Parametrii unei fotografii

Joi, 2007-03-29 00:47 Andrei Pfeiffer

Acest articol se adreseaza celor care doresc sa depaseasca stadiul de fotografie de vacanta si vor sa
avanseze in partea tenica a fotografiei! "ste destinat in special incepatorilor#$ediocrilor si contine
strict notiuni de %aza despre for$area i$aginii in fotografie, optica de %aza si para$etrii unei
fotografii!
&u$ina este ele$entul esential pentru o%tinerea unei fotografii! Aparatul de fotografiat a fost
construit dupa $odelul ociului u$an! 'ciul nostru capteaza radiatiile lu$inoase care sunt
reflectate de o%iectele din (ur!
)ig! * - )or$area i$aginii
+ele 2 sageti constitue su%iectul nostru! &u$ina reflectata de ele traverseaza diafrag$a ,irisul la
ociul u$an-, trece prin centrul optic la o%iectivului si se proiecteaza pe planul fil$ului sau senzorul
optic la aparatele digitale ,retina ociului u$an-! Proiectia su%iectului este in oglinda si rasturnata!
'%iectivul aparatelor foto este for$at din $ai $ulte lentile, dar toate pot fi ecivalate teoretic cu o
singura lentila, iar centrul optic al o%iectivului este de fapt centrul lentilei ecivalente!
' fotografie este caracterizata de ur$atorii para$etrii:
distanta focala
diafragma (apertura, f-stop)
timp de expunere
sensibilitate
temperatura de culoare
DISTANTA FOCALA
.istanta focala, definita pe scurt, este distanta in $ili$etri de la centrul optic al o%iectivului pana la
planul de focalizare ,planul fil$ului sau senzorul-! Aceasta valoare defineste ungiul de cuprindere,
ca$pul de profunzi$e si $agnificarea!
)ig! 2 - "/e$plificari distante focale
' distanta focala $ica deter$ina un ungi de cuprindere $are, un ca$p de profunzi$e $are si o
$agnificare $ica! '%iectele apropiate se vad $ari, cele indepartate se vad foarte $ici, si o%iectele
apropiate si cele departate devin foarte disproportionate! .istanta focala nor$ala este considerata
cea de 00-00$$ pentru fil$ul de 30$$ deoarece este apropiata cu cea a ociului u$an!
IMPORTANT
!xista obiecti"e cu distanta focala "ariabila (transfocatoare, #oom)$
Aceste lentile, desi ofera un comfort sporit si mai multa libertate,
induc mai multe aberatii decat cele cu focala fixa$ Obiecti"ele cu
focala "ariabila contin mai multe lentile decat cele cu focala fixa$
%iecare lentila induce anumite aberatii, fie ele geometrice, de
culoare, pierderea lumino#itatii, etc $$$ iar obiecti"ele #oom, a"and
mai multe lentile, aceste aberatii sunt semnificati" mai mari$
DIAFRAGMA
.iafrag$a este un ele$ent care controleaza cantitatea de lu$ina care intra in $ediul optic, la fel ca
irisul ociului u$an! 1aloarea diafrag$ei este raportul dintre dia$etrul diafrag$ei si distanta focala!
Asadar, daca ave$ o descidere de 20$$ la o distanta focala de 00$$, valoarea diafrag$ei este
de *#2! 2n practica, nu se $ai specifica 3diafrag$a unu pe doi4, ci se specifica doar nu$itorul, adica
3diafrag$a doi4!
)ig! 3 - "/e$plificari diafrag$e
1alorile pe care le poate lua diafrag$a sunt *!4, 2, 2!5, 4, 0!6, 5, **, *6, 22, 32, 40, 64! "/ista si
aparate care utilizeaza (u$atati sau trei$i de treapta! ' diafrag$a descisa lasa sa intre $ai $ulta
lu$ina! +antitatea de lu$ina care trece la o anu$ita valoare a diafrag$ei este de 2 ori $ai $are
decat valoarea i$ediat ur$atoare, $ai incisa!
)ig! 4 - )or$area i$aginii si ca$pul de profunzi$e la diafrag$a descisa
.iafrag$a deter$ina si ca$pul de profunzi$e, la fel ca distanta focala! )iecare punct al su%iectului
este proiectat pe planul de focalizare printr-un con de lu$ina! Acest con de lu$ina traverseaza
diafrag$a si converge intr-un singur punct pe planul de focalizare in cazul in care su%iectul este
perfect focalizat! 2n i$aginea de $ai sus sunt e/e$plificate 2 conuri de lu$ina ale e/tre$itatilor! 2n
cazul in care presupune$ ca i$aginea nu este perfect focalizata, ,vezi liniile punctate din fata si
spatele planului de focalizare- proiectia punctului de la su%iect nu $ai este un punct, si un cerc
neclar, denu$it cerc de difuzie! Acest lucru se o%serva $ai ales la lu$ini punctifor$e! &a o scoatere
din planul de focalizare, lu$ina punctifor$a devine un cerc neclar!
)ig! 0 - )or$area i$aginii si ca$pul de profunzi$e la diafrag$a incisa
.aca incide$ din diafrag$a, ave$ cazul de $ai sus, in care se o%serva ca la o scoatere din planul
de focalizare, cercurile de difuzie sunt di$inuate! Aceasta consecinta face ca profunzi$ea de
focalizare sa fie $ai $are!
IMPORTANT
&alitatea imaginii proiectate este mai buna la o "aloare medie a
diafragmei$ 'pre exemplu, daca a"eti un obiecti" cu diafragma
maxima ( si minima ((, "alorile optime sunt )$*, +, ,,$ &alitatea
cea mai mica se regaseste la "aloarea maxima si minima a
diafragmei$ Acestea ar trebui folosite numai in conditii extreme
(lumina prea slaba, respecti" prea puternica)$
TIMPUL DE EXPUNERE
7i$pul de e/punere este ti$pul in care o%turatorul sta descis pentru ca lu$ina sa i$presioneze
fil$ul fotosensi%il sau senzorul!
Obturatorul este un dispozitiv care se descide si se incide per$itand lu$inii sa a(unga la
$aterialul fotosensi%il! '%turatoarele sunt de $ai $ulte feluri: cu perdele ,cele $ai uzuale si cele
$ai rapide- sau tip diafrag$a ,$ai lente, si conduc la vignetare-! 7i$pii de e/punere se $asoara in
secunde, zeci$i, suti$i si $ii$i de secunda!
)ig! 6 - 8odul de functionare a unui o%turator plan, cu perdele
2nitial, pri$a perdea ,cu verde- o%tureaza co$plet senzorul! &a un ti$p de e/punere lung, pri$a
perdea lasa lu$ina sa treaca, dupa care a doua perdea o%tureaza senzorul! &a un ti$p de e/punere
scurt, pri$a perdea incepe sa descopere senzorul, dar este ur$ata i$ediat de a doua perdea, care
acopera, astfel, doar cate o $ica parte a senzorului ra$ane descoperita!
Asadar diafrag$a controleaza cantitatea de lu$ina, iar o%turatorul controleaza ti$pul in care
aceasta cantitate de lu$ina patrunde pe $aterialul fotosensi%il! 7otul poate fi e/e$plificat printr-o
vana cu apa! .aca turna$ cu galeata ,diafrag$a descisa-, u$ple$ vana intr-un anu$it scurt!
.aca folosi$ un paar sa u$ple$ vana ,diafrag$a incisa-, ne va lua $ai $ult ti$p!
IMPORTANT
Pentru ca o imagine sa nu iasa miscata atunci cand fotografiem din
mana, este necesar un timp de expunere corespun#ator in functie
de distanta focala utili#ata$ Asadar la o focala de )-mm putem
fotografia linistit pana la un timp de ,.)- secunde$ /a o focala de
(--mm, putem fotografia la un timp de ,.(-- secunde fara ca
imaginea sa iasa miscata, etc$ Pentru calitate maxima este
recomandata folosirea trepiedului$
SENSIBILITATEA
9ensi%ilitatea fil$ului sau a senzorului deter$ina lu$ina necesara pentru ca fotografia sa fie corect
e/pusa! ' sensi%ilitate $ica insea$na ca este nevoie de o cantitate $ai $are de lu$ina, care poate
fi co$pensata fie din diafrag$a ,se descide $ai $ult diafrag$a-, fie din ti$pul de e/punere ,se
$areste ti$pul de e/punere-!
9ensi%ilitatea se $asoara in diferite unitati:
29'#A9A: 00, *00, 200, 400, 500, *600, 3200, 6400
.2:: *5, 2*, 24, 27, 30, 33, 36, 39
;'97: 40, 90, *50, 300, 700, *400, 2500
9ensi%ilitatea, ti$pul de e/punere si diafrag$a constitue de fapt para$etrii de %aza ai unei
fotografii! 2ntre ei e/ista o stransa relatie! 1alorile ta%elului de $ai (os :< sunt generale, ci grupate
inta$plator doar pentru e/e$plificare
Timp de expunere 0iafragma 'ensibilitate
*#*0 f#*6 00
*#30 f#** *00
*#60 f#5 200
*#*20 f#0!6 400
*#200 f#4 500
*#000 f#2!5 *600
*#*000 f#2 3200
Asadar daca in conditiile noastre presupune$ ca la diafrag$a f#0!6 e/pono$etrul indica un ti$p de
e/punere corect de *#*20, insa noi vre$ sa fotografie$ cu o diafrag$a $ai descisa cu o treapta
,f#4-, insea$na ca va patrunde de 2 ori $ai $ulta lu$ina, in consecinta, pentru a avea aceeasi
e/punere va tre%ui sa seta$ un ti$p $ai scurt cu o treapta, adica *#200!
.aca sunte$ pe 29' 400, diafrag$a f#5 si e/pono$etrul ne indica un ti$p de *#200, insa noi vre$
sa folosi$ 29' *00, pute$ fie sa folosi$ un ti$p de e/punere cu 2 trepte $ai lung, adica *#60
,pentru ca sensi%ilitatea este $ai $ica cu 2 trepte, si tre%uie sa co$pensa$ cu de 2 ori $ai $ulta
lu$ina-, fie folosi$ o diafrag$a cu 2 trepte $ai descisa, adica f#4!
IMPORTANT
O "aloare a sensibilitatii ridicata poate suna tentant pentru ca ne
ofera un timp de expunere mai scurt, insa calitatea imaginii scade,
deoarece senbilititate mare inseamna granulatie mare, in
consecinta o re#olutie mai mica a imaginii re#ultate$
TEMPERATURA DE CULOARE
7e$peratura de culoare este un para$etru secundar, care indica do$inanta de culoare provenita de
la sursa de lu$ina! "/ista surse de lu$ina cu lu$ina al%a ,soarele la a$iaza, cu cer putin innorat,
%liturile de studio-! 2nsa e/ista $ulte surse de lu$ina ale caror spectru nu este unifor$ si care au
anu$ite nuante in proportie $ai $are sau $ai $ica fata de altele!
Asadar, un %ec cu incandescenta, va avea o lu$ina cu o te$peratura scazuta de culoare, noi
percepand-o ca o lu$ina 3calda4 din cauza ca ii lipseste co$ponenta spectrala de inalta frecventa
,al%astrul- si avand o nuanta gal%uie#rosiatica! Pe cand neoanele, de e/e$plu, au o te$peratura de
culoare ridicata, deoarece le lipseste co$ponenta de culoare (oasa, si au o nuanta al%astruie, noi
percepand-o ca o lu$ina 3rece4!
+o$pensarea acestui dezecili%ru se face cu a(utorul filtrelor de culoare, sau a %alansului de al% la
aparatele digitale! =alansul de al% nu face altceva decat sa co$penseze lipsa unei co$ponente a
spectrului vizi%il! .aca ave$ lu$ina calda, co$pensa$ cu un filtru al%astru pentru a o%tine culorile
naturale, si invers!
IMPORTANT
/a aparatele digitale, in modul A12 (Auto 13ite 2alance) aparatul
poate face anumite greseli$ &3iar daca este lumina alba, naturala
dar in cadru exista subiecte portocalii sau rosii, aparatul poate
interpreta acest cadru ca fiind in lumina calda, in consecinta
compensand cu un filtru albastru, imaginea iesind nenaturala$ !ste
recomandata setarea balansului de alb inainte de tragerea
cadrului$ In ca#ul in care nu s-a facut, acest lucru poate fi corectat
la post-procesare$