Sunteți pe pagina 1din 29

1.Teoria economic,sistemul tiin econ. Obiect. Metodele de cercet.

tiina econ studiaz realiti cu caracter dublu: obiective i subiec. n


antichitate ideile econ erau formulate i integrate n alte sisteme de gndire. In
sec. 18 ele se derind de alte tiine! formind o tiin aarte. "e la inceut!
tiina econ avea denumirea de #economie olitic$! ns tretat de la ea nce
s se derind tiine autonome %statistica! contab.! mar&eting'.(cestea se
constitue n #sistemul tiinelor economice$! unde economia olitic ocu un
loc central. )eoria economic este doar una din tiinele economice.
Clasificarea t econ:
tiintele economice fundamentale*economia olitic! microecon! macro+
,t ec funcionale-statistica! contabilit! finanele i creditul! relaii econ
internaionlae+
,concrete-economia: industriei! agriculturii! nvmntului! comerului!
transortului+
,istorice*doctrinele economice! istoria econ naionale i mondiale+
,de frontier*geografia econ! econometria! cibernetica econ.
)- constituie baza teoretic i metodologic u celelalte tiine econ!
elaboreaz instrumentul de cercetare economic! formuleaza categoriile!
legile i tendinele rinciale n dezvoltarea activitii econ. (nume aceast
tiin servete dret temelie u elaborarea oliticii econ romovate de stat.
cola clasic:fondator*(dam .mith+opinia* banii trebuie nvestii in urma
economisirii lor+Rezultat*au arut noi clase de oameni.
coala marxist:fondator*/. 0ae1+opinia*relaia dintre clase n rocesul de
roducie+
rezultat*e1loatarea unora de ctre alii! aar divergene dintre ri ca rezultat
a e1loatrii! aar revolte.
cola naionalist: fondator*2list+ opinia*cile de dezvoltare a naiunilor
subdezvoltate! stimularea roduciei autohtoni.Rezultat*aar revolte i
conflicte e lan internaional.
Obiectul.TE studiaza comortamentul rational al agentilor econ determinat
de activitatea economica in conditiile utilizarii alternative a resurselor
economice rare. )- reflecta:
*domeniul cercetarii*viata economica sau mediul in care se desfasoara
activitatea economica! fenomenele econ+
*obiectul cerce*roducerea! reartitia! schimbul si consumul de bunuri si
servicii+
*subiectul cerc*unitatile economice! care cunosc rocesele econom si ce rin
activitatea lor ractica influenteaza asura acestora+
*obiectul de studiu al discilinei*comortamentul economic al agentilor econ+
.coul rincial*identificarea sistemuluifenomenelor! roceselor si legilor
econ.
Obiectivele de baza:
*cresterea constanta a nivelului de roductie+
*stabilirea returilor+
*rata inalta a ocuariifortei de munca+
*echilibrul balantei comerciale esterne+
*rotectia mediului incon3urator.
Metode :
Metoda abstraciei tiinifice* rocedeu rin ce fenomenul cercetat este
4curat$ de fate i trsturi mai uin imortante! a3ungindu*se astfel la
nucleul acestuia. 0etoda dat scoate n relief trsturile caracteristice!
dominante u fenomenul cercetat. .t definite asectele eseniale ale vieii
econ! numite #categorii economice$%banii! rofit! buget! marfa ! caital'.
M unitii dintre analiz i sintez- fenomenul suus cercetrii e descomus
n comonentele sale! fiecare arte fiind analizat comle1. 5rin sintez!
elementele analizate searat st reunite! reconstituindu*se ntregul!
cunoscndu*se de3a elementul*cheie i schindu*se tendinele dominante n
evoluia fenomenului cercetat.
M istoric* ornete de la adevrul c fenomenul economic are evoluie
istoric: aare! se dezvolt! aoi disare sau se transform n altceva.
Metoda logic* fenomenul e rerodus doar rin ceea ce acesta are m
imortant! m esenial.
M analizei cantitative i calitative*evaluarea mrimilor econ n uniti
naturale i n e1resie bneasc! aoi cutarea modalitii de transformare a
cantitii n calitate.
M economico-matematic*reroducerea schematic a unui sistem liniar!
alctuit din mrimi variabile! ce ermite elaborarea unor scenarii de evoluie
a acestora i alegerea variante otimale.
0ai e1ist metode ca: M teoretic ;M anologiei;Experimentul economic.
Functiile TE:anumite tiuri de actiuni in rocesul de utilizre a resurselor
limitate u roducerea de bunuri si serv.
2ormele de baza:
*cognitiva*functia cognitiva a )-+
*ractica*func ractica a )-+
*metodolica+
*utilitarista+
*formativ*educativa.
2uctiile )- se realizeaza rin 6 modalitati:
1.TE pozitiva*are ca obiect studierea vieii reale i e1licarea cauzelor
diferitelor fenomene economice! acestea servind dret temei a unor legiti!
ioteze i tendine. 7asunde la intrebari ca: 8e este sau ce are loc in
economie9
! TE normativ*arat ce ar trebui s fie ntrerinz entru ca situaia rela sa
devin mai bun. 8e si cum trebuie sa fie in economie9
Nivelurile de functionare cercetare! a econ.elemente de baza:
"!Microeconomie%fondator (. 0arshall'studiaz:comortamentul
roducatorului i consumatorului! analiza ieii cu formele ei rinciale!
rocesul de formarea reurilor e diferite iei! rocesul de reartiie a
veniturilor ntre rincialii actori n rocesul de roducie.
!Macroeconomie%fondator*0. /ezness' studiaz economia naional ca un
tot ntreg. (nalizeaz caracterul i ersectivele dezvoltrii economice!
fluctuaiile economice! creterea economic! balana de li.
8elelalte 6 comortimente ale ).-. mai uin imortante st:
#!Mazoeconomia*analizeaz comartimentele sistemelor economice
naionale cum ar fi ramurile acesteia! sectoarele activitii economice!asectul
regional al dezvoltrii economice.
$!Mondoeconomia-studiaz interdeendena dintre economiile naionale i
economia mondial.
"e#ile economiece.$rinci$ii eco!e1rim legturile cele m rofunde dintre
fenomenele econ! interdeendenele cauzale! stabile i esentiale! dintre
categoriile econ! dintre articiantii la viata econ.In unele cazuri in calitate de
sinonim se foloseste notiunea de %principii ale economiei&!
:egile econ ot fi gruate in 6 mare categorii. "in rima categorie fac arte
acele legi care au un ; suort; natural! iar a doua < cele care au un ;suort ;
sihologic$
: econ: legea cresterii nevoilor! l raritatii! l cererii! ofertei! legea
randamentelor neroortionale! legea valorii! legea inclinatiei sre economii
etc.
'egea generale a cererii*daca pretul bunurilor resurselor si ser!iciilor !a
scadea in mod corespunzator !a creste cantitatea de marfa ceruta intr-o
anumita perioada si in!ers daca preturile cresc !a scadea cantitatea de
marfa ceruta in perioada de timp respecti!a " celelalte conditii ramanand
nesc#imbate $.
' ofertei ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe
care un ofertant o ofera spre !inzare intr-o anumita perioada de timp si
pretul la care bunul respecti! se !inde.
' raritatii- !olumul structurile si calitatea resurselor e!olueaza mai incet
decat !olumul structurile si intensitatea ne!oilor umane.
' randamentelor funcionale neproporionale "%egea lui &urgot$ 'n baza
creia atunci c(nd cantiti cresc(nde dintr-un factor de producie se
combin cu cantiti fixe din ceilali factori de producie "condiiile te#nice )i
organizatorice rm(n nesc#imbate$ producti!itatea medie )i cea marginal
a factorului !ariabil cresc ating un maxim dup care se cunoa)te o e!oluie
descresctoare 'n condiiile 'n care producia total cre)te.
'egea lui Engel afirm c ponderea c#eltuielilor alimentare 'n bugetul
gospodriei tinde s scad atunci c(nd !enitul cre)te.
' limitrii resurselor*limitarea resurselor ridic productorilor )i
consumatorilor problema alocrii eficiente a resurselor.
(rima lege a cererii. *u c(t este mai mare preul unui anumit bun cu at(t !a
fi mai redus cantitatea cerut din acel bun.
) doua lege a cererii. Elasticitatea cererii 'n raport cu preul tinde s fie
mai mare pe termen lung dec(t pe termen scurt.
' utilitii marginale descresctoare-la cresterea consumului de bunul +
utilitatea totala creste pina la o anumita limita in timp ce utilitatea
marginala este in descrestere poziti!a atunci cind utilitatea marginala
descreste mai ,os de zero atunci utilitatea de!ie dezutilitate. *ind utilitatea
totala este maxima utilitatea marginala este nula.
%.Economia ca forma a activitatii umane.
Nevoile umane*nite cerine! nite necesiti obiective %subiective' ale
indivizilor i societii de a oseda i a folosi anumite bunuri! du destinaia
acestora.
&rsturi princip a nevoilor st: conditionate subiectiv si obiect+nelimitate si
diverse+limitate in caacitate+ concurente+comlementare si substituibile+
stingerea momentana rin satisfacere.
'egea creterii continua a nevoilor umane-numrul nevoilor crete intruna o
dat cu dezvoltarea societii! acest roces obiectiv formeaza continutul legii.
Clasificarea nev:
I.dua caracterul lor:
-fiziologice* de hran! mbrcminte! locuin etc.
-sociale* satisfcute rin comunicare! rin articiarea la viaa socil.
-spiritual-psi#ologice*nevoi de a se instrui! de dragoste! de a se informa.
II. dua iramida lui 0aslo=:
*nevoi fiziologice! de hrana! se1uale!de adaost+
*nevoi de securitate+
*nevoi sociale! de comunicare! de articiare la viata social+
*nevoi de a fi resect! de a se afirma+
*asiratii! nevoia de a crea! de a se autorealiza.
III. dua gradul de comle1itate+
*de baza sau inferioare*aa! hrana!vestimentatie+
*suerioare*distractii! studii.
&esursele econ*totalitaatea elementelor naturale! umane! financiare!
informaionle i tehnologice atrase i utilizate u roducerea bunurilor
necesare satisfacerii nevoilor umane.
"e#ea raritii'raortul dintre resurse i nevoi%tensiunea dintre nevoile care
cresc ntruna i resursele care sunt limitate i rare'.
Clasific res:
'&esurse $rimare %create de natur'
a$Res. umane*oulaia din unct de vedere cantitativ! calitativ! structural:
numr! calificare etc.
b$Res. naturale* fondul financiar! durile! aele! zcmintele minerale.
'& derivate %acumulate! create de om'
a$materiale* caital tehnic:maini! utila3e! construcii! sisteme de transort
b$financiare- de care disune oulaia! statul i ntrerinderile.
c$ino!aionale* cunotine e1erien! tehnologii.
d$informaionale*ce ermit agenilor econ. s cunoasc realitatea!s ia decizii!
s acioneze.
)rstura fundamental a resurselor econ const n caracteru lor limitat.
(roblema economica fundamentala'ee constituita din roblema alegerii
resurselor si a utilizarii eficiente a acestora. Intrucit nevoile sunt nelimitate!
iar resursele limitate! oulatia ee obligata sa caute si sa gaseasca acele forme
de organizare a activitatii economice care ar ermite folosirea cit mai
rationala! cit mai eficienta a resurselor disonibile. Intrebarile de baza ale
roducatorilor st: 8e! cit! cum si entru cine sa roduca9
Frontiera $osibilitatii de $roductie. In scoul cercetarii osibilitatilor
alternative de roducere! in stiinta econ ee folosit un instrument numit curba
"frontiera$ posibilitatilor de productie. -l ermite identificarea diferitelor
variante de roductie a 6 bunuri economice disonibile %financiare! materiale!
umane sa'. (stfel! societatea ee obligata sa aleaga mereu intre o crestere a
consumuluisi o diminuare a investitiilor sau o sorire a investitiilor in
detrimentul consumului.
)unurile i serviciile econ.
*unurile-un obiect sau serviciu care rin rorietatile sale oate sa satisfaca
o necesitate umana.
-ormele:
*libere*cantitatea carora in raort cu cerintele umane aar ca nelimitate+
*economice*ce necesita resectarea anumitor conditii.
*onditiile bunurilor:
*e1istenta unei nevoi care trebuie satisfacuta+
*rorietati cororale si acororale+
*disonibilitatea bunurilor+
*accesibilitatea bunurilor+
*raritateacrelativa a bunurilor.
Clasificare bun:
I.dua materialitatea lor+
*materiale
*nemateriale
II. origine:
*bunuri libere < nu sunt rezultat al aciunii umane! nu au costuri de rocurare
*bunuri economice < sunt rezultat al aciunii umane! au costuri de rocurare
III.d modul de circulaie:
*bunuri marf < trec de la roductor la consumator rin ia
*bunuri non*marf < trec de la roductor la consumator fr intermedierea
ieei
I>.d? scoul consumului:
*b finale < sunt destinate consumului final %bunuri de consum'
*b intermediare < sunt destinate consumului roductiv %bunuri de echiament
sau de investiii'
>.d? sectorul economic n ce st roduse:
*bunuri ublice < sunt destinate satisfacerii nevoilor economice ublice
%colective'
*bunuri rivate < sunt destinate satisfacerii nevoilor economice rivate
%individuale'
>I.d? tangibilitate:
*tangibile : momentul roducerii lor difer de momentul consumului
*netangibele: momentul roducerii lor coincide cu momentul consumului
>II.d?a destinatie:*de consum final+*d cons intermediar+*de echiament
>III.in functie de interdeendenta lor: substituibile+ comlementare+derivate.
Trsturile bunurilor economice:
sunt rezultat al aciunii %activitii' umane
sunt utile
sunt disonibile %accesibile'
sunt rare
Marfa*rodusul activitatii economice care satisface o anumita nevoie umana
si ee destinata schimbuluirin intermediul relatiei de vinzare*cumarare.
&rasaturi:
*valoarea de intrbuintare*caacitatea de a satisface o anumita nevoie umana+
*valoare*munca sociala a roducatorului cheltuita u roducerea marfii?
-ormele de manifestare:*cantitate+*forma naturala+*grad de utilitate+*valoare
de schimb+*caacitatea de a fi schimbata in anumite roortii cantitave.
Teoriile econ $rivind valoarea de sc*imb a marfii:
*)eoria obiectiva sau )eoria valoare munaca %@. 5ettA! .mith! 0ar1'+
*) subiectiva sau ) valoare utilitate+
*) retului fara valoare+
*)*le contemorane sau )*le determinarii valorii e baza mai multor factori.
+ctivitatea economica'ansamblul de aciuni umane! individuale sau
socializate! destinate s obin bunurile econ necesare satisfacerii nev econ.
( aarut cind s*a rodus diviziunea social a muncii.
+tructura acivita econ:
*roductia*combinarea factorilor de roductie cu utilizarea resurselor
materiale si umane in vederea obtinerii bunurilor necesare activitatii umane+
*reartitia*activitatea economica rin care bunurile materiale si serviciile st
orientate sre destinatiile lor! recum si rocesele de destribuire a veniturilor
fundamentale+
*schimbul*activitati de distribuire in satiu a bunurilor materiale rin
intermediul vanzarii*cumararii! deozitarii si astrarii bunurilor+
*consumul*folosirea efectiva a bunurilor rin care se verifica utilitatea lor!
concordanta lor cu nevoile si interesele oamenilor.
,orme ale activitii econ:
*du forma de rorietate asura bunurilor intermediare utilizate:
activiti economice rivate < roduc bunuri i servicii rivate %individuale'
activiti economice ublice < roduc bunuri i servicii ublice %colective'
*du gradul de relucrare a bunurilor de consum:
.sectorul rimar: bunurile economice au un grad de relucrare rimar!
inciient+
.sectorul secundar: bunurile econ au un grad de relucrare suerior
.sectorul teriar: bunurile economice aar e1clusiv sub forma serviciilor
*d? transarena n raort cu contabilitatea naional:
.activiti econ oficiale: sunt contabilizabile de ctre autoritatea ublic
.roductoare de mrfuri: agenii economici roriu*zii
.roductoare de bunuri econ non*marf: economia casnic %gosodrii'
.activiti econ subterane: sca contabilizrii autoritii ublice.
+#entii economici:*o ersoana sau un gru de ersoane care desfasoara
functii bine determinate in viata economica.
Trasaturi:
*ee o ersoana fizica sau 3uridica* forma 3uridico*organizatorica+
*ee urtatorul unor interese rorii+
*deciziile si hotaririle st autonome+
*disune de resurse rorii+
*initiaza relatii cu alti agenti econ+
*e1ercita influenta asura mediului incon3urator si ercee influenta ecestuia
,.&elatiile institutionale si sistemele economice.
.nstitutiile*totalitatea regulilor si normelor ce asigura si coordoneaza
interactiunea agentilor economici e teritoriuldat! intr*o erioada de tim
determinata.
7egulile si normele ot fi:
*formale*reguli scrise ce revad dreturile si obligatiile ce reglementeaza
activitatea econom+
*informale*legi scrise resectate de oameni! fara a fi use la indoaiala!
transmitindu*se ca ceva firescsi obligatoriu u membrii comunitatii.
,unctiile -nst:*redicativa+*de stabilizare+*de efecientizare+*de sanctionare <
sistemul fiscal! 3udiciar+*reroductiva+*integrativa.
-istemul institutional*totalitatea organizatiilor care in activitatea lor se
suun regulilor si normelore1istente e teritoriul dat! in societatea data! intr*o
eriaoada determinata de tim.
(ro$rietatea*un fenomen social! secific u fiecare societate ce
sistematizeaza relatiile dintre oameni in domeniul insusirii! instrainarii
bunurilor! serviciilor si veniturilor.
(rincipalele abordari:
*in sens economic*rorietatea e1rima relatiile obiective dintre indivizi in
legatura cu instrainarea! insusirea bunurilor econ si a veniturilor+
*in sens 3uridic*ror reflecta dreturile de rorietate! in baza carora st
stabilite relatiile de rorietate intre oameni+
*in sens filosofic*ror are la baza ideea de ersonalitate umana! in relatiile
de rorietate omul se imlica si se realizeaza ca fiinta totala.
)bordarea economica:
*subiectul roriet* ersoane fizice si gosodariile casnice+ ers 3urid+ statul+
*obiectul ror*imobile+ bunuri materiale+ activele financiare+ forta de munca!
talentul+ rezultatele activitatii intelectuale.
)bordarea .uridica-dreturile de ror se realizeaza rinurmat atribute:
*detinerea dretului de ror*osedarea e1clusiva a resurselor si bunurilor
rare+
*alicarea dr. de ror*limitarea accesului altor subiecti la resursele si
bunurile rare+
*divizarea dr de r*divizarea in imuterniciri! in cote de e1ercitare a dretului
de utilitate a resurselor.
Ti$urile de $ro$r:
*rorietate rivata*aartine subiectilor econom si formeaza baza economiei
de iata+
* ublica*atrimoniul statului %societatii'+
* mi1ta*combinarea rimelor 6 forme.
Formele $ro$r:
*individuala*articulara
*individuala*asociativa+
*rivat*asociativa
*rivata de familie+
*de stat
*municiala
*rivat*ublica nationala
*rivat*ublica internationala.
)vanta.ele si dezav propr private:
*avanta3e: contribuie la dezvoltarea initiativei ersonale si a
abilitatilorantrerenoriale! ee fundamentul libertatii economice si al cresterii
bunastarii! asigura dezvoltarea roductiei in conformitate cu necesitatile
sociale+
*dezavant:resuune un anumit grad de risc si o resiune inalta asura
rorietarului! ee osibila ignorarea activitatilor cu rentabilitatea scazuta sau
in care liseste.
)vanta.ele si dezav propr publice:
*avanta3*3ustifica in cazul obiectelor ce tin de infrastructura! in cazul
intrerinderilor militar*strategice! in sectorul social! in cadrul restarii
serviciilor sociale! in realizarea cercetarilor stiintifice fundamentale+
*dezav*rasindirea ei de roortii diminuiaza interesul si initiativa
lucratorilor! duce la scaderea eficientei roductiei! rovoaca o indiferenta
social.
Formele de or#ani.are a economie*formele de realizare a activitatii
economice in tim si satiu.
Tipuri:
*economia naturala
*economia de schimb %iata'
Economia naturala*cea mai simla forma de organizare a economie care
consta dintr*un numar mare de unitati economice fragmentate si omogene.
/articularitatile econ nat:
*diviziunea sociala a muncii este redusa+
*redomina diviziunea naturala a muncii
*legatura nemi3locita dintre roductie si consum
*roducatorul detine resursele necesare u desfasurarea activitatii econ
*rolul determinant il detin resursele naturale
*redomina munca manual
*se bazeaza e agricultura in combinatie cuindustria casnica.
Economia de sc*imb*forma de organizare a economie in care rezultatele
activitatii econom nu st destinate consumului ersonal.
-ormele de e!olutie:
1.roductia de marfuri simle:
*diviziunea sociala a muncii
*rorietatearivata asura mi3loacelor de roductie si a roduselor muncii
*munca ersonala a rorietarului
*satisfacerea nevoilor ersonale
*nevoile roducatorilor si a membrilor familiei sale se satsfac rin utilizarea
nemi3locita a roduselor
*doar o arte mica a roductiei se transforma in marfa
*forta de munca nu este considerata ca fiind marfa
*dimensiuni mici si tehnica inaoiata.
6.roductia marfii dezvoltate:
*sistemul diviziunii socialea muncii dezvoltat
*rorietatea rivata asura resurselor
*sistemul de anga3are a forte de munca
*obtinerea rofitului ma1imal
* nevoile roducatorilor si a membrilor familiei acestora se satisfac rin
schimbul roductiei fabricate e marfurile necesare
*toata roductia devine marfa
*forta de munca devine marfa
*dimensiuni mari si tehnica mecanizata dezvoltata.
)anii'Banii rerezint o marf scial care! intr*un indelungat roces istoric!
de dezvoltare a schimbului! s*a searat in mod constant de lumea mrfurilor
entru a indelini rolul de echivalent general i de instrument general al
schimbului.
Banii au arut cu mult tim in urm! din necesitatea facilitrii schimbului!
realizat iniial sub form de troc < schimbul direct dintre dou bunuri.
Trsturile eseniale care un in eviden natura banilor din economiile de
ia contemorane sunt:
* banii rerezint un instrument obiectiv'necesar, indis$ensabil $entru
societate+
* banii rerezint un instrument social al economiei de sc*imb! natura
banilor nu deinde de corul material al acestora ci de funciile sociale
indelinite+
* raiunea de a fi a banilor o constituie rolul lor de a facilita sc*imbul
mrfurilor i derularea normal a flu/urilor economice+
* realizarea rolului i funciilor banilor are loc numai e baza increderii $e
care o au fa de instrumentul monetar $osesorii efectivi sau $oteniali ai
banilor+
* banii au caracter:
, nedeterminat
, #eneral
, imediat
/olul i funciile banilor 'in cadrul economiei de ia se concretizeaz in
funciile e care acetia le indelinesc distingandu*se astfel 6 mari direcii:
1. Teoria clasic ce consider c banii indelinesc urmtoarele funcii:
* msur a valorii+
* mi3loc de circulaie+
* mi3loc de lat+
* mi3loc de tezaurizare+
* bani universali.
%. Teoria contem$oran care consider c funciile banilor sunt
urmtoarele:
* mi3loc de schimb i stimulare a activitii economice+
* instrument al circulaiei mrfurilor i mi3loc de comaraie+
* de rezerv ca valoare! care se desfoar in tim i imbrac dou asecte:
, banii sunt instrument de economisire+
, banii ermit realizarea valorilor viitoare+
* mi3locitor al schimburilor de mrfuri i msur a valorii cu dou funcii
cone1e:
, mi3loc de tezaurizare!
, mi3loc de lat.
Funciile banilor st in esen urmtoarele:
1! mi0loc de msur a valorii %etalon de calcul' ermit msurarea i
comararea in tim i saiu a cheltuielilor i rezultatelor %forma cantitativ!
calitativ! structural'
%! m de circulaie de sc*imb!'moneda este mi3locitorul schimbului! banii
utand trece de la un deintor la altul+
,!m de $lat'orice obligaie economic ee evaluat in bani i inceteaz rin
achitarea sumei coresunztoare+
1!mc de re.erv de economisire! are la baz caracterul imersonal al
monedei care oate fi folosit de oricine! entru orice marf i in orice
moment.
2!bani universali'caacitatea banilor de a servi u circulaie sau stingerea
obligaiilor e lan internaional.
)-contemoran a desrins o caracteristic imortant a banilor lichiditatea
ce const in calitatea constant e ce o au banii de a fi oricand convertibili in
bunuri sau servicii i de a da osibilitatea alegerii din artea osesorilor lor.
-istemul economic'rerezinta o modalitate secifica de utilizare a resurselor
economice rare! de rganizare a rocesului de roductie si de trecere a
bunurilor create la consumator.
.istemele econ se deosebesc dua urmat criterii:
1'forma redominanta a rorietetii asura resurselor si rezultatelor actului
de roducere+
6'scoul urmarit de cei care organizeaza o activitate economica oarecare+
C'modul de stabilire a relatiilor dintre articiantii la activitatea economica+
D'caracterul motivarii atingerii unor erformante mai inalte+
Ti$uri de sisteme econ:
"!sistemul economiei naturale0traditional1 rerezinta o forma de organizare
a activitatii economice!in care bunurile roduse st destinate
autoconsumului!nevoile fiind satisfacute fara a se aela la schimb.
!sistemul econ de piata-constituie o treata suerioara a econ de
schimb!altfel sus!o economie de schimb evoluata.
&rasaturile:
1'reonderenta rorietatii rivate
6'economia este decentralizata
C'centrul activitatii economice si rinciiul regulator al acesteia ee iata
concurentiala
D'ma1imizarea rofitului
E'returile la marea ma3oritate a bunurilor materiale si serviciilor se formeaza
liber
F'agentii econ se afla intr*o stare de concurenta ermanenta.
#!sistem econ de comanda0centralizat-statul!in calitatea sa de unic rorietar
al rincialelor resurse economice!gestioneaza de unul singur atit
roductia!cit si schimbul si reartitia bunurilor si serviciilor.
Modele contem$orane ale economiei mi/te .n realitate n nici o societate
contemorana economia nu se rezinta si nici nu s*a rezentat ntr*o forma
ura a vreuneia dintre cele 6 modele olare. Gu a e1istat niciodata o
economie de iata n roortie de 1HHI. .tatul adota legile care
reglementeaza viata economica! asigura o serie de servicii ublice
indisensabile functionarii mecanismului economic sau chiar bunastarii marii
ma3oritati a indivizilor! rote3eaza mediul ncon3urator! dar si mediul
afacerilor. Jrientarea economiei la nivel macroeconomic se realizeaza rin
sistemul imozitarii! al cheltuielilor ublice! rin olitica monetara cKt si
rintr*o serie de alte Krghii si instrumente ale oliticii economice. 5rezenta
masiva a statului n economiile contemorane cele mai dezvoltate este
demonstrata! rintre altele! de onderea imortanta e care o au n 5.I.B!
ncasarile si cheltuielile guvernamentale. "e asemenea! a avut loc cresterea
numarului ersoanelor remunerate de stat! el fiind astfel un rincial furnizor
de venituri rimare. :a aceasta se adauga functia sa de redistribuitor de
venituri rimare. n lus! statul ee n societatile occidentale cel mai imortant
rorietar de locuinte! desi n ultimele decenii s*a nregistrat o tendinta de
reducere a acestui rol. 5rin ntrerinderile sale ublice cKt si rintr*o serie de
reglementari directe ale oliticii monetare si financiare! industriale sau
agricole! statul oate influenta desigur si mediul afacerilor! cel care este
rezervat mecanismelor ietei. 7ealitatile ultimelor doua decenii au
demonstrat nsa ca succesul functionarii economiilor moderne a fost ntr*o
relatie inversa cu dimensiunile imlicarii statului n viata economica!
Interventiile guvernamentale au fost si sunt tot mai mult criticate entru
efectele lor nocive asura echilibrelor traditionale. (desea ele au favorizat
consumul n dauna investitiilor. -conomia mi1ta! desigur n forme si onderi
diferite de la tara la tara! va continua sa e1iste. 5roblema care se une este de
a mentine rezenta statului n limite accetabile! u a astra libertatea
ntrerinderilor si a mena3a suscetibilitatea contribuabilului
1.3ntre$rinderea in conditiile economiei de $iata.n economia de ia!
ntrerinderea este o unitate economic! cu o e1isten statuat 3uridic i
delin autonomie decizional! care rouce bunuri materiale i resteaz
servicii e baze comercial*lucrative.
In teoria producatorului intreprinderea apare drept cadru de combinare si
transformare a factorilor de productie in rezultate finale!
4ntre$rinderea se definete ca o entitate activ a sistemului economic! de
natura unei organizaii autonome! nzestrat cu resurse e care le utilizeaz n
scoul e1ercitrii! n mod stabil i structurat! a unei funciuni referitoare la
roducie! servicii! schimb etc.
2up obiectivul urmrit 3n activitatea lor! intrerinderile sunt :
*cu sco lucrativ+
*cu sco nonlucrativ
2up forma de proprietate:ntrerinderi rivate! ublice +mi1te
2up regimul .uridic de organizare i funcionare:
* regii!
* comanii
* diferite variante de societi comerciale
2up dimensiunea lor %reflectat de numrul de ersonal! mrimea
caitalului social i a cifrei de afaceri' :
* ntrerinderi mari! mici + mi3locii
(nalizata ca agent economic roducator ce urmareste ca sco rincial
obtinerea rofitului! ntrerinderea este numita firma de afaceri.
Initial! firma de afaceri a functionat ca firma clasica %care resuune
e1istenta unei ersoane cu o ozitie < cheie! si anume rorietarul! atronul
sau antrerenorul! care si investeste caitalul n seranta unui rofit
cKt mai mare! asumKndu*si functia de conducere a roriei afaceri'. n
rezent! cea mai mare arte a activitatii economice se desfasoara nsa n
firme mana#eriale %care marcheaza seararea managerului fata de
rorietate rin rofesionalizarea actului conducerii'. 8ea mai rerezentativa
firma manageriala este societatea $e actiuni.
-ocietile comerciale se clasifica :
a' in functie de natura rspunderii:
* societate cu rspundere limitat! n baza creia subiecii nu sunt anga3ai! n
caz de ierderi sau re3udicii! decKt n msura aortului lor la caitalul firmei
resective+
* societate cu rspundere nelimitat! n baza creia subiecii anga3eaz
averea lor ersonal n caz de insolvabilitate a firmei! de roducere a unor
ierderi
b' in functie de raportul dintre drepturile i obligaiile subiecilor :
* societi de persoane! n cadrul crora aortul subiecilor ia forma de ri
sociale i este netransmisibil+
* societi de capitaluri! al cror caital social nu oate cobor sub o anumit
limit! iar aortul subiecilor ia forma subscrierii de titluri de valoare i! deci!
este transmisibil.
In 7omania firmele se mart n dou categorii rinciale:
a! re#ii autonome ntKlnite n ramurile strategice ale economiei nationale
%industria de armament! e1loatarea minelor si a gazelor naturale! osta si
transorturile feroviare'!
b! societi comerciale se clasifica in :
* societatea 5n nume colectiv! ale crei obligaii sociale sunt garantate cu
atrimoniul social i cu rsunderea nelimitat i solidar a tuturor
asociaiilor+
* societatea 5n comandit sim$l! ale crei obligaii sociale sunt garantate cu
atrimoniul social i cu rsunderea nelimitat i solidar a asociailor
comanditei+ comanditarii rsund numai Kn la concurena aortului lor+
* societatea 5n comandit $e aciuni! al crei caital social este mrit n
aciuni! iar obligaiile sociale sunt garantate cu atrimoniul social i cu
rsunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditei+ comanditarii sunt
obligai numai la lata aciunilor lor+
* societatea $e aciuni! ale crei obligaii sociale sunt garantate cu
atrimoniul social+ acionarii sunt obligai numai la lata aciunilor lor+
* societatea cu rs$undere limitat! ale crei obligaii sunt garantate cu
atrimoniul social+ asociaii sunt obligai numai la lata rilor sociale.
2.(iata si mecanismul functionarii ei. /iata constituie totalitatea relatiilor
de vinzare*cumarare dintr*un anumit satiu geografic.In sens ingust! iata
oate fi definita dret locul unde se confrunta cererea si oferta de
bunuri!servicii si caitaluri.
2unctiile ietii:
,unctiile pietei:
0.de intermediere-5iata ii une fata in fata e roducatori si consumatori!e
vinzatori si e cumaratori!facind astfel osibil schimbul.-a ofera
consumatorului osibilitatea de a alege roducatorul otim din unctul de
vedere al retului!calitatii!modelului ales etc.(ceeasi osibilitate de alegere I
se ofera si vinzatorului.
1.de reglementare.(aruta initial ca o unte de legatura intre roducatori si
consumatori!tretat!iata devine rincialul mecanism de reglementare a
vietii economice.
2.de formare a pretului-"esi cheltuielile individuale u roducerea si
desfacerea aceluiasi bun sint diferite!iata stabileste un ret unic!ret care
coresunde cheltuielilor socialmente necesare entru confectionarea bunului.
3.de informare- iata ofera agentilor econ informatia necesara desre mersul
afacerilor in diferite domenii de activitate.
4.de diferientiere a producatorilor.5iata ii imbogateste e invingatorii in
luta de concurenta si! in acelasi tim! enalizeaza! ina la falimentare!
intrerinderile necometitive. In acelasi fel! iata stimuleaza reducerea
cheltuielilor de roductie! alicarea noilor masini si tehnologii! sorirea
eficientei roductiei.
Tipurile pietei:
0.5in punctul !edere al ni!elului de maturitateal modului de acces la
piataexista:
a'piata nedezvoltata*cu relatii accidentale si cu o ondere insemnata a
relatiilor de barter+
b'p libera 0clasica1-la care are acces orice vinzator si cumarator.
c'p reglementara-caracteristica de regula economiilor mi1te!unde statul
intervine in scoul 4cori3arii$unor deficiente ale ietei !rogramind
dezvoltarea economica si restibuind o arte imortanta a rodusului intern
brut in conformitate cu anumite obiective sociale!olitice si economice.
1.5a obiectului tanzactilor: bunurilor de consum+ caitalului+ muncii+
amintului si a resurselor natural+ iata hirtiilor de valoare si a valutei+ iata
resurselor informationale+ iata roduselor cultural*artistice+ iata
tehnologiilor si atentelor+ iata monetara de credit.
2.5a extinderea geografica:locala+ regional+ nationala+ mondiala.
3.5a concurenta: cu concurenta erfecta si ura+ de monool+ cu
concurenta imerfect+ iata mi1ta.
-tructura si infrastructura $ietii. Jrice ar care e1ercit tranziia la
economia de ia ee nevoit s creieze o anumit infrastructur! fr de ce e
imosibil funcionarea econ de ia.
3nfrastructura $ contem$orane constituie ansamblul de institutii! servicii!
bunuri secializate! generate de insasi relatiile de iata! ce! la rindul lor!
asigura o functionare civilizata si eficienta a ietei.
Elementele'c*eie ale infrastructurii $ietei :
a.+istemul commercial-bursele de marfuri si ale hirtiilor de valoare! licitatiile
si iarmaroacele! camerele de comert! comle1ele de e1ozitii+
b.+ bancar-bancile comerciale si sistemul de credit! bancile de emisie+
c. + publicitar-agentii ublicitare! centre informationale+
d.+ de consulting si audit-servicii ce acorda consultatii in robleme econ si
3uridice! recum si serviciile care efectueaza controlul activitatii financiar*
econ a tarii+
e. + de asigurare-a riscurilor! a rorietatii! a vietii etc+
f. + de invatamint economic-mediu si suerior.
Elementele de ba.a ale $ietei :1. 8ererea+6. Jferta+C. 5retul+D. 8oncurenta.
Interdeendenta si interactiunea cererii! ofertei si retului formeaza continutul
mecanismului ietii.
Cererea si le#ea cererii.Factorii care influientia.a modificarea cererii .
4ererea *cantitatea dintr*un anumit bun e care consumatorul doreste si oate
sa o cumere intr*un anumit interval de tim! la un anumit nivel al aretului.
*ererea poate fi:
a'c u bunurile substituibile! adica cerea entru bunuri care satisfac aceleasi
nevoi.
b'c u bunuri comlementare*bunuri care se folosesc imreuna.
c'c derivate*e1:cererea entru faina este deeterminata de cerera entru ine.
8ererea oate fi:
a'individuala
b'totala sau de iata
0arimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii!retul
cererii!functia sau factorii cererii.
'egea cererii e1rima raortul de interdeendenta dintre modificarea retului
unitar al unui rodus si schimbarea cantitatii cerute. -unctia cererii 6:
7d8a9"-b$:/. (tunci cind returile scad! cumaratorul tinde sa rocure mai
multe marfuri! iar atunci cind returile cresc!cererea scade.
-1cetii st: bunurile Liffen! bunurile >eblen.
,actorii ce influenteaza modificarea c:
1.0odificarea veniturilor banesti ale consumatorilor+
6..chimbarea referintelor consumatorilor sub influienta modei sau a
ublicitatii+
C.0odificarea retului la bunurile substituibile si la cele colementare+
D..chimbarea anticiatii+or consumatorilor rivind evolutia ietei+
E.0odificarea numarului si a structurii consumatorilor ."e e1emlu
reducerea natalitatii determina o reducere a cererii de imbracaminte entru
coii!iar imbatrinirea oulatiei soreste cerea de medicamente si asistenta
sociala.
8el de al doilea factor imortant %dua ret' care determina comortamentul
cererii este venitul."aca insa in raort cu cresterea retului cererea se afla in
ozitie descrescatoare!atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si
cererea.
Oferta.Functia."e#ea.Factorii care influientea.a modificarea. Jferta
rerezinta cantitatea de roduse e care vinzatori sint disusi sa o vinda! intr*
o erioada de tim !la un anumit nivel al retului.
8antitatea de bunuri vinduta ee m mica decit cantitatea de bunuri oferita e
iata..re deosebire de cerere !deendent ofertei de ret este directa !altfel
sus !cu cit retul ee m ridicat !cu atit este m mare cantitatea de bunuri
oferita.
-unctia ofertei 5 ee: 7s8a9b:/
Interdeendenta dintre schimbarea retului si modificarea cantitatii de bunuri
oferite constituie continutul legii ofertei.8resterea retului conditioneaza
crestera cantitatii oferitesi invers.
Jferta oate fi:
a' individuala%cantitatea de bunuri e care un roducator este disus sa o
vinda la un ret anumit'
b' totala sau de iata%totalitatea ofertelor individuale'
2actorul rincial care determina schimbarea ofertei ee retul.8u cit retul
creste !cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare
,actorii de influenta:1.retul+6.costul de roductie! C.numarul de ofertanti!
D..chimbarea retului la alte bunuri! E.5olitica fiscal si subsidiile.
F.8alamitatile natural si social*olitice. M. (nticiarea returilor.
3nteractiunea cererii si a ofertei. Mecanismul de formare si modif. a
ec*ilibrului $ietii.(nalizind cererea! oferta si retul se obsera fatul ca ele
toate se afla intr*o interdeendenta. (tit "! cit si . determina marimea
retului: 5 de iata se stabileste in urma confruntarii dintre " si ..
5e iata se inregistreaza mereu un e1ces de "! si e1ces de .. Insa in urma
sugestiilor cumaratorilor si vinzatorilor cu rivire la 5 unui bun! si in urma
contraunerii " si a . recum si a 4retului dorit$ se stabileste un / de
ec#ilibru "5 de iata' ce urmeaza a*i satisface e cumaratori si vinzatori.
/retul de ec#ilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr*un bun ee
egala cu cantitatea oferita. 0ai sunt si alti factori care articia la formarea
retului de iata!cum ar fi:concurenta!olitica economica a statului.
3nfluenta statului asu$ra ec*ilibrului $ietii. .tatul reglementeaza:
1.ni!elul maxim al pretului < $lafonul $retului:
*se determina la un nivel inferior fata de retul de echilibru+
*ee fi1at ou sustinerea intereselor consumatorilor vulnerabili+
*aar dezavanta3e: deficit de marfuri! oeratiuni seculative estc
*situatia creata e iata: NdONs
6.ni!elul minim al pretului < $ra#ul de $ret:
*deaseste retul de echilibru
*se stabileste u sustunerea unor roducatori
*situatia creata e iata: NsONd
*ma3oreaza e1ortul de roduse sau sustrage surlusul acumulat.
2.reglementare indirecta:
*imozite incluse in retul marfurilor
*subventionarea unor roducatori.
(retul <cantitatea de bani e care cumaratorul trebuie sa o lateasca u a
obtine un bun sau serviciu.
,uctiile pret:
-f de e!identa-rin 5 se calculeaza si se masoara cheltuielile si rezultatele
activitatii+
-f de informare*5 informeaza agentii econ desre situatia econom la un
moment dat+
*f de stimulare*orienteaza roducatorii sa*si indrete activitatea unde 5 si "
ee m mare+ motiveaza roduc u a reduce costul de roductie+
-f de repartitie*reartitia si distribuirea rodusului national intre diferite
ramuri si regiuni.
Tipuri (ret:*5 libere+*administrative+*mi1te.
+istemul de (ret:*returi angro+*cu amanuntul+*de achizitie a roductiei
agricole
*5 mondial.
Teorii cu privire la (:
*teoria obiectiva! bazata e valoarea < munca+
*t subiectiva! bazata e criteriul utilitatii bunurilor+
*t retului fara valoare+
*t contemorana*marimea si dinamica retului st conditionate de m multi
factori.
M etode de re#lementare a $returilor de catre stat. -1ist 6 metode de
intervenie a statului n materie de re ele nu trebuie s se negli3eze! ci
din contra! s se comleteze! iar eficiena folosirii lor deinde de
luarea unor msuri n vederea reglementrii veniturilor consumatorilor.
1.0etodele controlului direct: stabilirea administrat a reurilor! blocarea
reurilor! lafoanele de reuri! limitarea mar3ei de rofit! normele de
stabilire a reurilor! declararea reurilor i tarifelor sa.
6.0 controlului indirect: cotele de imozitare! controlul asura masei
monetare!sistemul de remunerare a muncii! olitica de creditare!reglarea
cheltuielilor de stat!stabilirea normelor de amortizare
6. Elasticitatea cererii si oferte.
Elasticitatea ofertei rerezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile
diferitor factori ! mai ales la variatiile retului. -a se masoara rin
coeficientul elasticitatii ofertei %-'
-lasticitatea " ee de m multe tiuri:
,unitara*cind oferta se modifica %creste' in aceasi masura cu modificarea
%cresterea' retului.
,elastica*cind sorirea ofertei o deaseste e cea a retului.
,inelastica*oferta bunului creste intr*o masura mai mica decit sorirea
retului lui.
*5erfect inelastica
,actorii care determina elasticitatea sunt:
, costul roductiei* cind costul creste! scade elasticitatea ofertei! si invers.
, gradul de substituire* daca gradul de substituire este mare! atunci creste
elasticitatea ofertei.
, osibilitatile de stocare a bunurilor* elasticitatea creste daca osibilitatile de
stocare sunt mari.
, erioada de tim de la modificarea retului.
Elasticitatea cererii si ti$uri de cerere nseamn sensibilitatea acesteia fa
de variaia reului sau a venitului. Intensitatea modificrii cererii se msoar
rin coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de re sau de venit.
4oeficientul de elasticitate a cererii 3n raport de pre! n rinciiu! este
negativ deoarece atunci cKnd reul se mrete! cererea scade! iar raortul
dintre dou semne diferite d semnul negativ. 8oeficientul de elasticitate se
calculeaz rin urmtoarele formule:
/ * /
/ /
*
* *
E
/ *
cp
H H H
H 1
H
H 1
: :

=

=
-c P coeficientul de elasticitate a cererii funcie de re+
81 P cererea din erioada curent+
8H P cererea din erioada anterioar+
51 P reul din erioada curent+
5H P reul din erioada anterioar+
Q8 P variaia %modificarea' cererii entru un rodus+
Q5 P variaia %modificarea' reului acelui rodus.
-c se mai oate determina i rin relaia:
/
*
Ecp

=
I
I
n care:
IQ8 P variaia n rocente a cererii+
IQ5 P variaia n rocente a reului.
Ti$uri de cerere :
n funcie de elasticitatea cererii fa de re:
* a' cerere inelastic! atunci cKnd variaia cererii este mai mic decKt variaia
reului:
/ *
/ *
H H

<

iar -c R 1
b' cerere perfect inelastic! total insensibil la variantele de re! atunci cKnd:
H
H
=

*
*
i! deci! -c P H
c' cerere elastic! atunci cKnd variaia cererii este mai accentuat decKt
variaia reului:
/ *
/ *
H H

>

cKnd! deci! -c O 1
d' cerere perfect elastic! atunci cKnd! la un nivel al reului dat! cererea
crete continuu %-cST':
H
H
=

/
/
e' cerere cu elasticitate unitar! cKnd variaia cererii este egal cu variaia
reului:
/ *
/ *
H H

cKnd -c P 1
Efectul de venit si efectul de substitutie e1rim situaia n care scderea
reului la un rodus face osibile creterea cererii i cumrarea cu acelai
venit a unei cantiti mai mari din rodusul resectiv! ceea ce echivaleaz cu
o sorire a venitului.
Efectul de substituie are loc la bunurile cu aceeai utilitate! denumite
substituibile! care se ot nlocui reciroc n consum %sre e1emlu! untul i
margarina+ zahrul i mierea+ grKul i secara+ etrolul i crbunele'+ el reflect
situaia n care creterea reului la un bun %de e1emlu! unt' i reduce
cererea! crescKnd! n schimb! cererea la un alt bun %substituibil! de e1emlu!
margarina' fr ca reul acestuia din urm s se modifice.
n cazul bunurilor substituibile! are loc i fenomenul elasticitate 5ncruciat
a cererii %-c'+ ea msoar sensibilitatea cererii consumului la bunul #($!
cKnd reul bunului #B$ se modific. .e calculeaz du formula:
; bunul la cererii a in <ariatia
= bunul la cererii a in <ariatia
Eic
I
I
=
-c O H adica este ozitiva
Cererea ati$icaCererea ati$ic e1rim e1ceiile de la legea cererii! adic
situaiile n care cererea de mrfuri evolueaz n acelai sens cu reul: dac
reul crete! crete i cererea+ dac reul scade! scade i cererea.
8omortamentul atiic al cererii se roduce n mai multe situaii:
a$ efectul >iffen +
b' efectul de anticipare din artea consumatorilor+
c' efectul de !enit nul +
d' efectul de ostentaie )i snobism ;
e' efectul de informare imperfect;
f' c(nd este !orba de bunuri importante care n-au substitui%'nlocuitori'!
mrirea preului lor 'n general nu atrage dup sine o diminuare a cererii.
Elasticitatea ofertei in ra$ort cu $retul. Ti$uri de oferta rerezinta reacia
ofertei la modificrile de reuri. -a se masoara prin coeficientul de
elasticitate a ofertei %-o sau -N?5' ! calculat rin raortarea modificarii
cantitatilor oferite %QN' la modificarea retului de vKnzare %Q5' :
a'
/ 7 /
/ /
7
7 7
E
/ 7
op
H
H
H
H 1
H
H 1
: :

=

=
b'
/
7
Eop

=
I
I
Tipuri de oferta :
a' oferta elastica %variatia ofertei este mai mare decKt variatia retului'+
/ 7
/ 7
H
H

>

deci -o O 1
b' oferta cu elasticitate unitara %variatia ofertei este egala cu variatia
retului'+
/ 7
/ 7
H
H

deci -o P 1
c' oferta $erfect elastica %la un nivel dat al retului! cantitatea oferita creste
continuu'+
H
H
=

/
/
iar -o
d' oferta inelastica %modificarea ofertei este mai mica decKt modificarea
retului'+
/ 7
/ 7
H
H

<

deci -o R 1
e' oferta $erfect inelastica %la orice variatie a retului! oferta nu se
modifica'.
H
H
=

7
7
deci -o P H
7.8tilitatea totala si mar#inala."e#ea utilitatii mar#inale
descrescinde.Ec*ilibru consumatorului in abordarea cardinalista.
Utilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma consumului unui bun
oarecare. Utilitatea marginala rerezinta satisfactia sulimentara care se
obtine la consumarea unei unitati sulimentare dintr*un bun. (stfel sumind
succesiv toate utilitatile marginale vom obtine utilitatea totala.5rinciiul
utilitatii marginale descrescinde!sau legea I*a a lui Losen consta in
urmatoarele: cu cit consumul dintr*un bun oarecare este mai mare! cu atit
utilitatea unitatilor sulimentare de bun consumate este mai mica.8u alte
cuvinte!e masura ce cantitatea consumata dintr*un bun soreste! utilitatea
marginala tinde sa descreasca.
:egea a II*a a lui Losen! desre echilibrul consumatorului in abordarea
cardinalista ostuleaza:
8onsumatorul v*a aloca venitul sau in asa mod incit utilitatile marginale
imartite la ret! sa devina ?u diferite bunuri! egale.
(referinele consumat i curbele de indiferen.
2actorii care modeleaz comort consum:
, 0rimea veniturilor de care disune %bugetul consumatorului'
, Givelul reurilor
, )radiiile
, Lusturile i referinele
, 0ediul economico*social
Gevoile consumatorului sunt nelimitate! e cnd resursele bneti sunt
limitate! de aceea el este obligat s aleag ! sa rocure acele bunuri i n
asemenea combinaii care i*ar aduce o satisfacie ma1imal. 8onsumatorul
msoar indirect utilitatea fiecrui bun! rin rioritatea ce o acord unui sau
altui bun. -l clasific bunurile n ordinea referinelor sale. "atorita
constrngerii bugetare i a nivelului reurilor! consumatorul are osibilitatea
s stabileasc o anumit ordine de referin a bunurilor ce urmeaz s le
rocure! recum i un mod anumit de combinare i substituire a acestora.
4urba de indiferen 0de izoutilitate1
8urba de indiferen constituie o rerezentare grafic a ansamblului de
combinaii de bunuri i servicii de la care consumatorul ateat s obin
aceeai utilitate total! adic acelai nivel de satisfacie. (ceasta rerezint
mulimea combinaiilor a dou bunuri e care consumatorul le consider
echivalente! deoarece i aduce aceeai satisfacie! adic aceeai utilitate.
)otalitatea curbelor de indiferen care ot e1ista entru un consumator i
care descriu referinele acestuia entru anumite #couri$ de consum
constituie #harta de indiferen$.
"inia bu#etului i modificrile ei.
"orinele i referinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori:
, >enitul disonibil! destinat consumului
, -voluia reurilor bunurilor i serviciilor
7estriciile economice imuse alegerii consumatorului de ctre mrimea
venitului su! recum i de nivelul reurilor! rerezint constrKngerea
bugetar.
:inia bugetului rerezint totalitatea combinaiilor osibile de alegere ale
consumatorului n limita bugetului disonibil %cantitatea ma1imal de bunuri
care oate fi cumrat cu venitul disonibil i la reurile e1istente'.
/(/9:(:;3
5anta liniei bugetului reflect raortul de substituie a bunurilor n funcie de
reurile lor.
+bordarea ordinalist a evalurii utilitii:
1.(1ioma ierarhizrii < caacitatea consumatorului de a ordona referinele
sale %(OB'
6.(1ioma tranzitivitii < caacitatea consumatorului de a transfera
referinele de la un bun la altul.%(OBO8! (O8'
C.(1ioma nonsaietii < consumatorii refer o cantitate mai mare de bunuri
unei cantiti mai mici.
Ec5ilibrul consumatorului
8onsumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat
osibil. "in cauza constrngerii bugetare! el nu oate atinge acest obiectiv.
-chilibrul consumatorului este echilibrul dintre venitul acestuia i combinaia
otim! care se stabilete n unctul n care curba de indiferen este tangent
cu dreata bugetar.
07. P 51?5A < ecuaia echilibrului consumatorului n abordarea ordinalist!
07. < anta curbei de indiferen! 51?5A < anta liniei bugetului
0U1?0UAP51?5A sau 0u1?51P0U? 5A.
<.(roducia, factorii de $roducie i funcia de $roducie.
2actorii de roducie tradiionali %arial substituibili i comlementari':
* 5mnt G < cel mai limitat i durabil factor de roducie
* 0unca : < cel mai activ i costisitor factor de roducie
* 8aitalul / < cel mai eterogen factor de roducie
, 8aital fi1 < se utilizeaz e un tim ndelungat i se uzeaz
, 8aital circulant < se utilizeaz ntr*un singur ciclu de roducie
8ombinarea factorilor de roducie rerezint un anumit mod de unire! de
corelare a acestora! att sub asect cantitativ! ct i structural*calitativ! n
scoul roducerii de bunuri i servicii.
2uncia de roducie reflect relaia dintre cantitatea de bunuri rodus i
combinarea! n diferite roorii! a factorilor necesari entru obinerea acestei
roducii. 2uncia de roducie indic nivelul ma1im de roducie care oate
fi obinut n urma diferitelor combinrii ale factorilor de roducie.
(rodusul total, mediu i mar#inal al factorului de $roducie variabil.
5erioadele rocesului de roducie:
, 5erioada scurt < un factor este variabil! ceilali sunt fici
, 5erioada lung < ambii factori sunt variabili
Indicatorii roduciei e termen scurt:
, 5rodusul total %)5:'< cantitatea de bunuri rodus ntr*o erioad de tim
, 5rodusul marginal %05:' < cantitatea sulimentar de bunuri rodus de o
unitate sulimentar a factorului muncii %05:PQ)5:?Q:'
, 5rodusul mediu %(5:' < cantitatea de bunuri ce revine unei uniti din
factorul muncii %(5:P)5:?:'
'egea randamentelor neproporionale stiuleaz c dac vom mri
rogresiv utilizarea unui factor oarecare! n tim ce alii vor rmne constani!
rodusul marginal al factorului variabil va fi neroorional < la nceut va
crete! aoi va atinge un unct de stabilitate! du care va descrete.
*oncluzii:
, 5e termen scurt volumul de roducie este limitat n cretere
, :imita creterii volumului de roducie este determinat de aciunea legii
randamentului descresctor. "ac un factor de roducie crete! iar cellalt
rmne stabil! rodusul marginal i mediu de la un anumit moment nce s
scad.
, 5rodusul mediu este ma1imal cnd se egaleaz cu rodusul marginal.
(roductia $e termen lun#. 5e termen lung toti factorii de roductie ot
deveni variabili! adica ot fi modificati. In acest caz! oate avea loc atit
combinarea! cit si inlocuirea unui factor cu altul. (cest lucru se intimla din
cauza ca! sub influenta noilor tehnologii! tehnici si a evolutiei returilor!
intrerinzatorul schimba mereu raortul dintre factorii de roductie si
inlocuieste un factor de roductie cu altul! mai roductive! mai ieftin! mai
modern.
.ubstituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr*un factor de
roductie rintr*o cantitate din alt factor de roductie. -a oate avea loc intre
factorul munca si caital+ intre factor. natura si caital sau intre diferite
elemente comonente ale aceluiasi factor de roductie. 5u a obtine acelasi
nivel de roductie! roducatorul oate combina si substitui factorii de
roductie in roortii diferite.
8ombinatia a doi factori de roductie care asigura acelasi nivel de roductie
se numeste izocuanta.
-zocuanta este o rerezentare grafica a unui ansamblu de substituiri ale
factor. de rod.! la un nivel dat al tehnicii cu obtinerea unei cantitati constante
de bunuri.
8aracteristicile acestei izocuante:
*0ultitudinea variantelor de consum a factor. de roductie determina
e1istenta multitudinii izocuantelor ce formeaza harta izocuantelor.
* Izocuantele lasate la dreata semnifica o cantitate mai mare a factor. de
roductie utilizati si rin urmare un volum mai mare de roductie.
* Izocuantele nu se intersecteaza.
* 5anta izocuantelor este negativa.
* 5anta izocuantelor reflecta raortul de schimb al factor. de roductie! acest
raort se numeste rata marginala de substitutie tehnologica.
"inia i.ocost:caracteristici si modificare.:inia izocost este cantitatea
ma1imala de factori de roductie ce oate fi cumarata in limita anumitor
cheltuieli.%:V5lW/V5&P)8'
5anta liniei izocost reflecta raortul de substitutie a factor. de roductie
reiesind din returile la ele.
Ec*ilibru'este unctul de echilibru a roductorului.(cest unct
reflectegalitatea osibilitilor tehnologice i economice ale roducerii
bunurilor.(cest unct de e linia izocost devine tangent cu una din izocoante.
=.Costul de $roductie
*ostul de productie* totalitatea cheltuielilor in e1resie monetara! e care
roducatorul le efectueaza ?u fabricarea si vinzarea bunurilor economice.
-ste e1resia baneasca a factor. de roductie necesari ?u roducerea si
comercializarea acestor bunuri si servicii. 8ostul de roductie este egal cu cu
cheltuielile de roductie
"in unct de vedere al modului de calcul! costurile se imart in cost contabil
si economic.
4ostul contabil* cheltuielile e care le face intrerinderea ?u achizitioanarea
factor. de roductie de la alti agenti economici! adica costurile e1licite!
recum si amortizarea! care face arte din costurile imlicite.
4ostul economic- curinde costul e1licit si cheltuielile factorilor rorii
%costurile imlicite'! dar care nu sint reflectate in evidenta contabila! cum ar fi
amintul si cladirile care aartin intrerinderii date! consumul de munca al
rorietarului! dobinzile ce se cuvin ?u folosirea caitalului roriu.
Costul total, mediu, mar#inal
8ostul total %)8' sint cheltuielile suortate in vederea roducerea unei
cantitati date de bunuri. (cest cost curinde costul fi1 si variabil. 2luctuatiile
costului total reroduc evolutia costului variabil: )8P )28W)>8. 5e termen
scurt! )8 se schimba in functie de de modificarea costului variabil )8P
)28W f%N'.
8ostul mediu %(8' sint cheltuielile suortate entru roducerea unui singur
bun. (8P)8?N. -l oate fi fi1 sau variabil. 8ostul mediu difera de la o
erioada la alta in functie de mai multi factori! dar in rimul rind in functie de
dimensiunile intrerinderii. In evolutia sa costul fi1 mediu se reduce e
masura ce volumul roductiei fizice creste. 8ostul mediu variabil insa e
masura ce volumul roductiei creste! scade tretat! ina la un anumit nivel!
aoi incee sa creasca. (ceasta evolutie a costurilor medii variabile este
conditionata de actiunea legii randamentelor neroortionale.
8ostul marginal %08' sint cheluielile sulimentare in vederea roducerii unui
bun sulimentar. -l se determina rin raortul dintre cresterea costului total si
cresterea roductiei.
08P X )8?X N. 8ostul marginal deinde doar de costul variabil! intrucit
costul fi1 ramine acelasi. 5e termen scurt ! costul marginal cunoaste in
evolutia sa! o scurta erioada de reducere! dua care creste intruna.
Evolutia costului de $roductie $e termen lun#.5e termen lung toti factori
de roductie sunt variabili. In acest caz intrerinzatorul urmeaza sa faca fata
unor noi robleme:
a' determinarea unor roortii otime in combinarea factorilor de roductie
b' gasirea dimensiunii otimale a intrerinderii
c'$neadmiterea$ cresterea costului unitar fde roductie.
(ceasta recautie e ganerata de fatul ca e termen lung evolutia costurilor e
suusa:
a'efectului economiilor de scara
b'efectului dezeconomiilor de scara.
Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu e termen
lung in urma cresterii dimensiunilor intrerinderii si?sau a volumului de
roductie.
-conomiile de scara se obtin in urma roductiei la scara mare conditionata de
modificarea taliai intrerinderii si?sau de folosirea unor noi utila3e si
tehnologii de fabricatie. -conomiile de scara sunt osibile doar in cadrul unor
intrerinderi ce disun de caacitati de roductie mari si foarte mari.
-conomiile de scara sint rezultatul unui sir intreg de factori! de o natura
deootriva tehnica si financiara. (stfel! in cazul soririi volumului roductiei!
are loc arofundarea a secializarii! fat ce contribuie la cresterea
indeminarii muncitorilor! recum si la cresterea osibilitatilor de folosire a
unor utila3e mai moderne si mai roductive. In cazul intrerinderilor mari! se
rocura cantitati insemnate de materie rima! combustibil si echiament si are
loc o reducere a returilor de achizitie! fat care deasemenea influenteaza
nivelul costurilor. 0ai mult! marile intrerinderi ot obtine de la bencile
comerciale credite cu o dobinda mai mica! reducind si e aceaste cale nivelul
costurilor. -conomiile de scara se obtin la nivelul intrerinderii nu insa si la
nivelul ramurii sau a economiei nationale. Jricum ele nu ot fi obtinute
rintr*o sorirea fara limita a roductiei. :a un moment dat! odata cu
cresterea volumului roductiei! costurile ince a creste mai reede decit
cantitatile roduse. :ocul economiilor de scara il ocua dezeconomiile de
scara.
2ezeconomiile de scara! ce e1rima o situatie in care costul mediu e termen
lung creste e masura cresterii roductiei! sint si ele generate de mai multi
factori. Inainte de toate! atunci cind dimensiunile intreeinderii deasesc
anumite limite! aar dificultati manageriale! intrerinderea fiind gestionata tot
mai ineficient. Un ersonal administrativ numeros trebuie in ermanenta
suus controalelor fat ce mareste cheltuielele legate de munca. 5e de alta
arte! o intrerindere mare se adateaza mult mai greu la schimbarile ietei si
se rerofileaza odata cu modificarea cererii. (ceasta imre3urare genereza o
ma3orare a riscurilor si a ierderilor! ceea ce contribuie la marirea costului
mediu si la reducerea caacitatii cometitive a intrerinderii. 5entru deasirea
unor asemenea situatii! satiinta economica a lansat notiunea de #dimensiunea
otimala a intrerinerii$! criteriul de baza de identificare a acestor dimendiuni
fiind dinamica costului unitar.
(rofitul:
(rofitul constituie diferenta ce aare in caAul in care incasarile totale sint mai
mari deict costul total. 5rofitul! este ! astfel un cistig obtinut de ersoanele
care organizeeaza si desfasoara o activitate economica! adica o activitate de
roducere si comercialiAare a bunurilor si serviciilor.
5rofitul se oate determina in felul urmator: 5r P >* 8 unde:
5r*rofit+ >*venitul total al firmeii sau incasari totale+ 8*costul total.
/arl 0ar1 considera ca rofitul e un venit insusit de catre rorietarul
caitalului in mod ilegal! deoarece acesta este creat rin e1loatare! rin
munca nelatita a muincitorilor. In teoria economica contemorana
redomina oinia otrivit careia rofitul este o recomensa! o raslata entru
activitatea antrerenoriala! entru calitatile deosebite ale intrerinAatorului de
a inova! de a gestiona reusit o afacere! dar mai ales de a infrunta riscul.
Tipuri!"ua criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii
rofitului ! acesta este format din 6 comonente:
a'rofit normal
b' rofit suernormal sau rofit economic.
4ostul explicit sau contabil resuune lati in afara intrerinderii. 5entru
munca rorietarului! entru amortizarea utila3ului si cladirilor intrerinderea
nu efectueaza lati. In acest fel! chiar si in cazul in care bunurile roduse se
comercializeaza la retul ce coresunde ca marime cu costul de roductie!
intrerinzatorul obtine un venit oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si
costul contabil! care se numeste rofit normal. Insa in cazul in care
intrerinzatorul nu disune de nici un factor de roductie si este obligat sa*i
inchirieze de la alte ersoane! el va utea obtine doar un rofit suernormal.
"aca insa intrerinzatorul este rorietarul factorilor de roductie folositi de
intrerindere la fabricarea de bunuri! atunci el va utea obtine si un
suerrofit! si un rofit normal. "eorece in cele mai multe cazuri
intrerinzatorul este si rotietarul! el va obtine un rofit total numit si
#contabil$.
5e linga acestea mai e1ista si alte forme de rofit cum ar fi:
5rofit legitim*cel obtinut in conditii normale! cu resectarea legislatiei in
vigoare.
5rofit nelegitim*obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare! cum ar
fi:eschivarea de la lata imozitelor! afaceri ilicite! contrabanda! #umflarea
costurilor$etc.
5rofit de monool*obtinut de intrerinderile care detin o ozitie dominante de
iata si ot influenta returile in sensul cresterii lor! fat care le asigura unele
rofituri mai mari. "eobicei! osibilitatile insusirii unor rofituri de monool
un tim indelungat sunt limitate de stat.
5rofit brut*diferenta dintre incasari totale! nai e1act cifra de afaceri! si costul
total.
5rofitul net*acea arte a rofitului brut ce ramine la disozitia intrerinderii
dua achitarea imozitelor si a diferitelor ta1e.
1>.Concurenta're$re.int o confruntare desc*is 5ntre a#enii economici
$entru reali.area unei $o.iii c?t mai avanta0oase $e $ia,
cores$un.toare intereselor $ro$rii.
In functie numarul si uterea economica a vinzatorilor si a cumaratorilor
articianti la shimb+ gradul de mobilitate al factorilor de roductie si
transarenta a ietei+ nivelul general de dezvoltare a tarii+ recum si
functionalitate a ietei avem:
(erfecta * caracterizata rin trasaturi ce i imrima un caracter de model ur
teoretic+
3m$erfecta'ce se manifesta rin urmatoarele forme: monoolistica!
oligoolista! monoson! oligoson! duoson.
Concurena intersectorial este de 6 feluri:
a' competiia dintre agenii care produc bunuri substituibile! adic bunuri
diferite care ot satisface una i aceeai trebuin+
b' competiia dintre agenii care produc bunuri rspunz(nd unor trebuine
diferite.
In functie de instrumentele folodite de resectarea legislatiei si a normelor
morale concurenta oate fi:
*oncurenta loiala"sau corecta$-se desfasoara intr*un cadru! egal! deschis! in
conformitate cu legislatia in vigoare si in acord cu normele morale accetate
de societate.
*oncurenta neloiala"sau incorecta$-atunci se incalca legislatia in vigoare sau
normele morle ale societatii.
&olul concurenei8aacitatea de a roduce mai ieftin i a vinde mai ieftin
entru a nvinge rivalii stimulea. inovaia oblig ntrerinderile s
realizeze noi roduse! s foloseasc noi tehnici de fabricaie! s ridice nivelul
general de calificare a ersonalului! s organizeze mai bine roducia i
munca'.
Functiile concurentei:
* "at fiind inegalitatea dintre ntrerinderi n ceea ce rivete eficacitatea!
concurena realizeaz )i o selecie a productorilor! eliminKnd e cei slabi.
* 8oncurena tinde! totodat! s a)eze 'n ec#ilibru ramurile de producie
cererea )i oferta! s transmit de la roductori la consumatori o arte din
valoarea sulimentar crea rin sorirea roductivitii muncii.
* 8oncurena asigur! totodat! consumatorilor! libertatea de alegere a
bunurilor i serviciilor )i de satisfacere la un ni!el superior a trebuinelor.
&olul statului.
.tatul romoveaz! n acest sco! trei categorii de msuri:
a$ Msuri de elaborare a regulilor ,ocului a normelor de drept pe baza
crora se desf)oar acti!itatea economic 'n genere )i concurena;
b$ Msuri tot de ordin ,uridic 'ndreptate 'mpotri!a piedicilor 'n calea
concurenei a abuzurilor monopolurilor ;
c$ Msuri de limitare a excesului de concuren ;
Ma/imi.area $rofitului $e termen scurt si $ra#ul de rentabilitate:
*e termen scurt
*e termen lung.
11.Caracteristicile si modelul $ietei cu concurenta $erfecta
-1ista e o iata care reuneste urmatoarele E trasaturi:
)tomicitatea pietei*e1istenta unui nr mare de vinzatori si cumaratori e
iata astfel incit nici unul din ei in mod individual! nu disune de uterea de a
e1ercita o oarecare influenta asura retului.
Omogenitatea bunurilor*intrerinderea livreaza roduse e care
cumaratorii le considera relativ identice si substituibile. In acest caz!
cumaratorul nu e motivat sa refere acelasi rodus de la un alt vinzator.
'ibera intrare pe piata*iata e libere si oricine oate sa intre si sa iasa de e
ea fara nici un fel de restrictii! fie acestea roducatori sau cumaratori.
Mobilitatea factorilor de productie*osibilitatea acestor de a se delasa liber
si in orice moment de e iata unui rodus e iata altuia! iar roducatorii ot
gasi liber si nelimitat caital si forta de munca entru a efectua aceasta
trecere.
Transparenta pietei-atit roducatorii cit si consumatorii disun de toata
informatia cu rivire la cerere! oferta si returi. Gumai in asemenea caz
cumaratorul oate obtine cel mai bun rodus la cel mai bun ret.
5iata cu o concurenta erfecta are o sumedenie de rioritati. -a asigura in
ermanenta o reducere a returilor si o sorire a calitatii roduselor. (nume
din aceste considerente ietele cu concurenta erfecta sunt retutindeni in
lume aarate de catre stat. Insa in ciuda acestui fat in realitate domina
concurenta imerfecta! cea erfecta fiind doar un model teoretic! mai mult
intilnit in carti.
(ietei de mono$ol* este o iata la nivelul unei ramuri %subramuri' sau chiar
al unui singur rodus e care oferta unui bun este asigurata de un singur
roducator.0onoolul este contrariu concurentei. 5iata oate fi dominata atit
de roducator cit si de cumarator.8ind domina oferta unei intreri! atunci ea
se afla in situatie de mono$ol! iar cind domina cererea* de mono$son.
Mono$olul absolut e1ista acolo unde avem un roducator si un consumator.
In cazul ietei de monool intrerinderea*monoolist are osibilitatea de a
modifica: volumul si retul roductiei e iata. In urma fi1arii retului de
iata care in cazul acestui ti de iata ee mai inalt! ermite obtinerea unui
rofit m mare! numit 4rofit de monool$.
Forme de mono$ol:
0.Monopolul natural- revede e1loatarea resurselor naturale:etrolul!aele
minerale etc.
1.M ino!atorului- revede roducerea si comercializarea unui rodus nou! de
calitate inalta. -ste un monool temorar care sfirseste la aaritia e iata a
aceluiasi rodus de alt roducator.
2.M bazat pe realizarea economiilor de scara- revede utilizarea unor factori
temorari care ermit roducerea si comercializarea bunului dat la un ret
mai mic.
3.M prin alianta* revede anumita intelegeri! deobicei tainice! intre unele
intrerinderi cu rivire la marinea returilor!la imartirea ietelor de
desfacere. -ste socotit ilegal.
4.M legal- revede acordarea de catre stat a unor dreturi e1clusive de a
roduce si comercializa un anumit bun.
,actorii ce limiteaza m: :egislatia antimonoolului+0arimea
cererii+:iberalizarea comertului e1terior+ 5osibilitatea comercializarii
bunurilor substituibile.
Oli#o$olul' este o situatie ce e1ista e iata unei ramuri sau subramuri! in
care un numar redus de intrerinderi controleaza roducerea si
comercializarea unui bun oarecare. J iata este considerata oligoolista daca
in ea activeaza mai mult de 6 intrerinderi si mai utin de 6H.
Jligoolul e1ista in ramurlei: siderurgia! chimia de baza!roducerea de
avioane!calculatoare etc.
)rasaturile ietei oligooliste: 8oncurenta redusa+ Interdeendenta deciziilor
luate de intrerinderi! adica orice decizie influienteaza si e celelalte
intrerinderi.
5e iata oligoolista intrrinderile incerca sa evite modificare returilor!
deoarece concurentii vor face acelasi lucru entru a nu*si ierde clientii si
aria de influienta. (stfel intrerinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a
se confrunta cu rivalii ! a*i domina! sau a cooera cu ei.
(iata cu concurenta mono$olistica' este o iata in ce se inregistreaza un nr
mare de intrerinderi! dar ce rin diferentierea roduselor oferite! isi creaza o
clientela fidela. (cest ti de iata se refera mai mult la ramuri ca: roducerea
automobilelor! incaltamintei! imbracamintei! electronicii.
Trasaturile de ba.a:15rezenta e iata a mai multor agenti economici care
activeaza indeendent unul de altul.6:isa barierelor de acces e
iata+CBunurile roduse de diferite intrerinderi sunt diferentiate si deci
fiecare intrerindere isi stabileste singura retul bunului sau.
1%.Cererea si oferta $e $iata muncii, factorii de influienta.
(iata muncii* rerezinta locul abstract in care se intilnesc cererea de munca
cu oferta de munca. (ici are loc negocierile intre cumaratorul si vinzatorul
fortei de munca.
5iata muncii se afla intr*o strinsa interdeendenta cu celelalte iete! caci
cererea de munca din artea intrerinderilor deinde de cererea mena3elor de
bunuri si servicii. (ceasta interdeendenta se manifesta rin fatul ca
veniturile e care le obtin oserii de forta de munca stimuleaza cererea de
bunuri si sevicii.
(articularitatile ei:
(re un grad ridicat de rigiditate
- o iata cu cncurenta erfecta
-ste mai organizata si mai reglementata decit alte iti
J influentare deosebita in formarea returilor au negocierile dintre salriati
si atron.
-alariul:
+alariul rerezint reul la care se vinde i se cumr factorul munc!
remunerarea muncii deuse de osesorul forei de munc.
Clasificarea:
6alariul nominal < suma de bani e care o rimete salariatul entru
munca deus. 2actorii ce influeneaz mrimea acestuia sunt: gradul de
dezvoltare economic a rii! raortul dintre cererea i oferta de munc!
mobilitatea forei de munc.
6alariul real < cantitatea de bunuri i servicii care oate fi cumrat
la un moment dat cu salariul nominal %uterea de cumrare a salariului
nominal'. 0rimea salariului real este determinat de mrimea salariului
nominal i de nivelul reurilor! de nivelul imozitelor! de uterea de
cumrare a banilor
.7P.G?I5! .7 < salariul real! .G < salariul nominal! I5 < indicele
reurilor
-6alariul colecti! < rerezint o cot rocentual din beneficiul
ntrerinderii acordat tuturor anga3ailor entru articiarea la obinerea
acestuia
-6 social < beneficiaz gruurile sociale care se confrunt cu cu anumite
robleme sociale i economice %de e1. lisa de venituri! venituri foarte
mici! oma3! accidente de munc'
* 6 brut *suma de bani ce se cuvine anga3atului sub form de salariu i
suorturi salariale %sor de vechime! de folosirea limbilor strine'
* 6 net-rerezint acea arte e care o ncaseaz anga3atul de3a du
reinerea %lata' imozitului e salariu i a altor li
,ormele de salar constituie modalitile %instrumentele' cu a3utorul
crora se stabilete mrimea i dinamica salariilor individuale! adic a
acelei ri din rodusul muncii care revine anga3ailor. 2ormele de
salarizare determin raortul dintre mrimea rezultatelor muncii i
artea din ea ce revine salariatului.
Formele de salari.are:
.alarizarea e unitate de tim sau n regie* stabilete mrimea salariului
n funcie de durata muncii. .e utilizeaz acolo unde se face un lucru
neomogen! comle1 i greu de normat %funcionarii de stat! medici! rof'
.alarizarea n acord sau cu bucata %e oeraii' < resuune
remunerarea muncii n funcie de cantitatea de bunuri rodus! de
activitile i oeraiunile efectuate. )iuri de salarizare n acord:
* (cord individual
* (cord colectiv %n cadrul unei echie'
* (cord global %n cadrul ntregii uniti economice'
.alarizarea mi1t < mbinare a celorlalte dou forme de salarizare!
resuunnd realizarea unor cantiti recise de munc ntr*o unitate de
tim.
5iaa muncii este constituit din urmtoarele segmente:
* .egmentul rimar < locurile de munc ce ot fi ocuate doar de
secialitii cu studii suerioare
* .egmentul secundar < locurile de munc ce nu cer o calificare secial
sau un nivel nalt de instruire
Factorii ce determin cererea de munc:
Givelul salariului+5roductivitatea muncii+8ererea de bunuri i servicii
Factorii ce determin oferta de munc:
Gumrul oulaiei ate de munc
Givelul de calificare a oulaiei
>rsta minim de munc i vrsta de ieire la ensie
(legerea oulaiei ntre munc i odihn
Factorii ce determin mrimea salariului:
7aortul cerere*ofert+.tatul+ 5atronatele+ .indicatele+ 8ostul vieii+
1%.1.&enta funciara si renta economica. (lata de arenda si $retul
$amintului.
/enta este venitul e care il obtine osesorul unui factor de roductie
disonibil in cantitati limitate si oferta caruia este rigida. 7enta este un
surlus este venitul normal.
7enta funciara sau renta amintului ramine forma rinciala de renta. -a
e1ista ca:
, renta absoluta *un venit e care il obtine osesorul de amint indiferent de
fertilitatea si amlasarea solului.
, renta diferentiata* este obtinuta de rorietarii celor mai fertile soluri.
, renta de amlasament* aici se studiaza aroierea terenului de iata de
desfacere
, renta de monool*este obtinuta de osesorii terenurilor ce oseda calitati
unice.
/retul pamintului- rerezinta suma de bani latita de catre cumarator
vinzatorului acestuia entru obtinerea dreturilor de rorietate asura
terenului resectiv.
2actorul rincial in determinarea retului terenului este venitul care oate fi
obtinut rin utilizarea acestuia.
0ai e1ista si alti factori:
, marimea si evolutia rentei* adica venitul care oate fi obtinut rin
e1loatarea terenului.
, rata dobinzii bancare* modificarea careia este invers roortionalal cu retul
amintului! adica daca creste rata! retul amintului scade!deoarece oamenii
vor refera sa*si deuna banii la banca entru a scoate rofit.
, cererea si oferta de amint*oferta de amint fiind limitata! retul va fi
influientat de cererea acestuia.
, cererea si oferta de roduse agricole* cresterea cererii la rodusele agricole
va genera cresterea retului amintului! si invers.
, osibilitatile de folosire alternativa a amintului* daca terenul dat oate fi
folosit entru cultivarea roduselor agricole cit si in constructii atunci retul
lui va fi mai ridicat.
-1ista o formula rin care se oate calcula retul amintului:
5P %7 ? dY ' V1HHI
5*retul amintului
7* marimea arendei anuale
dY* rata anuala a dobinzii
Cererea si oferta $e $iata ca$italului. @obinda
2obinda <venit e care il insuseste rorietarul caitalului banesc ca
recomensa entru suma de bani imrumutata. In sens mai larg e un venit ce
revine rorietarului oricarui caital antrenat in activitatea economica!
indeferent daca acesta aeste imrumutat sau aartine intrerinzatorului
resectiv.
7ata dobinzii se calculeaza ca raortul rocentual dintre masa dobinzii si
caitalul imrumutat.
0arimea ratei se satbileste in functie de mai multi factori! dar cel mai
imortant raorte e dintre oferta si cerere de caital.
Oferta de capital! .ursele caitalului de imrumut sunt:
1'.ume de bani temorar disonibile ca:
Banii ce se acumuleaza tretat si urmeaza a fi utilizati entru inlocuirea
caitalului fi1.
Banii destinati latii salariilor! dar disonibili in rastimul dintre
comercializare si lata sal.
J arte a rofitului destinate modernizarii sau largirii roductiei.
6'-conomiile mana3elor
C'Banii rorietarilor caitalului de imrumut*bancherilor
D'-conomiile guvernului
8u cit rata dobinzii e mai inalta cu atit oferta de caital de imrumut e mai
mare.
4ererea de capital de imprumut e1rima nevoia de bani si vine din artea
urmatorilor articianti ai vietii economice:
1. Intrerinderile! ce au nevoie de imrumuturi entru aface investitii
destinate modernizarii sau largirii aaratului roductiv! entru lata salariilor.
6. 0ena3ele! ce recurg la imrumut entru rocurarea obiectelor de folosinta
indelungata*case de locuit! automobile! televizoare! mobila etc.
C. Institutii administrative ublice! care sunt nevoite sa recurga la imrumut
in conditii in care veniturile ublice sunt inferioare cheltuielilor.8u cit rata
dobinzii e mai mica cu atit cererea de bani e mai mare.