6.1. Microgrupurile soc: def, caract gen si clasif.

Microgr reprez sist interactionale dinamice formate dintr-un nr relativ mic d mb

2
(2-30)
care poseda % caract:
a) participa nemij si cst la realiz unei sarcini comune, impusa sau adoptata prin consens
b) interactioneaza direct p tot parcursul realiz sarcinii, p baza unor val, modele si
norme comportam, actionale si atitudinale impuse si/sau adoptate d grup
c) au constiinta apartenentei la grup si s recun reciproc ca mb
2
ai acestuia (au
interioruzata o aceasi identitate soc, permanenta sau temporara, formala sau
informala)
d) dezv rel stabile si nonintamplatoare intre mb
2
sai, conditionate nemij d tipul d activit
p care o desfasoara in comun, respectiv d tipul d sarcina asumata
Caract gen a microgrupurilor.
Tipul grupului: rez in urma aplicarii unui set d criterii d clasif tinand d modul d
formare, nr d mb
2
, rel dintre acestia, nat activit desfasurate sa
Marimea: e data d nr d mb
2
care compun grupul, acest parametru influentand
sensibil alti indicatori tinand d performanta, creativitate, intimitatea rel interpers etc
Compozitia: reflecta caract !s ale mb
lor
grupului, sub aspectul varstei, se"ului,
etniei, niv d instructie, starii civile, statutului profesional sa
Str: consta in modul d configurare a rel interpers dintre mb
2
(rel soc-af, d
comunicare, infl,coordonare, control, etc), respectiv din distributia rolurilor si fctiilor in
cadrul grupului
Sarcina grupului: consta din obv care tb realizat in urma activit comune a mb
lor
,
obv care are atat o componenta obv, cat si una subv# ac parametru are o deosebita fct
structuranta asupra intregii vieti d grup
Coeziunea: e data d ansamblul fortelor care mentin unit grupului si
circumscrierea lim sale, fiind o rezultanta a rel intra si e"tragrupale, caract !s ale mb
lor
,
nat sarcinii, conte"tul in care s desfas activit d grup sa
Niv d integrare: e e"presia gr d maturizare a rel
lor
!s din cadrul grupului, a gr d
elab a normelor si val
lor
comune care str-reaza viata d grup, a masurii identif mb
lor
cu
grupul din care fac parte si participari la diferite aspecte ale vietii colective# indirect, niv
d integrare e"pr si gr d elab a constiintei colective, elem d fond al coeziunii grupale
Vechimea grupului: e data d timpul scurs din mom constituirii sale# prin corelare
cu niv d integrare si performanta rez un parametru derivat, care e"pr vit d maturizare si
str-rare a grupului
Eficienta: e"pr sintetic parametrii calit si cantit d realiz a sarcinii, dar si p cei care
s refera la mentinerea grupului si satisf tbtelor mb
lor
sai
Clasif microgrupurilor
$ %n fct d caract rel
lor
dintre mb
2
a) grupuri primare (d contact &fata in fata')# e": colectivul d lucratori din cadrul
unui atelier
b) grupuri secundare (rel indirecte, prin &releu')# e": colectivul unei intregi sectii
(formata din mm ateliere)
$
- mb
2
prin intermed carora s realiz leg dintre subgrupurile unui grup sec s num pct d
articulatie, fc pct avand un an gr d conexitate, dat d nr rel
lor
in care sunt implicate
respectivele pers
2 (p modul cum s form
a) naturale
- iau nastere spontan datorita e"istentei unor cond obv care det dezv unor rel stabile intre
viitorii mb
- )oole* distinge + tipuri d grupuri primare nat cu caract univ in ist umanitatii:
,amilia
-rupul d joc al copiilor
-rupul d vecinatate
)omunitatea d batrani
b) artificiale
- s form in urma unui proiect stiintific, organizatoric sau d utilit practica
- e": grupurile d laborator# cele care form o organizatie sau institutie# grupurile d decizie,
d dezbatere a unei prob, d rezolv a unei sarcini det# grupurile terapeutice sa
3 %n fct d nat activit desfasurate (tipul sarcinii):
- grupuri scolare, d munca, d creatie, militare, sportive, d petrecere a timpului liber, d
discutie etc
+ %n fct d existenta cadrului institutional-normativ care reglementeaza e"istenta
a) grupuri formale (institutionale)
- cadrul institutional e cel care l fi"eaza principalele coordonate str-ale si fctnale, normele
interne, tipul sarcinii d indeplinit sa
- e"ista si mec d control si coordonare e"tragrupale, incluse in str ierar.ica a institutiei
respective
- s dezv in timp str informale care s vor afla intr-o rel dialectic-contradictorie cu str
2
formale
b) grupuri informale (spontane)
- dinamica proc interrelationale va fi det preponderent d fact soc-af spontani si d cei care
rez din c.iar proc constituirii grupului ca sist
/ %n fct d rap
2
existente intre mb
2
si grupuri
a) d apartenenta
- mb
2
l apartin la un mom dat, in mod nat sau prin activit p care o desfas in mod curent
- uneori apartenenta la grup poate fi fictiva, alteori apartenenta e pur formala, fara o
adeziune subv care sa dea consistenta !g participarii la activit grupului respectiv
b) d referinta
- 0*man
- imprumuta val
le
, normele si atitud considerate d referinta, prin prestigiul d care s bucura
c) d presiune
- cele care au capac d a e"ercita o infl semnif aupra unor pers, grupuri sau institutii,
datorita pozitiei, prestigiului sau puterii p care o detin, in virtutea resurselor d care dispun
2
6.2. Fctiile s ale microgrupurilor (exemplificari)
%n cadrul sist soc global, grupurile indeplin multiple si comple"e fctii, derivate din tripla
lor cal d
- med nat si imediat al e"istentei individuale
- veriga d leg intre individual si soc
- elem baza al diferitelor tipuri d str
2
si formatiuni soc
a) realizarea sarcinii in cond d eficienta care sa corespunda unor criterii d
optimalitate grupala si sociala, sarcina avand si rolul d principal fact
constitutiv ptr grup
b) satisfacerea trebuintelor g ale mb
lor
grupului, precum si rezolvarea unor
prob !g cu care acestia s confrunta in pl intra sau e"tra-grupal
c) asig si mentinerea coeziunii! coerentei si limitelor grupului ca sist, p
fondul realiz sarcinii sale constitutive, acestea fiind totodata si cond
esentiale ale e"istentei sale
d) reglementarea rap
lor
dintre grup si alte grupuri! organizatii si institutii
soc! precum si dintre acestea si pers aflate sub incidenta lor formala sau
informala
6.3. eorii si modele asupra microgrupurilor soc (enumerare), fctiile gen ale
teoriilor asupra microgr soc. (nu sunt sigura la fctii)
(pdv fenomenologic, microgr reprez o dimens distincta a realit soc, cu propr, fctii si legi
specifice -rupul nu e o simpla str cumulativa, ci una integrativa, in care calit
ansamblului sunt cu totul noi si diferite fata d simpla insumare a calit partilor
componente
1odelul cvasimec, organic, conflictual, &d ec.il', !analitic, interactionist, str-ral-fctnal,
al cresterii cibernetice
,23)4%% 5 realizarea sarcinii
5 satisfacerea 6n mod diferit a nevoilor membrilor s7i (unul este autocrat, altul
abdicrat, altul e"pozitiv, altul spectator) grupul ofer7 cadrul 6n care nevoi diferite
(recunpa8tere, afec9iune, protec9ie, comunicare) sunt satisf7cute simultan
5 men9inerea limitelor grupului 8i asigurarea coeziunii
5 men9inerea rela9iilor cu mediul e"terior (alte organiza9ii, grupuri, mediu)
5 toate aceste func9ii sunt interdependente, nu poate fi 6ndeplinit7 una f7r7 cealalt7 pentru
ca grupul s7 func9ioneze
6.!. Modele ale microgr: mod c"asimecanic si mod organic.
Modelul cvasimecanic:
- grupul : masina generatoare d interactiuni#
- interactiunile in grup s considera ca urmeaza legi stabile si univ# o an actiune produce
totdeauna ac efect :; predictia comportam d grup in situatii tipice
- releva caract legic si regularitatile proc
lor
interactionale din cadrul grupurilor soc
- omite fact si conditionari imp c tin d subv mb
lor
grupului si d med soc-cult intern si
e"tern in care acestia interactioneaza
3
- modelul e m putin apt sa e"plice dinamica interna si evol grupului in cond d
variabilitate a mediului
Modelul organic
- grup : organism biologic c parcurge in evol sa o serie d faze specifice: formare,
crestere, maturizare, dezintegrare
- dubla orientare a grupului (e"t si int) implica 2 categ d scopuri, legate d autorealizare
si autoconservare
- e m comple" decat cel dinamic
- permite intelegerea fact care det sc.imbarea si dezv grupului inteles ca sist nat
6.#. Modele ale microgr: mod conflictual si mod $d ec%il&
Modelul conflictual
- grup : sist in care coordonarea partilor implica o limitare reciproca a gr
lor
d lib :;
aparitia unor conflicte interpozitionale
- e"perienta esentiala a grupului e conflictul
- raspunsul la conflict det o noua stare a sist
- supravietuirea grupului e cond d ec.il realiz intre mb
2
grupului
- sc.imbarea e un rez al acordului asupra intereselor si dorintelor aflate in joc, acord
obtinut in urma unor confruntari active intre mb
2
grupului
- modelul omite posibilit realiz sc.imbarii prin consens
Modelul "d echil#
- grupul : sist aflat in ec.il
- orice fact int sau e"t va fi contracarat d forte opuse care vor asig astfel mentinerea
starii anterioare perturbarii
- pot fi interpretate: ec.il cogntv, tendinta spre ec.ivalenta a sc.imburilor interpers,
disonanta cogntv, rap dintre tendintele centripete si cele centrifuge etc
- modelul permite e"plicarea coerenta a unei serii d fen comple"e, insa aplicarea sa s
dovedeste utila numai ptr an subsist fctnale ale grupului si numai p per limitate
- ignora partial e"istenta unor contradictii dialectice
6.6. Modele ale microgr: mod analit si mod interactionist.
Modelul psihanalitic
- pune accentul p rel af dintre mb
2
grupului, interpretate insa din perspectiva tezelor si
conceptelor centrale ale !<: identif, transfer, refulare, sublimare, comple"ul =edip
sa
- unii teoreticieni c.iar reduc mec !s ale grupului la modelele freudiene ale fam (rel
parinti-copii, rel dintre frati)
- !< imp deoarece descifreaza mec
2
inconstiente prin intermed carora s str-reaza rel af
din cadrul grupului
- insa str-rarea grupului ca sist dinamic are si alte determinatii, d ordin fctnal si cult
Modelul interactionist
- >,?ales
- s orienteaza spre aspectele descriptive si empirice ale proc
lor
care au loc in cadrul
grupurilor artificiale
- ($ faza) inregistrare sistematica a tuturor tipurilor d interactiuni care au loc intre mb
2
unui grup, p fondul desfas d activit determinate
+
- (a 2 faza) analiza d continut prin care s evidentiaza nat interactiunilor care au loc intre
mb
2
grupului
- simplifica intr-o masura mult prea ; comple"a problematica af si motivat subiacenta
fctnarii microgr
6.'. Modele ale microgr: mod str(ral fctnal si mod cresterii ci)ernetice
Modelul str-fctnal
- microgr : sist cu granite bine definite, care urmareste in permanenta atingerea unui
scop, si a carei supravietuire are un caracter problematic
- mb
2
indeplin fctii diferentiate, fapt care e"plica fen distribuirii statutelor si rolurilor in
cadrul sist
- fctiile ofera ec.il necesar mentinerii grupului ca sist si realiz obv constitutive
- cand ec.il nu s realiz grupurile au dificultati in desfas activit sale si @uneori- nu
supravietuiesc
- dezintegrarea grupului apare ca un fen obv, consecinta fireasca a neindeplinirii
cerintelor d ec.il intern
- modelul subliniaza rolul invatarii in str-rea si evol sist#
- evidentiaza leg care e"ista intre motivatia individuala si mentinerea grupului ca sist
- omite cond dezv
Modelul cresterii cibernetice
- grupurile : sist d prelucrare a informatiei, cu posibilitati potentiale d autoreglare si
autodezv
- pp e"istenta unor agenti care actioneaza consecvent asupra realit fiz si soc in care
grupul s manifesta, realizand stari dinamice d ec.il
- sist vizeaza si strategii implicite d dezv, p baza a 3 categ d feed-bacA-uri:
o feed-bacA-ul urmaririi si realiz scopurilor
o feed-bacA-ul organizarii si restructurarii interne
o feed-bacA-ul constituit din constiinta d sine a grupului ca sist
- mb
2
grupului isi form un sist d reprez si simboluri prin care s raporteaza la ri din
cadrul sist
- model deosebit d comple"
- accentuand fctiile legate d autoreglare, invatare, dezv, s ignora partial dimens !g a
constituirii rap
lor
intra si intergrupale, in favoarea aspectelor formale, d nat
organizationala si insitutionala
6.*. +tr, proc si fen s d grup, def conceptelor si rele"area relatiilor dintre str, proc
si fen s d grup (exemple) (nu sunt sigura la e")
$rocesele s d grup : aspectul diacronic al rap
lor
interpers
Str s : aspectul sincronic al rap
lor
interpers
%enomenologia s : modul in care s manifesta in pl observational interactiunile dintre
proc si str
2

B"ista + mari categ d str (respectiv proc

2
) !s d grup:
e) str soc-af (procesele preferentiale) @ caracter informal
f) str comunicatiei (proc d comunicatie) - caracter formal
g) str puterii (proc d infl) - caracter formal
/
.) str activitatii (proc d realizare a sarcinii) @ caracter formal
Ca acestea adugam alte 2 categ care, desi aparent secundare, au o imp majora asupra form
si evol grupului ca sist soc:
i) str motivational-atitudinala @ caracter informal
j) str participativ-axiologica @ caracter informal
(intre acestea, str comunicatiei, infl si activit pot avea atat un caracter formal, det fiind d
normele constituitve ale grupurilor instit, cat si caract informale, generate spontan in
conteztul interact mblor, in cadrul oricarei categ d grupuri
)elelalte categ d str (soc-af, motivat si participativ-a"iologica) au preponderent un caract
informal, cu manifestari in cadrul oricarui tip d grup, c.iar dc an aspecte ale str
lor
formale
l pot infl modul d config si d manifest
6.-. +tr soc(af a microgr: def, caract gen, fctii.
Dtr
2
soc-af ale grupului (&matricea sociometrica') @ 1oreno @ elem d fond in fct d care s
vor dezv si manifesta toate celelalte str
>ap
2
af reprez un fact dinamogen
-rupul : sist generator d rel, dar si un cadru care asig dezv emotionala, congtv si
relationala a mb
lor
sai, ca o conditie a propriei sale maturizari, fctnari si supravietuiri soc
Dtructurarea microgrupului s realiz in 2 pl princip:
a) in pl intragrupal
proc af imbraca atat forma rel preferentiale interpers, cat si p aceea a
trairilor af fata d grup ca intreg
intre cele 2 forme ale af intragrupale e"ista stranse interconditionari:
prima isi gaseste e"presia in matricea sociometrica a grupului
a 2-a la niv coeziunii, climatului !s si performantei
b) in pl extragrupal
proc af s strreaza atat in rap cu alte grupuri cat si in rap cu mediul soc in
care isi desfas activit, mediu constit din organizatiile, institutiile si
conditiile soc gen
Dtr soc-af a grupului consta in modul d configurare a rel preferentiale dintre mb
2
la un
mom dat, rel care pot imbraca forma atractiei, respingerii sau indiferentei sociometrice
&elevarea str soc-af a grupurilor
Erin aplicarea testelor sociometrice, intocmirea sociogramelor si calc unei serii d
indicatori s poate realiza o veritabila &radiografiere' a rel preferentiale dintre mb
grupului
Fe.nica sociometrica permite analiza cuantificata a 2 dintre dimens princip ale str
lor
d
grup:
dimens soc-af : alegeri, respingeri, indiferente sociometrice
dimens expresiv-cognitiva : transparenta ('vizibilitatea' preferintelor interpers ptr
terte pers) si transpatrundere (capac mb
lor
d a percepe corect nat preferintelor
interpers reale din cadrul grupului)
6.1.. Fact s implicati in formularea alegereilor soc(metrice.
G
<1i.u consid alegerea sociometrica ca fiind fundam conditionata d continutul
a"iologic al rel interpers <stfel, orice &intalnire' soc are un caracter implicit evaluator si
valorizator, grila d val individuale, grupale si cult fiind cea care conditioneaza aparitia
&afinitatilor elective'
-rilele si criteriile valorice care intervin cu o an pondere in str-rea rel af sunt la
randul lor conditionate d o serie comple"a de fact motivationali, cognitivi si cnjuncturali-
e"istentiali
2nele cercetari evidentiaza o stransa leg intre alegerile sociometrice si efortul
unui an mb ptr consolidarea si afirmarea grupului =rice efort d consolidare a grupului e
convergent cu o imp serie d fact motivationali individuali si colectivi
)ei mai semnif fact:
inteligenta soc,
capac d comunicare interpers,
farmecul pers,
prestigiul intra si e"tragrupal,
altruismul si disponibilitatea d intrajutorare, competenta si implicarea in
rezolv d prob cu care s confrunta grupul,
statutul recunoscut in pl formal si informal
)onfiguratia fact care mediaza rap preferentiale poate prezenta variatii
considerabile %nsa, d fc data va putea fi identif un fact care poate fi considerat &strict af'
( fapt, fc dintre fact generativi mentionati produc an &ecouri af', din a caror integrare rez
optiunea sociometrica
6.11. +ociometria ca te%n d e"identiere a str soc(af a grupului, sociograma.
HC1oreno @ intemeiatorul sociometriei
)f conceptiei sale &univ soc' are 3 dimens, aflte intr-o stransa interdependenta: soc
e"terna, matricea soc-af si realit soc
Soc externa reprez aspectul macroscopic al vietii socm format din totalit grupurilor
umane reale si vizibile, indiferent d marime: fam, grupurile din ateliere, scoala, armata si
alte instit
Matricea sociometrica constit aspectul microscopic si intim al vietii soc, rez al interact af
dintre mbii grupurilor, interact evidentiate prin te.n analizei sociometrice elab d 1oreno
Doc e"terna si matricea sociometrica s conditioneaza reciproc, unit lor dialectica
constituind realit soc, ca forma d compromis intre primele 2
1atricea sociometrica sau realit &intima a vietii soc' e consid drept fact major al dezv
soc, la ac niv manifestandu-se predispozitia nativa si esentiala a fiintei umane, aceea d a
dezv rel af cu cei din jur
Feleelem e unit d baza a matricii sociometrice, fiind format din leg preferentiala dintre
oameni, dintre ei si rolurile lor si dintre ei si an ob Dg cond a manifestarii teleelem e
&intalnirea', adica contactul ! comple" si contradictoriu dintre 2 pers %n ac conte"t
preferinta af s va manifesta &spontan' si &creator', capatand forma alegerilor,
respingerilor si indiferentelor
Fe.n analizei sociometrice a fost perfectionata d numerosi alti cercetatori, introducandu-
se elem din teoria grafurilor, analiza matriceala si calculul probabilistic Erincip carenta a
sociometriei clasie, aceea d a evidentia e"clusiv aspectele sincronice ale realit rel
I
preferentiale, a fost depasita prin elab te.n &panelului socimetric', prin care s pot analiza
aspectele diacronice si d prognoza a evol rap soc-af din cadrul microgr soc
6.12. +tr comunicatiei in microgr soc: def, caract gen si fctiile s ale comunicarii in
grupuri.
Comunicarea reprez cond esentiala a fctnarii oricarui sist soc si a desfasurarii activit prin
care s realiz sarcina constitutiva
JCeKin, <?aveles, 0Ceavitt, ),lament au abordat:
Dtr si dinamica activit d comunicare in cadrul grupurilor
Dursele d blocaj sau distorsionare a comunicarii
)aracteristicile retelelor d comunicatie si infl ac asupra activit grupale
,ctiile comunic in viata d grup si efectele sale asupra rel interpers etc
,recvent vom intalni lbj (jargoane) specifice an tipuri d grupuri: scolare, d munca,
militare sau d divertisment %n cazul bandelor d adolescenti sau &gangurilor' din lumea
interlopa, lbj fol capata forma unor &jargoane', in care componenta nonvb ocupa o
pondere cu totul deosebita
<naliza ! si semantica a ac lbj ofera o cale e"trem d eficienta d patrundere in intimitatea
vietii d grup si a univ sb care fundamenteaza modul particular d e"istenta si manifest a
acestor colectivit restranse
%ctiile comunicarii in cadrul grupurilor soc
asig organizarea grupului
mijloceste realiz contactului ! dintre mb grupului
conditioneaza constituirea si manifest coeziunii
fundamenteaza formarea palierului sb al vietii d grup
faciliteaza realizarea integrarii soc si infl formative a grupului asupra mb
lor
sai,
precum si a infl acestora asupra grupului
6.13. /re0entarea si anali0a principalelor tipuri d retele d comunic si ale efectelor s
ale acestora, indicatori specifici.
&etele d comunicare
>eteaua d comunic : totalit leg stabile prin intermed carora s transmit informatiile intre
mb
>eteaua poate avea caracter formal sau informal, permanent sau temporar, activ sau
latent
B"ista o puternica rel intre tipul retelelor d comunic si performanta grupului, satisfactia
mb
lor
, creativitate, eficienta leaders.ip-ului si climatul !
Fipuri gen d retele: lant, cerc, stea, ramificata, mi"ta si comple"a
,c retea e carac printr-o serie d indicatori: distanta, centralitatea, gr d cone"itate, gr d
completitudine
Dist : nr d verigi p care inform tb sa l parcurga ptr a ajunge d la un mb la un alt mb (ist
e un indicat imp care arata pozitia unui an mb in str retelei, vit cu care poate circula
inform si nr posibilelor surse d distorsionare a inform
Centralitatea : rap dintre dist totala si dist individ, raportata la nr d mb ai grupului
L
Gr d conexitate : nr minim d verigi a caror elim duce la intreruperea retelei d comunic
Gr d completitudine : rap dintre nr real d cone"iuni intre mbii unui grup si nr ma"
posibil -r d complet arata mas in care o retea reala s apropie d reteaua ideala, in care
e"ista verigi d comunicatie intre toti mbii grupului, care au deci acelasi indice d
centralitate
)u cat dist
2
sunt m reduse, cu atat desfasurarea activit e m facila
)u cat pozitia e m centrala, cu atat infl asupra celorlalti mb e m ridicata, iar satisfactia
pers m ;, // cu tendinta d implicare m profunda in activit grupului
Indicele personal d centralitate e un indicator implicit d prognoza, care permite sa
anticipam cat d profunda e tendinta unui mb d implicare in rezolv sarcinii, asumarea
responsabilitatilor si participarea la unele aspecte colaterale ale vietii d grup
>etelele cu un gr redus d cone"itate sunt f vulnerabile la aparitia blocajelor,
disfctnalitatilor aparute la niv unei sg verigi putand paraliza sau fragmenta activit
grupului )u cat indicele d satuatie in leg directe d comunicatie e m; cu atat reteaua e m
p sensibila la ac fen
2

6.1!. +tr autoritatii in microgr soc: def, caract gen si fctii.
Str autoritatii e"pr ierar.izarea formala sau informala a mb unui grup in fct d capac d
care dispun mbii unui grup d a infl activit colectiva si comp celorlalti mb, capac care e
conditionata d o serie comple"a d fact !indiv, !s si situationali
Dtr autoritatii formale (sau a puterii institutionale) corespunde organigramei institutiei
careia ii apartine grupul
$uterea e"pr accesul unei pers asupra mij d control si det a comportam celor din
subordine
'utoritatea reflecta recun ascendentei unei pers in cadrul unei colectivitati, recun
datorata males calitatilor pers
>aporturile dintre str
2
formale si informale pot fi d convergenta, divergenta,
complementaritate, competitie sau conflict, cu gr diferite d intensit si nuante in forma d
manifestare
6.1#. Fact s implicati in formarea autoritatii personale in cadrul microgr
(exemplificari).
,act !s care det gr d autoritate al unui mb:
Statutul sociometric: rap dintre alegerile si respingerile soc-af p care l realiz in cadrul
grupului <c parametru e esential in cadrul grupurilor informale
Competenta profesionala: capac d rezolv a prob te.n care deriva din conte"tul activit
d realiz a sarcinii <c parametru are o pondere cu atat m; cu cat sarcina e mimp si
mdificila ptr grup si ptr mbii sai
Pozitia formala in ierarhia grupului: statutul oucpat in organigrama organizatiei sau
instit careia ii apartine grupul si puterea cu care e investit d niv ierar.ic super
Statutul socioec extragrupal: poz ocupata in med soc caruia ii apartine (prin fam,
instructie, sist d rel e"tragrupale, sit materiala, domiciliu etc)
M
Niv d cult gen: e vb males d acele zone ale cult gen care interfereaza cu activit
grupului, precum si cu tb-tele si sensibilit cult ale mb sai
ccesul la informatie! initiativa si capac d asumare a riscului"
6.16. +tr sarcinii microgr: def, clasif si caract s a sacinii. Modelul lui 1ales pri"ind
interactiunile implicate in re0ol" sarcinilor.
Sarcina : un ansamblu obv d cerinte, conditii si modele actionale elab si validate soc,
impuse din e"terior dau adoptate prin consimtamant
Str sarcinii : totalit rel fctnale dintre mb grupului, rel impuse d desfas optima a activit d
realiz a obv propus
)onfiguratia tipica a rel fctnale va desemna tipul sarcinii: aditiva, complementara,
convergenta, conjunctivam disjunctiva si compensatorie
Darcina poate fi caract prin:
dimensiunea tipologica
gr d str-rare
modul d cone"are cu sarcinile altor grupuri
comple"itate
durata d realizare integrala etc
Erincipalii fact care vor regla interactiunile d baza ae mb
lor
grupului: tipul sarcinii, gr d
str-rare si modul d cone"are la sarciniile altor grupuri
Dtr
2
!s ale grupului pot fi prezentate prin grafuri carora l pot fi asociate matricile
corespondente
)ongruenta str
lor
d grup @ indicator care ep"r gr d compatibilitate fctnala dintre 2 sau mm
str
2

Ns d grup: str sarcinii, comunicatiei, infl si soc-af
)u cat un grup are un indice m; d congruenta a str
lor
sae fctnale cu atat performanta sa e
mbuna, climatul !s mfavorabil, tendinta gen a unui astfel d grup fiind d evolutie
pozitiva
= congruenta scazuta indica disfctnalitati active sau latente la niv compatibilitatilor dintre
str
2
grupului
Modelul (ui &)%)*ales Bvidentiaza un nr d $2 categ d interact, fc avand un continut
specific:
ria soc#af poz:
$ D arata solidar
2 D arata destins
3 %si arata acordul
ria sacrinilor soc#operatorii
+ Eropune directii
/ B"prima opinii
G =fera informatie
I )ere informatie
L Dolicita pareri
M )ere o directie
ria soc#af neg
$0 (ezaproba
$0
$$ 1anifesta tensiune
$2 1anifesta ostilitate
B"ista perec.i d categ interactionale care coresp princip tipuri d prob ivite in timpul
rezolv sarcinilor:
a) prob ref la inform: G-I#
b) prob d eval: /-L#
c) prob d control: +-M#
d) prob legate d decizie: 3-$0#
e) prob legate d stari d tens: 2-$$#
f) prob referit la integare: $-$2
=rice grup aflat intr-o activit d rezolv a unei sarcini parcurge succesiv ac faze, dp reguli
care conduc la o sc.ema-tip d rezolv Duccesiunea e %
inform asupra prob-sarcina
eval sit
cautarea d solutii si infl recirpoca ptr o an varianta rezolutiva
control interpers prin reactii af fata d mersul discutiilor
luarea deciziei
6.1'. +tr moti"ational(atitudinala si normati" axiol a microgr: def si caract gen: rel
cu celelalte str s d grup.
Str motivational-atitudinala)
<re loc un proc d polarizare, vectorizare si organizare a respectivilor fact p criterii d
convergenta, complementaritate sau divergenta, rezultand @ in final @ o str motivationala
d grup
%n faza d maturizare a grupurilor s poate vb d o str motivat-atitudinala stabila si coerenta,
care va reflecta unele dintre cele msubtile rel dintre mb
B str care evidentiaza cel mbine fondul si potentialul energetico-dinamogen al grupului
Str cognitiv-axiologica)
)unoasterea interpers constituie un elem conditional d fond, care va conduce progresiv la
configurarea tuturor tipurilor d rel dintre mb unui grup: rel af, d comunicare, d infl
interpers, motivationale si co-actionale
Eroc
2
evaluative prin intermediul unor modele si criterii d nat !s si soc-cult vizeaza %
aspecte principale:
sarcina si conditiile realiz sale#
coordonatele organizational-formale ale grupului#
rel e"istente intre mb si intre acestia si lider#
infl e"terne care s e"ercita asupra grupului#
cond d mediu in care s desfas activit
Eroc cogntv-evaluative care conduc la formarea str
2
valorilor si normelor d grup nu s
limiteaza in timp la faza constituirii colectivului, implicarea lor in dinamica grupului
realizandu-se p tot parcursul fctnarii acestuia, constituind baza coordonarilor reciproce
dintre mb
$$
6.1*. Fen s d grup: coe0iunea, fact s implicati in producerea fen d coe0iune.
Coeziunea
totalit campului d forte care are ca efect mentinerea laolalta a mb unui grup,
opunandu-se fortelor dezintegratoare
atractia globala p care grupul o e"ercita asupra mb sai, prin intermed fct d
control, a presiunii spre uniformitate si a integrarii af a mb, ceea c are drept rez
formarea sentim d &noi', care prevaleaza asupra tendintelor d autonomie
individuala
%act coeziunii
$ in fct d zona d provenienta
a fact extrinseci @ anteriori formarii grupului Eresiunea e"terna act in sensul
impunerii unei unit bazate p reguli a caror incalcare s pp ca va fi sanctionata,
atat d opinia publica si str organizationala careia ii apartine grupul, cat si d
catre ceilalti mb, care vor actiona ca e"ponent ai opiniei publice
b ,act intriseci @ proprii grupului ca atare >ez in conte"tul interactiunii dintre
mb
i ,act soc-af @ rez atractiilor si respingerilor sociometrice dintre mb
grupului, dar si al sentim d identif cu grupul Oalenta grupului : o
masura a actractivitatii p care acesta o e"ercita asupra mb
lor
sai
atractia fata d an mb ai grupului
atractia unui scop comun
atractia fata d o activit comuna care coresp si unor motivatii
individuale
atractia apartenentei la grup
satisf prin grup a unor tb-te individuale sa
ii fact soc-operatori @ s refera la fortele coezive rez in urma organiz
interne a grupului ca sist
distributia si articularea rolurilor in cadrul str organizatorice a
grupului
controlul si coordonarea activit d catre lider
independentele create p fondul realiz unei activit comune
str-rea retelei d comunicati si a celei d infl interpers sa
6.1-. Conformism si de"iationsim in cadrul grupurilor: caract gen si e"identierea
fact s implicati.
Conformismul d grup
%nteractiunile sistematice dintre pers care form un grup det aparitia unor &uniformitati'
atitudinale si comportam care capata treptat caract unor norme si modele cu val sb ptr
apartenenta la un an grup
3erespectarea ac prescriptii adoptate printr-un consens tacit ec.ivaleaza cu respingerea
val colective si e resimtita d mbii grupului ca o contestare, sau c.iar ca un atac la
principiile care stau la baza activit lor in comun
>eactia e dp cu imp normelor care sunt incalcate
$2
%n cadrul grupurilor formale e"ista 2 categ d val, norme si modele comportam:
a) cadrul normativ oficial p baza caruia s-a constituit grupul
b) a 2-a categ s construieste progresiv p parcursul fctnarii grupului, avand caract
spontan si informal
(in perspectiva !individuala conformismul e resimtit ca o garantie a acceptarii d catre
grup, a fctnarii, supravietuirii si mentinerii unitatii acestuia in conte"tul presiunilor la
care e supus
)onformismul creeaza un sentim d securitate individuala si colectiva
+eviationismul
>eprez tendinta indepartarii d la prescriptiile care definesc implicit comportam
considerat &normal' d catre grup, sau mgrav @ faptul negarii val
lor
, normelor si modelelor
acceptate d catre grup
(eviationismul poate imbraca diferite forme si gr d intensit, incepand cu simpla
atitud fantezista a unor mb, pn la comportam criminal
)onformismul e"cesiv ins un conservatorism care bloc.eaza orice tendinta d
inovare sau innoire (eviationismul poate indeplini o fct pozitiva at cand e"pr tendinte
firesti d perfectionare, evol sau sc.imbare, care s pot dovedi benefice ptr destinul soc al
grupului
(c deviationismul ramane singur, fara ca atitud lui sa genereze prozelitism, at el
va fi supus unor presiuni din c in c m;, va fi izolat, si in cele din urma e"clus
%ntr-un sens m general, alienarea, delicventa si criminalitatea pot fi consid forme e"treme
d deviationism, care sunt reprimate d soc in aproape toate imprejurimile
>ezistenta impotriva deviationismului e efectul direct al conformismului, dar e"pr
totodata o subtila rel d conditionare reciproca dintre tendintele care s manifesta in cadrul
grupului
&(eviationismul tolerat' @ interesant ptr viata d grup, insa transferat in derizoriu
ca ob d amuzament
6.2.. Fctiile s si dinamica microgr soc.
-rupurile indeplin multiple si comple"e fctii, derivate din tripla lor calit d med nat si
imediat al e"istentei individ, veriga d leg dintre individual si soc, elem bazal al diferitelor
tipuri d str si formatiuni soc:
realizarea sarcinii in cond d eficienta care sa corespunda unor criterii d optimalitate
grupala si sociala, sarcina avand si rolul d principal fact constitutiv ptr grup
satisfacerea trebuintelor g ale mb
lor
grupului, precum si rezolvarea unor prob !g cu
care acestia s confrunta in pl intra sau e"tra-grupal
asig si mentinerea coeziunii! coerentei si limitelor grupului ca sist, p fondul realiz
sarcinii sale constitutive, acestea fiind totodata si cond esentiale ale e"istentei sale
reglementarea rap
lor
dintre grup si alte grupuri! organizatii si institutii soc! precum
si dintre acestea si pers aflate sub incidenta lor formala sau informala
+inamica , ansamblul fortelor care act in cadrul grupurilor ca rez al interact si desfas in
timp a dif tipuri d proc !s: soc-af, motivat, cogntv-evaluative, d comunicatie, infl si realiz
a sarcinii
$3
(inamica grupului e srans legata d
dinamica vectorilor motivationali individuali si a acelora care rez intr-un conte"t
relational, interpers, intragrupal sau intergrupal, precum si
d capac sist d a satisf nev si aspiratiile mb sai, in cond oferite d cadrul normativ si
a"iologic al spatiului soc cult respectiv
Etr a reusi satisf tb-telor mb
lor
sai, grupul tb sa indeplin 2 cond esentiale: realizarea
sarcinii si mentinerea coeziunii si lim prin care s identif
Darcina reprez un fact constitutiv al grupului Ba ofera ratiunea d a fi a unui grup Darcina
indeplin o tripla fct:
polarizeaza si orienteaza eforturile si act mb
lor
grupului
str-reaza rel intra si intergrupale
racordeaza viata si activit grupului la coordonatele sist soc global, respectiv la val,
normele si obv gen ale sist soc-cult caruia ii apartine
Performanta va infl direct procesele !s d grup, fiind un indicat sintetic al fctnalitatii
intregului sist %ndeplin fct constitutive e strans conditionata d mentinerea unei coezivitati
care permita coordonarea si concentrarea eforturilor comune, p fondul act unor eventuali
fact disfctnali -rupul realiz cst o presiune spre conformism, faciliteaza act unor fact
centripeti in defav celor centrifugi si incearca sa-si mareasca atractivit ptr mbii sai, ai sa-
si mentina lim, unit si fctnalitatea
6.21. Fen s d grup: facilitarea, lenea soc si de0indi"iduali0area. (nu stiu in intregime)
CB3B D=)%<CP 5 fenomen de dezimplicare cQnd to9i particip7 nediferen9iat la
realizarea unei sarcini (pentru a o evita introducem elementul de competi9ie)
,<)%C%F<>B D=)%<CP 5 face parte din teoria impactului social
5 la sarcini 5 simple cre8te performan9a 6n grup
5 comple"e calitatea scade
-R3(%>B< (B ->2E 5 apare cQnd grupul este izolat 8i nu accept7 ideile speciali8tilor
liderul avQnd o singur7 direc9ie de rezolvare a problemelor
5 e"ist7 pericolul de a adopta o pozi9ie gre8it7
6.22. 2eaders%ip(ul: caract s a acti"it d conducere in cadrul microgr soc, liderul si
performanta d grup, fctiile liderului.
(eadership : ansamblul rel intra si intergrupale prin intermed carora o pers sau un grup d
pers infl comportam d grup, dirijeaza, supraveg.eaza si controleaza activit, asigurand
mentinerea grupului ca sist organizat
Ceaders.ip-ul implica e aspecte esentiale:
a) aspectul fctnal @ ref la rolul p care il are actul conducerii in desfas activit, realiz
sarcinii si mentinerea grupului ca sist
b) aspectul relational @ s evidentiaza rap interindividuale dintre lider, pers centrala si
ceilalti mb ai grupului in conte"tul e"ercitarii fctiilor legate d conducere si control
c) aspectul atitudinal @ ref la capac
2
si calit
2
!individ ale celor implicati
$+
Blem central al leaders.ip-ului: &pers centrala' ,r: &individul in jurul caruia un grup s
cristalizeaza, si cu care ceilalti mb s identifica' ( cele mm ori pers centrala s identif cu
liderul grupului, desi nu in mod necesar
Eot e"ista 2 lideri complementari, poate e"ista un &nucleu d infl si control'
,en dedublarii str
ii
d infl centrala:
o componenta preponderent formala
o componenta preponderent informala
Eroblematica liderului tb abordata dintr-o tripla perspectiva:
a) statutul formal si informal
b) liderul ca pers
c) stilul d conducere
%ctiile liderului @ s manifesta p 2 directii principale:
a) directia socio#operatorie @ s asig coordonarea te.nica a activit d realiz a sarcinilor si
d indeplinire a obv cone"e legate d aesta:
asig te.nico-materiala,
mentinerea rel cu alte grupuri cone"e,
planificarea si controlul proc te.nologic,
facilitarea rezolv situatiilor te.nice problemative,
fi"area rolurilor mb grupului sa
b) directia socio#af
mentinerea ri poz,
crearea unui climat !s favorabil
facilitarea contactelor af informale
stimularea si motivarea mb grupului in scopul obtinerii unor performante
superioare
rezolv unor prob pers etc
$erformanta grupului
Eerformanta referit la indeplin sarcinii constit nu numai un indicat d eficienta soc a
grupului, ci si un parametru cu un inalt gr d obiectivit care n furnizeaza inform indirecte
privind desfas proc !s din cadrul grup, gr d integrare a mb in cadrul microsist socm
precum si racordarea acestuia la e"igentele med soc e"tern
Eerformanta tine d o serie d fact individ, !s si soc-organizatorici:
particularit !fiz ale mb
lor
niv lor d pregatire profes
e"perienta d care dispun si motivatiile d care sunt animati
compozitia si gr d str-rare a grupului
e"perienta acumulata in activit comune
calit leaders.ip-ului
climatul !s e"istent in grup
fctnalitatea rel interpers dintre mb si gr d congruenta a str !s d grup
nat sarcinii
gr d str-rare a acesteia
e"perienta soc dobandita in respectivul dom d activit si mij mater si te.n d care
dispune grupul
$/
infl organizatiei sau insit soc asupra grupului,
rel dintre grupurile aceleiasi organiz,
modul gen d control asupra activit si recompensele soc acordate ptr activit depusa
climatul soc gen sa
Eerform s ref si la capac grupului d a-si rezolva prob te.n si cele soc-umane, dar si niv d
crativit p care il genereaza grupul ca intreg
Erin niv d creativit care ii e specific, grupul isi releva in modul cel msemnif calit sa d sist
!s, cu imp fctii formative asupra mb sai
Eficienta : gr in care grupul isi indeplin sarcina, indiferente d &costul' realiz si indiferent
d term d comparatie p care ii pot oferi alte grupuri cu sarcini similare
Eficacitatea : eval rap dintre eficacitate si costuri (esfas unor activit eficiente pp
alegerea unei cai optimale in proc realiz sarcinii grupului
$roductivit : eficacitatea grup raportata la unit d timp Fimpul c.eltuit ptr realiz sarcinii
activit
$erformanta : rez
2
activit rap la un etalon, d reg cel oferit d media rez
lor
obtinute d
grupurile care desfas sau au desfas activit similare
6.23. +tilul d conducere: def, caract gen si clasif, str stilului d cond (fact det, fact
caracteristici si d perceptie a stilului).
Stilul d conducere reprez sintetic modul relativ stabil si specific al unui lider d a-si
e"ercita atributiile d organizare, coordonare si control a activit interne, cele d
reprezentare a grupului in e"terior, precum si modalit caracteristice d raportare la diferite
aspecte ale vietii d grup
-)(e.in! &)(ippitt si &)-)/hite @ 3 tipuri ale stilului d conducere: autoritar, democrat si
permisiv, dp criteriul concentrarii puterii d decizie si d e"ercitare a autoritatii
')-ortman @ dimens d baza ale stilului d conducere sunt
consideratia
str initiativei
<cestea corespund celor 2 fctii princip p care tb sa le indeplin liderul: asig sinergiei d
mentinere si a sinergiei d eficienta
+)0)*o.ers si S)E)Seashore introduc inca 2 dimens:
capac liderului d a reliefa sarcina
sensibilitatea
%)E)%ieller deosebeste 2 stiluri d conducere dp criteriul directivitatii:
conducere directiva
conducere nondirectiva
<ceste stiluri implica 3 dimens:
rel
2
dintre conducator si mb grupului
tipul sarcinii
autoritatea cu care e investit statutul liderului
<bordat intr-o maniera manalitica, stilul d conduc, s evidentiaza $3 variabile ale
acestuia:
stilul d luare a deciziilor
capac profesionala a liderului
$G
orientarea prioritara spre interesele personale, cele ale colaboratorilor sau cele ale
organizatiei
increderea subalternilor in lider
tipul d sanctiuni sau stimulente folosite
gr d autonomie acordat subalternilor
gr perceput d adecvare a deciziilor
te.nici ! fol in activit d conducere sa
1amfir identif $0 fact-str ai stilului d conducere:
capac profesionala
e"igenta in munca
capac organizatorica
e"emplaritatea in munca
ajutorarea in activit
aprecierea muncii
receptivitatea fata d opiniile altora
stimularea sc.imbului d opinii
incurajarea discutiilot
centrarea p om
<bordarea sistemica a proc si fen !s d grup ofera o baza conceptual-metodologica
eficienta ptr analiza stilului d conducere <stfel e"ista 3 categ d variabile:
a) variabile care e"pr conditionarile e"terne si interne ale fen d conducere, respectiv
dimens fact determinati
b) var care descriu comportam d conducere al liderului, respectiv dimens fact
caracteristici
c) var care descriu efectele stilului d conduc asupra grupului ca intre, respectiv
dimens efectelor conducerii"
Model al leaders%ip(ului
$ $act det ai stilului d conducere:
a B"tragrupali
b >eferitori la sarcina
c %ntragrupali
<stfel:
Euterea pozitiei
%mp activit
-r d str-rare a sarcinii
)ompozitia grupului
Fraditia grupului
)ompetenta profesionala a liderului
Frasat temperamental-caracteriale ale liderului
2 $act caract ai stilului d conducere:
<utoritarismul
(irectivitatea
>el lider-mb
ii
=rientarea liderului in rap cu prob grupului
$I
Fe.nici personale d conducere a activit d grup
%" $act perceperii subv a stilului d conducere d catre mb grupului
Dtatutul sociometric al liderului
-r d incredere in lider
6.2!. Climatul s d grup: def, caract gen, fact determinanti ai climatului s.
)aract esentiale ale fen:
$ D remarca caract sintetic al climatului @ reprez o rezultanta a unui ansamblu d
fact int si e"t, obv si subv %)zitrom @ climatul !s : &o atitud colectiva a grupului fata d
totalit mediului profesional, atitud det d interact tuturor fact obv si subv care act la locul d
munca' (intre toti fact care act asupra grupului intr-o sit data, numai aceia care au
semnificatie ptr grupul in cauza indeplin rolul d fact det ai climatului !s ,act neutri nu
intra in ac categ, desi pot avea un caract activ, infl unele aspecte ale vietii d grup
&" 'elativa stabilit si independ a climatului (s in rap cu fact care l#au generat
<titudinea reprez tendinta dobandita si relativ stabila a unui sub d a reactiona la o situatie
data
3 )limatul !s are un caracter generalizat la niv grupului respectiv, c.iar dc
atitud unora dintre mb fata d unele aspecte ale vietii d grup poate fi diferita <stfel
climatul e def mai degraba ca o &dispozitie' sau o &stare !ca colectiva' decat ca o &atitud
colectiva'
Climatul s : niv superior d integrare a fact interni si e"t, obv si subv care au semnif ptr
grup si care genereaza o dispozitie !ca relativ stabila si generalizata la niv mb grupului
%act care contribuie la formarea climatului pot fi:
,izico-materiali: cond fiz si materiale in care grupul isi desfas activit
Dociali: cadrele soc gen, caract sist ec, pol sau juridice care au impact asupra
grupului ca intreg
Nsoc: rezultati din interactiunea mb grupului sau dintre acestia si alte pers sau
grupuri din e"t
Nci: caract !individ ale mb manifestate in conte"tul vietii si activit d grup
%n toate cazurile e necesar ca ac fact sa capete semnificatie ptr viata d grup ptr a deveni
fact generativi ai climatului Fotodata tb sa e"iste circumstante relativ stabilizate p
fondul carora sa s dezv un an climat !s
%act det ai climatului s @ str-rati in G dimens:
a) dimens soc#af contine fact care s ref la:
rel d simpatie, antipatie sau indiferenta dintre mb grupului
e"istenta subgrupurilor
gr d acceptare/inacceptare af a liderului
adeziunea af a mb fata d grup ca intreg
b) dimens motivational#atitudinala
tipul d atitud interpers
atitud fata d grup si fata d activit desfasurata
gr d congruenta a intereselor si tb
lor
mb grupului
gr d satisfactie/insatisfactie etc
c) dimens cogntv#axiologica
$L
comunic interpers
gr d cunoastere interpers
gr d convergenta si compatibilitate a opiniilor, convingerilor si conceptiilor
tematice ale mb
gr d elab si modul d fctnare a normelor d grup
niv d constituire a traditiilor si modelelor comportam-atitud
d) dimens instrumental#executiva
nat rel fctnale dintre mb
modul d ierar.izare a fct in grup
gr d coparticipare la realiz sarcinii
spatiul d initiativa si afirmare pers in pl profes
stilul d conducere si competenta liderului formal
cond obv in care s desfas activit
coordonarea e"terna a grupului p linia realiz sarcinii
gr d &incarcare' a mb
conflictele intra si intergrupale generate d conte"tul activit grupului
e) dimens structurala
varsta medie a mb
gr d omogenitate
rap numeric dintre barb si femei
f) dimens proiectiv#anticipativa
perspectivele soc si profes ale grupului
e"istena unor stari d incertitudine privind sit viitoare a organizatiei sau
grupului
anticiparea rez ce pot fi obtinute intr-un conte"t problematic
unit d vointa a mb in rap cu obv urmarite
6.2#. Conflictele d grup: def si caract gen, clasif, rel dintre starea conflictuala si
celelalte fen s d grup (climatul si performanta). (nu sunt sigura)
Conflict : forma d opozitie dintre pers sau grupuri, derivata din incompatibilit reala sau
perceputa dintre scopurile, val, normele sau motivatiile partilor
Sit conflictuala : acel conte"t interpers, grupa, organizat sau soc-cult in care s produce
opozitia dintre 2 sau mm parti
)onflictele pot fi:
a) constructive @ conduc in final la clarificari, la elim unor disfctnalitati d
cunoastere, comunic sau interpretare
b) distructive @ at cand e"ista incompatibilitati ireductibile intre parti, sau nu e"ista
conditii obv sau subv ptr gasirea unor solutii d compromis, ceea c conduce la
escaladarea conflictului, precum si la deteriorarea climatului !s si la crearea d noi
disfctnalitati si in final, la o posibila dezintegrare a grupului
)onflictele s pot desfas intre pers, intre pers si grup ca intreg, intre grupuri sau intre
organizatii si grupuri soc
Cauzele
conflicte d interes
$M
competitii ptr ocuparea diferitelor pozitii in cadrul grupulu, sau ptr obtinerea d noi
atributii sau privilegii statutare
disfctnalitati organizatorice sau te.nice
diferente semnif in pl cunoasterii unor aspecte legate d viata d grup
dificultati sau blocaje d comunicare intre parti
incompatibilitati personale d ordin temperamental, caracterial sau aptitudinal
actiuni, decizii sau infl inadecvate ale liderului
incompatibilitati in pl valorilor si convingerilor ideologice, politice, religioase sau
morale
)C%1<F ED%0=D=)%<C 5 eviden9iaz7 6n mod sintetic modul 6n care sunt percepu9i
membrii
5 determinat de ansamblul factorilor care au o importan97 fa97
de membrii
5 evalueaz7 modul 6n care sunt percepu9i 8i interpreta9i factori
semnificativi care ac9ioneaz7 asupra vie9ii de grup
<F1=D,B>< 5 aspecte tranzitorii ale climatului
1=><C 5 6ncrederea membrilor 6n perspectivele pe care grupul le ofer7 6n realizarea
perspectivelor personale
)=3,C%)F 5 stare de opozi9ie 6ntre grupuri, membri, lideri determinat7 de realitatea
real7 sau subiectiv7
5 opozi9ie centrat7 pe adversar
5 este pozitiv cQnd apar calific7ri 6n cadrul grupului
D%F2<4%B )=3,C%)F2<CP 5 situa9ie de grup 6n care apare opozi9ia 6ns7 aceasta se
afl7 6n stare latent7
BE%D=( )=3,C%)F2<C 5 manier7 particular7 6n care situa9ia conflictual7 se
manifest7
)<2SBCB )=3,C%)F2C2% 5 opozi9ia de interese
5 competi9ie pentru ocuparea unei pozi9ii
5 insuficienta coordonare a activit79ilor grupului
5 incompatibilitatea 6ntre cei 2 lideri (obiectiv 8i
subiectiv)
5 perspectiva incert7 privind evolu9ia grupului
20