Sunteți pe pagina 1din 12

1

VITAMINE _FMAM_AM_2014
VITAMINA A
Este o vitamina liposolubila, cuprinde mai multe vitamere.
Exista mai multe substante precursoare (provitamine) ce se pot transforma in organism in
vitamina A. Acesti precursori sunt carotenoizii.
Surse: ficat, ulei de peste sau carne de peste, branzeturi grase, smantana, unt, risca, margarina,
galbenus de ou, cereale fortificate, lapte degresat fortificat, legume si fructe cu coaja si pulpa
intens colorata,inclusiv Frunze (morcovi,varza creata, spanac, dovleac, pepene galben, caise,
papaya, mango, broccoli, mazare, sfecla)
Functii biologice si mecanismul de actiune biochimic
Retinolul, retinalul si acidul retinoic pot, fiecare dintre ei, sa fie mediatorul functiilor biologice.
Retinolul are rol in spermatogeneza, dezvoltarea placentei si a embrionului.
Retinalul este component al pigmentului vizual, rodopsina,din celule cu bastonase ale retinei si
este responsabil de vederea nocturna.Opsina, proteina din celule cu conuri bastonase se leaga
preferential la 11-cis-retinal. Absorbtia luminii modifica conformatia opsinei si schimba
izomerul 11-cis in all-trans retinal cu afinitate mica pentru opsina. Acest reactiv este pus in
legatura cu modificarile la nivelul canalelor de calciu din membrana celulelor cu conuri. Astfel,
influxul ionilor de calciu transmite un impuls nervos,permitand perceperea luminii de catre
creier.-carotenul are si actiune antioxidanta.
Acidul retinoic are rol important in biosinteza glicoproteinelor, in controlul exprimarii genelor,
favorizeaza cresterea si diferentierea tesuturilor, are rol in protectia pielii si mucoaselor din tubul
digestiv, aparatul respirator, tractul urogenital.
Vitamina A are, de asemenea, si rol in imunitate: necesara in functionarea sistemului imun
(vitamina antiinfectioasa).






2

VITAMINA D
Exista in 2 forme: D2 sau ergocalciferol si D3 sau colecalciferol
Fiind o vitamina liposolubila, ea se gaseste in principal in alimente grase: grasimea si
organele animalelor expuse la soare, ouale (galbenusul, evident) gainilor crescute in liberatate
(nu la bec), pestele care se hraneste cu fitoplancton (somon, hering salbatic, sardine, macrou,
ficat de cod

Surse de Vitamina D
Soarele este poate cea mai importanta sursa de vitamina D pentru organismul uman. Se
considera ca o expunere de 10 - 15 minute de doua ori pe saptamana a fetei, spatelui,
bratelor sau picioarelor permite sinteza unei cantitati adecvate de vitamina D. Dupa
acesta expunere initiala se recomanda aplicarea unei factor de protectie solara .
Uleiul de peste in special uleiul de ficat de cod
Somonul - grasimile esentiale care se regasesc in carnea de somon recomanda acest
aliment in cadrul unei diete echilibrate, insa tot somonul este si o sursa importanta de
vitamina D.
Laptele - este o alta sursa excelenta de vitamina D un pahar furnizeaza un sfert din doza
zilnica recomandata de vitamina D.
Ouale - galbenusul de ou contine o anumita doza de vitamina D, insa specialistii
recomanda consumul oului intreg, pentru fixarea optima a vitaminei.
Alte surse: sucul de portocale, ciupercile,ficatul de vita, branza elvetiana, soia.

Activitatea biologica
Rol n metabolismul calciului i al fosforului
Vitamina D are un rol dominant in formarea scheletului nostru, mai ales in faza de
crestere, asigurand transportul calciului si fosforului in zonele corpului care au nevoie de
ele.
Previne osteoporoza - efectul pe termen lung al deficitului de vitamina D din organism
este diminuarea absorbtiei de calciu care sa mentina structura si fermitatea oaselor.
Reduce riscul pentru boli cardiovasculare - deficitul de vitamina D3 este un factor
potential de risc pentru mai multe procese care pot declansa boli de inima
Reduce riscul de diabet zaharat - copiii care au un aport crescut de vitamina D au un
risc mai scazut de a dezvolta diabet zaharat la varsta adulta.
Regleaz rspunsul sistemului imunitar contribuind la producerea monocitelor are un
efect imunoreglator.
Mentine sanatatea mentala - Depresia i maladia Alzheimer pot fi prevenite i cu
ajutorul vitaminei D. Aceasta are un rol important n meninerea capacitilor mintale la
vrste naintate.
3

Reduce simptomele de astm bronsic - suplimentarea vitaminei D din organism, la
pacientii cu astm bronsic, poate ameliora severitatea bolii si poate imbunatati tratamentul
acestei afectiuni
Este esentiala in mentinerea sanatatii oaselor si dintilor, regland absorbtia si utilizarea
calciului si fosforului in organism.
Contribuie:
-la producerea monocitelor (grup de celule albe care lupta impotriva infectiilor) si are un
efect imunoreglator (avand si functie imunosupresiva si imunostimulatoare)
-la cresterea si dezvoltarea normala a organismului, regland utilizarea calciului la nivelul
celulelor
Exces de vitamina D: Hipercalcemie, hipercalciurie, Demineralizare osoasa ,
Constipatie, Slabiciune musculara, Calculi renali
Avitaminoza - Carenta de vitamina D provoaca la copii rahitismul. Aceasta boala este
caracterizata prin mineralizarea intarziata a oaselor. La aduti, avitaminoza D, determina
oteomalacia, caracterizata prin bilant negativ al calciului si demineralizarea oaselor care devin
fragile si deformabile.

VITAMINA E
Vitamina E (tocoferolul) este un antioxidant larg raspandit in produsele alimentare, care
contribuie la mentinerea normala a membranelor celulare, a sistemului vascular si nervos si ofera
protectie ca antioxidant pentru vitaminele: A, D, C.Vitamina E are 4 vitamere (tocoferoli: , ,
, ) care se gasesc in natura, sunt semnificative din punct de vedere dietar si au constitutii
chimice asemanatoare. Forma cea mai biologic activa este -tocoferolul.
Vitamina E este solubila in grasimi (liposolubila) si in alcool, rezista la temperaturi de
pana la 250C, dar este sensibila la lumina si oxigen. Vitaminele E sunt substante uleioase,
galbui, prezinta activitate optica. Din punct de vedere biochimic ele favorizeaza formarea
compusilor macroergici.
Surse recomandate de vitamina E sunt: carnea de pui, peste, curcan, soia, migdale, nuci,
legume cu frunze verzi, germeni de grau, seminte de floarea soarelui, ardei, alune, busuic si
oregano, caise uscate, masline murate verzi, spanac fiert, ulei de floarea-soarelui, uleiuri
vegetale, sparanghel, morcovi, frunze de nap, pasta de tomate, seminte de pin, unt de arahide,
avocado, fasole.
Activitate biologica
antioxidant si un compus de retinere a radicalilor liberi;
pentru fertilitate (stimuleaza spermatogeneza);
agent antineoplazic;
impreuna cu seleniul este utilizata pentru prevenirea cancerului de prostata;
mentinerea vascozitatii sangelui;
4

faciliteaza depozitarea glicogenului in ficat si in muschi, inclusiv in muschiul cardiac;
intervine in metabolismul grasimilor, al calciului si al fosforului, ca si in sinteza
proteinelor;
actioneaza pozitiv asupra circulatiei sanguine periferice si a regenerarii pielii;
are efect diuretic si hipotensiv;
scade riscul instalarii ischemiilor cardiace, insuficientei cardiace;
este eficienta in diabetul zaharat, arsuri si rani greu vindecabile;
are rol benefic in tratarea eczemelor, acneei, psoriazisului, miopiei evolutive, a
opacifierii cristalinului si cataractei, cat si in boala Parkinson.

VITAMINA K

Numita si antihemoragica, Vitamina K sau vitamina coagulant aparine, asemenea
vitaminelor A, D i E, grupei vitaminelor liposolubile, rezista la caldura, dar nu si la lumina in
prezenta oxigenului si in mediile alcaline.

Exista 3 forme ale vitaminei K:
Vitamina K1 filochinona (sau fitochinona), sintetizata de plante si se gaseste
in vegetalele verzi; Ea micsoreaza permeabilitatea capilarelor si favorizeaza procesul de
regenerare a tesuturilor.
Vitamina K2 menachinona, sintetizata in organismul uman de bacteriile florei
intestinale.
Vitamina K3 (menadiona) este un produs de sinteza cu proprietatea ca este hidrosolubil
(spre deosebire de celelalte). Dozele mari de menadiona risca sa se acumuleze
in organism, generand distrugerea globulelor rosii, avand drept consecinta anemia.
Surse alimentare de vitamina K:
Vitamina K1 se gaseste in plante verzi precum spanacul, salata, varza, conopida,
broccoli, patrunjel, in fructe precum kiwi si avocado, in cereale, in diferite uleiuri
vegetale(masline, soia).
Vitamina K2 este o alta forma activa a vitaminei K, sintetizata de bacteriile intestinale
intr-un mediu acid. Vitamina K2 se gaseste in galbenusul de ou, in laptele de vaca, in majoritatea
branzeturilor fermentate, in soia, in ficatul animal si unele maioneze.
Rolul vitaminei K: Vitamina K este necesara, chiar indispensabila, in organism pentru
coagularea sangelui. Vitamina K naturala, actioneaza antihemoragic prin perfectarea sintezei
hepatice a protrombinei si a altor factori ai coagularii - II, VII, IX, X, proteinei Z (amplifica
actiunea trombinei), proteinelor S si C (anticoagulante)
5

Se presupune ca ar fi implicata si in procesul de crestere celulara, prezenta sa fiind necesara
sintezei unei proteine implicate in acest proces (Gas6) In absenta vitaminei K, toate proteinele
implicate in procesele mai sus-mentionate nu pot deveni active din punct de vedere biologic
Fara vitamina K in organism, chiar si o reducere mica ar insemna o sangerare continua in
organism.Vitamina K are un rol important in functionarea aparatului renal si in cresterea si
repararea oaselor.
1. Vitamina K este unul din factorii care determin procesul de coagulare al sngelui. Lipsa
vitaminei K din organism conduce la aparitia tulburarilor de coagulare. Acest lucru se traduce
prin sangerari, hemoragii, hematoame, epistaxis (scurgeri de sange din nas), menstruatie
abundenta
Chiar daca este o vitamina liposolubila, vitamina K este stocata in cantitati foarte mici si astfel
rezervele se termina repede. Probabil din cauza capacitatii reduse de stocare, organismul a
dezvoltat un mecanism prin care recicleaza vitamina si astfel aceasta poate fi folosita de mai
multe ori. Anticoagulantele influenteaza aceasta etapa, impiedicand reciclarea vitaminei K si
formarea cheagurilor de sange. Cantitati mari de vitamina K, din suplimentele alimentare, pot
anula efectele substantelor anticoagulante; din aceasta cauza, persoanele ce urmeaza un tratament
cu aceste substante trebuie sa fie atente la cantitatea de vitamina K ingerata.
2. In afar de aceast funcie, Vitamina K activeaz osteocalcina, o protein care joac un rol n
metabolismul de sintez a oaselor,actionand in calitate de cofactor pentru enzima care
catalizeaza carboxilarea acidului glutamic si astfel are un rol foarte important in fixarea
calciului.(K2)
3. La plante, vitamina K are un rol important n procesul de fotosintez.
Fixarea calciului este necesara activarii celor sapte factori de coagulare (proteine)
dependenti de vitamina K. Acesti factori de coagulare scad riscul aparitiei hemoragiilor
necontrolate dar pot produce si cheaguri ce pot bloca vasele de sange. Cheagurile de sange pot
produce infarct, atac cerebral, embolism pulmonar etc.
Carenta de vitamina K
Lipsa vitaminei K din sange creste timpul de coagulare si riscul de aparitie al sangerarilor
necontrolate. Simptomele deficientei sunt: invinetiri rapide, sangerari nazale, sangerari ale
gingiilor, sange in urina si in fecale si sangerari menstruale puternice.
La nou nascuti si la copii hraniti exclusiv cu lapte matern, vitamina K este deficitara din
mai multe motive:
-Fiind liposolubila, Vitamina K nu traverseaza placenta, iar laptele uman este saracin vitamina K
-Ficatul nou-nascutilor este imatur (pentru ca ciclul vitaminei K sa fie functional)
6

-Colonul unui nou-nascut este steril in primele zile de viata In acest caz, in special la nou-
nascutii prematur poate apare boala hemoragica prin deficit de vitamina K
In cazul bebelusilor, lipsa vitaminei K poate fi fatala provocand sangerari intracraniene si de
aceea este recomandat ca la nastere sa se administreze copilului o injectie cu vitamina K.
In cazul adultilor, carenta de vitamina K este foarte rara pentru ca:
- aceasta se gaseste in foarte multe alimente,
-este reciclata de organism si
-este produsa si de bacteriile de la nivelul intestinului gros.

VITAMINA B6 (piridoxina) este o vitamina hidrosolubila foarte sensibila la lumina, dar
rezistenta la caldura si la procesul de oxidare.
Surse: paine , cereale, fasole , alune ,carne , oua , peste , seminte, panac , mazare , ardei gras ,
broccoli , morcov, varza , telina , conopida, sparanghel, banane, capsuni , mango , struguri ,
avocado, prune, ananas , pepene
Functiile vitaminei B6:
- formarea hemoglobinei
- stimulent muscular
- are influenta benefica asupra pielii
- producerea de globule rosii si de anticorpi
- ajuta la buna functionare a sistemului muscular si osos
- intervine in metabolismul colesterolului
- sinteza de molecule esentiale
- procesarea carbohidratilor
- sprijinul activitatii sistemului nervos
Vitamina B6 este deosebit de importanta pentru o functionare sanatoasa a tesuturilor din
organism, pentru ca acestea sa se regenereze rapid. Pielea este un astfel de tesut si de multe ori
este prima care arata ca exista deficiente de vitamina B6. Multe dintre afectiunile pielii sunt
asociate cu deficitul de B6. Printre acestea sunt incluse eczemele si dermatita seboreica.
ACIDUL FOLIC - vitamina B9
Acidul folic, intervenind in sinteza ADN-ului, joaca un rol capital in productia de celule noi in
organism. In particular, el este indispensabil formarii de globule rosii ale sangelui de
catre maduva osoasa. V
7

Surse naturale de acid folic: zarzavaturi cu frunze: spanac,salata , ridichii, legume proaspete sau
seci, precum fasolea, mazrea, lintea, broccoli, cereale sau produse din cereale (pine, fin,
cereale de mic dejun), glbenuul oulelor, drojdia, seminele de floarea soarelui.
Cantitati mici: alune, portocale, Banane.
Actiuni biologice:
Corpul uman are nevoie de aceasta vitamina pentru:
producerea, repararea si functia ADN-ului si ARN-ului;
actiune de cofactor in diverse reactii biologice;
eritropoieza (sinteza elementelor figurate rosii cu rol in transportul oxigenului si
dioxidului de carbon in organism);
prevenirea unor malformatii congenitale neurologice si cardiace, din aceasta cauza sunt
folosite in preconceptie si in primele 12 saptamani de sarcina.
Acidul folic face parte din componentele suplimentelor nutritive recomandate femeilor
gravide si care alapteaza.
protectie impotriva cancerului pulmonar, esofagian, gastric, pancreatic, de colon si
cervical uterin;
ajuta in ameliorarea declinului memoriei la persoanele varstnice;
reduce nivelul crescut al homocisteinei (concentratii crescute ale acestui aminoacid au
fost asociate cu: infarct miocardic, accident vascular ischemic, tromboza venoasa,
osteoporoza, degenerescenta maculara etc.).
Deficienta de acid folic:
Anemia prin deficit de acid folic rezulta datorita unui nivel seric mai mic fata de cel normal
de acid folic in organismul uman. Organismul are nevoie de acid folic, una dintre vitaminele B,
pentru a produce globulele rosii ale sangelui. Organismul uman nu poate produce suficient acid
folic, astfel ca, dieta trebuie sa contina alimente bogate in acid folic, cum ar fi citricele, legumele
cu frunze verzi si cerealele fortificate.

Organismul este capabil sa depoziteze suficient acid folic pentru 2-6 luni. Cu toate acestea,
anemia apare in cateva saptamani de la reducerea depozitelor de acid folic.

Deficitul de acid folic la femeile care raman insarcinate poate determina nou-nascuti cu greutate
mica la nastere sau cu anomalii congenitale, in special la nivelul creierului si coloanei vertebrale
8

(defecte de tub neural). Deficitul de acid folic poate creste riscul pentru alte boli,
incluzandafectiunile cardiovasculare si tromboza venoasa.
VITAMINA B1 (TIAMINA)
Supranumita si vitamina bunei dispozitii sau vitamina performantei intelectuale, vitamina
B1 (tiamina) este indispensabila sanatatii fizice si psihice, avand efecte benefice asupra
sistemului nervos, dar si la nivelul muschilor si chiar al inimii. Este o vitamina solubila in apa,
ceea ce inseamna ca organismul nu o stocheaza.

SURSE:Tiamina se gaseste in special in cereale integrale, in orez nedecorticat, in drojdia de
bere, in alune, in lapte gras, iaurt, in cartof (dar nu prajit), tarate, organe, carne slaba si in
majoritatea legumelor. Prepararea termica distruge insa vitamina B1, de aceea pentru a o asimilia
se recomanda sa mancati cereale integrale, alune, legume crude etc.
Rol biologic

1. Produce energie. Zaharul este principala sursa de energie a organismului unde este oxidat in
prezenta vitaminei B1. Face parte dintr-un complex de enzime care ajuta la metabolizarea
zaharului in organism. Prin acest proces se obtine energie, necesara tuturor functiilor corpului
uman.

2. Ajuta la dezvoltarea tesuturilor nervoase. Vitamina B1 ajuta la dezvoltarea corecta a
straturilor de mielina din jurul nervilor. Deficienta de vitamina B1 duce la degenerarea acestor
straturi. Acest lucru afecteaza sanatatea nervilor care se pot chiar distruge.

3. Asigura functionarea corecta a sistemului cardiac. Vitamina B1 ajuta la productia de
neurotransmitatori care fac legatura intre nervi si muschi care asigura atfel buna functionare a
sistemului cardiac. Deficienta de vitamina B1 poate duce la ritm cardiac neregulat.

4. Previne cataracta. Atunci cand este folosita alaturi de alti nutrienti, vitamina B1 previne
aparitia cataractei.

5. Previne imbatranirea prematura Vitamina B1 este un antioxidant puternic care ajuta la
prevenirea aparitiei bolilor si a efectelor negative ale radicalilor liberi.

6. Imbunatateste digestia. Vitamina B1 ajuta la formarea de acid hidrocloric, care este esential
pentru digestia completa a particulelor de mancare.

7. Imbunatateste memoria. Vitamina B1 imbunatateste memoria si concentrarea. Este utila si in
tratarea a numeroase afectiuni nervoase, precum scleroza multipla. De asemenea, incetineste si
progresia bolii Alzheimer.
9

Carenta tiaminei se manifesta prin stare de oboseala, lipsa senzatiei de odihna la trezirea de
dimineata, dezechilibre ale metabolismului glucidic cu acidoze grave care afecteaza functia
musculaturii scheletice si a sistemului cardiovascular, acumularea acidului lactic si piruvic,in
sange si tesuturi, si care in final se elimina prin urina etc.

Carenta de vitamina B1 duce la boala Beri-Beri. Boala se manifesta la sugar in primele 6 luni
de viata prin: hiporeflectivitate, tahipnee, varsaturi, diaree, tahicardie, hepatomegalie, paloare,
astenie etc.
La copil se intalneste strabismul, mersul dificil, depresie, scaderea acuitatii simturilor, astenie,
scaderea capacitatii de memorare si de activitate fizica, tulburari de personalitate si chiar atrofie
musculara.
La adult carenta tiaminei se manifesta prin astenie, dureri de cap, insomnie, oboseala intensa,
scaderea capacitatii de atentie si memorare, tulburari de personalitate, scaderea capacitatii
musculare, chiar pana la parestezii sau pareze. Palpitatii, tahicardie, aritmie, edeme, scaderea
poftei de mancare, constipatie, scaderea tesniunii arteriale etc.

VITAMINA B2
Este o vitamina hidrosolubila din complexul vitaminic B gasindu-se in general in componenta
coenzimelor si enzimelor, asigura un bun tonus muscular, actioneaza favorabil asupra pielii,
mucoaselor si intestinelor
Surse naturale: carne de pui, peste, broccoli, gulie, spanac, iaurt, lapte, branza
CARENTA: leziuni in colturile gurii si ale limbii, ochi inrositi, leziuni ale pielii, ameteala,
caderea parului, incapacitatea de a dormi, sensibilitate la lumina, digestie proasta de vitamina
B2 influenteaza negativ si metabolismul fierului prin limitarea de absorbtie si cresterea
pierderilor. Persoanele cu risc crescut de carenta sunt : alcoolicii, anorexicii, persoanele ci
intoleranta la lactoza si veganii
Rol biologic
-rol in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor
-rol in pastrarea sanatatii pielii, mucoselor, parului si unghiilor
-stimuleaza cresterea organismelor tinere
-participa in procesul vederii
-rol in sinteza hemoglobinei
HIPOVITAMINOZA B2
-cunoscut i sub numele de ariboflavinoz
10

-nu constituie o entitate clinic autonom deoarece simptomele sale se ntreptrund cu cele
datorate carenelor ntregului complex vitaminic B, dar prin manifestrile sale cutanate i
mucoase, ea dobndete totui trsturi specifice.
HIPERVITAMINOZA B2
-desi dozele mari de vitamina B2 nu sunt considerate a fi toxice, limita superioara recomandata
este de 200 mg pe zi
- nu luati vitamina B2 in cantitati mai mari decat cele prescrise
- excesul de riboflavina este excretat prin urina, care devine in acest caz mai inchisa la culoare
VITAMINA B12 (ciancobalamina)
Este o vitamina hidrosolubila care joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la
celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati.
Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti, prezentand o oarecare analogie
structurala cu hemoglobina.Are o importanta deosebita in ce priveste cresterea, hematopoeza si
functionarea celulei nervoase.
Activitatea si absorbtia vitaminei B12 este conditionata de existenta unui "factor intrinsec"
continut in sucul gastric normal, hipovitaminozele fiind rezultatul aportului insuficient sau lipsei
"factorului intinsec".
Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. Sunt
afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica), mucoasa bucala (glosita
Hunter), mucoasa tubului digestiv, bolnavii prezentand inapetenta, senzatie de balonare,
varsaturi, diaree.
METABOLISM SI CARENTA
Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire Ea nu este
posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac, denumita factor intrinsec.
Ficatul, care stocheaza vitamina B 12, poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a
absorbtiei timp de 3 sau 4 ani.Apar primele semne ale carentei: oboseala generala, pierdere a
apetitului, tulburari hematologice (anemie megaloblastica), neuropsihiatrice (senzatie de arsura
cutanata, nevrita optica,inflamatie a nervului optic, pierderi de memorie,depresie).
O cantitate insuficienta de vitamina B12 ar permite eliminarea unei substante numita
homocistina care, atunci cand depaseste un anumit nivel, devine nociva pentru celulele cerebrale.

In acelasi timp, pe baza proprietatii sale procoagulante, care reprezinta un pericol pentru peretii
arterelor, homocistina ar putea fi legata si de maladiile cardiovasculare.Vitamina B12 este
11

indispensabila pentru crestere. Femeile insarcinate sau cele care alapteaza au nevoie de extra
portii de vitamina B12, la fel ca si de toate celelalte substante nutritive esentiale. Acestea trec in
planceta in timpul sarcinii si contribuie la dezvoltarea copilului.
Rol biologic:
1.Joaca un rol decisiv in buna functionare a sistemului nervos, ajutand la formarea tecii de
mielina ce inveleste fibrele nervoase, esentiale pentru transmiterea de impulsuri nervoase in tot
corpul. Datorita acestei functii, vitamina B12 constituie un aliat pretios in mentinerea acuitatii
simtului tactil si auditiv, in perceptia durerii, in echilibru, ca si pentru sporirea capacitatii de
invatare, impiedicarea pierderilor de memorie si pastrarea aplombului mental;
2. Participa la procesul de reinnoire celulara, la sinteza AND-ului, a fierului, a vitaminei C, a
acidului pantotenic, folic si la sinteza vitaminei B15;
3. Intervine in procesul de maturizare a globulelor rosii, inlaturand astfel oboseala si anemia.
4. Participa activ la metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor;
5. Contribuie la functionarea normala a celulelor, in special a celor din maduva osoasa;
6. Are rol benefic asupra tractului gastrointestinal.
7. Aceasta vitamina are un rol important si in protejarea celulelor hepatice, datorita proprietatii ei
de a impiedica depunerea grasimilor in ficat.
Interactioneaza cu nicotina, oxidul de azot (utilizat la anestezii), excesul de alcool, acidul folic in
cantitati mari (mascheaza deficienta de B12), potasiul.
VITAMINA C (Acid ascorbic)
Reprezinta un antioxidant de exceptie ce contribuie activ la franarea proceselor degenerative din
organism.
Facand parte din grupa vitaminelor hidrosolubile, vitamina C se elimina in cantitati mari din
organism. Organismul uman nu isi poate sintetiza propria vitamina C si tocmai de aceea trebuie
sa si-o procure din alimente sau din alte surse.
Sensibila la lumina, caldura si vapori de apa, vitamina c este necesara in formarea colagenului, o
proteina ce da tarie oaselor, cartilagiilor, muchilor si vaselor de sange si contribuie la buna
mentinere a capilarelor, oaselor si dintilor.
Majoritatea speciilor de animale i plante i sintetizeaz singure vitamina C. Prin urmare, nu
este o vitamin pentru ele. Sinteza este obinut printr-o secven de pai, bazai pe enzime, care
convertesc glucoza n acid ascorbic Acest lucru are loc fie n rinichi, la reptile i pasri, sau
n ficat, la mamifere i psri ciripitoare.
Ultima enzim din proces, L-gulonolacton oxidaz, nu poate fi fabricat de organismele umane
deoarece gena care aparine enzimei nu funcioneaz.
12

Vitamina C este necesar la producerea de colagen n esutul conjunctiv. Aceste fibre sunt
omniprezente n ntreg organismul, asigurndu-i acestuia o structur stabil, dar flexibil. Unele
esuturi au un procentaj mai ridicat de colagen n coninut, n special pielea, membranele
mucoase, dinii i oasele.
Vitamina C este necesar la: sinteza dopaminei , noradrenalinei i adrenalinei n sistemul
nervos sau n glandele suprarenale. Vitamina C este de asemenea necesar la
sintetizarea carnitinei, care este important n transferul energiei la mitocondriiLe celulelor.
Echilibrare a sistemului imunitar, prevenind aparitia astmului si a alergiilor si stimuland
productia de interferon, factor cu proprietati antiinfectioase remarcabile.
Acidul ascorbic accelereaza vindecarea ranilor, regenerarea tesuturilor, participa la sinteza
fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza hormonilor cortico-
suprarenalieni.
Scade colesterolul sangvin, protejeaza organismul fata de substantele cancerigene si creste si
mentine randamentul fizic.
Vitamina C ajuta absorbtia fierului la nivelul intestinului, creste rezistenta la infectii si mentine
numarul globulelor albe din sange, ofera protectia antioxidanta, prevenind transformarea
nitratilor (din tigari, fum, grasimi, unele legume) in substante cancerigene. Cauzata de o
alimentatie insuficienta, de o malabsorbtie digestiva, de o crestere a necesitatilor sau eliminare
excesiva, carenta apare cel mai des la subiectii varstnici, alcoolici, suferind de malabsorbtie
cronica (doza zilnica recomnadata de vitamina C este de 60 de mg).
Carenta de vitamina C
Un deficit de vitamina C poate avea repercusiuni grave asupra sanatatii, ceea ce poate duce la
deces. Scorbutul este o boala grava cauzata de lipsa de vitamina C. Pentru a preveni aceasta
boala, este necesar sa se consume cel putin 10 mg de vitamina C pe zi.
La sugari, carentele au fost observate numai la cei care sunt alimentati cu lapte artificial
pasteurizat (pasteurizarea distruge vitamina C) sau fainoase fara vitamine.
La adulti, simptomele s-au observat dupa cateva luni de alimentatie formata exclusiv din produse
conservate, fara aporturi de legume proaspete in dieta.
Excesul de vitamina C Vitamina C nu este stocata in organism, de aceea riscurile de sanatate
sunt foarte mici. Chiar si doze de cateva zeci de ori mai mari decat DZR, vitamina C nu au nici
un efect negativ asupra majoritatii oamenilor. Luand doze mari (de 10 ori necesarul zilnic de
vitamina C si de pana la 150 de ori), la unele persoane pot sa apara probleme precum: diareea,
cresterea mobilizarii de minerale osoase, o crestere a coagularii, cresterea concentratiei de acid
uric, o criza de guta, formarea de pietre la rinichi.