecte de
intra/utorare sociala. rept urmare, multi anga/ati ai ;ancpost si-au dedicat timpul si eforturile pentru a
sustine aceste proiecte, de la donatii de sange la a/utarea orfanilor prin cumpararea podoabelor si
felicitarilor de Craciun confectionate de acestia.
RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV ( CETELEM IFN SA
Ce$e#e+ IFN SA este o companie implicat activ n programe de responsabilitate social,
obiectivul iprioritar fiind creterea calitii vieii diferitelor categorii defavorizate. 4na n prezent
Cetelem ):- &A s-a implicat i a susinut misiunea unor asociaii neguvernamentale a cror activitate
vizeaza reintegrarea social, dezvoltarea de programe speciale pentru categorii defavorizate,
ncura/area i susinerea copiilor i tinerilor talentai.
)n cadrul actiunilor de responsabilitate sociala, Cetelem ):- &A sustine5
Asociaia Crnii Copiii
:undatia 4arada
:undatia Casa 2idia
:estivalul )con Arts
CONCLUZII
)n ultimii ani, companiile romneti au nregistrat progres n dezvoltarea i implementarea unor
decizii i activiti care adreseaz probleme sociale iFsau de mediu, n ncercarea de a diminua
e0ternalitile activitilor lor economice. 8n pofida unei creteri n integrarea strategic a C&' n
practicile de bazale organizaiilor, ma/oritatea companiilor mari sau mici par s continue s i bazeze
activitatea de C&' pe sponsorizri i proiecte caritabile punctuale. Cu toate c rolul sponsorizrilor,
donaiilor i iniiativelor ad-+oc este fr ec+ivoc benefic pentru adresarea anumitor probleme sociale i
de mediu i pentru dezvoltarea comunitilor, aa cum subliniaz n mod clar Comisia 1uropean,
responsabilitatea organizaiilor const n integrarea voluntar a principiilor i practicilor de C&' n
activitatea de business de baz i n relaiile cu prile interesate, ceea ce duce la o aplicare proactiv i
constant.
)ntegrarea strategic de C&' n activitatea de baz face ca un comportament de business
responsabil s fie mai puin vulnerabil factorilor e0terni #e0. reduceri de buget pe timp de criz
economic(, devenind astfel parte din modul n care se desfoar afacerea. eciziile i activitile de
C&' ale )33-urilor par de asemenea bazate pe decizii ad-+oc, nefiind integrate formal n strategia de
business. Cu toate acestea, studiile de caz prezentate arat ca e0ist companii in sistemul financiar-
bancar romanesc, care au dezvoltat un obiectiv de business din practicile responsabile, beneficiind de
rezultate economice pozitive din activitatea de C&'. Cercetare aprofundat este necesar cu privire la
relaia dintre creterea competitivitii companiile romneti care activeaza in sistemul bancar i
implicarea n practici responsabile de business.
Consider ca este necesara o demitizare a conceptului de C&'. Companiile nu sunt societati de
binefacere, nu e0ista nimic altruist in ceea ce fac. 4rima sarcina a companiilor este sa produca bani.
Cum anume isi obtin ele profiturile este e0trem de important. Astfel apare notiunea de responsabilitate
sociala.
4entru comaniile care activeaza in sistemul financiar-bancar romanesc, inainte de a a/unge la
finantarea unor proiecte, acestea trebuie sa porneasca de la modul in care isi obtin profitul. ,
companie nu este responsabila social daca nu respecta legile si standardele mediului in care opereaza,
sau daca nu este transparenta. @lterior, apar proiectele.
4roiectele in care se implica o companie din acest domeniu de activitate tin foarte mult de
personalitatea ei, de mediul in care opereaza sau de anvergura sa - locala, nationala sau internationala.
, banca opereaza diferit fata de o uzina. Aceasta din urma are o comunitate de care e legata prin legile
pro0imitatii. , banca nu are o astfel de comunitate locala. 1a opereaza pe piete multiple, nationale sau
internationale.
e asemenea, originea nationala a companiei influenteaza alegerea tipurilor de proiecte de
C&'.Aici intervine un aspect al responsabilitatii care este diferit in privinta bancilor. in ce in ce mai
mult, acestea se gandesc unde se duc banii, catre ce fel de industrii, daca industriile respective sunt
poluante sau nu. Conteaza in ce masura companiile au cura/ul sa finanteze industrii noi, care pornesc de
la zero, dar care in final ar putea inlocui industriile traditionale si ar putea crea noi oportunitati. Acesta
e un domeniu asupra caruia companiile din sistem se concentreaza acum, dincolo de cele traditionale,
precum proiectele culturale sau proiectele sociale.
BIBLIOGRAFIE
<. Albrec+t, 3ar$ann C., )nternational C'35 3anaging iversit$ in t+e Gor6place, ;lac67ell
;usiness, 2ondon, =>><
=. ;o7ie, -orman 1., us6a, 'onald :., ;usiness 1t+ics, &econd 1dition, 4rentice-Call )nc., -e7
Aerse$, @&A, <HH>
9. Crciun an, Curs de 1tic n Afacerile 1conomice )nternaionale, '1), =>>I
I. @nited -ations, epartment of 1conomic and &ocial Affairs, 'eport on t+e Gorld &ocial
&ituation % =>><, C+apter EE5 Corporate &ocial 'esponsibilit$, -e7 Jor6, @&A, =>><
D. Gert+er Ar., Gilliam ;., C+andler, avid, &trategic Corporate &ocial 'esponsibilit$ as .lobal
;rand )nsurance, ;usiness Corizons, Vol. IK, )ssue I, pag. 9<L-9=I, 1lsevier &cience )nc.,
@&A, =>>D
M. 777.intesasanpaoloban6.ro
L. 777.bancpost.ro
K. 777.cetelem.ro
H. 777.responsabilitatesociala.ro
<>. 777.oecd.org