MILEA ADINA MIHAELA

EAI, AN II

2009

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE I DE ADMINISTRARE A AFACERILOR




Criza financiara din SUA. Aparitie

Declansarea crizei financiare actuale poate fi fixata official in 2007 , cand American
Home Mortgage a dat faliment din cauza prabusirii pietei imobiliare din SUA , prabusire
generate in special de scaderea de catre FED a dobanzilor de la 6.5% la 1% intr-o
perioada de 3 ani .Practic era o invitatie spre creditare si supraconsum inclusive pentru
persoanele cu riscur mari de creditare,care in mod normal sau nu aveau nevoie de
credite sau ar fi fost respinse de normele mai aspre din trecut privind creditarea.Astfel
valoarea reala a fost artificial umflata din cauza revanzarilor effectuate pe un fond
speculative,pacalite fiind in special bancile, care preluau ipotecile cu un grad mare de
risc (subprime)Acesta a fost inceputul sfarsitului constructiilor noi percum si al bancii
Lehman Brothers.

Criza financiara mondiala actuala a aparut dupa aproape doua decenii de inflatie
relativ scazuta si stabila. O serie de factori au facut ca inflatia scazuta sa coexiste cu
lichiditatea abundenta. Aceasta din urma si suprasaturarea cu economii au mentinut
ratele dobanzii si volatilitatea la niveluri joase. Toate acestea au dus la crearea unei
texturi financiare noi, in care modelul de intermediere bancara s-a schimbat de la
originate and hold la originate and distribute. Noile produse si institutii care au
modificat materialul din care era facut pana acum 30 de ani sistemul financiar au dus la
aparitia crizei financiare actuale.
Inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei. Actiunea a dus la instabilitate financiara.
Daca reglementarea si supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiva a riscurilor de
catre investitori, cresterea ratelor dobanzii nu ar fi putut duce la aparitia instabilitatii
financiare. Aceste evolutii arata ca politica monetara si reglementarea si supravegherea
trebuie sa conlucreze eficient.
Ceea ce nu s-a intamplat in ultimii ani in unele economii importante ale lumii.
Cateodata politica monetara a fost prea laxa, inclusiv in raport cu sistemul de
reglementare si supraveghere existent.
Actuala criza din piata ipotecara din SUA a fost doar declansatorul crizei financiare
mondiale. Cauzele profunde ale crizei au fost atat de natura macroeconomica, cat si de
natura microeconomica.


Lichiditatea abundenta a facut ca anumite cauze microeconomice, cum ar fi
securitizarea, dezintermedieri financiare, fisuri in modelul de afaceri ale agentiilor de
rating si dereglementari excesive, sa se combine si sa conduca la criza financiara de
astazi.Gradul de afectare a economiilor lumii de catre aceasta criza depinde de
vulnerabilitatile fiecarei economii si de expunerea acestora la activeletoxice. Modul in
care se raspunde la criza depinde de principiile fundamentale in care credem, de
resursele disponibile, de institutiile siinstrumentele pe care le putem folosi.

EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ACTUALE


Un prim indicator prin care putem msura efectele crizei actuale asupra economiei
americane este cel legat de concedierile n mas anunate de ctre companiile private
(concedierile n mas sunt cele cu mai mult de 50 de angajai disponibilizai).
Ritmul de cretere al acestui indicator a fost unul pozitiv mai ales n perioadele de
criz profund n economia american. Cu ct amploarea crizei a fost mai mare cu att
indicatorul a pstrat o perioad mai ndelungat o valoare pozitiv. De remarcat c n
perioada imediat urmtoare evenimentelor din septembrie 2001 indicatorul a
nregistrat constant vreme de aproape 11 luni valori pozitive (uneori chiar un numr
dublu de disponibilizri de la o lun la alta). Momentul 2005 a fost dominat de criza
generat de uraganul Katrina de la finalul lunii august.
O analiz a perioadei 2006 2008 arat c n majoritatea lunilor am asistat la
valori n uoar cretere pronunat mai ales spre finalul anului 2008. Aceste
disponibilizri afecteaz mai ales sectoarele intensive n capital, sectoarele cu ciclu lung
de producie i cele care ofer produse de folosin ndelungat (industria auto de
exemplu). Doar n sectorul construciilor disponibilizrile din perioada 2006 2008 au
atins o valoare de peste 700.000 de angajai. Rezultatul acestei evoluii se concretizeaz
clar n evoluia omajului n SUA, abia spre finalul anului 2008 asistnd ns la primele
semne majore de criz. n 2008 (11 luni) i-au pierdut locurile de munc n SUA circa 50
de milioane de angajai n timp ce n 2007 cifra s-a situat n jurul a 42 milioane de
angajai. Dinamica acestui indicator este destul de ngrijortoare pentru ceea ce va
urma. Rata omajului a rentors SUA la nivelul anilor 1992 1993 cnd se nregistrau
valori de peste 6.5% (n noiembrie rata omajului a atins valoarea de 6.7%).
Analiza evoluiei ratei omajului n SUA n ultimii 20 de ani arat alternana dintre
perioadele de criz i perioadele de recesiune (figura 3). Dei nivelul dezechilibrului
nregistrat n perioada 2001 2003 a fost depit, criza actual nc se poziioneaz sub
nivelul dezechilibrului din perioada 1990 1993 dar are toate ansele s l egaleze sau
chiar s l depeasc.

Cei mai puternic afectai de aceast criz sunt n primul rnd i cei care au
alimentat-o din plin cu optimismul lor i dorina lor de a oferi ct mai multe soluii de
finanare clienilor lor: bncile comerciale, bncile de investiii, fondurile de investiii i
investitorii strategici. n momentul n care i-au retras suportul lor financiar devenind
mai ateni la condiiile de acordare a creditelor economia a nceput s dea primele
semne de oboseal i de ajustare. Politica pguboas de ncurajare a consumului prin
apetitul sporit pentru creditele de consum i pentru creditele ipotecare a dus ntr-o
prim faz la intensificarea activitii n unele sectoare strategice: construciile de
maini, sectorul imobiliar care a influenat sectorul construciilor i a materialelor de
construcii. ntr-o prim faz expansiunea creditului promovat de Rezerva Federal n
colaborare cu ntreg sistemul financiar - bancar a dus la creteri importante de consum
nsoite de programe ample de dezvoltare i de investiii la nivelul antreprenorilor
importani.

La primul semn de schimbare a situaiei (creterea dobnzilor sub presiunea
diferiilor factori) cei care iniial au fost nvai s consume pe credit sau s se angajeze
n proiecte imobiliare greu de susinut n realitate de nivelul veniturilor lor i-au
modificat radical comportamentul i au nceput s nu mai fie att de interesai s
consume fr discernmnt. Criza de lichiditate a accentuat i mai mult problema la
nivelul celor care fr resurse financiare atrase de pe pia se vd n incapacitatea
derulrii operaiunilor comerciale curente (fr s mai punem la socoteal i programele
de investiii obligatorii pentru meninerea n btlia cu concurena i n sfera de interes
a consumatorilor). Banii ieftini au supranclzit economia american mai ales la nivelul
sectoarelor dependente de sursele externe de finanare care s-au vzut nevoite s i
reduc drastic activitatea, pe de o parte pentru c nu mai exista suficient pia de
desfacere, pe de alt parte, pentru c nu mai exist suficiente resurse pentru finanarea
creditului comercial sau a proceselor de producie cu durat mare de fabricaie. n
condiiile n care produsele se vnd mai greu pe pia existnd o restrngere a
consumului mai exist i problema c ele sunt ncasate forat la vedere (finanarea
creditului comercial devenind aproape imposibil).

Pierderea de angajai n aceast perioad de criz este diferit pe sectoare. Se
observ practic o reorientare a pieei muncii din SUA dinspre domeniul financiar, al
construciilor i manufacturier ctre sectorul serviciilor (mai puin dependent de
resursele financiare atrase din sistemul financiar). La fel ca Roubini, fostul presedinte al
Rezervelor Federale Americane (FED) Alan Greenspan estimeaza ca SUA se indreapta
spre prima recesiune economica din ultimii sase ani. Asta, in ciuda rapoartelor oficiale
care arata ca deficitul comercial al SUA cu China a scazut de la 758,5 miliarde de dolari,
in 2006, la 711,6 miliarde de dolari, in 2007, pentru prima data in ultimii sase ani.
In timp acelasi timp, cresterea economica in SUA a incetinit la 2,5%, in ultimul
trimestru al anului trecut, fata de 2,8%, in trimestrul al treilea. "Pentru ca SUA
constituie o parte uriasa a economiei globale - sunt responsabile de aproximativ 25% din
PIB-ul mondial si de un procent si mai mare din tranzactiile financiare internationale -
exista un motiv real sa ne temem ca virusul financiar american poate reprezenta
inceputul unei epidemii economice globale.
Poate nu se va transforma intr-o recesiune mondiala, dar alte natiuni ar trebui sa se
astepte cel putin la o reducere a propriei activitati economice", afirma Roubini in
"Foreign Policy". De aceeasi parere este si seful Fondului Monetar International,
Dominique Strauss-Kahn, care a spus in urma cu cateva zile ca este necesar ca economia
chineza sa creasca in continuare pentru a putea contrabalansa extinderea actualei crize
care s-a declansat pe piata imobiliara americana si se extinde asupra economiei reale.

Se vor ieftini materiile prime
.

"Cel mai evident mod prin care o recesiune a SUA se va raspandi in restul lumii este
prin comert. Daca productia si cererea in SUA scad - un lucru caracteristic unei
recesiuni, prin definitie - declinul implicit al consumului, al cheltuielilor de capital in
cazul companiilor si scaderea productiei vor determina o reducere a importurilor de
bunuri de consum, de bunuri capitale, de marfuri si alte materii prime", spune Nouriel.

In acelasi timp, deprecierea continua a dolarului fata de monede ca euro sau yen, ca
urmare a politicii de reducere a dobanzii de referinta de catre FED, reduce
competitivitatea la nivel global. Pietele imobiliare supraincalzite din Europa, in
principal, s-au prabusit si ele in efectul de domino provocat de criza americana, iar
increderea in piata financiara scade odata cu indicii bursieri. Economistul Nouriel
Roubini spune ca urmatorul pas va fi ieftinirea materiilor prime, ca petrolul si
minereurile, provocata de o incetinire a cresterii economice a SUA si China.
Goana dup aur a renceput, ca o consecin direct a crizei finaciare mondialeSe
vorbete chiar de o isterie a investitorilor care caut acum un plasmanet refugiu prin
care s i pstreze valoarea. Analitii spun ins c investiia n aur s-ar putea dovedi
mai nesigur dect pare. Preul aurului a crescut cu 3% n timp ce argintul s-a apreciat i
el cu 5%. Metalul galben a ajuns la valoarea de 654,22 euro/uncie, ceea ce nseamn
23,07 euro pe gram. Recordul la preul n euro este o conjunctur, dat fiind i aprecierea
dolarului fa de moneda unic. Preul aurului a crescut cu mai mult de 20% de cnd a
picat Lehman Brother. Acesta este puternic influenat de criza prin care trec sistemul
financiar n general i sectorul bancar n particular
Tot ca un efect al crizei, pretul alimentelor a crescut, anul acesta, in intreaga
Europa. Prin urmare, in zona euro, inflatia a ajuns la 3,1 procente, in mare parte din
cauza cresterii inflatiei alimentelor la 4,3%.
Analistii Bancii Centrale Europene au afirmat ca pretul mancarii isi va mentine si
anul viitor trendul ascendent. Guvernele din intreaga lume au decis astfel sa elimine
tarifele de import pentru a contrabalansa cresterea preturilor. Dupa China, Rusia,
Mexic, India, Peru, Uniunea Europeana este urmatoarea care ia aceasta masura.
Exista doua tipuri de efecte ale crizei:pe termen scurt cu lichiditatile,sip e termen
lung cu cersterea dobanzilor.
Cele mai importante efecte asupra Europei de Est sunt cele pe termen lung atunci
cand cresterea economica va incetinii si creditele vor fi obtin ute cu costuri mult mai
mari, 5 state est-europene cu deficit mare de cont current au fost supuse persiunii la un
moment dat:Letonia,Ungaria,Bulgaria,Romania si Serbia.Din perspectiva BERD exista
si asopecte positive ale acestei crize marirea dobanzilor ar putea domoli explozia de
indatorari din aceste state-economiile acestor tari ,in special in domenii precum cel
imobiliar si de constrctii,au crescut repede,poate prea repede,atingand uneori niveluri
care nu pot fi sustinute.
Intre timp,criza de pe pietele financiare europene occidentale isi continua cursul,iar
economiile aflate inca in curs de dezvoltare pot fi afectate si prin intermediul produselor
exportate de Occident.Criza financiara se poate adanci si,la fel, exista posibilitatea ca
finantarea externa sa se reduca. Un aspect destul de grav pentru acele economii
emergente cu deficit mare de cont current se afirma in analiza Bancii Molndiale.
Actuala criza este cea mai mare de la Marea Criza, insa nu este cea mai grava din
toate timpurile, iar nivelul de crestere economica in Europa va fi mai scazut, insa nu
comparabil cu economia americana. Efectele se simt si de vor resimti in continuare dupa
cum apreciaza analistii, insa in mod diferit de fiecare tara in parte, in functie de
dezvoltarea economica si de relatiile pe care aceasta le are cu SUA.
Economia Poloniei a crescut, anul trecut, cu 6,5%, cea mai mare crestere din ultimii
zece ani, a Romaniei cu 6%, in timp ce cresterea economica din Bulgaria a fost de 6,2%,
din Cehia de 6%, iar din Slovacia de 9%. Ritmul rapid de crestere este insotit insa de
factori negativi, cum ar fi amplificarea inflatiei si a deficitului de cont curent, explica
specialistii firmei de consultanta. Impactul crizei asupra restului lumii
Cum se face totusi ca o problema care dupa orice logica sanatoasa ar fi trebuit sa
afecteze in principal America, ba mai mult - doar o parte din ea, pare sa aiba efecte atat
de puternice si asupra celorlalte tari?
Raspunsul este relativ simplu si trebuie cautat in mecanismele complexe care
guverneaza finantele internationale.
Pietele financiare americane au fost si sunt printre cele mai mari si mai lichide din
lume, ceea ce reprezinta un mare avantaj, in sine. Din acest punct de vedere, America nu
avea cum sa fie ignorata sau evitata, ca si partener financiar.
Daca ar fi sa luam doar exemplul unor banci europeene, aceste organizatii nu aveau
cum sa isi desfasoare o activitate economica rentabila, fara a face uz de produse
financiare de tip swap, futures, options si alte derivative care in mod inevitabil le creeau
o expunere la conditiile pietelor americane.
In momentul in care colosi ca si Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch sau
AIG sunt in pragul falimentului iar perceptia publica este aceea de panica financiara,este
imposibil ca banci din diverse colturi ale lumii sa nu fie afectate mai devreme sau mai
tarziu, intr-o masura mai mica sau mai mare
Ca si cum aceste efecte pur financiare nu ar fi fost de ajuns, bubble-ul imobiliar pare
sa se fi propagat in intreaga lume ca un hit al lui Britney Spears, astfel incat multe alte
tari se confrunta cu probleme de crestere speculativa a preturilor la imobiliare (si apoi
prabusire brusca sau blocaj), fara totusi ca economiile lor sa intre in colaps, datorita
unor regulatii de creditare mai putin liberale.

Situatia in Romania

Nu mai este un secret pentru nimeni ca in acest moment piata imobiliara din
Romania se gaseste in blocaj. Numarul de tranzactii a scazut nu simtitor ci drastic, iar
cererea si oferta par sa nu mai vrea sa se intalneasca.
Din fericire pentru noi, datorita unei regulatii destul de severe a BNR, unei burse de
valori subdezvoltata si a unei oarecare sanatati a economiei romanesti, criza financiara
mondiala nu a dus inca si probabil nici nu va duce la falimente rasunatoare ale unor
institutii financiare de renume.
Din acest punct de vedere ne putem considera fericiti, atata timp cat statul nu se va
vedea in situatia de a interveni cu zeci de miliarde de Euro pentru sustinerea unor banci
sau fonduri de pensii si asigurari falimentare.Cu toate acestea, situatia se afla intr-un
echilibru foarte instabil.
In functie de anumite evolutii politico-economice, economia romaneasca poate sa se
prabuseasca in timp record sau dimpotriva, poate sa creasca in mod nesperat si sa
devina un loc de refugiu pentru capitaluri de risc minim.
Partea imbucuratoare este ca pentru prima data (poate in sute de ani) destinul tarii
este in propriile noastre maini, fara sa depinda intr-o masura foarte mare de puteri
externe.
Partea trista este ca s-ar putea sa nu avem inteligenta, ca popor, sa profitam de
aceasta situatie si sa imprimam o turnura favorabila situatiei geo-politico-economice
actuale.
In prag de alegeri electorale si calare pe un cal (economic) naravas, doua scenario
s-ar putea desfasura in urmatoarele luni:
1. Luptele politice actuale vor conduce la alunecarea spre populism, masuri sociale
gratuite, dublate de certuri interminabile, dezechilibru politic si imposibilitatea
formarii unui guvern dupa alegeri. Intr-o astfel de situatie nu vom avea decat de
pierdut pe toate planurile, inflatia risca sa isi reintre in drepturi, puterea de
cumparare va scadea,moneda se va deprecia, iar in ultima instanta investitiile
straine vor fi stopate sau chiar retrase din Romania, datorita impredictibilitatii
situatiilor politice, sociale, si fiscale.

2. Atat electoratul cat si oamenii politici realizeaza importanta situatiei si se
mobilizeaza pentru formarea unui guvern responsabil, capabil sa mentina si sa
impulsioneze dezvoltarea economica si stabilitatea politica si fiscala. Unul dintre
pasii esentiali in acest sens ar fi deblocarea unor investitii de proportii in
infrastructura (autostrazi, aeroporturi, cai ferate rapide, retele de utilitati,
proiecte energetice), sustinute partial prin atragerea de capitaluri private low-
risk.
Printr-o astfel de strategie Romania ar avea sansa ca in 5, maxim 10 ani sa
recupereze total decalajul fata de Vestul Europei si sa devina chiar una dintre zonele cu
cea mai mare dezvoltare si influenta din Uniunea Europeana.

n concluzie nu putem dect s remarcm urmtoarele:

Criza financiar a afectat piaa muncii american accentund nivelul omajului i
concedierile n mas;

Impactul este difereniat pe sectoare, cei mai afectai fiind angajaii din sectoarele
puternic dependente de finanarea din surse externe (atrase de pe pia prin credite,
aciuni, obligaiuni);
Criza financiar a determinat o reorientare sectorial a forei de munc
disponibilizate din sectoarele grav afectate de criz (piaa american are o capacitate
destul de mare de adaptabilitate la noile condiii).