1.

Notiunea de dr funciar si al mediului

Dreptul funciar ramura distincta in sistemul national juridic ce cuprinde o totalitate de norme juridice
stabilite sau sanctionate de stat, care reglementeaza raporturi sociale de folosire a pamintului, conditiile si
mijloacele de productie, in scopul folosirii lui rationale, al imbogatirii solului, precum si al apararii drepturilor
si intereselor ale subiectilor relatiilor funciare.
Dreptul funciar ca ramura de drept distincta are obiectul sau de reglementare, principii si metode specifice,
precum si norme specifice cuprinse in izvoarele acestor ramuri.
Dreptul mediului acea ramur de drept care cuprinde normele juridice ce reglementeaz relaiile dintre
persoane n legtur cu folosirea, protecia, conservarea i dezvoltarea componentelor mediului.
2. dr funciar si al mediului ca ramura de drept autonoma
Dreptul mediului a aprut i s-a dezvoltat n funcie de nevoile de protecie a diferitelor elemente ale
mediului ameninate de dezvoltarea i diversificarea industriei, de extinderea urbanizrii i modernizarea
profund n toate sferele vieii sociale, de dezvoltarea agriculturii i a transporturilor, nmulirea surselor de
poluare i sporirea gradului de nocivitate i persisten a acestora.
Importana deosebit ce se acord soluionrii problemelor de mediu a impus o legislaie distinct care
treptat s-a constituit ntr-un subsistem juridic propriu, pentru desemnarea cruia, n literatura de specialitate se
folosesc diferite denumiri ca: dreptul mediului nconjurtor", dreptul proteciei naturii i mediului", dreptul
ecologic", dreptul ambiental", dreptul mediului", etc.
Dreptul funciar are obiectul, metodele i izvoarele sale de reglementare normativ (Codul funciar etc.), ceea
ce permite delimitarea acestuia de alte ramuri de drept. Cu toate acestea, dreptul funciar nu funcioneaz n
stare pur. ntr-un fel sau altul, normele dreptului funciar coreleaz cu normele altor ramuri de drept ale
sistemului de drept al RM.
Prin continutul sau, dr funciar si al mediului a contribuit la ameliorarea situatiilor ce se produc destul de des
in societate si anume la impactele negative ce au loc in mediul ambiant, precum si la protejarea regnului animal,
solului, conditiilor climaterice societatea a devenit mult mai receptive si constienta de gravitatea problemelor
ecologice si de interesul general pe care-l implica in raporturile juridice legate de protective, conservare si care
sunt reglementate de legislatia in vigoare. Scopul principal e protectia, conservarea si lupta impotriva degradarii
mediului si ameliorarea calitatii vietii, precum si procesul de sanctionare a subiectilor, rapoartelor de drept
funciar si al mediului.
3. obiectul dr funciar si al mediului
Obiectul de reglementare al Dreptului funciar este complex , ceea ce impune o anumit sistematizarea
normelor sale juridice. Normele juridice care formeaz ramura dreptului funciar se pot clasifica, dup obiectul
lor de reglementare, n mai multe categorii, astfel :
norme juridice care reglementeaz formele proprietii asupra terenurilor i regimul lor juridic ;
norme care reglementeaz folosirea, protecia li ameliorarea terenurilor ;
norme juridice care reglementeaz modul de exploatare a terenurilor;
norme care reglementeaz sistemul de eviden i publicitate imobiliar.
Obiect de reglementare a Dreptului mediului relaiile sociale ce apar ntre persoane fizice sau juridice n
legtur cu folosirea, conservarea, dezvoltarea i protecia factorilor de mediu.
Pot fi distinse patru grupe de relaii sociale ce constituie obiectul de reglementare a Dreptului mediului:
relaii legate de folosirea raional a componentelor mediului;
relaii privitor la conservarea factorilor de mediu;
relaii privitor la dezvoltarea factorilor de mediu; relaii privitor la protecia factorilor de mediu
4. izvoarele principale de dr funciar si al mediului
Izvor de drept este forma n care se materializeaz i se conin norme de drept. n diferite sisteme de drept pot
exista urmtoarele izvoare de drept:
1) obiceiul juridic/uzana;
2) actul normativ;
3) precedentul juridic (Marea Britanie, SUA, Canada, Australia etc.);
4) practica judiciar;
5) contractul;
6) principiile generale;
7) ideile i doctrinele juridice (expuse n literatura de specialitate);
8) textele religioase (n statele musulmane);
9) bunele moravuri.
n RM izvorul de drept principal este actul normativ. Act normativ este izvorul de drept, adoptat sau aprobat
i emis de ctre autoritile publice competente n modul stabilit de lege i n limitele competenei lor.
In legislaia funciar, Codul funciar mpreun cu Constituia reprezint cel mai important act normativ ce
reglementeaz relaiile funciare n Republica Moldova. Emiterea altor acte legis-lative este condiionat de
corespunderea acestora cu Codul funciar. Codul funciar, dup structura sa, este compus din 16 capitole care
cuprind 102 articole. Codul funciar si Constitutia sunt cele mai importante acte normative ce reglementeaza
relatiile funciare din stat. Codul funciar contine norme care reglementeaza urmatoarele aspecte ale relatiilor
funciare ; privind componenta fondului funciar ce se compune din categorii de teren :cu destinatie agricola ; din
intravilanul localitatii ; destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor ; destinate ocrotirii naturii,
sanatatii, activitatii recreative, terenurile de valoare istorico-culturala, terenurile zonelor suburbane si ale
zonelor verzi, ale fondului silvic, ale fondului apelor, ale fondului de rezerva ; proprietetea(publica, privata)
asupra terenurilor ; protectia ecologica asupra terenurilor; inregistrarea de stat asupra terenurilor si a dreptului
de proprietate asupra lor in Registrul Bunurilor Imobile al cadastrului territorial; norme ce stabilesc
componenta organelor de stat, care aucompetenta aplicarii si executarii fondului funciar.
Legea privind fondul ariilor naturle protejate de stat(rezervatii, biosfera);
Legea privind pretul normativ si modul de vinzare-cumprare a terenurilor;
Legea exproprierii pentru cauz de utilitate public;
Legea privind arenda in agricultura;
Regulamentul privind atribuirea terenurilor.

5. izvoarele derivate de dr funciar si al mediului
6. metodele dr funciar si al mediului
Metodele dreptului funciar:
1. metoda imperative-obligatorie (administrativ), bazat pe putere i subordonare (ceea ce ine de
domeniul public);prezinta interdictii, precum si de a oblige persoanele sa respecte legislatia in vigoare
privind protectia mediului inconjurator.
2. metoda dispozitivaa, care prezinta cum ar trebui sa se comporte cetatenii, si care are drept scop
stabilirea unor limite de comportament al participantilor rapoartelor juridice de drept funciar si al
mediului.

7. Principiile dr funciar si al mediului
La baza structurii i coninutului dreptului funciar ca ramur de drept stau anumite principii ca noiuni
temeinice, proprii dreptului n ansamblu i dreptului funciar ca ramur aparte.
Principiile dreptului mediului sunt acele reguli eseniale, de maxim aplicabilitate, care stau la baza ramurii
de drept.
Principiile dreptului funciar snt:
1) Diversitatea i egalitatea juridic a tipurilor i formelor de proprietate asupra pmntului.
2) Circuitul terenurilor ca obiect de dispunere.
3) Folosirea raional a pmnturilor.
4) Gospodrirea de sine stttor a terenurilor conform destinaiei lor.
5) Egalitatea subiecilor privind folosirea pmntului.
6) Administrarea de stat a fondului funciar.
7) Rspunderea juridic pentru nclcarea legislaiei funciare.

Principiile i elementele strategice ce stau la baza reglementrii juridice privind protecia mediului i a
activitilor practice consacrate asigurrii unei dezvoltri durabile sunt:
principiul integrrii politicii de mediu n celelalte politici sectoriale;
principiul precauiei n luarea deciziei;
principiul aciunii preventive;
principiul reinerii poluanilor la surs;
principiul poluatorul pltete";
principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
utilizarea durabil a resurselor naturale;
informarea i participarea publicului la luarea deciziilor, precum i accesul la justiie n probleme de mediu;
dezvoltarea colaborrii internaionale pentru protecia mediului.

8. Procesul de creare a normelor de dr funciar si al mediului
Normele dreptului funciar n condiiile economiei de pia au devenit mai complexe, cu un coninut mai
variat, n msura n care, acestea reglementeaz nu doar relaiile ce in de terenuri, dar i a celor ce in de alte
bunuri imobile, amplasate pe teren i, nu doar a celor cu caracter organizatoric, administrative, dar i a celor cu
caracter patrimonial. n asemenea circumstane este important esena normei de drept, care a servit drept temei
pentru apariia raportului de drept funciar. Pentru aceasta este necesar de a clarifica modul n care sunt
formulate normele de drept funciar, care este structura lor. Normele de drept funciar au structura lor intern,
prile lor componente, legate ntre ele cu un anumit coninut logic. Structura normelor de drept funciar:
1) ipoteza, include n sine descrierea condiiilor de aciune a normei de drept, adic circumstanele,
starea de fapt i/sau premisele necesare la aplicarea normei de drept respective, cum ar fi, de pild, faptul c
persoana trebuie s fie cetean al RM, persoan juridic autohton n cazul cumprrii terenurilor cu destinaie
agricol;
2) dispoziia, care arat cum trebuie s fie comportamentul participanilor raportului funciar n cazul
circumstanelor, strii de fapt prevzute de ipotez. De pild, dac persoana este cetean al RM sau persoan
juridic autohton, atunci ei au dreptul s cumpere terenuri cu destinaie agricol n RM;
3) sanciunea - parte component a normei de drept. nclcarea drepturilor i obligaiilor ce se conin n
ipotezele i dispoziiile normelor de drept n mod iminent atrage dup sine aplicarea msurilor de rspundere
juridic. Dreptul, legalitatea i ordinea de drept fr rspundere juridic ar fi o total ficiune. Sanciunea este o
consecin a nclcrii legii, ordinii de drept i bunelor moravuri. Sanciunea reprezint msura i forma
rspunderii juridice care este aplicat fa de persoanele care au nclcat sau nu au respectat prevederile Codului
funciar i altor acte normative, expuse sub form de ipotez sau dispoziie. Articolele din Codul funciar nu
conin sanciuni concrete pentru nclcarea reglementrilor lui. n schimb, Codul funciar conine norme de
blanchet care fac trimitere la msurile de rspundere juridic i, respectiv, sanciunile, stabilite de legislaia
civil, administrativ, penal. Sanciune nu e doar o pedeapsa,ci si obligaia persoanei vinovate de a compensa
daunele cauzate fondului funciar, terelor persoane, de a nltura obstacolele care mpiedic vecinii sau alte
persoane s beneficieze de terenurile ce le aparin cu drept de proprietate sau cu drept de folosin.
9. Evolutia principiilor generale ale dr funciar si al mediului
Dr funciar si al Mediului isi datoreaza existenta evolutiei sale extrem de rapida prin faptul preocuparilor atit
a societatii, cit si a oamenilor privind ocrotirea mediului, conservarea resurselor naturale, conditii esentiale
preexistentei omului pe Terra. Intr-adevar a 3-a generatie a drepturilor omului a ingaduit recunoasterea ca drept
fundamental al fiecarei finite umane dreptul la un mediu sanatos, dind expresia unor noi conceptii asupra
existentei raporturilor individuale sau complexe, in contextual social, in care ne aflam. Principiile dr funciar si
al mediului reflecta in evolutia lor din ultimii ani si care isi gasesc o expresie originala in prevederile legislatiei
in vigoare, pe de o parte asezarea omului in centrul preocuparilor privind protectia mediului, iar pe de alta parte
internationalizarea politicilor legislative si a jurisprudentei din domeniul dat privind protectia mediului, care are
o importanta privita prin prisma dr-lor generale ale omului, care constituie o conditie de baza privind protectia
mediului incojurator. Dr la un mediu sanatos se are in vedere conservarea resurselor natural, precum si
prevenirea impactului asupra lor. Statul actioneaza in baza de aparator, aplicind sanctiunile legislatiei in
vigoare.

10. Principiile si normele specifice dr funciar si al mediului
Administrarii terenurilor in calitate de obiect al naturii;
Corelarii intereselor publice si intereselor private in procesul valorificarii si gestionarii terenurilor, avind
in vedere necesitatea asigurarii dr-lui omului la un mediu sanatos;
Egalitatii juridice a dr-lui de proprietate publica si private asupra terenurilor;
Asigurarii folosirii rationale si a protectiei terenurilor;
Folosirii terenurilor conform destinatiei special ale acestora;
Stabilirii dr-lor asupra terenurilor, garantarea acestora si asigurarea apararii dr-lor pers.fiz/jur asupra
terenurilor.
Principiile de baza ale protectiei mediului:
Prioritatea scopurilor si activitatea de protective al mediului in cadrul realizarii intereselor de ordin
economic si social-uman ale populatiei pt present si viitor;
Responsabilitatea tuturor pers fiz/jur pt prejudicial cauzat mediului.
Proiectarea, amplasarea si punerea in functiune a obiectivelor sociale, economice, precum si
realizarea programelor si activitatilor ce presupun schimbari in domeniul protectiei mediului
inconjurator.
Folosirea cu plata a solului, apei si a padurilor in scopurile economice si sociale umane, conform
legislatiei in vigoare.
Constientizarea populatiei asupra necesitatitii de a stabili relatii eficiente si armonioase intre om si
mediu, precum si de a lua masuri pt prevenirea pericolului pt biosfera si sanatatea omului.
Respectarea tratatelor si acordurilor international ce au fost ratificate de Parlament, precum si
coordonarea legislatiei RM cu prevenire la protectia mediului, privind principiile legislative in acest
domeniu ale statelor vecine, ale comunitatilor europene si mondiale.

11. Principiile fundamentale ale armonizarii protectiei mediului si dezvoltarii durabile
Principiile enuntate in Declaratia de la Rio din 1992 :
1. Dreptul omului la un mediu sanatos. Omul este in centrul preocuparilor privitoare la dezvoltarea
durabila a mediului, avind drept scop ca fiecare cetatean are dreptul la o viata sanatoasa si productiva in
armonie cu natura. Principiul include obligatia generala de a proteja mediul si resursele natural, care in urma
impactului au de suferit, si obligatia de a proteja mediul pt generatiile viitoare si a conserva resursele naturale.
2. Necesitatea de concentrare si dezvoltare a protectiei mediului, unde putem remarca 4 consecinte :
Integrarea sistemica a mediului in toate politicile de sector.
Eliminarea saraciei care e o conditie indispensabila a dezvoltarii durabile si de armonizare a
mediului.
Necesitatea eliminarii sau a reducerii modurilor de productie si de consum necesare omului.
Necesitatea asocierii la politicile viitoare a noilor factori de dezvoltare durabila si armonizare a
protectiei mediului.
3. Principiul poluatorul plateste, presupune obligatia persoanei fizice/juridice, precum si obligatia
international si nationala cu mecanismele aferente ce se angajeaza sa identifice persoanele ce au un impact
negative asupra mediului.
4. Principiul bunei conduite ecologice, ce pun in aplicare problemele transfrontiere si comertul
international ce au drept scop implimentarea activitatilot poluante.
5. Mediul si dezvoltarea sa durabila sunt indisolubil legate de solidaritatea si de democratia participantilor.
6. Principiul prevenirii, adica evitarea oricaror atingeri si prejudicii aduse mediului.
7. Principiul precauiei. Tehnica si stiinta de admitere a incertitudinei sau ignorantei ca element al stadiului
de dezvoltare durabila a stiintei.
Pr uden n compor t ament f a de r i s cur i l e nc necunos cut e s au incomplet cunoscute.
Principiul const n luarea deciziilor cu precauie ct privete aciunile care nu sunt complet stpnite, de
pild, moratoriul nuclear sau luarea unor msuri juridice de precauie pentru a limita efectele
duntoare. n acest sens putem lua n consideraie i multele preocupri, la nivel mondial, privind
gestionarea riscurilor legate de dezvoltarea biotehnologiei,

12. Corelatia dr funciar si al mediului cu alte ramuri de drept
Sistemul dreptului funciar ca disciplina de studiu cuprinde partea generala si partea speciala. ParTea generala
contine notiuni si categorii de fond, obiectul si metoda dreptului funciar, particularitatile raporturilor juridice
funciare, izvoarele, reglementarile juridice s.a. Partea speciala a dreptului funciar cuprinde regimul juridic al
categoriilor de terenuri. Institutiile acestei parti contin norme juridice concrete, ce reglementeaza raporturi
funciare omogene.
Dreptul Fuciar are si sistem ca ramura de drept si ca ramura de stiinta. Acestea se afla intr-o strinsa legatura,
dar se deosebesc prin cercul problemelor abordate, stiinta dreptului funciar fiind cu mult mai larga ca ramura
dreptului funciar. Fiind o parte componenta a sistemului national de drept, dreptul funciar se afla in strinsa
corelatie cu alte ramuri ale dreptului. Schimbarile esentiale care au loc in raporturile funciare in legatura cu
demonopolizarea proprietatii de stat asupra pamintului au influentat nu numai metodele si principiile dreptului
funciar, dar si corelatia lui cu alte ramuri de drept.
In etapa actuala, dreptul funciar se afla in legatura organica cu dreptul Constitutional. Normele
constitutionale privind proprietatea, economia de piata, diversitatea formelor de gospodarire si apararea
drepturilor si intereselor proprietarilor constituie baza legislativa a dreptului funciar.
Administrarea de stat a fondului funciar, raspunderea administrativa a persoanelor vinovate de incalcarea
legislatiei funciare dovedesc existenta legaturii dreptului funciar cu dreptul administrativ.
O mare importanta are, de asemenea, legatura dreptului funciar cu dreptul civil. Relatiile de proprietate,
drepturile patrimoniale, apararea juridica a drepturilor funciare sint numai unele din punctele de tangenta ale
dreptului funciar cu dreptul civil. Avind in vedere ca in etapa actuala legislatia permite vinzarea-cumpararea
pamintului, precum si alte actiuni, posibilitatea de aplicare a normelor dreptului civil privind relatiile funciare
se extinde considerabil.
Fara folosirea pamintului este imposibila folosirea celorlalte obiecte si resurse naturale. Prin urmare,
corelatia dreptului funciar cu ramurile ecologice de drept - dreptul apelor, dreptul silvic, dreptul subsolului
s.a.m.d. - este conditionata de faptut ca pamintul, ca o parte a mediului natural, a biosferei, este locul de
amplasament al tuturor obiectelor naturale.
O strns corelare se manifest ntre dreptul funciar i dreptul ecologic (dreptul cetenilor la un mediu
ambiant sntos; cerinele ecologice la amplasarea, proiectarea, construirea, darea n exploatare i exploatarea
ntreprinderilor, altor edificii i obiecte; controlul ecologic etc.), dreptul fiscal, normele cruia stabilesc cotele,
modul de achitare i percepere a impozitului pe bunurile imobile, inclusiv a impozitului funciar, dreptul penal,
normele cruia stabilesc rspunderea penal pentru nclcarea dreptului de proprietate, pentru ocuparea, fr
drept, a unui bun imobil strin, inclusiv a terenurilor, precum i pentru antaj, escrocherie, distrugerea sau
deteriorarea intenionat a bunurilor, corupere pasiv, corupere activ, abuzul de putere sau abuzul de serviciu,
excesul de putere sau depirea atribuiilor de serviciu, refuzul de a ndeplini legea, falsul n actele publice i
alte componene de infraciune din Codul penal, aplicabile i n cazul nclcrii sau nerespectrii legislaiei
funciare.
13. Relatiile funciare si raporturile juridice funciare
Functiile pamintului sunt diverse. In agricultura si silvicultura pamintul e principalul mijloc de productie.
Pentru industrie, transport, construcii, terenurile sunt spatiu, suprafata, teren de amplasare a cladirilor.
Indeplinirea acestor functii genereaza aparitia si existenta raporturilor funciare, exprimate in relatii sociale ce
apar la atribuirea, folosirea, retragerea si protectia terenurilor de pamint.
Reiesind din aceea ca pamintul ca principalul mijloc de productie si conditia principala pentru satisfacerea
cerintilor materiale a societatii, se afla in legatura cu celealte componente ale naturii si rezulta ca raporturile
funciare interactioneaza cu cele silvice, acvatice si trebuie sa stabilim ca raporturile funciare au caracter
prioritar fata de celelalte grupuri de raporturi sociale din domeniul folosirii obiectelor naturale.
Astazi in conditiile efectuarii reformei agrare si a celei funciare, caracterul raporturilor juridice funciare se
schimba radical. Trecerea de la nationalizarea la privatizarea pamintului, infaptuirea demonopolizarii
proprietatii de stat asupra pamintului confirma aparitia si existenta unor noi particularitati ale raporturilor
funciare.
Dupa stabilirea noilor forme de proprietate asupra pamintului, raporturile funciare au dobindit caracter
patrimonial. Pamintul e obiect al raporturilor de vinzare-cumparare, gajare, arenda, donare, mostenire etc. deci
terenurile sunt bunuri imobile si se incadreaza in circuitul de piata(economic si civil).
Pe de alta parte nu toate raporturile sociale, care au ca obiect pamintul sunt raporturi funciare( ex. cele ce apar
in procesul platii pentru folosirea pamitului, al stabilirii si perceperii impozitului funciar, au ca obiect pamintul,
dar nu sunt de ordin funciar.
Raporturile funciare reglementate de normele dreptului funciar devin raporturi juridice funciare( Constitutia
RM, normele Codului Funciar s.a acte normative emise conform legislatiei in vigoare).
Relatiile din sfera folosirii si protectiei altor bogatii naturale, subsol, paduri, ape, regnul animal si vegetal, aerul
sunt reglementate prin legislatie speciala(ex. Codul apelor).
Subiectii raportului funciar se numesc detinatorii de terenuri.
Obiecte sunt sectoare de teren, cotele de teren si dreptul asupra lor.
Raporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :
A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor :
de proprietate funciara ; din domeniul administrarii de stat al pamintului ; de protectie a pamintului.
B. Dupa categorii de terenuri :
cu destinatie agricola ; cu destinatie industriala ; extravilanul localitatilor ; intravilanul localitatilor.
Raporturile financiare care apar in procesul posesiunii si folosirii a terenurilor de pamint si a drepturilor asupra
lor, constituie obiectul de reglementare a dreptului funciar.
14. Notiunea si clasificarea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Dreptul de proprietate e dreptul persoanelor fizice/juridice, al statului, al unitatilor administrative-teritoriale
asupra unor bunuri mobile sau immobile, exercitind asupra lor atributele de posesie, folosinta si dispozitie, in
mod exclusive si perpetuu prin putere proprie si interes propriu.
Dr de proprietate e considerat cela mai complet drept real, fdk intruneste in miinele proprietarului toate
atributele acestui drept si anume dr de posesiune, folosinta si dispozitie. Este un drept subiectiv , ce face parte
din categoria dr-lor absolute, fiind recunoscut titularilor sai in raport cu altii care sunt obligati sa nu faca nimic
de natura a-l incalca. Caracterul exclusiv al dr-lui de proprietate ii permite titularilor sa faca singuri ce doresc
cu bunul sau.
Drepturile subiectelor raportului juridic in functie de continut pot fi : patrimoniale ;nepatrimoniale.
Cele patrimoniale ce alcatuiesc continutul patrimoniului sunt grupate in doua :
drepturi reale ; (drepturi subiective patrimoniale care confera titularului lor determinat posibilitatea
executarii directe si nemijlocite a prerogativelor prevazute de lege fara a fi necesara interventia altui subiect.
Orice alta persoana este obligata de a nu face nimic, de a se abtine de la orice actiune prin care ara duce o
atingere exercitiului liber si deplin al acestor drepturi)
drepturi de creanta. ( dr patrimonial, in al carui temei, creditorul poate pretinde de la debitor o conduita
ce poate consta din prestatia de a da, a face, a nu face ceva in favoarea sa.)
Cadrul legal al R.M. stabileste ca dr. de proprietate are 2 forme: publica si private. Proprietatea publica e de
2 feluri : proprietate de stat si propr unitatilor administrativ-teritoriale. Acestea se divizeaza inca in 2 categorii :
terenuri proprietate publica din domeniul privat si terenurile proprietate publica din domeniul public. Terenurile
propr publica din domeniul privat, terenurile aflate in propr privata a cetatenilor si persoanelor juridice nu sunt
excluse din circuitul civil al terenurilor, ele pot fi vindute, cumparate, schimbate, depuse in calitate de aport la
capitalul social al societatilot comerciale. Terenurule propr publica din domeniul privat pot fi privatizate de
catre pers fizice/juridice private.
Terenurile propr publica din domeniul public sunt propr exclusiva a statului sau a unitatii administrativ-
teritoriala. Acestea sunt excluse din circuitul civil. Din acestea fac parte terenurile care prin natura lor sunt de
uz sau de interes public. Terenurile domeniului public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Dr de
propr publica asupra terenurilor nu se stinge prin neuz si nu pot fi dobindite prin uzucapiune.

15. Dreptul de proprietate asupra terenurilor, obiectele si subiectele
Dr de proprietate e un dr. fundamental, care e in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 17 orice
persoana are dr. la proprietate atit singura cit si in asociere cu altii, nimeni nu poate fi lipsit arbitrar de
proprietatea sa. Practica Curtii Constitutionale prin proprietate se intelege dr. de proprietate a PF si PJ,
statului sau UAT, asupra unor bunuri imobile sau mobile(cu posesia, folosinta si dispozitia), in mod exclusiv si
perpetuu, prin putere si interes propriu, in conditiile legii.
Doctrina analizeaza proprietatea ca pe o categorie economico-juridica.
I - Reglementarea juridica a raporturilor de proprietate se face cu anumite norme care stabilesc posibilitatea sau
imposibilitatea de apartenenta a bunurilor materiale a anumitor persoane
II Determina limitele si modul de comportare a posesorilor de bunuri materiale, adica atributiile lor.
III Includ instrumentele juridice de protectie a starii de insusire, de antrenare a altor persoane.
Dr. proprietatii asupra pamintului cuprinde :
institutia de drept ale carui norme sunt fixate in Constitutia R.M., Codul Civil, Codul Funciar ;
raporturi de proprietate in care in afara de proprietar sunt si alte subiecte purtatoare de drepturi si
obligatii funciare(organele de reglementare a regimului proprietatii funciare si de tinere a Cadastrului Funciar
de Stat) ;
atributiile subiective ale proprietarilor funciari, astfel proprietarii pot face actiuni de a lucra terenul
desinestatator, de a face lucrari de ameliorare, ce ar impiedica la cauzarea prejudiciului terenului ; au dr. la
revendicare, despagubiri
actiunea juridica care genereaza raporturi intre proprietari sau alte subiecte de drept.
Dreptul de proprietate asupra pamintului poate fi privit :
Sens obiectiv institutie de drept ale carui norme reglementeaza dr. de proprietate funciara ca stare de
apartenenta a loturilor de teren.
Sens subiectiv este posibilitatea oferita proprietarului in vederea posesiei, folosintei si dispunerii de
terenul ce-i apartine cu putere proprie si in interes propriu, prin actiuni ce nu contravin legislatiei si nu lezeaza
interesele legitime ale altor persoane.

16. Continutul dreptului de proprietate funciara
Posesia este mijlocul indispensabil al fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul adica utilitatea economica
a proprietatii sale. Unii autori considera ca posesia nu poate fi separata de folosinta, deoarece pentru a folosi un
bun este necesar mai intii sa se afle in posesia lui. Spre deosebire de posesia unor bunuri obisnuite pe care
proprietarul le poate avea si stramuta in alt loc, posesia terenului poarta un caracter conditional, deoarece
stapinirea lui e limitata.Posesia terenului e realizata prin transmiterea in natura a proiectelor de organizare a
teritoriului si prin confirmarea hotarelor loturilor, prin instalarea bornelor.
Folosinta posibilitatea proprietarului de a beneficia de calitatile utile ale bunului in scopul satisfacerii
necesitatilor sale materiale si culturale. Folosinta ofera proprietarului dr. de a intrebuinta bunul pe acesta il
produce. Este posibilitatea admisa de lege privind exploatarea economica a terenului, folosirea calitatilor sale
utile si exploatarea economica a terenului, folosirea calitatilor sale utile si exploatarea lui in scopul obtinerii
productiei agricole.
Acest atribut are 2 forme de baza :
dr. proprietarului de a folosi terenul agricol ;
in forma gospodaririi libere a terenului, proprietarul are dreptul sa efectuieze lucrari de ameliorare,
constructia sistemelor de irigare si a constructiilor auxiliare.
Dispozitia posibilitatea admisa de lege de a determina soarta juridica a acestui teren.
Ca atribut al proprietatii funciare poate sa se manifeste sub mai multe forme :
modificarea starii de fapt a loturilor de teren, ceea ce atrage dupa sine schimbarea statutului juridic ;
modificarea regimului juridic al terenului ;
modificarea componentei proprietatii funciare (exp. Atribuirii terenului in arenda, folosinta funciara, retragerea
terenului de la proprietari pentru necesitati de stat si sociale, procesul de schimb a terenurilor inter proprietarii
funciari).
Structura dr. de proprietate funciara :
Obiectul terenuri aflate in stadiul de trecere in proprietate; cele care au trecut in proprietate.
Subiecti sunt proprietari de terenuri funciari recunoscuti in modul stabilit de lege, cum ar fi :
autoritatile publice locale, PJ si PF.
Continutul - dr. proprietarului privind posesia, folosinta si dispozitia suprafetei de teren aflata in
proprietate.

17. Dreptul de proprietate publica asupra terenurilor
Proprietatea publica asupra terenurilor :
de interes national, apartine statului(pr. publica) ;
de interes local - apartine satului, comunei, orasului municipiului sau raionului si UTAG.
Aceasta delimitare a terenului proprietate publica, are scopul protectia si folosirea eficienta a terenului in
interesul detinatorului si se face prin actiuni de identificare a hotarelor lor. Exercitarea lucrarilor de identificare
a terenurilor proprietate publica e asigurata de Agentia Nationala Cadastru, Resurse funciare si geodezie, iar
inregistrarea acestora se face dupa legislatia cadastrala in vigoare.
Terenurile pr. publica : terenuri cu destinatie agricola din lista unitatilor ale caror terenuri ramin in
proprietatea statului ; terenul fondului silvic, pr. publica a statului ; ternul fondului apelor ; terenurilor zonelor
sanitare ; terenurile aferente constructiilor, unitatilor si organizatiilor de stat ; terenurile pentru ocrotirea naturii,
sanatatii, activitatii recreative ; terenuri pentru trupele de graniceri si MAI.
Terenurile proprietate publica a UAT o parte a terenurilor pr. publica ce apartin UAT, dr. de posesie,
folosinta, dispozitie asupra carora e de competenta autoritatilor adm.publ.loc.
Aceste terenuri proprietate publica a UAT : terenuri impadurite ; fisii forestiere pentru retinerea apei si masurile
antierozionale ; teren destinat transporturilor, conductelor, telecomunicatiilor, folosite pentru necesitatile
industriale ale localitatii ; aferente obiectivelor privatizarii sau pasibele, atit si cele aferente constructiilor
nefinisate si obiectivele din fondul de imobil, nelocuibile, date in arenda ; date in arenta intreprinderilor
privatizate ; aferente obiectivelor de menire social-culturala, de uz public(piete, strazi).
Proprietatea publica a UAT este imprescriptibila. Ea nu poate fi supusa exproprierii si nu poate fi obiectul unor
garantii reale.

18. Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor
Constitutia garanteaza dreptul de pr. privata si a creantelor asupra statului, iar averea dobindita licit nu
poate fi confiscata.bDreptul de pr.privata apartine PF si PJ, statului sau unitatilor administrativ teritoriale,
asupra unor bunuri imobile sau mobile, exercitind asupra lor atributele dr. de proprietate exclusiv si perpetuu,
prin putere si interes propriu in conditiile legii. Proprietatea privata e alienabila (terenurile sunt in circuitul
civil), sesizabila (poate fi obiectul urmaririi din partea creditorilor), prescriptibila.
Titulari ai dr. de pr. privata pot fi PF , PJ, statul si UAT.
Legislatia prevede privatizarea si trecerea in proprietate privata :
A terenurilor cu destinatie agricola ;
A terenurilor destinate constructiilor ;
Persoanele fizice straine pot deveni proprietari de terenuri agricole prin mosteniri sau donatii. Aceasta
rezulta din Legea cu privire a preturilor pamintului care reglementeaza, in cazul in care cetatenii straini devin
proprietari de teren cu destinatie agricola, prin mostenire sau alte circumstante, ei au dreptul de a vinde acest
teren doar cetatenilor RM.
Pentru a fi subiecte ale raporturilor juridice civile PJ trebuie sa indeplineasca conditiile :
sa aiba organizare de sinestatatoare ;
un patrimoniu determinat cu privire la activitatile pe care le desfasoara ;
sa participe ca reclamant si pirit in instanta de judecata ;
raspundere si denumire proprie.

19. Dreptul de administrare directa a terenurilor
Dreptul de administrare este un drept real principal derivat din dreptul de proprietate publica, deoarece
originea si fundamentul acestuia o constituie proprietatea publica, de aceea cele doua drepturi reale se afla intr-
o strinsa unitate si interdependenta. Dreptul de admimstrare, desi este derivat din dreptul de proprietate publica,
este modalitatea juridica de exercitare in planul dreptului civil a insusi dreptului de proprietate publica. Pentru a
evidentia caracteristicile juridice ale dreptului de administrare, sint necesare unele precizari.
Terenul agricol atribuit intreprinderii agricole cu drept de administrare face parte din categoria bunurilor din
domeniul privat al statului si cel al unitatilor administrativ-teritoriale.. Dreptul real de administrarea terenurilor
este alienabil, prescriptibil si sesizabil,
Acest drept este inopozabil proprietarului, care este statul sau, dup caz, unitatea administrativ-teritorial,
ceea ce nseamn c acest drept poate fi retras sau revocat de autoritatea publica
.
Inopozabilitatea dreptului de
administrare fata de titularul dreptului de proprietate nu inseamna ca el ar putea fi incalcat de una dintre
autoritatile publice.
Subiecte ale dreptului de administrare economica asupra terenurilor sint intreprinderile de stat si cele
municipale. Obiectele sint bunurile transmise intreprinderii de catre fondator, in primul rind terenurile si alte
valori al caror cost este fixat in bilantul autonom al intreprinderii.
Dreptul de administrare economica asupra terenului, precum si asupra altor bunuri transmise de catre
fondator, ia nastere din ziua inregistrarii intreprinderii la Camera inregistrarii de Stat de pe linga Ministerul
Justitiei, deoarece din acest moment intreprinderea obtine statut de persoana juridica, devenind subiect
plenipotentiar al raporturilor de drept. Continutul juridic al dreptului real de administrare este alcatuit din
atributele de posesie, folosinta, dispozitie, insa intr-un volum mai restrins decit dreptul de proprietate.
Posesia este formata din doua elemente: corpus stapinirea materiala a bunului, si animis intentia sau
vointa titularului dreptului de a stapini bunul pentru sine si de a se comporta ca titular al dreptului real
respectiv.
Folosinta confera titularului dreptul de administrare, precum si posibilitatea de a utiliza terenul in scopul
realizarii obiectivului sau de activitate.
Dispozitia este alcatuit din dispozitia materiala si cea juridica. Intreprinderea de stat nu poate da in arenda
proprietatea fondatorului, nu poate sa participe cu bunurile sale la activitatea structurilor nestatale si sa
investeasca mijloace in alte state fara autorizatia proprietarului.

20. Dreptul de folosinta funciara
Dreptul de folosinta este acel drept real cu privire la unele terenuri agricole aflate in proprietatea comunelor,
oraselor si municipiilor, constituit in favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale.
Dreptul de folosinta prezinta urmatoarele trasaturi specifice:

este un drept real, opozabil tertilor, chiar si proprietarului, atita timp cit nu a intervenit o cauza legala
de stingere;
este un drept real intuitu personae pentru faptul ca se constituie numai in favoarea unor persoane
fizice, care au o calitate speciala;
e)este un drept inalienabil.
d) se constituie prin acte administrative individuale.
Dreptul de folosinta confera titularului sau doua atribute: posesia si folosinta.
Beneficiarul folosintei funciare detine terenul doar pentru a se considera titular al dreptului real de folosinta,
care consta in posibilitatea lui de a exploata terenul in scopul obtinerii de produse agricole. Acest drept real are
caracter temporar. El este afectat de un termen extinctiv incert. Astfel, dreptul real de folosinta inceteaza deplin
drept in cazul in care beneficiarul sau decedeaza.
Dreptul de folosinta mai poate inceta si cu titlu de sanctiune. Astfel, art. 29 din Codul funciar prevede ca toti
detinatorii de terenuri agricole, sint obligati sa asigure cultivarea acestora si protectia solului. Potrivit art. 25 din
aceeasi Lege, beneficiarii funciari care nu indeplinesc obligatiile aratate mai sus vor fi somati in scris de catre
autoritatea publica locala pentru executarea lor. Atunci cind nu dau curs acestei somatii, ei vor fi sanctionati
contraventional. In cazul in care beneficiarii funciari nu-si indeplinesc obligatiile in termenul stabilit (nu mai
mare de 2 ani) ei vor pierde dreptul de posesiune si de folosinta a terenului prin decizia instantei judecatoresti la
cererea proprietarului funciar.

21. Notiunea de circulatie juridica a terenurilor si modalitatile ei
Sintagma circulatia juridica a bunurilor are doua sensuri
57
: lata sensu desemneaza constituirea, modificarea,
transferul si stingerea oricaror drepturi subiective reale si de creanta -asupra unui bun; stricto sensu prin
circulatia juridica a bunurilor intelegem constituirea, transferul si, respectiv, dobindirea dreptului de proprietate,
a altor drepturi reale principale si a drepturilor reale accesorii.
Circulatia terenurilor reprezinta totalitatea tranzactiilor funciare, iar libera circulatie a terenurilor este acea
regula de drept potrivit careia terenurile aflate in circuitul civil pot fi instrainate si/sau dobindite liber, prin unul
dintre modurile prevazute de lege.
Circulatia juridica a terenurilor se realizeaza prin diferite modalitati de dobndire a dreptului de proprietate
si a altor drepturi reale asupra terenurilor: contractul translativ sau constitutiv de drepturi reale asupra
terenurilor; succesiunea legala; succesiunea testamentara; uzucapiunea si accesiunea; hotarirea judecatoreasca;
legea.
"Terenurile dobindite in proprietate privata se transmit prin mostenire, instrainarea prin acte juridice intre vii
se admite in stricta conformitate cu legislatia n vigoare". Terenurile pot fi dobindite nu numai in proprietate, ci
si cu alt titlu, pentru ca dreptul de proprietate privata asupra terenurilor poate fi dezmembrat, in conditiile
prevazute de lege, prin constituirea de drepturi reale principale derivate, la care trebuie sa adaugam dreptul de
folosinta funciara si faptul ca terenurile pot fi ipotecate, in scopul garantarii unor drepturi de creanta.
Referitor la instrainare, art. 14 din Codul funciar prevede ca terenurile din extravilan pot fi instrainate,
indiferent de intinderea suprafetei, prin acte juridice intre vii. Conditiile speciale de valabilitate a actului juridic
intre vii sint: forma autentica si instrainarea terenurilor cu exercitarea dreptului de preemtiune.
Forma autentica ceruta de lege pentru valabilitatea actului, de instrainare ntre vii a unor terenuri din
extravilan este un

element constitutiv, esential al actului, lipsa lui atragind intotdeauna, dupa cum am mai aratat,
nulitatea absoluta a acestuia. Forma autentica ceruta pentru valabilitatea acestor acte juridice inseamna, in
acelasi timp, incompatibilitate cu exprimarea implicita, cu manifestarea tacita a consimtamintului; aceasta
presupune, prin urmare, manifestarea expresa a vointei.
Cetatenii straini pot dobindi in proprietate terenuri agricole nu numai prin mostenire, dar si prin acte juridice
intre vii, cu exceptia vinzarii-cumpararii. Obligatiunea acestor persoane de a le instraina nu este pusa in anumite
limite de timp si nu este supusa vreunei sanctiuni.

22. Principalele instrumente juridice de achizitionare a terenurilor, vinzare-cumpararea terenurilor
Regimul juridic general al contractului de vinzare-cumparare este reglementat de Codul civil, Codul funciar
si, in special, Legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului .
Prin contractul de vinzare-cumparare, vinzatorul lotului de teren se obliga a transmite terenul, in modul stabilit
de lege, in proprietatea cumparatorului, iar cumparatorul se obliga, in forma stabilita de lege, a primi terenul si
a achita o anumita suma de bani prevazuta de contract.
In Republica Moldova pot fi vindute terenurile aflate in proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice,
precum si cele care apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale. Dreptul de vinzare-cumparare a
terenurilor apartine statului, unitatilor administrativ-teritoriale, precum si persoanelor fizice Si juridice
autohtone.
Inaintea incheierii tranzactiei, iau nastere drepturi si obligatiuni informationale, adica necesitatea obtinerii
datelor privind puritatea dreptului de proprietate al vinzatorului asupra lotului, este confirmat legal dreptul de
proprietate privind capacitatea juridica a partilor etc. Tranzactiile de vinzare-cumparare a terenurilor se
efectueaza prin metode:a) prin contract la pret normativ sau la pret liber; b) la licitatie. Daca la vinzarea-
cumpararea prin contract, la pret liber, importanta este manifestarea libera a vointei ambelor parti a vinzatorului
si a cumparatorului, apoi la licitatie determinanta este vointa cumparatorului cistigatorul licitatiei. Astfel,
vointa vinzatorului care a scos terenul la licitatie isi pierde valoarea juridica si acesta nu este in drept, unilateral,
de a modifica conditiile licitatiei si consecintele ei.
Procedura de vinzare-cumparare libera a terenurilor se complica atunci cind se vinde un sector din cadrul
suprafetei ce apartine mai multor proprietari, deoarece n aceste cazuri de dreptul preferential de cumparare
beneficiaza coproprietarii. Prin urmare, nerespectarea acestei norme atrage dupa sine nulitatea tranzactiei
invocata de oricare dintre coproprietari. Procedura de vinzare depinde si de faptul cine este vinzatorul. In cazul
in care vinzator este statul sau autoritatea publica locala, cumparatorul va depune o cerere de cumparare a
terenului la primaria municipiului, orasului, comunei sau, dupa caz, la organul imputernicit de Guvern. Aceasta
cerere va fi examinata in termen de o luna, fixindu-se pretul terenului si actiunile ce vor urma dupa incheierea
contractului de vinzare-cumparare.
Dat fiind ca terenul este un bun imobil, vinzarea lotului de teren, de regula, se efectueaza cu tot cu plantatiile
multianuale si alte bunuri imobiliare amplasate pe el. Pretul de vinzare se constituie din pretul terenului plus
pretul bunurilor imobiliare amplasate pe el.Una dintre conditiile de baza ale procedurii de vinzare-cumparare a
terenurilor este autentificarea notariala a contractului, a carui nerespectare atrage nulitatea acestuia. Incheierea
juridica a contractului de vinzare-cumparare a terenurilor poate sa nu coincida cu realizarea de fado a acestei
tranzactii. Autoritatea publica locala trece noul detinator in registrul cadastral al detinatorilor de teren in
termen de 10 zile din momentul incheierii contractului si-i elibereaza titlul de autentificare a dreptului
detinatorului.
Contractul de V-C e bilateral, fdk se inchiei intre 2 parti: proprietarul terenului si cumparatorul; este
sinalagmatic, fdk se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor; este solemn, trebuie sa fie incheiat in forma
autentica; e negociabil, fdk pot negocia pretul; e cu titlu oneros, fdk partile contractului urmaresc realizarea
unui interes patrimonial; e translativ de proprietate, se are in vedere trecerea terenului dintr-o proprietate in alta.

23. Schimbul de terenuri
Schimbul de terenuri este admis si in cazul terenurilor proprietate privata, care poate fi realizat numai pe cale
voluntara", adica prin contract de schimb, al carui regim juridic este reglementat de Codul civil. Schimbul este
un contract prin care partile isi dau respectiv cite un lucru.
Definitia este valabila, in mod egal, si in privinta contractului de schimb de terenuri, care este un contract
consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros si comutativ, translativ de proprietate. In contractul de schimb, ambele
parti au calitatea de vinzator, precum si pe cea de cumparator, cheltuielile fiind suportate, in mod egal, de catre
ambii copermutanti.
Schimbul de terenuri se poate efectua sub doua forme: schimbul loturilor de teren si schimbul unui lot pe
altul mai bun. Exista mai multe variante pentru a se efectua schimburile de teren agricol:
schimbul echivalent, adica schimbul de terenuri de aceeasi suprafata, calitate si valoare. In acest caz, tranzactia
se incheie pe calea cea mai simpla inregistrarea ei de catre autoritatile administratiei publice locale si
reinregistrarea titlurilor de autentificare a dreptului de proprietate;
schimbul inegal, adica schimbul loturilor de suprafata si valoare diferita. In asemenea cazuri echivalenta se va
asigura prin plata diferentei sub forma unei sume de bani;
schimbul lotului de teren pe un alt bun.
Potrivit reglementarilor existente, contractul de schimb privind terenurile se incheie printr-un act autentificat de
notar, cu modificarea ulterioara a datelor din registrul bunurilor imobile.
Libertatea vointei partilor participante la tranzactia de schimb privind terenurile este grevata de urmatoarele
circumstante:
- folosirea terenului conform destinatiei;

locul de amplasare a lotului de teren si vecinatatea unor obiective. Astfel, noul proprietar nu poate utiliza
terenul obtinut in urma schimbului daca prin aceasta poate eventual cauza un prejudiciu ecologic obiectivelor
invecinate (monumente ale naturii, locuri de concentratie a faunei, zone de agrement etc);
capacitatea juridica a partilor tranzactiei.
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobindeste situatia juridica a terenului pe care l nlocuieste cu
respectarea drepturilor reale". Prin aceasta reglementare legala se consacra un caz de subrogatie reala cu titlu
particular. Practic, in cazul in care un teren schimbat este grevat de un drept real derivat si accesoriu, cum ar fi
dreptul la ipoteca, acel drept real trece asupra terenului primit in schimb.

24. Donatia terenurilor
Prin donatie, o parte donatorul, se obliga sa mareasca, din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit,
celeilalte parti a contractului donatar. Donatia terenurilor se efectueaza prin intermediul contractului de
donatie, al carui regim juridic este reglementat de Codul civil. Donatia de catre cetatean persoanei juridice a
bunurilor poate fi conditionata de folosirea acestui bun in scopuri social-utile. Contractul de donatie e un
contract solemn, translativ de proprietate, unilateral, real si gratuit. Se considera incheiat din momentul in care
are loc transmiterea bunului
In prezent procedura de donare a terenurilor nu se confrunta cu nici un fel de dificultati. Conditiile de
valabilitate a acestei tranzactii sunt: forma scrisa autentificata notarial, inregistrarea contractului in cadastrul
bunurilor imobile, eliberarea unui nou titlu de autentificare a dreptului de proprietate. Ramine valabila si
conditia folosirii terenului conform destinatiei cu respectarea cerintelor agrotehnice si ecologice. Mostenirea
terenurilor este reglementata in special de doua acte legislative de baza. Astfel, terenurile dobindite in
proprietate privata se transmit prin mostenire in modul stabilit de legislatia in vigoare".
Donatia poate fi revocata, in decurs de un an, daca donatorul are careva banuieli ca donatarul a atentat la
viata sa sau a unei rude apropiate. Scopul donatiei terenului e de a mari patrimoniul cu titlu gratuit a celeilalte
parti a contractului.

25. Arendarea terenurilor
Arendarea terenurilor agricole este considerata contractul prin care o parte, numita arendator, se obliga sa
asigure celeilalte parti, numita arendas, folosinta unor bunuri agricole pe o durata determinate in schimbul unui
pret, numit arenda, stabilit de parti.
Caractere juridice ale contractului de arendare

:
este un contract bilateral sau sinalagmatic (dind nastere la obligatii reciproce);
este un contract cu titlu oneros (fiecare parte urmarind un folos patrimonial propriu in schimbul
angajamentului luat);
este un contract comutativ (la incheierea acestuia, partile cunosc existenta si extinderea obligatiilor lor);
este un contract cu executare succesiva (o anumita durata fiind de esenta locatiunii);
este un contract netranslativ de proprietate (usus sifructus, care sint atribute ale dreptului de proprietate
ce se transmit din patrimoniul arendatorului in patrimoniul arendasului, dar transformate in drept de creanta);
Calitatea de arendator o au Guvernul si autoritatile publice locale in cazul arendarii terenurilor proprietate
de stat si proprietarii titulari in cazul arendarii terenurilor proprietate privata.
Durata contractului de arenda este de 99 de ani, iar contractul este incheiat in forma scrisa.
Fiind un contract bilateral, arendarea are un obiect dublu lucrul arendat si pretul (arenda).
Prin bunuri agricole care pot fi arendate se ntelege terenul cu destinatie agricola, si anume: terenuri
agricole productive arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de
hamei si duzi pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari
piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc
nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia
agricola, precum si animalele.
In RM relatiile de arenda in agricultura sunt reglementate de Codul Civil, de Codul funciar si de Legea cu
privire la arenda in agricultura, precum si tratatele internationale la care RM este parte.
Arenda in agricultura - este darea in posesiune si folosinta, pe baza de contract pe o durata determinata,
contra plata a terenurilor si a altor bunuri agricoale.
Subiectii ai relatiilor de arenda sunt arendatorul si arendasul. Obiecte a relatiilor de arenda sunt bunurile
agricole aflate in proprietate publica sau privata, cu exceptia celor scoase din circuitul civil.
Contractul de arenda a terenurilor se face in forma scrisa. La inceputul si la incetarea arendei, partile
contractante se obliga sa intocmeasca timp de 14 zile, actele de predare preluare a bunului arendat. Aceste acte
din momentul semnarii devin parte integranta a contractului de arenda. Actele de predare-preluare a terenului
agricol arendat va contine date privind suprafata, modul de folosinta, starea terenului, nr.cadastral al terenului
viciile juridice, viciile materiale s.a.
Contractul de arenda a terenurilor incheiat pe un termen mai mare de 3 ani se inregistreaza la oficiul
cadastaral teritorial, in cazul ca termenul e mai mic de 3 ani acesta se inregistreaza la primaria localitatii.
I ncetarea contractului de arenda are loc ca urmare a : expirarii termenului ; declararii nulitatii acestuia ;
pieirii bunurilor arendate ; rezilierii contractului.

26. Terenurile ca obiect de folosire si protectie. Fondul funciar al RM
Fondul funciar, n dependen de destinaia principal, se compune din urmtoarele categorii de terenuri:
- cu destinaie agricol;
- din intravilanul localitilor;
- destinate industriei, transporturilor, telecomunicaiilor i cu alte destinaii speciale;
- destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii, activitii recreative, terenurile de valoare istorico-cultural,
terenurile zonelor suburbane i ale zonelor verzi;
- ale fondului silvic;
- ale fondului apelor;
Obiecte ale relaiilor funciare snt: sectoarele de teren, cotele de teren i drepturile asupra lor.
Sectoarele de teren se caracterizeaz prin suprafa, amplasament, hotare, au statut juridic i alte
caracteristici, specificate n documentaia nregistrrii de stat a dreptului asupra pmntului.
Sectoarele de teren i obiectele aferente acestora (solul, bazinele de ap nchise, pdurile, plantaiile
multianuale, cldirile, construciile, edificiile etc.), strmutarea crora este imposibil fr a cauza pierderi
directe destinaiei lor, constituie bunuri imobile.
Sectoarele de teren pot fi divizibile i indivizibile.
Se consider divizibile sectoarele de teren care pot fi mprite n poriuni fr a le schimba destinaia, fr a
nclca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice i urbanistice, fiecare poriune formnd dup
divizare un teren de sine stttor.
n cazurile prevzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil.
Cotele de teren ale sectorului de teren aflat n folosin comun de asemenea constituie obiecte ale relaiilor
funciare.
Cotele de teren au expresie cantitativ i descriere, cuprinznd indicaii privind destinaia i categoria de
folosin. Cotele de teren n natur nu se delimiteaz.

27. Normele juridice funciare si raporturile juridice funciare
Raport de drept funciar este o relaie social din domeniul administrrii, folosirii i proteciei terenurilor,
reglementat de normele dreptului funciar.
Raportul de drept funciar are o anumit structur i include n sine urmtoarele elemente:
1). norma de drept, care urmeaz a fi aplicat la soluionarea problemei de drept funciare respective;
2). subiectele de drept, adic participanii raportului de drept funciar;
3). obiectul raportului funciar (parcela, terenul etc. n legtur cu care sau din cauza cruia a luat natere
raportul de drept funciar;
4). coninutul raportului de drept funciar, adic drepturile i obligaiile participanilor raportului de drept
funciar, forma i coninutul crora este determinat de lege, alte acte normative i izvoare de drept.
Structura normelor de drept funciar:
1) ipoteza, include descrierea condiiilor de aciune a normei de drept, adic circumstanele, starea de fapt
i/sau premisele necesare la aplicarea normei de drept respective, cum ar fi, de pild, faptul c persoana trebuie
s fie cetean al RM, persoan juridic autohton n cazul cumprrii terenurilor cu destinaie agricol;
2) dispoziia, care arat cum trebuie s fie comportamentul participanilor raportului funciar (statului,
persoanelor fizice sau juridice) n cazul circumstanelor, strii de fapt prevzute de ipotez. De pild, dac
persoana este cetean al RM sau persoan juridic autohton, atunci ei au dreptul s cumpere terenuri cu
destinaie agricol n RM;
3) sanciunea - parte component a normei de drept. nclcarea drepturilor i obligaiilor ce se conin n
ipotezele i dispoziiile normelor de drept n mod iminent atrage dup sine aplicarea msurilor de rspundere
juridic. Dreptul, legalitatea i ordinea de drept fr rspundere juridic ar fi o total ficiune.
28. Dreptul de proprietate funciara
Dreptul de proprietate e dreptul persoanelor fizice/juridice, al statului, al unitatilor administrative-teritoriale
asupra unor bunuri mobile sau immobile, exercitind asupra lor atributele de posesie, folosinta si dispozitie, in
mod exclusive si perpetuu prin putere proprie si interes propriu.
Posesia este mijlocul indispensabil al fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul adica utilitatea economica
a proprietatii sale. Unii autori considera ca posesia nu poate fi separata de folosinta, deoarece pentru a folosi un
bun este necesar mai intii sa se afle in posesia lui. Spre deosebire de posesia unor bunuri obisnuite pe care
proprietarul le poate avea si stramuta in alt loc, posesia terenului poarta un caracter conditional, deoarece
stapinirea lui e limitata.Posesia terenului e realizata prin transmiterea in natura a proiectelor de organizare a
teritoriului si prin confirmarea hotarelor loturilor, prin instalarea bornelor.
Folosinta posibilitatea proprietarului de a beneficia de calitatile utile ale bunului in scopul satisfacerii
necesitatilor sale materiale si culturale. Folosinta ofera proprietarului dr. de a intrebuinta bunul pe acesta il
produce. Este posibilitatea admisa de lege privind exploatarea economica a terenului, folosirea calitatilor sale
utile si exploatarea economica a terenului, folosirea calitatilor sale utile si exploatarea lui in scopul obtinerii
productiei agricole.
Acest atribut are 2 forme de baza :
dr. proprietarului de a folosi terenul agricol ;
in forma gospodaririi libere a terenului, proprietarul are dreptul sa efectuieze lucrari de ameliorare,
constructia sistemelor de irigare si a constructiilor auxiliare.
Dispozitia posibilitatea admisa de lege de a determina soarta juridica a acestui teren.
Ca atribut al proprietatii funciare poate sa se manifeste sub mai multe forme :
modificarea starii de fapt a loturilor de teren, ceea ce atrage dupa sine schimbarea statutului juridic ;
modificarea regimului juridic al terenului ;
modificarea componentei proprietatii funciare.

29. Dreptul de beneficiere funciara (folosinta)
Dreptul de folosinta este acel drept real cu privire la unele terenuri agricole aflate in proprietatea comunelor,
oraselor si municipiilor, constituit in favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale.
Dreptul de folosinta prezinta urmatoarele trasaturi specifice:

este un drept real, opozabil tertilor, chiar si proprietarului, atita timp cit nu a intervenit o cauza legala
de stingere;
este un drept real intuitu personae pentru faptul ca se constituie numai in favoarea unor persoane
fizice, care au o calitate speciala;
e)este un drept inalienabil.
d) se constituie prin acte administrative individuale.
Dreptul de folosinta confera titularului sau doua atribute: posesia si folosinta.
Beneficiarul folosintei funciare detine terenul doar pentru a se considera titular al dreptului real de folosinta,
care consta in posibilitatea lui de a exploata terenul in scopul obtinerii de produse agricole. Acest drept real are
caracter temporar. El este afectat de un termen extinctiv incert. Astfel, dreptul real de folosinta inceteaza deplin
drept in cazul in care beneficiarul sau decedeaza.
Dreptul de folosinta mai poate inceta si cu titlu de sanctiune. Astfel, art. 29 din Codul funciar prevede ca
toti detinatorii de terenuri agricole, sint obligati sa asigure cultivarea acestora si protectia solului. Potrivit
art. 25 din aceeasi Lege, beneficiarii funciari care nu indeplinesc obligatiile aratate mai sus vor fi somati in
scris de catre autoritatea publica locala pentru executarea lor. Atunci cind nu dau curs acestei somatii, ei vor
fi sanctionati contraventional. In cazul in care beneficiarii funciari nu-si indeplinesc obligatiile in termenul
stabilit (nu mai mare de 2 ani) ei vor pierde dreptul
30. Notiunea si caracteristica generala a administrarii de stat al fondului funciar
Administrare de stat a raporturilor funciare este pate componenta a administrarii statale in general si
reprezinta activitatea organelor de stat in vederea organizarii si folosirii rationale a terenurilor si protectiei lor
prin adoptarea masurilor economico-juridice.
Statul este obligat sa organizeze si sa tina evidenta terenurilor pe categorii de folosinta.
Metodele de administrare statala sun foarte variate. Reglementarea de catre stat a raporturilor funciare
presupune acordarea deplinei libertati tuturor subiectilor raportului de folosinta funciara, neadmiterea
amestecului in activitatea gospodareasca a acestora.
Reglementarea de stat a raporturilor funciare consta in crearea organelor statale si stabilirea sferei obligatiilor
lor in baza legala s.a.
Functiile organelor de stat privind administrarea terenurilor au putere juridical si pot fi aplicate atunci cind este
necesara interventia statului.
Exercitarea de organizare de stat a functiilor de administrare are la baza 2 principi: delimitarea competentei
si functiilor dintre verigile corespunzatoare ale aparatului de stat si autoritatilor locale; inadmisibilitatea
interventiei unor organe de stat in competenta si functiile altora.
Administrarea terenurilor urmareste mai multe scopuri :
asigurarea respectarii legislatiei funciare, prin efectuarea controlului de stat, privind folosirea rationala si
protectia lor ;
crearea conditiilor favorabile de exploatare si protectie a sectoarelor de teren , prin organizarea teritoriala,
evidenta loturilor, planificarea activitatii in domeniul dat, tragerea contravenientilor la raspundere juridica in
caz de necesitate a legislatiei.
Administrarea terenurilor se imparte in :
Administrarea generala este organizata de organelle de competenta generala si speciala si se extinde asupra
tuturor terenurilor, indifferent de categorii, tip de proprietate si forma de gospodarie.
Administrarae ramurala se realizeaza prin intermediul ministerelor si departamentelor si este bazata pe
principiul subordonarii intreprinderilor, a celor organizatii care au in posesiune terenuri.

31. Reglementarea de stat a regimului proprietatii funciare
32. Controlul de stat asupra folosirii si protectiei terenurilor
33. Solutionarea litigiilor funciare
34. Protectia juridical a terenurilor
35. Raspunderea penala pt incalcarea legislatiei funciare
36. Raspunderea funciara administrative
37. Raspunderea civila pt incalcarea legislatiei funciare
38. Retragerea terenurilor masura speciala a raspunderii juridice funciare
39. RAspunderea juridical in dr mediului, conditiile si formele raspunderii
40. Raspunderea civila dilectuala al dr mediului
In cadrul raspunderii civile se sanctioneaza conduit antisocial a subiectelor de drept care sunt personae
fizice si juridice, care prin faptele lor ilicite produc pagube factorilor de mediu sau mediului in ansamblul
sau.
Sistemul clasic al rspunderii pentru prejudicii, reglementat de Codul civil, se aplic rar n materie de
pagube produse mediului, unde exist o serie de particulariti privind elementele rspunderii i chiar
formele rspunderii civile delictuale.Funciile rspunderii civile (normativ-educativ, preventiv i
reparatorie) ca i principiile clasice ale rspunderii civile se vor aplica i n dreptul mediului pentru situaiile
n care acest fel de rspundere intervine.n domeniul proteciei mediului nconjurtor s-a apelat la dou
categorii de normede drept civil:a) normele referitoare la raporturile de vecintate ce privesc concilierea
intereselor agentului poluant cu cele ale victimei poluarii, stabilindu-se astfel limite admisibile poluarii cit si
obligatia corelativa ca daunele sa fie suportate de cel ce polueaz; b) norme ce reglementeaz rspunderea
civil reparatorie.Aplicarea normelor dreptului civil n materia rspunderii pentru prejudicii adusemediului
se face prin adaptarea lor la particularitile raporturilor juridice de drept alemediului nconjurtor.

41. Regimul juridic de folosire si protectie a subsolurilor
Codul subsolului reglementeaz relaiile miniere n vederea asigurrii folosirii raionale i complexe a
subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie prim mineral i altor necesiti ale economiei naionale,
proteciei subsolului, asigurrii securitii lucrrilor la folosirea subsolului, precum i aprrii drepturilor
persoanelor fizice i persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate i forma juridic de organizare.
Articolul 3. Principiile legislaiei cu privire la subsol
Legislaia cu privire la subsol se bazeaz pe urmtoarele principii:
a) asigurarea folosirii raionale, complexe i inofensive a subsolului;
b) asigurarea proteciei subsolului i mediului nconjurtor;
c) asigurarea mbinrii intereselor naionale i regionale;
d) asigurarea extinderii bazei de materie prim mineral;
e) asigurarea egalitii n drepturi i a intereselor legitime ale tuturor persoanelor juridice i fizice la folosirea
subsolului;
f) transparena folosirii subsolului.
Articolul 4. Legislaia cu privire la subsol
(1) Legislaia cu privire la subsol se bazeaz pe Constituia Republicii Moldova i cuprinde prezentul cod,
alte legi i acte normative, adoptate n conformitate cu acesta.
(2) Tratatele internaionale n domeniul folosirii i proteciei subsolului, parte la care este Republica
Moldova, constituie parte integrant a legislaiei Republicii Moldova cu privire la subsol.
(3) Relaiile legate de folosirea i protecia terenurilor, apelor, pdurilor, ce apar n procesul folosirii
subsolului, se reglementeaz prin legile i actele normative corespunztoare.
(4) Relaiile juridico-civile legate de folosirea subsolului se reglementeaz de normele legislaiei civile, dac
acestea nu snt reglementate de normele prezentului cod.
(5) Persoanele juridice i fizice strine beneficiaz de aceleai drepturi i poart aceleai obligaii pentru
folosirea subsolului ca i persoanele juridice i fizice din Republica Moldova, conform legislaiei.
42. Subsolul ca obiect de folosire si protective
Dreptul de folosin asupra sectorului de subsol
Dreptul de folosin asupra sectorului de subsol nseamn posibilitatea beneficiarului subsolului de a realiza
tipurile de folosire a sectorului de subsol.
Dreptul de folosin asupra sectorului de subsol se realizeaz n limitele sectorului atribuit beneficiarului
subsolului sub form de perimetru minier sau geologic, potrivit clauzelor prevzute de contract.
Tipurile de folosire a subsolului
Subsolul se atribuie n folosin pentru:
a) cercetare geologic, inclusiv prospectarea, evaluarea i explorarea zcmintelor de substane minerale utile
i alte tipuri de cercetri geologice;
b) extragerea substanelor minerale utile, inclusiv a apelor subterane i resurselor curative naturale;
c) construirea i exploatarea construciilor subterane nelegate de extragerea substanelor minerale utile;
d) nhumarea (depozitarea) substanelor nocive i deeurilor industriale;
e) organizarea obiectivelor geologice protejate;
f) colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, altor materiale geologice de colecie.
Termenele de folosire a subsolului
(1) Sectoarele de subsol se atribuie n folosin pe un termen limitat (folosire temporar) sau nelimitat.
(2) Pe termen nelimitat, sectoarele de subsol se atribuie autoritilor administraiei publice centrale,
instituiilor publice din subordinea acestora pentru exploatarea construciilor subterane nelegate de extragerea
substanelor minerale utile, nhumarea (depozitarea) substanelor nocive i deeurilor industriale, organizarea
obiectivelor geologice protejate.
(3) n folosire temporar, sectoarele de subsol se atribuie pentru:
a) cercetarea geologic a subsolului, construirea construciilor subterane nelegate de extragerea substanelor
minerale utile pe un termen de pn la 5 ani;
b) extragerea substanelor minerale utile pe perioada exploatrii zcmntului, conform documentaiei
tehnice (tehnologice) de proiect aprobate;
c) extragerea apelor subterane pe un termen de pn la 25 de ani.
(4) n caz de necesitate, termenul de folosire temporar a sectorului de subsol se prelungete, la solicitarea
beneficiarului, de ctre organul care a atribuit subsolul n folosin, dac se respect condiiile de folosire a
subsolului stipulate n contract, dar nu mai mult dect pe termenul maxim stabilit la alin.(3).
(5) Termenele de folosire a sectoarelor de subsol ncep s curg din ziua atribuirii lor n folosin i includ
timpul necesar pentru aducerea sectoarelor deteriorate ale subsolului n stare bun pentru folosire n continuare.
43. Atributele organelor de stat in domeniul folosirii si protectiei subsolurilor
Administrarea de stat n domeniul folosirii i proteciei subsolului se efectueaz de Guvern, Ministerul
Mediului i Agenia pentru Geologie i Resurse Minerale care activeaz pe lng Ministerul Mediului.
De competena Guvernului snt:
a) asigurarea realizrii politicii statului n domeniul folosirii i proteciei subsolului;
b) stabilirea modului de gestionare a Fondului de stat al subsolului ca obiect al proprietii de stat;
c) aprobarea tarifelor i normelor de timp pentru lucrrile de explorri geologice finanate din bugetul de
stat;
d) aprobarea programelor de stat de cercetare geologic a subsolului n scopul extinderii bazei de materie
prim mineral pentru satisfacerea necesarului rii n resurse industriale de substane minerale utile i luarea
msurilor pentru realizarea acestora;
e) aprobarea, la propunerea Ministerul Mediului, a listei substanelor minerale utile de importan naional;
f) adoptarea hotrrilor cu privire la transmiterea pentru valorificare industrial a zcmintelor de substane
minerale utile de importan naional;
g) aprobarea cotelor la exportul de materie prim mineral i a limitelor de extragere a unor tipuri de
substane minerale utile;
h) aplicarea restriciilor la folosirea subsolului pe sectoare aparte pentru asigurarea securitii naionale i
proteciei mediului nconjurtor;
i) stabilirea modului de folosire i protecie a subsolului, de elaborare i aprobare a standardelor, normelor i
regulilor corespunztoare;
j) stabilirea modului de efectuare a expertizei de stat a informaiei geologice privind subsolul i de aprobare a
rezervelor de substane minerale utile;
k) stabilirea modului de atribuire a sectoarelor de subsol pentru extragerea substanelor minerale utile,
construirea sau exploatarea obiectivelor subterane nelegate de extragerea substanelor minerale utile;
l) stabilirea modului de prezentare de ctre beneficiarii subsolului a rapoartelor privind micarea rezervelor
de substane minerale utile;
m) stabilirea modului de construire pe suprafeele cu zcminte de substane minerale utile i de amplasare a
construciilor subterane nelegate de extragerea substanelor minerale utile;
n) stabilirea modului de nfiinare i inere a Fondului de stat de informaii privind subsolul;
o) stabilirea modului de exercitare a controlului de stat asupra cercetrii geologice a subsolului, folosirii
raionale i proteciei acestuia;
p) stabilirea modului de exercitare a supravegherii miniere de stat;
q) reglementarea comerului substanelor minerale utile solide.
De competena Ministerul Mediului snt:
a) elaborarea i promovarea politicii statului n domeniul folosirii i proteciei subsolului;
b) elaborarea programelor de stat de cercetare geologic a subsolului n scopul extinderii bazei de materie
prim mineral a rii, asigurarea realizrii acestora;
c) aprobarea listei sectoarelor de subsol scoase la concurs pentru dreptul de folosire a acestora;
d) adoptarea deciziilor cu privire la transmiterea pentru valorificare industrial a zcmintelor de substane
minerale utile, cu excepia celor de importan naional;
e) exercitarea controlului ecologic de stat n domeniul folosirii subsolului;
f) adoptarea deciziilor cu privire la limitarea, suspendarea sau ncetarea dreptului de folosire a subsolului n
cazurile nclcrii normelor i regulilor de folosire a subsolului prevzute de legislaie;
g) intentarea aciunilor privind compensarea prejudiciului cauzat mediului nconjurtor ca urmare a nclcrii
legislaiei cu privire la subsol i actelor normative n domeniu;
h) aplicarea, n modul stabilit, fa de persoane cu funcii de rspundere i ceteni a sanciunilor pentru
nerespectarea legislaiei cu privire la subsol;
i) stabilirea modului de nregistrare de stat i de eviden de stat a lucrrilor de cercetare geologic a
subsolului;
j) determinarea modului de inere a Cadastrului de stat al zcmintelor i manifestrilor de substane minerale
utile, balanelor de stat ale rezervelor de substane minerale utile i Cadastrului de stat al sectoarelor de
subsol n scopuri nelegate de extragerea substanelor minerale utile;
k) determinarea modului de efectuare a lucrrilor de explorri geologice din contul mijloacelor agenilor
economici;
l) efectuarea expertizei ecologice de stat a proiectelor sau schemelor tehnologice pentru folosirea subsolului;
m) aprobarea actelor normative, normelor i regulilor n domeniul cercetrii geologice a subsolului, folosirii
i proteciei acestuia;
n) prezentarea ctre Guvern a listei substanelor minerale utile de importan naional.
De competena Ageniei pentru Geologie i Resurse Minerale snt:
1) n domeniul cercetrii i folosirii subsolului:
a) realizarea politicii statului n domeniul cercetrii geologice, folosirii raionale i proteciei subsolului;
b) elaborarea, n comun cu organele centrale de specialitate i alte instituii interesate, a programelor de stat
de cercetare geologic a subsolului n scopul extinderii bazei de materie prim mineral i monitoringului strii
subsolului, asigurarea realizrii acestora;
c) exercitarea funciei de beneficiar al lucrrilor de explorri geologice finanate din bugetul de stat;
d) nregistrarea de stat i evidena de stat a lucrrilor de cercetare geologic a subsolului;
e) organizarea expertizei de stat a rezervelor de substane minerale utile conform rezultatelor lucrrilor de
explorri geologice;
f) inerea Fondului de stat de informaii privind subsolul;
g) inerea Cadastrului de stat al zcmintelor i manifestrilor de substane minerale utile i balanelor de stat
ale rezervelor de substane minerale utile;
h) organizarea i desfurarea concursurilor pentru dreptul de folosire a sectoarelor de subsol;
i) atribuirea perimetrelor geologice;
j) atribuirea perimetrelor miniere, precum i anularea actelor perimetrelor miniere n cazul nerespectrii
prevederilor prezentului cod;
k) inerea Cadastrului de stat al sectoarelor de subsol n scopuri nelegate de extragerea substanelor minerale
utile;
l) elaborarea proiectelor de acte legislative i normative, de standarde, norme i reguli privind cercetarea
geologic, folosirea i protecia subsolului; elaborarea i aprobarea, n limitele competenei, a cerinelor
metodice privind cercetarea subsolului;
m) coordonarea ridicrii de construcii pe suprafee cu zcminte de substane minerale utile explorate,
precum i coordonarea proiectrii sondelor de exploatare i a prizelor de captare a apelor subterane,
documentaiei tehnice elaborate i a materialelor pentru obinerea autorizaiei pentru folosirea special a apei;
n) exercitarea, n limitele competenei, a controlului lucrrilor de explorri geologice;
o) elaborarea de propuneri pentru lista substanelor minerale utile de importan naional;
p) exercitarea controlului de stat asupra folosirii raionale i proteciei subsolului;
q) exercitarea controlului asupra organizrii i executrii de ctre beneficiarii subsolului a deservirii
geologice i topografice a lucrrilor miniere, a documentaiei de proiect la locul desfurrii lucrrilor miniere,
a documentaiei primare geologice i de topografie minier, n scopul evidenei volumelor extrase i pierderilor;
r) verificarea existenei planurilor anuale de dezvoltare a lucrrilor miniere i coordonarea normativelor de
pierderi de substane minerale utile;
2) n domeniul supravegherii miniere:
a) efectuarea expertizei documentaiei tehnice (tehnologice) de proiect privind exploatarea zcmintelor de
substane minerale utile, construirea construciilor subterane nelegate de extragerea substanelor minerale
utile;
b) exercitarea supravegherii miniere de stat;
c) pregtirea propunerilor privind limitarea, suspendarea ori ncetarea folosirii subsolului n cazul
nerespectrii regulilor la folosirea acestuia;
d) inerea registrului obiectivelor miniere;
e) pregtirea documentelor necesare pentru atribuirea, nregistrarea i anularea actelor perimetrelor miniere;
f) sesizarea Camerei de Liceniere, cu depunerea documentelor constatatoare pentru luarea msurilor
prevzute de legislaie, n cazul depistrii de nclcri ale condiiilor de liceniere la folosirea subsolului, comise
de beneficiarul sectorului de subsol titular de licen;
g) pregtirea documentelor necesare pentru tragerea, n modul stabilit de lege, la rspundere pentru
nclcarea legislaiei legate de folosirea subsolului.
De competena autoritilor administraiei publice locale de nivelul nti snt:
a) coordonarea atribuirii terenurilor proprietate public a unitii administrativ-teritoriale pentru cercetare
geologic i exploatarea zcmintelor de substane minerale utile;
b) participarea la elaborarea programelor de extindere i folosire raional a bazei de materie prim mineral
la nivel local i luarea msurilor pentru realizarea acestora;
c) controlul asupra respectrii regulilor de comercializare a substanelor minerale utile solide n afara
locurilor de extragere.
De competena autoritilor administraiei publice locale de nivelul al doilea snt:
a) elaborarea programelor de extindere i folosire raional a bazei de materie prim mineral la nivel local i
asigurarea realizrii acestora;
b) participarea la soluionarea problemelor legate de respectarea intereselor social-economice i ecologice ale
populaiei din teritoriu n cazul atribuirii subsolului n folosin;
c) participarea la elaborarea programelor de stat de cercetare geologic a subsolului i de extindere a bazei de
materie prim mineral.


44. Reglementarea juridica de folosire a subsolurilor
Beneficiari ai folosinei subsolului pot fi persoane fizice i juridice din Republica Moldova, indiferent de tipul
de proprietate i forma de gospodrire, precum i persoanele fizice i juridice strine.
Subsolul se d n folosin pentru:
a) studierea geologic, geomecanic, ecologic i de alt natur;
b) exploatarea zcmintelor de substane utile;
c) construirea i exploatarea obiectivelor i construciilor care nu snt legate de extracia substanelor utile;
d) ngroparea (depozitarea) substanelor nocive i deeurilor de producie;
e) satisfacerea altor necesiti de stat i publice.
45. Protectia juridical a subsolurilor
Explorarea si exploatarea subsolului si a resurselor sale naturale trebuie sa se faca in interesul intregii
societati. Subsolul, bogatiile si resursele sale naturale, fiind supuse degradarii si poluarii, impun necesitatea
luarii unor masuri de protectie juridica corespunzatoare.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului
stabileste:- reglementarile corespunzatoare protectiei calitatii subsolului;- procedura de autorizare a lucrarilor
de exploatare, prospectare si extractie de zacaminte ale subsolului;- reglementari privind refacerea subsolului
afectat (natural sau artificial).
Organele de stat au o serie de atributii in legatura cu protectia subsolului, astfel:- sa tina evidenta tuturor
resurselor subsolului, a lucrarilor de extractie si prelucrare;- sa monitorizeze lucrarile de exploatare si
prospectiuni geologice;
- sa stabileasca procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului;-sa stabileasca
reglementari privind protectia subsolului.
Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza sau exploateaza bogatiile subsolului sunt obligate:
- sa solicite si sa obtina acordul/autorizatia de mediu si sa-i respecte prevederile;
- sa refaca terenurile afectate ca urmare a activitatilor desfasurate, aducandu-le la parametrii productivi si
ecologici naturali;
- sa ia masurile preventive privind poluarea mediului si cauzarea de prejudicii ecologice cu ocazia efectuarii
lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului;
- sa anunte autoritatile competente despre orice situatii accidentale de natura sa puna in pericol ecosistemul
terestru.
Incalcarea normelor juridice de protectie a subsolului ca urmare a neindeplinirii obligatiilor legale sau
savarsirea de fapte interzise in materie, de catre toti utilizatorii subsolului, atrag dupa caz raspunderea juridica
contraventionala, penala sau civila.

46. Regimul juridic de folosire si protectie a fondului forestier
Legislaia silvic are ca scop reglementarea gestionrii durabile a fondului forestier prin folosirea raional,
regenerarea, paza i protecia pdurilor, meninerea, conservarea i ameliorarea diversitii biologice forestiere,
asigurarea cu resurse forestiere a necesitilor actuale i de viitor ale societii n baza multifuncionalitii
acestora. Relaiile ce apar n cadrul folosirii fondului forestier, denumite n continuare relaii silvice, snt
reglementate de Constituie de prezentul cod i alte acte normative adoptate n conformitate cu acesta.
Relaiile aprute n cadrul folosirii fondului forestier, ce in de folosirea i protecia terenurilor, apelor,
subsolului, precum i cele referitoare la folosirea, protecia i regenerarea regnului vegetal i regnului animal, n
msura n care nu snt reglementate de prezentul cod, snt reglementate de legislaia n vigoare.

47. Padurile ca obiect de folosire si protective. Fondul forestier.
Pdurile, terenurile destinate mpduririi, terenurile afectate gospodriei silvice, precum i terenurile
neproductive, incluse n amenajamentele silvice sau n Cadastrul funciar ca pduri i/sau plantaii forestiere,
constituie fondul forestier. Fondul forestier cuprinde toate pdurile, indiferent de tipul de proprietate i forma
de gospodrire.
Terenurile din fondul forestier cuprind:
a) - terenuri pentru mpdurire:
- terenuri destinate rempduririi;
- terenuri destinate mpduririi;
b) terenuri afectate gospodriei silvice;
c) terenuri neproductive: mlatini, stncrii, pante abrupte, alunecri de teren, soloneuri etc.
Raportarea terenurilor la fondul forestier se face pe baza amenajamentelor silvice sau a Cadastrului funciar n
conformitate cu legislaia.
Pdurile n Republica Moldova, folosite n interes public, fac obiectul exclusiv al proprietii publice.
Conform legislaiei, ele pot fi date n gestiune sau n folosin.
Proprietatea privat asupra pdurilor se admite n cazul plantrii acestora, n condiiile legii, pe terenurile
aflate n proprietate privat.
Dreptul de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier se exercit n conformitate cu legislaia.

48. Protectia juridica a fondului forestier
49. Raspunderea juridical pt incalcarea legislatiei silvice
Contravenii silvice snt considerate:
a) tierea ilicit i vtmarea arborilor i arbutilor pn la gradul de ncetare a creterii lor;
b) vtmarea ilicit a arborilor i arbutilor care nu ntrerupe creterea lor;
c) nimicirea i vtmarea pdurilor ca rezultat al incendierii sau folosirii neglijente a focului;
d) nclcarea regulilor de aprare mpotriva incendiilor i regulilor sanitare n pdure;
e) distrugerea i vtmarea culturilor silvice, arboreturilor tinere provenite prin
regenerare natural, seminiului natural i preexistent de pe terenurile destinate rempduririi;
f) distrugerea i vtmarea puieilor i butailor din pepiniere i plantaii silvice;
g) nclcarea termenelor de restituire a terenurilor din fondul forestier sau neonorarea obligaiunilor de
aducere a terenurilor n stare util de folosire;
h) nclcarea modului i a termenelor de mpdurire a parchetelor exploatate i a terenurilor nempdurite din
fondul forestier;
i) folosirea neautorizat a terenurilor din fondul forestier pentru defriare, construcia de cldiri
administrative, depozite i alte obiecte;
j) colectarea sau nimicirea plantelor, capturarea sau nimicirea animalelor incluse n Cartea Roie a Republicii
Moldova i n anexele la Convenia privind comerul internaional cu specii slbatice de faun i flor pe cale
de dispariie (CITES)
Pentru nclcarea legislaiei silvice persoanele fizice i juridice snt trase la rspundere n conformitate cu
legislaia.
(2) Cuantumul despgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin contravenii silvice se stabilete conform tarifelor
prevzute n anexele nr.1-15 la prezentul cod. Repararea prejudiciului se face n conformitate cu legislaia.
(3) n cazul nclcrii de ctre beneficiarii forestieri a Regulilor de eliberare a lemnului pe picior n pduri,
cuantumul despgubirilor pentru prejudiciul cauzat se calculeaz conform anexei nr.16 la prezentul cod.
Repararea prejudiciului se face n conformitate cu legislaia.
(4) Sumele prejudiciului cauzat prin nclcarea legislaiei silvice se restituie deintorului de terenuri din fondul
forestier.

50. Regimul juridic de protective si utilizare a regnului animal
Sub influenta factorilor umani diversitatea regnului animal, spre regret, se afla in diminuare continua. Din fauna
salbatica a Republicii Moldova prin Legea nr.1538 ? XIII din 25.02.1998 sunt ocrotite peste 300 specii de
animale, iar 216 sunt incluse in Cartea Rosie a Rpiblicii Moldova (ed.II.).Legislatia in vigoare reglementeaza
doar relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor salbatice (mamifere, pasari, reptile, amfibieni, pesti,
insecte, crustacee, moluste etc.) din ecosistemele naturale terestre forestiere, stepice, pietrofite, acvatice,
palustre etc. (art. 1 al Legea privind Regnul Animal).Nu sunt luate sub protectie juridica speciile daunatoare si
nu constituie obiect de protectie atat animalele domestice si agricole, cat si reprezentatii speciilor salbatice,
intretinuti in captivitate sau semicaptivitate in scopuri de cercetare, estetice sau educative.Regimul juridic de
protectie si utilizare a regnului animal (Legea R. Moldova privind Protectia Mediului inconjurator din 16 iunie
1993, Legea privind Regnului Animal din 27. 04. 1995 etc.) este intocmit intru conservarea biodiversitatii
faunistice prin pastrarea mediului de existenta, pastrarea biotopurilor populatiilor de animale salbatice in
conditii de libertate, de a mentine fondul genetic al speciilor si folosirea rationala a resurselor faunistice. Acest
scop strategic se preconizeaza a fi atins prin realizarea activitatilor ce tin de:
a) planificarea si management in domeniul protectiei si utilizarii rationale a lumii animale;
b) trecerea in revista a obiectelor, care necesita a fi protejate;
c) elaborarea normelor juridice cu caracter de avertisment, restabilire, interzicere etc.;
d) supravegherea respectarii normativelor de protectie si utilizare a resurselor faunistice;
e) tragerea la raspundere a infractorilor pentru incalcarea regimului legislativ.
51. Regnul animal ca obiect de protective si utilizare
Beneficiarilor de folosin a terenurilor, pdurilor, apelor i subsolului pot fi limitate cu dreapt i prealabil
despgubire, stabilindu-se acestora obligaiuni n vederea proteciei animalelor i habitatului lor.
Beneficiari ai regnului animal pot fi persoane fizice i juridice, indiferent de tipul de propritate i forma de
organizare juridic.
Respectnd cerinele prevzute de legislaie, pot fi practicate urmtoarele modaliti de folosire a resurselor
regnului animal:
a) vntoarea sportiv i de amatori;
b) pescuitul industrial, sportiv i de amatori;
c) dobndirea de animale care nu constituie obiecte ale vnatului i pescuitului;
d) folosirea n scopuri economice, tiinifice, cultural-educative i estetice;
e) folosirea proprietilor utile ale animalelor i a produselor activitii vitale a acestora.

52. Administrarea si controlul de stat in domeniul protectiei si folosirii regnului animal
Controlul de stat asupra proteciei i folosirii resurselor regnului animal este exercitat de ctre Departamentul
Protecia Mediului nconjurtor i autoritile administraiei publice locale.
Organele de stat de protecie i folosire a resurselor regnului animal are dreptul:
a) s opreasc folosirea neautorizat a animalelor, precum i folosirea cu nclcare a regulilor, normelor,
termenelor stabilite i a altor cerine de protecie i folosire a resurselor regnului animal;
b) s retrag autorizaia sau s stabileasc limitri la dreptul de folosin a resurselor regnului animal;
c) s dea indicaii obligatorii pentru executare privind eliminarea de nclcri ale regulilor, normelor,
termenelor stabilite i ale altor cerine de protecie i folosire a resurselor regnului animal;
d) s stopeze lucrrile care pot cauza pagube considerabile animalelor i habitatului lor;
e) s trag la rspundere administrativ contravenienii regulilor, normelor, termenelor stabilite i altor
cerine de protecie i folosire a resurselor regnului animal iar, dup caz, s nainteze organelor de drept
materiale pentru luarea msurilor corespunztoare.
Controlul departamental asupra proteciei i folosirii resurselor regnului animal este exercitat de ctre
organele n a cror subordine se afl persoanele juridice care utilizeaz resursele acestuia.
Ministerele, departamentele, alte organe snt obligate s-i coordoneze aciunile lor cu Departamentul
Protecia Mediului nconjurtor i cu autoritile administraiei publice locale privind controlul asupra proteciei
i folosirii resurselor regnului animal.


53. Masurile juridice de protective a regnului animal
Protecia regnului animal se asigur prin:
a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor i altor cerine de protecie, folosire i reproducere a resurselor
regnului animal;
b) prevederea msurilor de protecie a animalelor n proiectele de amenajare a teritoriului, de irigaie, de
construcii i n alte proiecte;
c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;
d) protecia i ameliorarea habitatului, condiiilor de reproducere i cilor de migraie a animalelor;
e) ncasarea amenzilor i despgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor i habitatului lor;
f) crearea de arii naturale protejate de stat;
f
1
) crearea de noi biotopuri, protecia celor existente sau restabilirea biotopurilor degradate;
g) reproducerea n condiii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate i vulnerabile;
h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural i aclimatizarea de specii noi;
i) recultivarea terenurilor deteriorate i crearea condiiilor de vieuire i reproducere pentru speciile de
animale folositoare;
j) acordarea de ajutor animalelor n caz de mbolnvire sau pericol de pieire, ca urmare a calamitilor
naturale i a altor cauze;
k) efectuarea de cercetri tiinifice n domeniul proteciei i folosirii resurselor regnului animal;
l) efectuarea monitoringului asupra proceselor i fenomenelor ce au loc n lumea animal
m) educaia ecologic a populaie.

54. Raspunderea juridical pt incalcarea legislatiei cu privire la protectia si folosirea regnului animal
Persoanele fizice i juridice snt obligate s repare pagubele cauzate prin nclcarea legislaiei cu privire la
protecia i folosirea resurselor regnului animal, precum i s recupereze profitul ratat, n modul i cuantumurile
stabilite de legislaie. Pentru utilizarea n agricultur i n alte scopuri a substanelor toxice, ce duneaz
animalelor folositoare, se prevede o plat de despgubire, n modul i cuantumurile stabilite de legislaie.
Litigiile n domeniul proteciei i folosirii resurselor regnului animal, care nu pot fi rezolvate n condiiile unei
concilieri amiabile ntre prile interesate, snt supuse spre rezolvare instanelor judectoreti conform
legislaiei.
55. Conditiile angajarii raspunderii international pt daunele aduse mediului
Dreptul international ramine destul de receptibil la acceptarea si mai ales la concretizarea ideii raspunderii
international a statelor pentru prejudiciile aduse mediului. Cele mai generoase sunt Declaratiile marilor reuniuni
international precum cele de la Stockholm si Rio de Jainero.Dreptul international al mediului dispunde de
putine reguli clare si precise in problema raspunderii pentru daunele transfrontiere cauzate mediului natural de
pe teritoriul altor state.In dreptul mediului inconjurator raspunderea juridical a devenit o zona fierbinte datorita
situatiei ecologice mondiale afectata grav de consecinteler industrializarii, a aplicarii tehnologiilor spatial si
nucleare, a exploatarii nerationale e resurselor natural, a urbanizarii excessive.Categoria de raspundere care sunt
aplicabie pentru incalcarea dispozitiilor legale cu privire la protectia mediului sunt paspunderea disciplinara,
civila, contraventionala si penala.Regula de baza a responsabilitatii statului in contextual protectiei mediului
poate fi sintetizata in felul urmator: statele sunt responsabile pentru prejudiciile aduse mediului in alte state sau
mediului global rezultate prin incalcarea unei reguli international sau a unui standart international general
acceptat.

56. Practica international in materie
57. Garantarea dreptului la mediu si jurisprudenta CEDO
58. Aspecte de drept material privitoare la protectia mediului.
PE 26.05 avem DFF la Ora 9.00
PE 30.05 avem la DIP la Ora 8.00
PE 03.06 avem la DFM la Ora 9.00
PE 06.06 avem la IFD la Ora 9,00
PE 10.06 avem la DCivil la Ora 9.00
PE 16.06 avem la DPenal la Ora 9.00