Sunteți pe pagina 1din 3

Comunicarea

Introducere
Prezentarea noastra are ca subiect comunicarea, avand ca suport textul lui Marcel Danesi,
"Messages, Signs, and Meanings. A Basic Textbook in Semiotics and Communication Theory".
Comunicarea implica schimbul de semne, mesaje si intelesuri, prin urmare comunicarea
prezinta un interes vadit pentru semioticieni. Thomas A. Sebeok, un important semiotician si
lingvist al secolului trecut a extins perimetrul semioticii in care a inclus studiul comunicarii din
cadrul tuturor speciilor. Aceasta ramura a semioticii poarta numele de biosemiotica. Cercetarile
au aratat cat de variat si complex este sistemul de comunicare al animalelor. Spre exemplu,
cercetatorii au identificat numeroase tipuri de ciripit, care exprimau: foamea, curtarea,
imperecherea, teritorialitatea, avertizarea sau suferinta. De asemenea, au fost identificate
semnale vocale elaborate, lansate de balene si delfini pentru a comunica la distante mari sub
apa. Biosemiotica are ca scop investigarea comunicarii dintre animale, analizarea capacitatii
naturale a animalelor de a folosi diferite tipuri de semnale si semne pentru supravietuire
zoosemiotica si stabilirea asemanarilor si a deosebirilor dintre zoosemiotica si semiotica umana
antroposemiotica. Biosemiotica urmareste sa identifice elementele comune ale semioticii in
randul diverselor specii si sa integreze aceste elemente comune intr-o clasificare de notiuni si
principii pentru a intelege globalitatea fenomenului de comunicare.

Comunicarea animala
Un exemplu remarcabil al comunicarii animale il putem observa in interiorul stupurilor de
albine. Albinele care se intorc la stup dupa ce au adunat polen au capacitatea de a le informa pe
celelalte albine cu privire la distanta, directia si calitatea locului vizitat. Aceste informatii sunt
oferite prin succesiuni de miscari, numite de biologi "dansuri". Dansul albinelor si comunicarea
umana se aseamana prin transmiterea de informatii in absenta unui stimul. Entomologii au
identificat mai multe modele ale dansului albinelor. In dansul "in cerc" albinele se misca
alternativ spre stanga si spre dreapta. De obicei, acest dans are loc cand depozitul de hrana este
aproape. Cand sursa de hrana este mai departe, albinele merg in linie dreapta in timp ce isi
misca abdomenul dintr-o parte in alta si apoi se intorc la punctul de plecare. Linia dreapta din
acest dans arata directia sursei de hrana, nivelul de energie al dansului indica cat de bogata este
sursa de hrana, iar durata dansului ofera informatii despre distanta.
Etologia se ocupa cu studiul sistemelor de comunicare animala. O arie de interes pentru
semiotica este reprezentata de invatarea limbajului uman de catre primate. Primatele sunt
foarte asemanatoare cu oamenii din punct de vedere neurologic si psihologic, dar exista o
diferenta anatomica majora: primatelor le lipseste aparatul vocal necesar vorbirii. Pentru a
vedea daca sunt capabile sa foloseasca limbajul uman cercetatorii au ales un cod pentru a le
invata sa vorbeasca, numit ASL American Sign Language. In 1966, sotii Gardner au incercat sa
o invete limbajul uman pe Washoe, o femela cimpanzeu in varsta de un an. In patru ani,
Washoe a invatat sa foloseasca 132 de semne ASL si reusea chiar sa realizeze propozitii scurte.
In ciuda acestor rezultate spectaculoase, nu exista suficiente dovezi pentru a afirma ca
cimpanzeii sau gorilele sunt capabile de o comunicare verbala aidoma celei umane. Studiul
comunicarii primatelor este o arie de investigatie a biosemioticii. Intrebarea la care
biosemiotica cauta raspuns nu se refera la capacitatea primatelor de a vorbi precum oamenii, ci
care sunt capacitatile semiotice pe care primatele le poseda? Anumite proprietati sau
caracteristici ale semioticii sunt intalnite la mai multe specii, in timp ce altele sunt proprii doar
unei specii. Obiectivul biosemioticii este de a determina universalitatea sau particularitatea
acestor proprietati.
Thomas Sebeok a cercetat manifestarile iconicitatii in cadrul diferitelor specii. Sa ne oprim la
constructiile termitelor. Aceste movile au pereti extrem de duri, realizati din bucati de pamant
cimentate cu saliva si coapte la soare. In interior sunt numeroase camere si galerii,
interconectate printr-o retea complexa de pasaje. Constructia permite ventilatia si scurgerea
apei, iar caldura necesara pentru incubatia oualelor este obtinita din fermentatia materiei
organice. Termitele subterane sunt foarte distrugatoare, tunelul lor ducand spre structuri de
lemn pe care le sapa pentru a obtine hrana. La o analiza mai atenta, vom observa ca aceste
movile dezvaluie elemente clare ale comunicarii termitelor. Movilele sunt semne iconice ale
comportamentului social, genetic al acestor insecte architect.
Biologul Jakob von Uexkull a dovedit ca un organism percepe un obiect conform propriului
sistem mental. Fiecare organism interpreteaza lumea obiectelor si a evenimentelor intr-un mod
biologic unic si ulterior raspunde realitatii exterioare in moduri semiotice specifice. Sistemul
mintal al unei specii converteste evenimentele din lumea exterioara in stari interne de
cunoastere, amintindu-si care elemente sunt caracteristice speciei. Accesul la aceste stari fara a
poseda acelasi sistem mental nu va fi niciodata complet. Astfel, nu vom putea niciodata fi
capabili sa intelegem ce simte sau gandeste un animal.
Concluzii
Studiul reprezentarii are la baza o serie de ntrebri metafizice care i preocupa pe
oameni de mult timp : De ce ne aflm aici? Cine sau ce ne-a pus aici? Ce poate fi fcut, dac se
poate, n legtur cu asta? Cine sunt eu? i multe altele. Cum a spus i Johan Huizinga, aceste
ntrebri consituie temelia sistemelor culturale: "Pentru Dumnezeu, nimic nu e lipsit de sens,
asadar putem intelege ca exista o insemnatate transcedentala in toate lucrurile". Limbile,
miturile, povetile, ritualurile, operele de art ii vor ajuta pe oameni s descopere rspunsul la
ntrebrile anterioare.