Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Colegiul National al ASEM

PLAN DE MARKETING
pentru lansarea produsului turistic
Ve nicia s -a nscut la sat al touroperatorului
ECO-TUR S.R.L
Chisinau 2010
CUPRINS
1. Planul strategic al firei ! E"punere introductiv#
1.1 Misiunea
1.2$biective generale de ar%eting
2. Anali&a ediului
2.1 Auditul e"tern de ar%eting
2.1.1 Macroediul
2.1.2 Concuren'a
2.1.( Pia'a
2.2 Auditul intern de ar%eting
(. Anali&a S)$*
+. ,pote&e
-. Strategii de ar%eting
.. /uget
0. Progra de ar%eting
1. Revi&ie 2i control
Stresul i poluarea sunt factori nocii tot !ai pre"en#i $n orae. Orenii resi!t% din c&nd $n
c&nd% neoia de a se $ntoarce la natur i de a re'si ec(ili)rul fi"ic i psi(ic pe care oraul
nu il !ai poate oferi. Ei sunt atrai de fru!osul% puritatea% ar!onia ie#ii rurale% de un !ediu
natural !ai pu#in alterat. Tot !ai !ul#i turiti doresc s cunoasc pe iu ospitalitatea%
o)iceiurile 'astrono!ice% arti"anatul i ritualurile steti.
Odi(na% aerul curat% consu!ul de ali!ente proaspete% de'ustarea inurilor% a unor preparate
din 'astrono!ia #rneasc% sunt ar'u!ente solide pentru practicarea turis!ului rural.
*rta popular% reli'ia i strec(ile o)iceiuri i datini cretine% posi)ilitatea de a se afla $n
!i+locul eeni!entelor specifice locului ,e"tori% ser)ri% t&r'uri% festialuri% etc.- c(iar i
terapia !uncii fi"ice sunt $n e'al !sur puncte de atrac#ie. La fel i &ntoarea% pescuitul
sporti% dru!e#iile% odi(na la r&uri i lacuri constituie un !oti de a petrece concediul $n alt
tip de condi#ii.
Cu! s-ar putea inde sau cu!pra cerul ori cldura p!&ntului.
/ac prospe#i!ea aerului i !ur!urul apei nu ne apar#in% cu! le pute! inde.
/ac toate ani!alele ar disprea% o!ul ar !uri co!plet solitar% pentru c tot ceea ce li se
$nt&!pl ani!alelor i se $nt&!pl i!ediat i o!ului. 0oi face! parte din p!&nt i el face
parte din noi. /ac o!ul )at+ocorete p!&ntul% pe sine se )at+ocorete.
0oi ti! de!ult - nu p!&ntul apar#ine o!ului% ci o!ul apar#ine p!&ntului. 0oi o ti! )ine%
toate lucrurile sunt le'ate $ntre ele% aa cu! s&n'ele face le'tura $ntre !e!)rii aceleiai
fa!ilii.
Este ti!pul de a prii asupra lucrurilor... din !ediul rural
Este !o!entul reconcilierii cu natura% acu!% c&t nu este $nc prea t&r"iu.
O!ule1 apleac-#i sufletul i !intea asupra naturii
Las natura s triasc 2rin ea tri! to#i
Turis!ul rural este un feno!en de data recenta. 3n #ri europene se practic de catea
decenii spontan sau or'ani"at. Ceea ce este nou $ns% se refer la di!ensiunea
feno!enului in spa#iul rural. *ceasta e4pansiune este deter!inata de e4istenta a doua
!otiatii pentru turis!ul rural 5 pe de-o parte este or)a de relansarea si de"oltarea
do!eniului rural% iar pe de alta parte de o for!a de turis! alternatia% la turis!ul de
!asa% traditional .
3n lipsa unei definitii adecate a turis!ului rural a'reata pe teritoriul UE% ter!enul
folosit este acel de 6 turis! erde. Culoarea si!)ol aand rolul de a distin'e
aceasta for!a de turis! de celelalte cu! sunt6 turis!ul al) 7 sporturile de iarna5
turis!ul al)astru 7 acanta la !are% turis! al lu!inilor 7 turis!ul ur)an. 3n acest
sens turis!ul erde poate fi definit ca o actiitate turistica practicata atat in "onele
rurale cat si in alte locuri de pe litoral unde turis!ul specific nu este prea de"oltat5 in
"onele de dealuri si !ontan precu! si in alte spatii rurale.
*tat turis!ul rural cat !ai ales a'roturis!ul se )a"ea"a pe potentialul spatiului rural%
pe oa!eni si produse specifice locului care tre)uie sa se adapte"e cerintelor pietii
turistice% tre)uie sa-si a!ena+e"e 'osposdariile pentru a fi la nielul standardelor de
calitate dorite de turisti% sa puna in aloare traditiile culinare specifice locului.
*'roturis!ul repre"inta actiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate
rurala% nepoluata% aand un specific a'rar finali"ata pentru un se+ur de cel putin 89 de
ore intr-o 'ospodrie trneasc% consu!ul de produse locale ali!entare si
neali!entare% coa)itarea% o)seratia% asistenta si coparticiparea in co!unitatea
sociala locala prin respectarea nor!elor ce fac posi)ila intrea'a actiune.
*'roturis!ul se conturea"a ca o actiitate capa)ila sa alorifice e4celentul de ca"are
e4istent in 'ospodariile taranesti spre consu!ul persoanelor care pe o perioada
deter!inata de ti!p% in in ase"arile rurale pentru odi(na% recreere% a're!ent.
3n ansa!)lul econo!iei 'lo)ale a turis!ului% turis!ul rural se defineste ca fiind
alorificarea turistica 6
-a spatiilor rustice5
-a resurselor naturale5
-a patri!oniului cultural5
-a i!o)ilelor culturale5
-a traditiilor satesti 5
-a produselor a'ricole 5
prin inter!ediul unor produsee de !arca ,consacrate- ilustratie ale identitatii
re'ionale% care sa acopere neoile consu!atorilor in !aterie de pri!ire% ali!entatie%
actiitati recreatie% diertis!ent si dierse sericii% in scopul unei de"oltari locale%
dura)ile si a unui raspuns adecat la neoile de recreere din societatea !oderna% intro
noua i"iune sociala oras- sat.
/esi actionea"a in spatiul rural% a'roturis!ul si turis!ul rural sunt doua concepte
care pentru unii autori repre"inta acelasi lucru iar pentru altii sunt doua notiuni
diferite.2ractica arata ca aceste doua cate'orii se identifica pana la un !o!ent dat%
care scoate in eidenta ele!ente de identitate% inclu"iune% cat si ele!ente diferite care
le conduc la departa+are:diferentiere.Turis!ul rural este un concept care cuprinde
actiitatea turistica or'ani"ata si condusa de populatia locala si care are la )a"a o
stransa le'atura cu !ediul a!)ient% natural si u!an.
3n Repu)lica ;oldoa Turis!ul rural este o for!a de turis! care se desfasoara in
!ediul rural% alorificand resursele turistice locale ,naturale% culturale% u!ane- ca si
dotarile si ec(ipa!ente turistice% inclusi pensiunile si fer!ele a'roturistice.
1.Planul strategic al firmeie!"unere intr#$ucti%a
Scopul acestui plan de ar%eting const# 3n anali&a ediului de ar%eting 3n care
ac'ionea&# agentia touoperatoare 4EC$!*5R6 S.R.78 nou 3nfiin'at#8 3n vederea penetr#rii
pie'ei polone&e si ucrainene cu produsul 49esnicia s!a nascut la sat:6 care repre&inta un
cople" de variatii in ceea ce priveste gaa serviciilor de ca&are si agreent oferite. ;n
acest sens se urareste intrarea 3n circuitul turistic regional 2i proovarea turisului
rural si ecologic. Prin lansarea pe pia'# a acestui nou produs se ur#re2te stabilirea unor
relatii de parteneriat cu firele prestatoare de servicii turistice din Polonia dar si din
Republica Moldova 2i ocuparea po&i'iei de lider pe pia'a interna. 5n aspect iportant
avut 3n vedere este c# se dore2te ca produc'ia 2i coerciali&area acestui produs turistic s#
nu aib# efecte d#un#toare asupra ediului 3ncon<ur#tor intrucit acesta si este principiul de
ba&a al turisului ecologic.
1.1. Misiunea
Misiunea noastr# este satisfacerea coplet# a nevoilor consuatorilor interni dar si
proovarea turisului rural peste hotarele tarii8 in acest scop se preconi&ea&a
participarea la
E"po&itia ,nternationala E=P$ 2012 care se va desfasura in Polonia8 tea fiind >Cultura
tipului liber 3n econoiile luii>.
?eclara'ia de isiune@ S# deveni lideri pe pia'a produselor turistice ecologice8 acordAnd
servicii de calitate superioar#8 la cele ai 3nalte standarde 2i cu cea ai bun# tehnologie.
1.&. '(iecti%e generale $e mar)eting
Aceste obiective transpun 3n tereni de ar%eting obiectivele financiare ale
3ntreprinderii. 7a rAndul lor8 obiectivele de ar%eting pot fi de natur# cantitativ# sau
calitativ#.
Printre obiectivele cantitative se nu#r#@
B o cot# de pia'# interna de 20CD
E -C 3n priul an de func'ionareD
E 1-C 3n al doilea an.
B ob'inerea unei rate a profitului de +-C D
B gradul de acoperire a pie'ei regioale de 20C.
Scopul general@
Proovarea 2i de&voltarea agroturisului 2i a ecoturisului ca instruente adecvate 2i
eficiente pentru de&voltarea durabila si contribuirea la integrarea ofertei turistice locale 3n
circuitul na'ional8 regional 2i interna'ional prin editarea aterialelor proo'ionale
Fbuclete8 h#r'i turistice8 ghiduri8 fileG 3n libile roAn#8 engle&#8 polone&a 2i rus#.
Scopuri specifice@
aG de ediu@
1. ,plicarea popula'iei8 Adinistra'iei Publice Centrale FAPCG8 Adinistra'iei Publice
7ocale FAP7G8 agen'ilor econoici8 vi&itatorilor 2i turi2tilor 3n consolidarea ecosisteelor
2i a biodiversit#'ii D
2. Spri<inirea activit#'ilor organi&a'iilor neguvernaentale preocupate de probleatica
agroturisului8 ecoturisului8 de&volt#rii durabile 2i a protec'iei ediului incon<uratorD
(. Schibarea atitudinii popula'iei8 AP78 agen'ilor econoici8 vi&itatorilor 2i turi2tilor
fa'# de capitalul natural 2i antropogen al Republicii Moldova.
+. Proovarea conceptului de de&voltare durabil# 2i a principiilor anageentului
ecoturisului 3n re&erva'iile peisagistice situate 3n RM.
-. Proovarea 2i ipleentarea ecoturisului ca instruent de conservare a resurselor
naturale din re&erva'iile peisagistice .
.. Crearea 2i en'inerea unui siste de calitate 3n ecoturis8 prin aena<area traseelor 2i
infrastructurii necesare turi2tilor 3n ariile prote<ate.
0. Crearea unui ediu de opinie favorabil ipleent#rii 2i de&volt#rii ecoturisului ca
ecanis eficient de de&voltare durabil# pentru counit#'ile rurale din RM.
1.Prevenirea degradarii poten'ialului natural 2i antropogen prin organi&area ecoturisului
3n re&erva'iile peisagistice situate 3n RM.
bG sociale@
1.Proovarea 2i con2tienti&area ecoturisului ca parte a culturii 2i deontologiei localeD
2.Contribuirea la cre2terea nivelului de via'# din localit#'ile ruraleD
cG econoice@
1. Crearea noilor locuri de unc#8 prin de&voltarea agroturisului 2i turisului ecologicD
2. ?e&voltarea si stiularea e2te2ugurilor tradi'ionale 2i a unor noi activit#'i
copleentare turisului rural8 ba&ate pe valorificarea resurselor locale8 cu valoare
ad#ugat#D
(. Contribuirea la e"ploatarea durabil# a capitalului natural 2i antropogen din RM.
+. Sporirea rolului agroturislui si al ecoturisului in de&voltarea econoica a
localitatilor rurale.
Se ur#re2te8 astfel8 odificarea 3n sens favorabil a percep'iilor consuatorilor
poten'iali. Speciali2tii de ar%eting vor c#uta s# asigure forarea unor idei corecte
despre fir#8 respectiv despre produsele pe care le ofer# 2i avanta<ele lor.
&. Anali*a me$iului
Auditul de ar%eting se concreti&ea&a intr!un proces de anali&are si evaluare sisteatica
a ediului in care operea&a fira si a activitatilor desfasurate de aceasta. Agentia
touroperatoare este influentata de actiunea unor variabile diverse8 unele controlabile8
operationale8 altele necontrolabileD de aceea auditul este truscturat in doua coponente@
auditul intern8 care se ocupa cu variabilele controlabile si auditul e"tern8 dedicat
variabilelor necontrolabile.
&.1 Au$itul e!tern $e mar)eting
&.1.1 Macr#me$iul
Mediul natural
Republica Moldova dispune de un valoros potential turistic natural8 care se ipune prin
atractii de un pitoresc deosebit8 constituind unul dintre cele ai bogate resurse turistice.
Eleentele repre&entative ale potentialului natural8 care pot conferi o calitate necesara
de&voltarii turisului sint@ relieful republicii8 potentialul turistic hidrografic8 vegetatia si
fauna8 relief si geologie8 ariile naturale prote<ate8 onuente ale naturii H hidrologice8
re&ervatiile naturale8 re&ervatiile peisagistice8 silvice8 patrioniul cultural etc.
Republica Moldova8 ca destinatie turistica8 dispune de un bogat potential pentru
vi&itatorii sai. *urisul are toate sansele de a aeliora balanta de plati a statului prin
a<orarea e"portului de servicii turistice. Produsul turistic al tarii repre&inta un ansablu
cople" de ediu8 atit natural8 cit si creat de oaeni Fpatrioniu8 cultura8 activitati8
servicii
pentru vi&itatoriG.
Mediu socio-cultural
Este forat din ansablul eleentelor care privesc sisteul de valori8 obiceiurile8
tradi'iile8 condi'iile 2i norele care guvernea&# statutul oaenilor 3n societate. Pe ba&a
acestor coponente se forea&# 2i coportaentul de cup#rare 2i consu de care va
trebui s# 'in# seaa agen'ia. *otodat#8 eleentele ediului cultural contribuie la
conturarea unei anuite tipologii a consuatorilor. 7ansarea satului turistic basarabean
pe pia'a regionala va conduce la efecte deosebite privind leg#turile ce se vor reali&a 3ntre
ga&de 2i turi2ti8 raporturile 3ntre odul de a aprecia valorile 2i nivelul de trai dintre cei
doi participan'i la actul de turis8 odul de re&olvare a unor situa'ii inedite8 counicare
2i schiburi de idei8 rela'ii ce se stabilesc 3ntre prestator Fga&d#G 2i beneficiar
FoaspeteIturistG.
Mediul economic
7ocalit#'ile rurale unde se va practica turisul rural8 agroturisul8 turisul ecologic8
vor deveni spa'ii unde se vor asabla toate eleentele de de&voltare durabil# local#. 9a
apare interesul de 3bun#t#'ire a infrastructurii8 de constituire a unei vie'i spirituale a
localit#'ilor rurale. Se va crea astfel suportul 3bun#t#'irii serviciilor publice. Se observa
c# turisul rural e"ercit# o influen'# cople"# asupra ediului e"tern Feconoic8 social8
cultural8 abiant G8 punAndu!2i aprenta asupra nivelului general de de&voltare
econoic# a localit#'ilor ruraledar si la nivel acroeconoic8 intrucit cota turisului 3n
P,/ poate fi ridicat# pAn# la (!-C 3n ur#torii ani.
Evolutia vietii econoice se regaseste in puterea de cuparare a consuatorilor si in
odul de cheltuire a veniturilor. Se refera la conditiile nationale si locale ale productiei si
distributiei8 la veniturile populatiei8 la tendinte in evolutia consuului8 rata inflatiei8
cursul de schib8 soa<ul. Acestia sunt factori care isi pun aprenta asupra raportului
cerere!oferta. Polonia se nuara printre tarile cu o inflatie ica din 5E8 aceasta
influentea&a po&itiv puterea de cuparare populatiei. Cea ai are parte a veniturilor
populatiei repre&inta cheltuieli de alientatie si intretinere a locuintei8 articole de
ibracat si o parte relativ ica pentru satisfacerea celorlalte nevoi intre care si nevoia de
turis. Nuarul tot ai are de soeri este un alt factor care nu incura<ea&a deloc
turisul8 insa in Polonia rata soa<ului inregistrata la finele anului a fost de 118+C8
coparativ cu anul 200. s!a diinuat cu (8+ puncte. *otodata8 a crescut ocuparea fortei
de unca cu 200 ii de persoane 3n raport cu progno&ele. Salariul ediu brut 3n sectorul
industrial8 a crescut in 2000 cu J82C 3n raport cu anul Precedent Produsul ,ntern /rut
FP,/G al Poloniei.
,n conforitate cu evaluarile preliinare ale ,nstitutului Polone& de Statistica8 produsul
intern brut in anul 2000 Fin preturi actualeG s!a situat la nivelul de (008( ld E5R si a
fost ai are cu .8-C coparativ cu anul 200. Fin preturi fi"e din anul precedentG. ,n
2000 ritul cresterii econoice a inregistrat cel ai are nivel din ultiii 10 ani. Cea
ai rapid# crestere s!a inregistrat in , triestru F08+CG iar cea ai are in ,9
Fapro"..CG. Eurostat prevede ca8
ritul cresterii al Poloniei in 2001 va fi de -8-C. ,n 20008 ritul de de&voltare al tarilor
5E!20 a atins 28+C FEurostatG. Principalii factori de de&voltare econoica in 2000 au
fost@ dinaica inalta a e"portului sicresterea cererii interne8 atat a cererii de investitii cat
si a celei de consu.
Mediul tehnologic
Cuprinde noile reali&ari tehnologice care perit ibunatatirea si diversificarea ba&ei
tehnico!ateriale in turis. ,n ultiii ani s!au depus eforturi considerabile pentru
aprovi&ionarea localitatilor cu ga&e naturale8 acest fapt este binevenit in asigurarea
conditiilor
optie turistilor in pensiunile rurale. ?e aseenea se observa o crestere a intrebuintarii
surselor netraditionale de energie Feoliana8 solaraG care au enirea de a prote<a ediul
rural.
5n nea<uns al ediului tehnologic din RM este repre&entat de calitatea proasta a
druurilor nationale. ?e&voltarea tehnica este un eleent care favori&ea&a desfasurarea
unei activitati econoice. ?e&voltarea foarte rapida a sisteului inforatic vine in
usurarea uncii agentilor econoici8 dar avand in vedere ca echipaentele necesare sunt
relativ scupe utili&area lor poate repre&enta un avanta< concurential. ,nforatia este
foarte iportanta pentru agentia de turis8 ai ales odul de circulatie a acesteia intre
agentie si turisti8 agentie si alte agentii8 agentie si
prestatorii de servicii Fproprietari de vile si pensiuni8 prestatorii de servicii de transport
etc.G.
,novatia tehnologica a revolutionat a<oritatea serviciilor8 transforandu!le atat in
privinta odului de desfasurare cat si in privinta calitatii.
Mediul demografic
Se refer# la popula'ia aflat# 3n RM8 aceasta repre&entAnd o surs# de alientare cu for'a de
unc# necesar#. Korta de unca este alcatuita din tineri calificati8 speciali&ati in
doeniul
turisului. $ senifica'ie deosebit# o pre&int# unii indicatori specifici ai ediului
deografic precu@ nu#rul popula'iei Fcirca (.J(1.-0J de locuitoriG8 densitatea F111
loc.I%G8 structura pe se"e 2i grupe de vArste8 nu#rul de failii8 reparti'ia teritorial#
2.a..d.
Mediul deografic al Poloniei fiind repre&entat de populatia dintr!o anuita &ona de
referinta8 este o coponenta de a"ia iportanta pentru evolutia pietelor8 acesta
constituind unul dintre factorii forativi ai cererii si 3n acelasi tip repre&entAnd sursa de
forta de unca pentru desfasurarea activitatilor econoice.
Populatia Poloniei in anul 2000 era de (1.-11.2+1 locuitori cu o densitate de 122
locI%2.
Structura populatiei din Polonia pe edii si se"e se pre&inta astfel@
! .(C din populatie traieste in ediul urban 8 diferenta de (0C traind in ediul ruralD
! -1.+C din populatie sunt barbati8 +18. fiind feei.
Structura populatiei pe grupe de varsta se pre&inta sub fora@
*ARA 0!1+ 1-!2+ 2-!+J -0!.+ .-!0J 10 si peste
P$7$N,A 10.1 1..1 (..1 1..+ 10.- 2.2
Speranta de viata la nastere a cetatenilor Poloniei este de 10.1 in ca&ul feeilor si de 0J.+
in ca&ul barbatilor. Sporul natural al populatiei Frata la 1000 locuitoriG a avut in ultiii
ani valori negative cuprinse intre valorile !0.1 si !0.+. Populatia Poloniei este in scadere8
principalul factor fiind aderarea la 5E. Se estiea&a ca dupa oentul aderarii 2 il de
polone&i au parasit tara.
Mediul politic si legislativ
Se refera la legile care guvernea&a activitatea de turis. 7egislatia specifica turisului
este cea care ii obliga pe lucratorii din turis sa obtina brevet si licenta8 sa obtina o
ultie de autori&atii de functionare. *ot legea este cea care obliga agentiile de turis sa
afise&e la loc vi&ibil licenta si brevetul8 tarifele practicate8 nuerele de telefon de la
Protectia Consuatorului si Agentia *urisului a Republicii Moldovei.
2.1.2 Concurenta
Peste 1-0 de fire oldovenesti detin licente de turis. ,n Chisinau nuarul agentiilor
de turis si a touroperatorilor este ai are decat in celelalte orase din tara e"istand de<a
agentii ce s!au ipus pe piata si si!au forat o clientela fidela8 insa EC$!*5R este o
agentie strict speciali&ata pe turisul rural8 ecologic si agroturisul.
2.1.( Piata
Clientii
Pubicul tinta al firei noastre este alcatuit din doua categorii in priul rand din tineri de
1.!2( de ani care solicita o gaa ceva ai diversificata de servicii si in al doilea rand de
persoane ce se incadrea&a in categoria de varsta (-!+- de ani care poseda venituri relativ
ari si tip liber ai putin. Priii aleg e"cursiile lungi in care nu opte&a pentru pachetul
coplet de servicii8 preferand sa raana ai ult in vacanta cu conditii nepretentioase.
A doua categorie de varsta persoanele care de<a au copii ari prefera un se<ur de durata
edie dar sunt clientii cei ai pretentiosi pentru ca ei prefera sa petreaca ai putin tip
intr!un concediu dar sa beneficie&e de conditiile cele ai bune.
Oferta
$ferta EC$!*5R este constituita din prestarea unor tururi ecologice pe uratoarele
trasee@
! LLPerlele Prutului LL ! traseul StAnca ! Coste2ti ! re&erva'ia >P#durea ?oneasc#>
! LLPerlele Nistrului LL ! traseul S#n#t#uca H MApova
! LLPerlele Nistrului 6 ! traseul Copanca H Palanca
! LLPerlele Prutului 6 ! traseul Criva ! 4StAnca Mare6
?e aseenea EC$!*5R S.R.7. propune turistilor potentiali odihna8 ca&are si alientatie
traditionala in cadrul localitatilor rurale ce dispun de pensiuni8 printre care se nuara@
! N Casa de sub stinca6 situata in satul *rebu<eni ce ofer# o gaa larg# de servicii cu
ar fi organi&area de@
O E"cursii prin 3pre<urii
O Plibare cu c#ru'a sau cu barca pe rAu
O Pescuitul
O Spectacol cu u&ic# 2i dansuri populare specifice &onei
O ;ncondeierea ou#lor
O Coerciali&area obiectelor de arti&anat
Aici ve'i avea posibilitatea de a vi&ita@
O M#n#stirea Rupestr# N/utuceni6
O M#n#stirea Rupestr# N/osia6
O Cetatea 4$rheiul 9echi6
O /iserica NSf Maria6 sec. =9 aplasat# chiar 3n v3rful st3ncii
O /aia *urceasc# se =,9
O ,&vorul ;ndr#gosti'ilor
O Mu&eul ,storico H Arheologic N$rheiul 9echi6
O Casa M#r#neasc# F100 aniG 2.a
! Pensiunea N Casa parinteasca6 aflata la 00 % de Chisinau in satul Palanca8 Calarasi
unde turistii vor avea posibilitatea sa s# vi&ite&e u&eul i atelierul de broderie i
tapiserie8 s# participe la training!uri de e te uguri8 ateliere de creatie pe alul lacului8
festivaluri teatice FS#rbatoarea cununilor de flori8 ?r#gaica8 S#rb#toarea priului snop
de grAu8 *Argul e te ug#rescG8 drue ii i plib#ri cu cabrioleta8 degust#ri de
preparate fito!curative8 dulce uri dup# vechi re ete. ?e aseenea oaspetii vor avea parte
de degustari de vinuri si bucate din bucataria taraneasca.
! Pensiunea NCasa ierii6 situata in satul Raciula8 turistii vor vi&ita casa i prisaca unde
se afl# un stup cu pere i de sticl#8 vor de&v#lui 3ntreaga poveste a producerii ierii i a
derivatelor sale8 cu efecte terapeutice. Se pot degusta felurite tipuri de iere8 hidroelul
Fb#tur# ob inut# din ferentarea ierii de albineG8 dar i vinul casei.
! Cople"ul Satul Moldovenesc8 Pirtopul MareF raionul CriuleniG
Servicii i facilit# i@ buc#t#rie tradi ional#8 teras#8 cra#8 teren de tenis. Cople"ul
dispune de trei lacuri aena<ate i populate cu pe ti8 unde se poate practica pescuitul8
inotul iar iarna patina<ul. Se pot face plib#ri cu calul sau #g#ru ul8 iubitorii de
aniale pot vedea fera de iepuri8 crescatoria de fa&ani sau stAna de oi.
Pe linga acestea EC$!*5R organi&ea&a si rute turistice in dependenta de preferintele
clientilor8 cu ar fi@
1. Ruta de pelerina<@ $rhei!Necul#ieuca!Curchi!*ab#ra!$rhei F.0 %G8 M#n#stirile
raionului $rhei F- oreG8 M#n#stirea Pirova Fcu hraul >SfAntul Nicolae>G ! M#n#stirea
Curchi Fcu hraul >Na2terea Maicii ?onului>G ! M#n#stirea *ab#ra Fcu hraul
>Adorirea Maicii ?onului>G
Pre' grup copii ! 20!(- leiIpers F3n dependen'# de #riea grupuluiG
Pre' grup aturi Fini 10 persG ! 00 leiIpers.
2.Ruta cultural!istoric#@ $rhei!,vancea!/utuceni!$rhei F.0 %G8 Cople"e Mu&eale F-
oreG@ Cople"ul Mu&eal >Etnografie8 Artihectur# 2i Natur#> ! Cople"ul Mu&eal >$ra2ul
Medieval $rhei>
Pre' grup copii ! 20!(- leiIpers F3n dependen'# de #riea grupuluiG Pre' grup aturi
Fini 10 pers.G ! .0 leiIpers.
(. Ruta literar#@ $rhei!?onici!$rhei F.0 %G8 Casa!u&eu >Ale"andru ?onici> F( oreG
Pre' grup copii ! 20!(- leiIpers F3n dependen'# de #riea grupuluiG Pre' grup aturi
Fini 10 pers.G ! -0 leiIpers.
+.Rute vitivinicole@
! $rhei!/utuceni!/r#ne2ti!$rhei8
Cople"ul Mu&eal >$ra2ul Medieval $rhei> ! >Pivni'ele din /r#ne2ti> S.A. F- oreGD
! $rhei!?onici!Peresecina!$rhei F.0 %G8 Casa ! u&eu >Ale"andru ?onici> ! >9inul
Codrilor> S.A. F- oreGD
! $rhei!Curchi!$rhei F+0 %G8 M#n#stirea Curchi ! >$rhei ! 9in> S.A. F- oreGD
Pre' grup aturi Fini 10 persoaneG H (-J leiIpers.
-. Ruta special#@
$rhei H /utuceni H /r#ne2ti H Curchi H $rhei FJ0 %G8 Cople"ul Mu&eal >$ra2ul
Medieval $rhei> H NPivni'ele din /r#ne2ti6 SA H M#n#stirea Curchi F1 oreG.
?up# principalele criterii de segentare8 touroperatorul EC$!*5R 32i propune abordarea
unui segent de consuatori8 dintre acei consuatori pasiona'i de degust#rile de vinuri
3n cadrul rural8 consuatorii de ecoturis8 psihocentrici8 care cunosc produsul 2i nu l!au
utili&at8 dar care au o atitudine po&itiv#8 entu&iast# fa'# de acesta 2i la care e"ist#
predispo&i'ia de cup#rare.
Segentul 'int# ales de tour!operator pentru coerciali&area produsului N9esnicia s!a
nascut la sat:6 este constituit din consuatori polone&i si autohtoni8 cu vArsta 3ntre 11 2i
+- de ani8 cu venituri edii 2i ari8 din rAndul celor cu caracteristicile descrise ai sus.
2.2 Audit!ul intern de ar%eting
Auditul intern cuprinde vAn&#rile 2i cotele de pia'#8 variabilele i"ului de ar%eting 2i
activit#'ile 2i resursele agen'iei.
AvAnd 3n vedere faptul c# touroperatorul EC$!*5R este una nou 3nfiin'at#8 oentan nu
dispune de venituri din vAn&area produsului turistic N9esnicia s!a nascut la sat:6 ;n
ura unor cercet#ri de pia'# efectuate pe pia'a interna8 s!a constatat c# potentialii clienti
percep un astfel de produs 3n od po&itiv. 7ansarea acestui produs va contribui la
de&voltarea rural# durabil# a RM. Pe lAng# acest produs8 fira ai are 3n vedere 2i
oferirea de servicii de ca&#ri interne8 transport8 organi&area de anifest#ri8 trasee turistice
etc.8 activit#'i specifice unui tour!operator.
Pre'urile pe care le va practica agen'ia8 3n general8 sunt pre'uri edii8 aceasta c#utAnd
s# ofere clien'ilor sai produse de calitate cAt ai bun#. Pre'ul produsului N9esnicia s!a
nascut la sat..6 va constitui un factor iportant 3n atragerea segentului de consuatori
vi&at. AvAnd 3n vedere caracteristicile consuatorilor polone&i si interni8 acesta va trebui
s# reflecte calitatea ridicat# a produsului oferit de agen'ie. ;n ceea ce prive2te distribu'ia8
aceasta se va reali&a atAt prin utili&area interediarilor8 cAt 2i prin vAn&are direct#.
,nterediarii sunt repre&enta'i de agen'iile de turis din Polonia8 agen'ii care s# nu vAnd#
un produs siilar 2i care ar fi interesate 3n 3ncheierea unui contract cu
touroperatorul EC$!*5R. ?e aseenea8 agen'ia va avea o pagin# de ,nternet 3n patru
libi FroAn#8 rusa8 polone&a8 engle&#G8 prin interediul c#reia se va putea cup#ra
produsul N9esnicia s!a nascut la sat..6 dar si celelate produse oferite de agentie8
bine3n'eles8 dup# o inforare prealabil#.
Proovarea va fi efectuat# cu a<utorul bro2urilor8 pliantelor8 anun'urilor publicitare8
reclaelor *98 2i nu 3n ultiul rAnd prin pre&en'a la tArgurile de turis.
*ouroperatorul EC$!*5R are capacitatea de a reali&a produse sau servicii 3n
cantitatea 2i la calitatea solicitate de pia'# prin interediul personalului foarte bine
preg#tit 2i a prograelor tehnologice de care dispune.
(. Anali&a S)$*
Puncte tari@
B E"perien'a 3n ar%eting a personaluluiD
B Preocup#ri deosebite pentru inova'ie 2i creare de produse turistice copetitiveD
B *ehnologie avansat# utili&at# de agen'ieD
B Preocup#ri deosebite 3n doeniul calit#'ii 2i al protec'iei ediului 3ncon<ur#torD
B Aten'ie deosebit# oferit# nevoilor consuatorilor pe categoriiD
B Posibilitatea de a oferi locuri de unc# 3n cadrul agen'iei 3n diferite departaente ale
acesteiaD
B $ferirea unui cliat cAt ai prielnic anga<a'ilor.
Puncte slabe@
B 7ipsa notoriet#'ii #rciiD
B Qrad sc#&ut de acoperire a pie'eiD
B 7ipsa unei politici de proovare clar# 2i eficient#.
$portunit#'i@
B Ritul rapid de de&voltare a pie'eiD
B Poten'ialul aplu al pie'ei 2i al segentelor 'int#D
B E"isten'a unui poten'ial nevalorificat pe anuite pie'e e"terneD
B Stabilitatea politic# 2i iplicarea statului8 3n '#rile de&voltate FPoloniaGD
B Mediul legislativ prielnic@ 3n Polonia e"ist# legi 3n vigoare cu privire la protec'ia
consuatorilor 2i a ediului 3ncon<ur#torD
B E"isten'a for'ei de unc#D
B ?e&voltarea ecoturisului.
B Con<unctura favorabil#@ oda pentru turis 3n &one lini2tite8 apropiate de natur#8
apropierea de pie'ele turistice europene.
Aenin'#ri@
B Concuren'a foral# Fposibilitatea ca poten'ialii consuatori s# prefere alte produse 3n
locul celor oferite de agen'ieGD
B ,nfluen'a ediului cultural@ coportaentele diferite de cup#rare 2i consu 3n
diferite &one ale globului generea&# discrepan'eD
+. ,pote&e
1. Pentru priele sase luni @
E ?eschiderea a trei birouri teritoriale in /alti si CahulD
E ?ublarea nuarului de colaboratoriD
E Aorti&area investitieiD
E Mediati&area agentieiD
E $btinerea unei cote de piata ridicataD
E Anali&area activitatii.
2. Pentru priele douaspre&ece luni @
E ?eschiderea a inca doua birouri regionale la 9arsovia si RievD
E ?ublarea nuarului de colaboratoriD
E $btinerea de profit si reinvestirea luiD
E Mediati&area noilor capanii ale fireiD
E Cresterea cotei de piataD
E Anali&a activitatii si a iaginii firei.
(. Pentru uratoarele sase luni@
E Reiprospatarea iaginii fireiD
E Anali&a activitatiiD
E Eficienti&area uncii colaboratorilorD
E E"tinderea la nivel international.
-. Strategii de ar%eting
-.1. Strategia de pia'#@
Strategia de pia'# repre&int# o coponent# foarte iportant# a strategiei generale de
de&voltare a 3ntreprinderii. Prin aceasta se stabile2te po&i'ia pe care 3ntreprinderea trebuie
s# 2i!o asigure 3n interiorul ediului pentru a!2i reali&a finalitatea 3n condi'iile unei
eficien'e corespun&#toare. ;n func'ie de diensiunile 2i tr#s#turile pie'ei8 agen'ia adopt# o
strategie a cre2terii8 respectiv a de&volt#rii activit#'ii de pia'# pe pia'a polone&a.
;n func'ie de po&i'ia agen'iei fa'# de schib#rile pie'ei8 agen'ia alege ca alternativ#
strategia adaptiv#8 fiind necesar# anticiparea schib#rilor pie'ei. ;n func'ie de e"igen'ele
pie'ei8 vo folosi o strategie sub fora strategiei e"igen'ei ridicate8 ceea ce presupune
acordarea unei aten'ii deosebite calit#'ii produselor 2i serviciilor destinate satisfacerii
consuatorilor. ;n func'ie de nivelul copeti'iei8 agen'ia va adopta o strategie defensiv#8
urAnd ca dup# atingerea cotei de pia'# vi&ate s# se ur#reasc# cre2terea acesteia 2i
ob'inerea po&i'iei de lider.
-.2. Strategia de pre'@
Strategia de pre' este un instruent deosebit de folositor pentru 3ndeplinirea tuturor
obiectivelor de ar%eting.
Pre'ul fiind doar un eleent al ar%etingului i"8 elaborarea unei strategii eficiente de
pre' trebuie s# corele&e pre'ul cu celelalte trei eleente ale i"ului. Pre'ul unui produs
sau serviciu se ba&ea&# pe calit#'ile 2i tr#s#turile acestuia ! cu cAt acestea sunt ai bune8
cu atAt pretul stabilit este ai are. Astfel8 produsul turistic ce urea&# a fi lansat8 fiind
unul de calitate8 va avea un pre' ediu8 ur#rindu!se prin aceasta 2i atingerea unui
obiectiv general al agen'iei Fatingerea unei cote de pia'# ridicateG. ?e aseenea8 pre'urile
practicate sunt direct corelate cu odalit#'ile de distribuire a produselor. Astfel8 produsul
turistic N9esnicia s!a nascut la sat:6 presupune coerciali&area 3n locuri special
aena<ate Fagen'ii de turis detailiste din Polonia8 saloane de pre&entare8 ,nternetG.
;n ceea ce prive2te corelarea pre'ului cu activitatea proo'ional#8 pre'urile practicate
pentru noul produs turistic vor stiula potentialii clienti sa procure si alte produse oferite
de agentie si astfel pot furni&a fondurile necesare prograelor de inforare a
consuatorilor asupra produsului nou.
Astfel8 touroperatorul EC$!*5R S.R.7 a decis s# adopte strategia pre'ului oderat sau
de penetrare a pietii8 enit# s# ipulsione&e e"isten'a unor categorii de consuatori care
sunt dispu2i s# pl#teasc# pre'ul pentru un produs de care sunt interesa'i 3n od deosebit.
Aceast# strategie pre&int# pentru agen'ie o serie de avanta<e dene de luat 3n sea#. ;n
priul rAnd8 o astfel de strategie este foarte potrivit# segentului 'int# vi&at de agen'ie
Fconsuatori pasiona'i de ecoturis8 cu venituri edii 2i ari8 cu o atitudine po&itiv#
fa'# de produs 2i la care e"ist# predispo&i'ia pentru cup#rareG. ;n al doilea rAnd8 un pre'
oderat 3nc# de la
3nceputul pre&en'ei pe pia'# a produsului va genera aparitia si unor clienti potentiali care
nu se incadrea&a in segentul de piata ales si astfel va genera un nivel ai are al
veniturilor 2i8 iplicit8 profit8 coparativ cu practicarea unor pre'uri ai sc#&ute. ,nsa8
recuperarea cheltuielilor de cercetare 2i a celor proo'ionale8 cheltuieli foarte ari8 se va
face intr!un rit ai sca&ut.
-.(. Strategia de produs@
Strategia de produs trebuie s# fie subordonat# strategiei de pia'# a 3ntreprinderii8 fiind
fundaentat# pe obiectivele globale ale 3ntreprinderii8 3n strAns# leg#tur# cu strategiile de
pre'8 distribu'ie 2i proovare.
?e aseenea8 alternativele strategice adoptate de 3ntreprindere trebuie riguros corelate cu
etapa din ciclul de via'# al produselor8 precu 2i cu poten'ialul 3ntreprinderii 2i iaginea
acesteia8 f#r# a fi negli<ate nici a2tept#rile consuatorilor.
AvAnd 3n vedere faptul c# produsul se afl# la 3nceputul etapei de lansare pe pia'a interna
si polone&a8 pentru a r#spunde e"igen'elor specifice acestei pie'e 2i8 3n special celor ale
segentului 'int# de consuatori8 pentru 3nceput8 tour!operatorul EC$!*5R S.R.7. poate
opta pentru o strategie de adaptare. Astfel8 adapt#rile ce se pot pot aduce produsului
pentru lansarea lui pe pia'a polone&a pot fi adapt#ri obligatorii8 cerute de legisla'ia 2i
regleent#rile legate de circula'ia turistic# 3ntre cele dou# '#ri FPolonia H ca 'ar#
ei'#toare8 2i Republica Moldova H ca 'ar# receptoareG. ?e aseenea8 ai pot fi aduse
adapt#ri indispensabile solicitate de a2tept#rile 2i de e"igen'ele consuatorilor polone&i.
Mai tAr&iu8 pe #sur# ce produsul va a<unge 3n fa&a de cre2tere8 agen'ia va putea adopta o
strategie a diferen'ierii calitative8 3n ideea reali&#rii unei iagini puternice de arc# a
produsului 2i a a"ii&#rii cotei de pia'#. ,ar 3n fa&a de aturitate8 agen'ia se va gAndi la
o strategie de 3nnoire a produsului8 c#utAnd s# obili&e&e 3ntregul s#u poten'ial uan8
aterial 2i financiar 3n vederea en'inerii cotei de pia'# 2i a a"ii&#rii profitului 3n
ceea ce prive2te produsul respectiv.
;ns#8 3nainte de a se putea vorbi de adaptarea produsului la pia'a polone&a8 trebuie avut#
3n vedere proovarea iaginii Republicii Moldova ca destina'ie8 ca spa'iu de
coerciali&are a produsului turistic ce urea&# a fi lansat.
-.+. Strategia de distribu'ie@
?eci&iile referitoare la strategia de distribu'ie au un ipact hot#rAtor asupra capacit#'ii
firei de a 3ndeplini obiectivele sale de ar%eting 2i asupra celorlalte coponente ale
i"ului. Agen'ia va distribui produsul turistic N9esnicia s!a nascut la sat:6 printr!un
canal scurt8 folosind doar un interediar8 2i anue8 agen'iile de turis detailiste din
Polonia. ?e aseenea8 agen'ia va alege o distribu'ie e"clusiv#8 aceast# strategie
peri'Andu!i s# p#stre&e controlul asupra distribuirii produsului8 ur#rind o bun#
iagine a acestuia. Astfel8 prin alegerea acestei strategii8 agen'ia ur#re2te s# ob'in# o
iagine de prestigiu8 un control ridicat asupra canalului8 o stabilitate a pre'ului 2i
profituri ari. ,nterediarii vor fi pu'ini8 vor fi stabili'i pe criterii precise 2i vor avea o
reputa'ie bun#8 care s# contribuie 3n od senificativ la cre2terea iaginii agen'iei8 dar 2i
a destina'iei. $ astfel de op'iune strategic# 3n ceea ce prive2te distribu'ia va putea fi
adoptat# datorit#8 3n principal8 calit#'ii produsului turistic8 dar 2i a segentului 'int# vi&at8
segent copus din consuatori dispu2i s# se deplase&e la agen'iile de turis detailiste
pentru a cup#ra produsul8 chiar dac# agen'iile respective nu se afl# 3n &ona lor de
re2edin'#.
-.-. Strategia de proovare@
$ iportan'# ai are 3n anticiparea produsului turistic o are odul de proovare pe
pia'#. Pentru aceasta trebuie pre&entate foarte bine eleentele de atrac'ie ale produsului8
coparativ cu alte produse oferite pe pia'a intern# 2i interna'ional# 2i posibilit#'ile lor de
valorificare.
AvAnd 3n vedere faptul c# produsul turistic se afl# 3n fa&a de lansare8 se va c#uta
inforarea clientelei poten'iale 3n leg#tur# cu apari'ia 2i pre&en'a pe pia'# a noului produs
turistic 2i atragerea acesteia 3n procesul de cup#rare. ;n acest scop8 se va utili&a ca
etod# de proovare publicitatea de inforare pe plan interna'ional Fla nivelul pie'ei
polone&eG8 cu ac'iune 3ntAr&iat#8 ur#rindu!se ob'inerea de efecte ce se vor reali&a 3n
tip. *ouroperatorul EC$!*5R va c#uta s# proove&e8 3n priul rAnd8 iaginea
destina'iei turistice 3n rAndul consuatorilor polone&i. ?e aseenea8 agen'ia va folosi 2i
strategia pull Fde atragereG8 strategie ce iplic# activit#'i de ar%eting8 ai ales
publicitate 2i proovare pe pia'# de consu8 direc'ionate c#tre utili&atorul final 2i enite
s#!l fac# pe acesta s# solicite produsul turistic de la interediari8 deterinAndu!i astfel pe
ace2tia din ur# s# ia leg#tura cu touroperatorul EC$!*5R. Se vor utili&a tehnci de
proovare a vin&arilor ca@ reducri de pret8 ofertele de decontare partiala a pretului si de
aseenea publicitatea la locul vin&arii FE"po&itia ,nternationala E=P$ 2012G.
;n ceea ce prive2te publicitatea8 aceasta se va reali&a prin interediul reclaelor tip#rite
3n reviste de specialitate 2i a celor difu&ate la televi&or8 prin interediul cataloagelor8
bro2urilor 2i pliantelor8 ,nternetului 2i a aterialelor audio!vi&uale FC?!uri de pre&entare
a &onelor rurale8 re&ervatiilor peisagistice8 naturale8 onuentelor arheologice8
arhitectonice din Republica Moldova8 file cu caracter docuentar etc.G.
.. /uget
Stabilirea bugetului necesar pentru lansarea produsului N9esnicia s!a nascut la sat..6
presupune anali&a cheltuielilor ce vor fi efectuate pentru diferitele opera'iuni incluse 3n
planul
de lansare.
Cheltuielile de ba&# pentru lansarea produsului@
B Cheltuieli cu cercet#rile de pia'# efectuate pentru de&voltarea conceptului de produs
Fchestionare8 sonda<eGD
B Cheltuieli cu aterialele folosite pentru elaborarea chestionarelorD
B Cheltuieli cu personalul anga<at 3n efectuarea cercet#rilor de pia'#D
B Cheltuieli cu spa'iile folosite 3n cercet#rile de pia'# 2i alte cheltuieli aferente Fenergie8
ap# etc.G
B Cheltuieli cu reunera'iile personalului anga<at 3n procesele de cercetare!de&voltare8
produc'ie.
Cheltuieli accesorii lans#rii produsului turistic@
B Cheltuieli cu instruirea for'elor de vAn&areD
B Cheltuieli cu instruirea personalului anga<at 3n departaentul de ar%eting 2i resurse
uaneD
B Cheltuieli cu identificarea contactelor cu interediarii Fagen'ii de turis8 pensiuni
turistice8 pensiuni agroturistice etcGD
B Cheltuieli cu studiile efectuate pentru a stabili &ona Poloniei pentru lansarea noului
produs Freunera'ia personalului anga<at 3n astfel de cercet#ri 2i i<loacele ateriale
folositeGD
B Cheltuieli cu introducerea pe pia'# a noului produs turisticD
B Cheltuieli cu aterialele publicitare necesare lans#rii Ftehnicile folosite 3n ac'iunile
publicitare din pres#8 radio8 televi&iune8 publicitatea prin tip#rituri8 pe ,nternet etcGD
B Cheltuieli cu tehnici de protec'ie a ediului 3ncon<ur#torD
B Cheltuieli cu asigurarea calit#'ii noului produs.
0. Progra de ar%eting
Republica Moldova dispune de un potential turistic foarte variat8 bogat in traditii si
obiceiuri. ?e&voltarea turisului rural8 agroturisului8 ecoturisului va conduce la o
de&voltare econoic# durabil# a localit#'ilor rurale8 datorit# efectului ultiplicator al
acestei activit#'i. Se vor resi'i influen'e po&itive asupra ediului abiant8 agriculturii8
transporturilor8 construc'iilor8 industriilor de prelucrare 2i alientare8 serviciilor din cele
ai diverse doenii. Pentru a putea diversifica oferta turistic#8 pe de o parte8 2i a
intensifica coer'ul cu suveniruri8 pe de alt# parte8 se a2teapt# c# o de&voltare iportant#
o vor 3nregistra e2te2ugurile 2i arti&anatul8 caracteristice pentru ediul rural 3n trecut. ;n
calitate de coponente ale produsului turistic rural se vor reali&a influen'e pentru punerea
3n valoare a tradi'iilor 2i obiceiurilor populare precu 2i pentru diversificarea gaei
activit#'ilor cu caracter culturaleducativ. Soa<ul este ast#&i unul din fenoenele cele
ai pu'in acceptate8 care afectea&# econoiile tuturor '#rilor 2i totodat# este problea
central# a societ#'ii conteporane8 la scar# ondial#. Astfel confrunt#rile cu problee de
ordin deografic vor provoca guverne8 '#ri8 counit#'i responsabile de drepturile oului8
la c#utarea solu'iilor eficace 2i eficiente. 5na din solu'ii8 f#r# 3ndoial#8 este turisul.
?ac# la toate acestea ad#ug# faptul c# la fiecare 2. de secunde apare 3n turisul
ondial un nou loc de unc#8 trebuie s# conclu&ion# c# turisul ondial a devenit cea
ai are 4industrie6. Pute spune c# aceast# 4industrie verde6 este ult ai ult ! o
'ar#8 un regat8 c#ci prin P,/ ea se situea&# pe locul patru 3n lue.
Moldova poate participa 3n aceast# de&voltare a turisului din 3ntreaga lue 2i8 3n
special8 din Europa8 dac# va profita de posibilt#'ile ce i se ofer# ! se are 3n vedere o
politic# adecvat# creditar!bancar# 2i fiscal# de 3ncura<are 2i facilitare a turisului rural8
cu produsele sale copleentare.
?e&voltarea activit#'ilor de turis 3n ediul rural vor contribui la fi"area tinerilor 3n
vetrele satelor8 la otivarea lor 2i 3n special a popula'iei feinine pentru a participa la
aceste activit#'i8 astfel ele nu vor ai fi nevoite s# plece din propriile counit#'i 3n
c#utarea unei buc#'i de pAine8 adeseori devenind <ertfe ale unor afaceri criinale. Se vor
crea noi locuri de unc# atAt direct H 3n sfera producerii 2i distribu'iei de servicii turistice
H cAt 2i indirect8 prin efectul ultiplicator asupra raurilor cone"e.
?in punct de vedere econoic8 turisul rural se caracteri&ea&# printr!un larg evantai de
activit#'i8 are sarcini ultiple pe linia cre2terii eficien'ei sale econoico!sociale8 a
sporirii aportului la produsul intern.
;n od inevitabil efectele utile ale activit#'ii de turis vor avea caracter
ultidiensional. Astfel8 eficien'a econoic# a turisului este asociat# cu eficien'a
social# ce re&id# din asigurarea condi'iilor pentru refacerea capacit#'ilor de unc#8
petrecerea pl#cut# 2i util# a tipului liber8 cre2terea nivelului de cultur# general# 2i
preg#tire profesional#8 diversificarea serviciilor8 reali&area unor otiva'ii psihice8
intelectuale sau spirituale. Se poate considera c# eficien'a social# repre&int# aportul ba&ei
ateriale turistice 3n antrenarea unui nu#r cAt ai are de indivi&i la practicarea
turisului8 3n vederea asigur#rii celor ai bune condi'ii de recuperare a capacit#'ii de
unc# sau la antrenarea8 3n special a tinerilor8 3n odihna educativ# 2i activ#8 cu ultiple
efecte educa'ionale. ;n acela2 tip8 prin bunele rela'ii instituite 3n tipul 4actelor de
turis68 prin schiburile de orice natur# reali&ate 3n cadrul turisului interna'ional8
acestei activit#'i i se descoper# valen'e pacifiste8 diploatice 2i chiar adAnc deocratice
ce vor contribui la reli&area de strAnse leg#turi 2i la diinuarea distan'elor de orice
natur#8 iar 3n tip8 la desfiin'area grani'elor 2i reali&area cel pu'in a Europei 5nite.
Se poate afira c# turisul va contribui la recreere8 refacere 2i reconfortare8 3bog#'ind
cuno2tin'ele 2i 3nflorind personalitatea uan#8 reali&And 3n acela2 tip un cliat de pace
2i 3n'elegere 3ntre popoare. ;n ceea ce prive2te pia'a8 produsul turistic N9esnicia s!a nascut
la sat:6 se va adresa consuatorilor interni si polone&i8 cu vArsta 3ntre 11 2i +- de ani8
cu venituri edii 2i ari8 din rAndul celor cu caracteristicile@ consuatori pasiona'i de
degust#rile de vinuri 3n cadrul rural Fconsuatorii de ecoturisG8 psihocentrici8 care
cunosc produsul8 care au o atitudine po&itiv#8 entu&iast# fa'# de acesta 2i la care e"ist#
predispo&i'ia de cup#rare.
Pre'ul produsului N9esnicia s!a nascut la sat:6 constituie un factor iportant 3n
atragerea segentului de consuatori vi&at. AvAnd 3n vedere caracteristicile
consuatorilor polone&i8 acesta va trebui s# reflecte calitatea ridicat# a produsului oferit
de agen'ie. Astfel8 pre'ul va fi unul oderat8 c#utAnd s# redea cu cAt ai are acurate'e
idee de calitate superioar#. Pentru un grup ai are de 1- de persoane se va acorda o
reducere de (0C. ?istribu'ia se va reali&a atAt prin utili&area interediarilor8 cAt 2i prin
vAn&are direct#. ,nterediarii vor fi pu'ini8 vor fi stabili'i pe criterii precise 2i vor avea o
reputa'ie bun#8 care s# contribuie 3n od senificativ la cre2terea iaginii agen'iei8 dar 2i
a destina'iei. Ei vor fi repre&enta'i de agen'iile detaliiste din Polonia8 agen'ii care s# nu
vAnd# un produs siilar 2i care ar fi interesate 3n 3ncheierea unui contract cu tour!
operatorul EC$!*5R. ?e aseenea8 tour!operatorul va avea o pagin# de ,nternet 3n patru
libi FroAn#8 rusa8 polone&a8 engle&#G8 prin interediul c#reia se va putea cup#ra
produsul N9esnicia s!a nascut la sat:6.
Pachetul de servicii va include ca&are la pensiuni turistice din raioanele $rhei8 Calarasi8
Criuleni cu pensiune coplet#8 e"cursii pe la anastiri8 degust#ri de vinuri la Milestii
Mici si Cricova dar si degustari de vinuri de casa8 seri tradi'ionale 3n copania unor
ansabluri folclorice din &ona aflarii pensiunilor8 ese festive8 e"cursii la re&ervatiile
peisagistice8 vi&itarea onuentelor arheologice din &ona $rheiului 9echi8 Suta de
ovile etc. ;n pre' vor fi incluse 2i tarifele pentru@ bilete de avion8 transfer la pensiunile
din Republica Moldova8 asisten'# la sosire!plecare.
Personalul care va participa 3n procesul de lansare 2i coerciali&are a acestui produs
turistic este constituit din@ agentul de turis care se ocup# de serviciile de ca&are8 as# 2i
transportD ghidul ce va 3nso'i grupul pe toat# perioada se<uruluiD personalul din
departaentul de ar%eting.
Ac'iunile proo'ionale specifice lans#rii produsului sunt@
B reali&are de ateriale proo'ionale Fpliante8 bro2uri8 ape de pre&entare8 Cd!uri etc.GD
B capanii publicitare 3n pres#8 la televi&or8 pe ,nternetD
B participare la tArguri de turis Finterne MoldE"po 2i interna'ionale E=P$ 2012GD
B participare la diverse degust#ri de vinuriD
B conferin'e de pres#D
B vi&ite de docuentare pentru repre&entan'ii ass!ediaD
B organi&area de degust#ri de vinuri 3n beciurile de la Milestii Mici8 Cricova8 Purcari8
/ranesti etc.
1. Control
Controlul are ca scop ur#rirea aplic#rii prograului de ar%eting. Astfel8 se va stabili
#sura 3n care au fost reali&ate 3n tip ac'iunile preva&ute 3n prograul de ar%eting8
evaluarea re&ultatelor oferind infora'ii pentru fundaentarea 2i perfec'ionarea
viitoarelor prograe de ar%eting.
;n aceast# etap# a planului de ar%eting este necesar# supravegherea reac'iilor pie'ei fa'#
de noul produs. Se va anali&a eficacitatea acestuia 2i gradul de satisfacere a nevoilor
c#rora le este destinat. *rebuie anali&at coportaentul consuatorului 2i este nevoie s#
se ob'in# infora'ii legate de deterinarea nivelului de acceptare a noului produs de
c#tre pia'#8 de cuantificarea succesului acestuia 3n rAndul consuatorilor.
Personalul responsabil de efectuarea controlul 2i evaluarea prograului de ar%eting
sunt anga<a'ii din cadrul departaentului de ar%eting8 care au nevoie de infora'iile
pre&entate ai sus pentru a putea 3ntreprinde a<ust#ri tactice necesare.
Anali&a vAn&#rilor8 anali&a raportului costuri H beneficii8 anali&a efectelor datorate
ac'iunilor proo'ionale8 vor arata daca au fost obtinute re&ultatele scontate
?aca totalitatea cheltuielilor efectuate de c#tre tour!operator pentru lansarea produsului
turistic se <ustific#8 atunci se preconi&ea&# c# produsul va avea un are succes 3n rAndul
consuatorilor8 si astfel tour!operatorul va ob'ine profit.