Istoria geto-dacilor

Timpuri stravechi
Pe teritoriul Romniei au fost descoperite vestigii de o rara frumusete ale culturilor neolitice;
n acest spatiu a nflorit civilizatia geto-dacilor, un neam apartinnd marii familii a tracilor. Geto-dacii
s-au impus n fata celorlalte neamuri n conditii de mare nsemnatate istorica ( n anul 335 .e.n. ei au
luptat mpotriva celerului !le"andru cel #are, iar n $urul anului %&' .e.n. ei au luat ca ostatic pe
succesorul acestuia, regele (isimac). *omniile elene au influentat pozitiv cultura si civilizatia geto-
dacilor, care au asimilat enefic aceasta influenta.
Prin faptul ca a reusit sa-i sperie pe geto-daci, e"pansiunea +mperiului Roman n Peninsula
,alcanica a contriuit la ntarirea unitatii lor. (a mi$locul secolului + al erei noastre, regele get
,ureista reuseste sa ntemeieze un stat foarte puternic, unind triurile geto-dacice dintr-un spatiu
vast, care se ntindea de la actualul teritoriu al -lovaciei pna n ,alcani; el a fortat toate orasele
pontice, de la .lia la !polonia din /racia, sa se supuna stapnirii sale. (upta dintre armatele
conduse de ,ureista si cele conduse de +uliu 0ezar urma sa aia loc n anul 11 .e.n.; tocmai atunci
nsa mparatul roman a fost asasinat; dupa putin timp, ,ureista a avut aceeasi soarta.
(a nceputul erei noastre, +mperiul Roman, n e"pansiunea sa, s-a apropiat tot mai mult de
*unare, geto-dacii neavnd alta solutie dect sa mentina relatii cu acesta, fie cordiale, fie ostile, sa
asimileze elemente ale civilizatiei romane si de te2nica militara. !cestia vor tine piept romanilor din
punct de vedere politic si militar vreme de aproape un secol, pna n vremea mparatului roman
/raian. 3n anul 4'5 e.n., dupa lungi si teriile razoaie, acesta reuseste sa nfrnga rezistenta eroica
a dacilor, al caror rege, *eceal, intrat n legenda pentru cura$ul sau, a preferat sa-si ia viata dect
sa devina prizonierul romanilor. Generatiile ce aveau sa urmeze au pastrat n constiinta lor, ca pe o
fapta glorioasa, rezistenta si nfrngerea *aciei conduse de *eceal. #onumentele care dainuie -
0olumna lui /raian, aflata la Roma, si /ropaeum /ra$ani de la !damclisi, *orogea - stau marturie,
prin scenele pe care le reprezinta, a cura$ului aratat de daci n apararea tinutului lor si a muntilor lor
ca o pavaza si plini de ogatii.
0u toate suferintele ndurate, includerea *aciei n +mperiul Roman a avut si partile ei une6
prin stradania localnicilor si a colonistilor romani, prin spiritul lor ntreprinzator, *acia atinge un nalt
grad de dezvoltare materiala si spirituala, si are loc un important proces de romanizare, cu amprente
duraile, ce pot fi regasite pna astazi n lima latina a poporului romn, n numele sau n constiinta
si cultura. 3n etnogeneza poporului romn elementul etnic primordial este cel geto-dacic, peste care
se suprapune elementul etnic roman.
3n anul %74 e.n., datorita crizei care macina +mperiul Roman, precum si presiunii e"ercitate
de popoarele arare, 3mparatul !urelian s-a vazut nevoit sa treaca la retragerea din *acia a
trupelor sale, a administratiei si a unei parti din populatia oraselor, deplasndu-le la sud de *unare.
0u toate acestea, ma$oritatea populatiei, alcatuita din tarani romni si daci romanizati, nu si-a parasit
pamntul, ramnnd strns legata de lumea romana sud-dunareana. *aco-romanii, n contact cu
popoarele arare, au adoptat forme de organizare impuse de nou createle conditii istorice. 8i s-au
organizat n ceea ce marele istoric roman 9icolae +orga numea :romanii populari: sau :romanii
rurali:, respectiv acele teritorii unde autoritatea imperiala ncetase si a caror populatie se grupase n
organisme populare. !ceasta era considerata drept romani prin locuitori, care erau constienti ca
apartin sau ca apartinusera +mperiului Roman.
CULTURA SI CIVILIZATIA GETO-DACILOR
Geto-dacii sunt considerati, pe una dreptate, stramosii directi ai romanilor. !sadar, a vori despre
cultura si civilizatia romaneasca fara a o pune in evidenta pe cea a geto-dacilor este ca si cum ai
sterge din intelegerea omului matur copilaria sa. Prea multe elemente din trecut s-au altoit in
fizionomia poporului roman (e adevarat, foarte greu de pus in evidenta) incat a intelege ceea ce
suntem presupune sa facem acest pas inapoi, peste timp. *ar cine erau geto-dacii;
8tno-lingvistic, geto-dacii erau indo-europeni, din grupul satem, constituind ramura nordica a
numeroaselor populatii tracice. 9u este locul aici, desigur, al unei dezateri asupra prolemelor indo-
europenisticii. #entionam doar ca astazi cei mai multi dintre specialisti sunt de acord ca patria de
inceput a indo-europenilor a fost undeva in teritoriul de dincolo de *onet, de la 0aspica la <rali.
!r2eologi eminenti cunoscatori ai prolemei admit ca in epoca ronzului (circa %'''-4%''=44''
i.d.>r.) tracii se desprind din populatiile indo-europene, atestate in acest teritoriu in perioada de
tranzitie de la eneolitic la epoca ronzului (%5''-%''' i.d.>r.). +n ceea ce priveste detasarea geto-
dacilor din locul tracic, specialistii considera ca din secolul al ?+++-lea i.d.>r. ar putea fi vora de
geto-daci, daca cultura ,asarai, a carei raspandire acopera aproape toata aria raspandirii lor, le
poate fi atriuita. .ricum, in prima $umatate a mileniului + i.d.>r. s-a desfasurat procesul de
individualizare etnico-culturala a geto-dacilor, pentru ca apoi, preluand si dand civilizatiilor neamurilor
invecinate, sa atinga, in secolele + i.d.>r.-+ d.>r., apogeul dezvoltarii lor.
Relativ la lima geto-dacilor, lingvistii au avansat mai multe ipoteze, cea mai consistenta
apartinand lui +.+. Russu. +.+.Russu conc2ide, in urma unei analize comple"e a tuturor datelor
prolemei, ca @@pozitia limii traco-dace este urmatoarea6 un idiom indo-european independent din
grupa de rasarit satem@@ .
<na din cele mai importante proleme ale istoriei geto-dacilor o constituie delimitarea teritoriului
locuit de geto-daci inainte de cucerirea romana. *escoperirile ar2eologice de la noi din tara si din
strainatate i-au indemnat pe cercetatorii avizati ai c2estiunii sa sustina ca e"pansiunea geto-dacilor a
avut ca puncte e"treme .lia (8), ,ratislava (?), 0erepin (regiunea (vov), la nord, ?eliAo /irnovo, la
sud. 0at priveste raspandirea culturii @@clasice@@ a geto-dacilor (sec.++ i.d.>r.-sec + d.>r.), se sustine ca
ea cuprinde doua arii principale concentrice6 o arie centrala, in care aceasta cultura este
reprezentata prin asezari, descoperiri funerare, depozite, tezaure etc., in care principalele
componente isi gasesc antecedente locale, si o arie periferica, unde descoperirile geto-dacice apar
intr-un mediu care, c2iar daca avusese initial un fond general tracic, a facut parte apoi, in secolele
+?-++ i.d.>r., din aria culturii (atBne celtice (in vest) sau a celei scitice (in est) si unde, deci, o origine
locala e greu de dovedit. !ceasta arie centrala poate fi cuprinsa intre 9istru, /isa, 0arpatii 9ordici si
,alcani.


1.CIVILIZATIA GETO-DACILOR

Prin e"presia @@civilizatia geto-dacilor@@ desemnam ansamlul manifestarilor de civilizatie ale
geto-dacilor. !m facut aceasta precizare din capul locului pentru a-l atentiona pe cititor asupra
faptului ca6 4. in teritoriul geto-dacilor e"istau manifestari de civilizatie apartinand altor etnii (grecesti,
celtice, scitice etc.), analiza lor ar fi presupus o scimare de titlu (@@civilizatii din spatiul geto-dacic@@),
aspect ce nu corespunde oiectivelor demersului nostru; %. civilizatia geto-dacilor cuprinde elemente
de imprumut, preluate de la etniile cu care a intrat in contact si care aveau ceva de @@dat@@ (numai din
aceasta perspectiva vom aduce in discutie raporturile cu aceste etnii), iar pe de alta parte civilizatia
lor cuprinde elemente originale, rod al unor sinteze sau inovari (din aceasta perspectiva se poate
vori de civilizatia @@geto-dacica@@, adica a geto-dacilor, specifica lor); 3. ad$ectivul cel mai corect
pentru a e"prima fapte ale geto-dacilor este @@geto-dacic@@ sau @@daco-getic@@
1.1. STATUL GETO-DACILOR

+n secolul + i.d.>r., incepand cu ,ureista, lumea geto-dacica intra intr-o alta etapa a evolutiei ei, in
etapa statala. !cum se poate vori de prezenta unui rege la daci, in intelesuri deoseite de cele date
acestei functii pentru perioada anterioara. !cum regele nu mai este atat un comandant de oaste,
functie ce se va mentine in masura deoseita, cat, din ce in ce mai mult, un legiuitor, un om
preocupat de proleme administrativ-civile. Regele nu mai este, ca pe vremea lui *romic2aites, de
e"emplu, primus inter pares. Prezenta adunarii armate langa rege, in vremea aceasta, nu mai
inseamna @@democratie militara@@, nu inseamna transformarea regelui intr-un sef militar doar. +ncepand
cu ,ureista, se poate admite instituirea principiului prioritatii agnatilor la mostenirea tronului. *upa
detronarea si moartea lui ,ureista statul sau a fost impartit intre fiii sau nepotii sau alte rude ale
marelui rege. 8ste greu sa ne inc2ipuim ca ,ureista nu a cautat, inca din timpul domniei, sa-si
asigure tronul cu mostenitori de sange. Regele a$unge, in vremea statului dacic, un adevarat
conducator, preocupat de toate prolemele societatii, de la purtarea razoaielor si pana la ridicarea
cetatilor, de la apararea clasei dominante si pana la reglementarea vietii moral-spirituale. Pretuit de
popor, glorificandu-l cand si-a aparat tara, cum s-a intamplat cu *iurpaneus, supranumit *ecealus,
regele nu era considerat zeu. Puterea regelui geto-dacilor nu era despotica, ci marginita, c2iar
controlata de un consiliu aristocratic, dar si de adunarea poporului, ca la vec2ii macedoneni. <n
asolutism intunecat, cumplit, sangeros, de rezonanta orientala, teocratic, nu fiinta la geto-daci.
Prezenta unui consiliu noiliar, a adunarii armate, nu a impietat asupra coerentei sistemului politic
din statul geto-dacic. 9u cunoastem cu e"actitate ierar2ia in cadrul conducerii statului geto-dacilor si,
implicit, a consiliului regal. 8ste sigur insa ca regele incerca un control al intregului stat printr-un
aparat administrativ compus, in partea sa superioara, din taraostes.
+n antic2itate, pentru ca o tara sa fie considerata ca ar avea conditie de stat era asolut necesara
e"istenta unei armate permanente. *aca pentru timpul lui ,ureista nu avem date sigure (nimic nu
ne opreste insa sa ne imaginam prezenta unei numeroase garzi personale pentru preintampinarea
eventualelor miscari interne, pentru a domina si ridica triutul de la orasele grecesti supuse sau c2iar
pentru o rapida interventie la 2otare), pentru epoca lui *eceal insa, avem dovezi certe despre
e"istenta unei armate permanente. !stfel, in unul din discursurile sale *ion 02rCsostomos (D++, 4&),
care, trecand prin *acia lui *eceal dupa anul E7, adica intr-o vreme de liniste si pace din partea
romanilor, spune ca acolo el a vazut @@peste tot saii, lanci, peste tot cai, peste tot arme, peste tot
oameni inarmati@@. /ot din timpul acestui rege, stim de la 0assius *io ((D?, E, 5) ca una dintre
conditiile pacii impuse lui *eceal de catre /raian in 4'% prevedea ca regele dac @@sa predea armele,
masinile de razoi impreuna cu constructorii acestor masini@@. .r, o asemenea clauza ec2ivala cu
desfiintarea unei armate cu caracter permanent. *ar dovada cea mai puternica o constituie cea
ar2eologica. 8ste vora de multitudinea cetatilor dacice care, in timp de pace, aveau fiecare cate o
garnizoana.
+n ansamlul statului geto-dacilor un rol deoseit il $uca sacerdotiul. +ncepand cu ,ureista, cinul
preotesc geto-dacic a devenit o institutie organizata si cu functiuni social-politice foarte importante.
0onducatorul sacerdotiului era marele preot al cultului zeului cel mai cinstit de catre geto-daci. 9u
avem date cu privire la organizarea interna a sacerdotiului. *espre preoti putem afirma ca se
ucurau de mare cinste. #arele preot era un fel de capetenie spirituala in societatea geto-dacica. 8i
contriuiau, prin cultivarea si intretinerea unui anumit cult legat de @@panteonul@@ pan-dacic, la intarirea
unitatii politice a geto-dacilor, la pastrarea unei anume moralitati. 0ontriutia sacerdotiului la crearea
valorilor spirituale in societatea geto-dacica a fost, la vremea aceea, remarcaila intrucat el era
depozitarul aproape al tuturor cunostintelor @@stiintifice@@. 0u toate acestea, statul geto-dacilor nu era
unul teocratic, c2iar daca unii regi au detinut si functia de mare preot sau, ca in timpul lui ,ureista,
marele preot a avut o pozitie foarte importanta in stat.
*espre alte elemente, pe care le reclama fiinta de stat in lumea popoarelor antice, si anume6
emiterea si folosirea monedei ca mi$loc de sc2im, e"istenta orasului, capitala etc. vom vori in
paginile urmatoare.
0u toate aspectele statalitatii geto-dacice mai sus prezentate, se poate spune insa, in final, ca
acest regnum al dacilor inca nu a atins nivelul unui stat in adevaratul inteles clasic. (ipsesc multe din
caracteristicile unui stat antic. -crisul, unaoara, este rar intalnit si in nici un caz nu e"ista o
administratie (cu un aparat functionaresc, cu irouri, ar2ive) unde sa se redacteze actele si
dispozitiile, sa se codifice legile, sa se tina registre etc. *espre fruntarii ine delimitate (sau constiinta
acestora), despre o eventuala organizare administrativa (daca a e"istat), nu vem nici un fel de indicii.
0oncluzia care poate fi desprinsa este ca statul dacic - ca forma de conducere, organizare,
integritate etnica, centralizarea puterii, unitatea spirituala - @@se situeaza pe o treapta inferioara
raportat la monar2ia elenistica..., isi gaseste locul la mi$loc, intre monar2ia elenistica si statuletele
celtice@@ .

1.2. STRUCTURA SI STAREA SOCIALA
*ispunem de relatari ale unor autori antici, greci sau romani, din care reiese faptul ca societatea
geto-dacica, in epoca sa clasica, era structurata din punct de vedere social in mai multe stari sociale.
9umele clasei noiliare geto-dacice il aflam in scrierile mai multor autori antici. !sa, de e"emplu,
filosoful-calator in *acia, *ion 02rCsostomos, ne relateaza, in ale sale *iscursuri ((DD+++, 3), ca @@...
aici, uneori, se pot vedea oameni avand pe cap un fel de caciuli, asa cum poarta astazi unii traci,
numiti geti ...@@ . !ceeasi denumire ne-o transmite si 0riton, care ii aminteste @@pe getii purtatori de
pileus (caciula)@@. 0ea mai importanta informatie legata de numele clasei noiliare apartine lui
+ordanes ce ne transmite, de fapt, o stire raportata de *ion 02rCsostomos6 @@8l (*ios 02rCsostomos)
spune ca acei dintre ei (geti), care erau de neam s-au numit la inceput taraostes, iar apoi pileati...@@ .
!cesti noili detineau pozitii foarte importante in stat6 in consiliul regal, in conducerea armatei, in
aparatul administrativ, dintre ei se alegea regele etc. +n plan economic acesti taraostes dispuneau
de importante unuri moile (turme, cirezi, 2erg2elii), erau interesati in negotul cu strainii, proail ca
aveau sclavi. 9u stim nimic insa despre relatiile lor cu cealalta stare sociala importanta F capillati, si
nu putem avansa date sigure despre faptul daca taraostes aveau mosii in proprietate privata sau le
datorau regelui, iar daca le aveau nu putem preciza daca erau situate in teritoriile ostilor sau in
locuri neocupate de ele.
+n concluzie, acesti taraostes constituiau o clasa noiliara razoinica, puternica si ogata, cu un
rol social important. @@-e cuvine remarcat, totusi, ca taraostes nu se puteau manifesta despotic fata
de popor, care avea inca solide drepturi politice si in vremea statului dac@@.
*espre cealalta stare sociala - capillati, izvoarele vec2i ne spun putine, doar 0olumna lui /raian
fiind mai generoasa. 9u putem, din datele pastrate, sa stim numele lor geto-dacic, ci doar cel greco-
latin, cum nu putem sti nici care a fost numele lor autentic de clasa. 9umele lor, care nu are
semnificatie sociala, este legat doar de infatisarea lor e"terioara. *espre numele lor (latin - capillati,
grecesc - comati), dictionarele uzuale dau insemnarea de @@pletosi@@, @@cei care poarta parul in plete@@,
insemnare ce corespunde reprezentarilor de pe 0olumna lui /raian.
#a$oritatea istoricilor sustin ca prin comati treuie sa intelegem poporul de rand. 0a atare, acestia
detineau pozitia dominanta in economia dacica, acoperind practic toate activitatile cunoscute, la
vremea aceea, de economia *aciei liere. 9u poate fi negli$ata insa participarea lor la acea adunare
armata generala, cu rol politic si militar important.
0at priveste categoria sociala formata din sclavi si captivi, se pot avansa in momentul de fata,
cateva idei. +n vremea statului, *acia nu mai era o furnizoare de sclavi lumii greco-romane decat, in
cea mai mare parte, su forma captivilor facuti de armatele romane e"peditionare la *unare.
-ocietatea geto-dacica atinsese un nivel al dezvoltarii sale economice si sociale, care sa-i permita
valorificarea locala a aparentului surplus de forta de munca, iar din punct de vedere spiritual sa duca
la inlaturarea practicii vanzarii @@conationalilor@@ ca sclavi.
Prezenta sclavilor ca o categorie sociala integrata in economia *aciei este o realitate atestata de
une izvoare istorice. *intre acestia, captivii de razoi constituiau o categorie aparte, cu un statut
special. 8i erau siliti la cele mai grele munci, iar viata le era mereu in prime$die. !cesti captivi nu se
aflau la dispozitia vreunui particular, ci in puterea regelui, a statului. 8ste foarte proail ca regii daci,
anga$ati intr-un mare efort constructiv, acordau deoseita atentie acestei componente a prazii de
razoi.
#unca servila avea o anumita insemnatate in economie, dar era departe de a avea pondere
asupra muncii liere in vreun domeniu. . importanta mai mare, in raport cu situatia din agricultura si
mestesuguri, o aveau sclavii in constructiile de interes pulic, indeosei la cetati.
1.. ECO!O"IA GETO-DACILOR
!tunci cand cuprindem su mantia civilizatiei economia geto-dacilor avem in vedere acel mod al
lor de luare in stapanire a unei parti din natura in vederea sustinerii materiale a e"istentei lor, adica
ocupatii, te2nici folosite, organizarea si functionarea proprietatii, a productiei in general, comertul etc.
a. <na dintre prolemele cele mai importante in ecuatia economiei geto-dacilor o constituie cea a
organizarii si functionarii proprietatii, a relatiilor de proprietate. +ata insa ca tocmai in legatura cu
acest aspect informatiile sunt cele mai sarace, fapt pentru care istoriografia noastra ne ofera puncte
de vedere foarte diferite. +ntr-o societate predominant pastoral-agrara ca cea geto-dacica,
proprietatea asupra pamantului constituie aspectul principal. 0eea ce se poate afirma cu certitudine
este ca forma dominanta de stapanire a pamantului era cea comuna, insa nu ar2aic-gentilica, ci su
forma ostilor ulterioare, capaile sa ingaduie e"istenta unor contradictii sociale cu rezonante in
organizarea statala. Prolema daca, in toata vremea statului dacic, ostea sateasca a e"istat sau
daca ea a intrat in disolutie, principiul proprietatii private asupra locului de aratura luand locul celui al
stapanirii comune, ramane inca un deziderat al cercetarii istorice.
. #ult mai multe aspecte stim insa despre ocupatiile si te2nicile productive ale geto-dacilor.
0ele mai multe date despre acest e"traordinar @@furnicar@@, pe care il reprezenta, in perioada sa
clasica, si indeosei in zona centrala transilvaneana, societatea geto-dacica, le avem de pe urma
descoperirilor ar2eologice.
*upa opinia noastra ocupatia principala a geto-dacilor a fost cresterea animalelor (vite, oi,
capre, porci, cai, alte animale domestice). #ai multe aspecte ne indeamna spre o astfel de concluzie.
+n primul rand, conditiile naturale erau foarte favoraile pentru asa ceva, de la ses si pana in varful
muntilor. !poi, cresterea acestor animale nu necesita un efort transformator deoseit asupra naturii,
nici in ceea ce priveste asigurarea 2ranei acestora, nici cresterea animalelor in sine. !nimalele de tot
felul asigurau oamenilor nevoi de 2rana diverse si in permanenta, precum si cele necesare pentru
confectionarea (prin prelucrare simpla sau mai comple"a) a imracamintei. <nele dintre animale
(vitele, caii) constituiau mi$locul principal pentru desfasurarea altor activitati productive (pentru
tractiune sau deplasare), inclusiv in razoi. *e cresterea animalelor se puteau ocupa si acei memri
ai familiei (copii, atrani, femei) care nu erau cuprinsi in alte activitati (mestesuguri complicate, care
necesitau forta fizica deoseita sau parasirea comunitatii pentru un timp, razoaie, comert etc.).
!nimalele puteau fi mult mai usor puse la adapost in fata actiunilor pradalnice ale altora, iar
produsele animaliere erau foarte cautate de negustorii straini. +ntr-o vreme in care 2rana constituia o
mare prolema, vitala c2iar, animalele constituiau un element de siguranta si securitate pentru orice
comunitate, o ogatie deoseita, un simol al starii si puterii sociale. +n conditiile in care pamantul se
cultiva greu, productia era mica si la c2eremul capriciilor naturii, dusmanilor si animalelor de prada,
ca sa nu mai vorim de durata ciclului productiei agricole, cresterea animalelor constituia cea mai
una iesire din aceasta alternativa e"istentiala. 9u degeaa, cum vom vedea, geto-dacii au venerat
unele dintre animale.
Goarte aproape de ocupatia de mai sus se situeaza, ca aspect general si complementar,
pescuitul, apicultura si vanatoarea, ocupatii pentru care, de asemenea, conditiile naturale erau foarte
prielnice si pe care geto-dacii le puteau practica, unii ca preocupare principala, daca nu cumva
e"clusiva, altii ca pe una secundara, complementara, temporara sau c2iar intamplatoare, ca simpli
@@culegatori@@.
. ocupatie foarte raspandita in lumea geto-dacica (am putea-o situa pe locul al doilea) era
agricultura, in intelesul antic al termenului - de lucrare a pamantului pentru cultivarea plantelor in
vederea asigurarii 2ranei pentru om, dar si pentru animale, pentru realizarea unor elemente de
imracaminte.
*acii cultivau si=sau foloseau graul, secara, meiul, dragaica, orzul, zazania, mustarul,
zamosita, lusca, orzoaica, oul, lintea, rapita, macul, spanacul, mo2orul, ine, canepa etc., pentru
2rana sau pentru produse te"tile, cel putin asa ne arata semintele caronizate descoperite in diverse
sapaturi ar2eologice. 9u cunoastem amploarea uneia sau alteia dintre aceste plante in ansamlul
celor cultivate si=sau folosite de catre geto-daci. -punem @@cultivate si=sau folosite@@ deoarece este
evident faptul ca pentru 2rana lor geto-dacii foloseau si foarte multe produse ale unor plante (frunze,
radacini, fructe etc.), fara ca aceste plante sa fie cultivate efectiv, ele crescand de la sine. *ate certe
avem despre modul in care geto-dacii pastrau oaele unor plante, ale cerealelor indeosei, cele
mai cultivate dintre plantele pentru 2rana in lumea geto-dacica. !ceste cereale constituiau c2iar
produse strategice, ca sa folosim un termen mai modern. !sa se e"plica faptul ca in zona
-armzegetusei s-au descoperit cantitati impresionante uneori, depozitate in mari 2amare speciale,
in gropi (in interiorul sau e"teriorul locuintei) sau in c2iupuri (oale de lut foarte mari).
*espre te2nici de asolament practicate de geto-daci nu avem nici o stire certa, informatia lui
>oratius fiind comentata si tradusa in felurite moduri.
0ea mai elocventa dovada insa a practicarii pe scara larga a agriculturii de catre geto-daci o
constituie uneltele de fier cu o astfel de destinatie, descoperite in locuinte si in depozite ingropate.
0eea ce se remarca la mai toate uneltele este forma lor elocventa, superioara, identica adeseori cu
cea a celor de azi (coase, seceri, cosoare, sape etc.). 8"ceptie face razdarul plugului cu tractiune
animala, care, spre deoseire de cel utilizat azi (asimetric, ce rastoarna razdele), era simetric,
confectionat dintr-o ara masiva de fier aplatizata si indoita, cu o nervura centrala la capatul ce intra
in pamant si prevazuta, la partea superioara, cu un carlig (cui) ce se fi"a in grindeiul plugului.
!ceasta forma (intalnita astazi la prasitoarele cu tractiune animala sau mecanica) ducea la
desprinderea egala (favorizata si de cutitul ce-l premergea) a pamantului si indepartarea spre
amele laturi, patrunzand doar in patura superioara a solului. !cest gen de plug a fost preluat de
daci din lumea sud-tracica unde este atestat inca in secolul al +?-lea i.d.>r.
!laturi de agricultura, geto-dacii se ocupau cu pomicultura, despre care avem mai multe stiri
indirecte decat e"prese, cu viticultura, insemnarile lui -traon fiind edificatoare in acest sens.
9ecesara, dar anevoioasa, cultivarea plantelor constituia, dupa opinia noastra, o ocupatie
complementara, ca rosturi, structura si tip de activitate, celei de crestere a animalelor.
!ctiunea asupra naturii necesita omului tot felul de unelte. Primitive la inceput, ele devin, pe
masura intreuintarii metalelor, din ce in ce mai diversificate si eficiente. *in acest punct de vedere
fierul a provocat o adevarata revolutionare. Pornind de la prelucrarea fierului si in stransa legatura cu
posiilitatile oferite de uneltele din fier, in societatea geto-dacica s-a dezvoltat un ansamlu
diversificat de mestesuguri.
*esi cunoscut de mai multe veacuri, fierul a inceput sa fie intreuintat pe teritoriul *aciei
masiv aia in a doua $umatate a secolului al ++ - i.e.n.. +n aparitia si dezvoltarea metalurgiei fierului, a
crearii si difuzarii unor categorii de unelte, dacii au suferit influenta enefica a contactelor cu
civilizatiile celtica, greceasca si romana, asimilarea unor cunostinte evoluate impulsionand activitatea
in diverse ramuri. *acii e"ploatau si reduceau in cuptoare proprii minereul care se afla, din elsug, in
zona >unedoarei, apropiata capitalei, activitati nu la indemana oricui si deloc simple. +n urma
operatiunii de reducere a minereului se otineau lupele de fier - materia prima pentru atelierele
metalurgice. 9umai in capitala statului dac, de e"emplu, au fost descoperite trei astfel de ateliere si,
$udecand dupa prezenta uneltelor de faurarie si in celelalte cetati si asezari din zona, se poate spune
ca ocupatia aceasta era practicata pe scara larga. Hudecand dupa inventarul atelierelor aflate la
-armizegetusa, dupa cantitatea impresionanta de fier rut gasita aici, dupa multimea uneltelor de
faurarie si marea cantitate de produse finite si diversitatea lor, se poate conc2ide ca in capitala
*aciei au functionat cele mai mari ateliere de for$a cunoscute pana acum in zona sud-est europeana,
in epoca (atBne. /oate produsele de fier dacice cunoscute pana astazi au fost lucrate e"clusiv prin
martelare. -e cunosteau, de catre cei care lucrau in aceste ateliere - auto2toni si straini, mai multe
procedee de calire a produselor menite a le spori densitatea si rezistenta, a$ungandu-se pana la
operatiuni de mare rafinament, cum ar fi calirea diferentiata.
<nul dintre mestesugurile foarte raspandite era tamplaria-dulg2eria. +n ansamlul
elementelor descoperite in #untii .rastiei, cele de tamplarie -dulg2erie constituie lotul cel mai
numeros (topoare, arzi, tesle, fierastraie, dalti, sfredele, cutitoaie, rindele, cuie si piroane, alamale
si tatani, tinte etc.). !cest lucru este normal, caci lemnul, considerat in antic2itate materialul de
constructie prin e"celenta, e"ista din aundenta in *acia, iar grandioasele edificii din piatra si nevoia
de locuinte au impulsionat dezvoltarea acestor ocupatii.
. alta categorie de mestesugari, mai ales in zona capitalei, a constituit-o cea a
constructorilor (zidari si cei care fasonau piatra). Gasonarea pietrei se facea in carierele de la 0alan
si <roi, in zona de constructie practicandu-se doar mici retusuri. 0antitatile impresionante de astfel
de locuri de piatra (numai zidurile fortificatiei de ara$ de la 0ioclovina-Ponorici insumeaza
apro"imativ 4%'.''' m3 de piatra, de e"emplu), aduse de la o distanta de 1'-&' Im, somptuoasele
cetati dacice, dau dimensiunea e"traordinara a acestui gen de activitate.
<n alt mestesug practicat in *acia, certificat de e"istenta uneltelor si a produselor
respective, este cel legat de prelucrarea metalelor neferoase (aur, argint, plum), de otinerea si
prelucrarea ronzului. *e asemenea, este atestata otinerea si prelucrarea sticlei, producerea
mi$loacelor de transport (mai multe tipuri de carute), a tot felul de oiecte de uz cotidian (cutite,
frigari, caldari, cazane, crampoane pentru incaltaminte) si a podoaelor. <n loc aparte il constituiau
fauritorii de arme. -e confectionau scuturi (din lemn, de regula, doar cele de parada fiind din metal),
lanci, sulite, sageti (cu varful in forma de frunza sau in trei-patru muc2ii, cu toc sau peduncul de
inmanusare), saii de tot felul, romane, celtice, dar si tipul cur (fal"), considerat, desi era raspandit
in toata lumea tracica, tipul de saie specifica dacilor, apoi pumnale cure (sicae), cutite de lovit. -e
confectionau, cu spri$inul mesterilor straini, masini de lupta, din pacate nici una nu a fost descoperita
pana acum.
!ceasta e"traordinara activitate de prelucrare a fierului, care a nascut, precum am vazut,
ocupatii colaterale diverse si impresionante ca amploare si maiestrie, ii determina pe foarte multi
autori sa voreasca de o adevarata civilizatie a fierului la geto-dacii din epoca clasica a statului lor.
*aca foarte multe aspecte ce tin de te2nica producerii si de produsul in sine nu sunt inventii ale geto-
dacilor, aceasta nu scade cu nimic valoarea deoseita si meritul istoric al acestora. 8i s-au dovedit
capaili sa asimileze si sa converteasca in fapte de civilizatie unele dintre cele mai avansate te2nici
si produse ale antic2itatii.
<na dintre activitatile cele mai interesante ale geto-dacilor este cea legata de ceramica. Prin
ceramica - fapt de civilizatie - intelegem atat te2nica (priceperea iminarii si modelarii unui amestec
plastic format din diverse argile si alti ingredienti, a decorarii, eventual smaltuirii, uscarii si arderii), cat
si gama e"trem de diversificata a produselor ceramice.
+n ansamlul asezarilor dacice predomina, nu oiectele de metal - oricum destul de rar,
scump si pretios in prelucrare, ci cele de lut ars. *in lut se facea o gama larga de oiecte, incepand
cu greutatile de la razoaiele de tesut si modestele fusaiole (acele garnituri de la fusele primitive
servind la ingrosarea ti$ei si la lestarea ei pentru a usura miscarea de rotatie) sau $etoane de $oc,
continuand cu cateii de vatra (suportii folositi in vetrele desc2ise pentru asezarea lemnelor de
dimensiuni mari in asa fel incat sa se asigure tira$ul focului), calapoadele pentru confectionat
ceramica, tiglele si caramizile, terminand cu vasele de tot felul, asupra carora ne vom opri in
continuare.
Geto-dacii au realizat doua categorii de vase din ceramica6 vase lucrate cu mana si cele
realizate la roata olarului.
0eramica lucrata cu mana este, in general, facuta dintr-o pasta groasa, cu multe impuritati,
constand, mai ales, din putine resturi vegetale si din nisip, folosit ca degresant. +n functie de felul
arderii, o"idanta sau ino"idanta, culoarea vaselor variaza de la castaniu pana la rosu aprins.
0uptoarele de ars vasele aveau camera de comustie separata de cea superioara, in care se
asezau oale uscate pentru ars, printr-un gratar perforat, spri$init de un picior median. Goarte proail,
ceramica de uz comun era lucrata pe loc, in gospodariile de rand, si nu in totalitate de mesteri olari.
!sa se e"plica marea ei diversitate de forme si ornamentatii in cadrul unui numar limitat de tipuri6
ceasca dacica, vasul-orcan, cana cu o toarta, vasul cu gura larga cu torti si oala cu o toarta.
0eramica lucrata la roata, produsa in atelierele specializate, este reprezentata de
urmatoarele tipuri6 fructiere cu picior inalt, strac2ina fara picior, strac2ina cu picior scurt, ulciorul cu o
toarta, cana cu o toarta, vasul cu doua torti si ornamente lustruite, farfuria, vasul tronconic, capacul,
vasul-clopot, oala, vasul cu tu si c2iupul. !cest gen de vase se caracterizeaza prin forme elegante
si precizia e"ecutiei. +nciziile de pe unele dintre aceste vase sunt, proail, marci de atelier. (a
aceste vase, de multe ori, fundul inelar era lipit ulterior, cum tot ulterior se adaugau utonasii sau
tortile. +n cazul c2iupurilor mari, de zeci de litri, s-a constatat confectionarea lor pe ucati, ce erau
ulterior lipite. #arimea acestor vase ridica proleme deoseite in ceea ce priveste arderea. <nele
dintre vase, dintr-o pasta foarte fina si uniform arse, se acopereau, prin scufundarea in intregime a
vasului, cu un strat sutire de angoa (un fel de glazura din argila foarte fina si opaca, dizolvata in
apa) de culoare ala, in general. *espre decorarea unor vase, putin mai incolo. 0at priveste roata
olarului, aceasta a fost preluata de catre geto-daci de la greci, cu multe secole inainte, cum multe din
te2nicile lucrarii ceramicii au fost, la randu-le, preluate.
-c2imul de produse nu putea sa lipseasca intr-o societate atat de prospera, activa,
desc2isa spre e"terior, avida de a face, a sti si a avea. Gorma dominanta, dupa opinia noastra, a
sc2imului intracomunitar si intre comunitatile apropiate, ca si o parte a celui cu popoarele vecine,
era cea azata pe troc, aspect care s-a pastrat in societatea romaneasca, mai ales in mediul rural,
pana aproape de zilele noastre. -ocietatea geto-dacica a folosit insa de timpuriu moneda ca element
al ec2ivalentului produselor si al sc2imului, dar si ca element de tezaurizare si simol al pozitiei
sociale si ogatiei. 0omertul intern dezvoltat a facut ca tetradra2mele t2asiene sa circule in lumea
geto-dacica pana la inceputul secolului + i.d.>r., mult dupa ce emiterea lor incetase sau ca dra2mele
din *Crr2ac2ium si !pollonia sa se afle in tezaure alaturi de ultimele emisiuni romane repulicane,
desi primul dintre aceste orase nu mai ate moneda proprie dupa anul 4'' i.d.>r. , iar dra2mele celui
de-al doilea inceteaza, in $urul aceleiasi date, sa mai patrunda la nordul *unarii. #oneda cea mai
numeroasa de pe @@piata@@ dacica, in ultimele doua secole a e"istentei statului dacic, a fost insa
denarul roman repulican si imperial.
*acii au preferat sa imite ei insisi denarii romani. !nalizele efectuate au dovedit ca aceste
imitatii nu se deoseesc de originale nici su aspectul greutatii, nici su cel al finetii metalului. !ceste
imitatii nu sunt @@ilegale@@, cum s-a crezut atata timp. 8le se realizau su controlul direct al autoritatii
statale, uneori c2iar in capitala statului. *acii au continuat sa imite monede romane mult timp dupa
ce originalele incetasera de a mai fi atute. 0opierea fidela a monedei romane a avut un rol
covarsitor in integrarea *aciei in vastul sc2im de valori ale antic2itatii.
*aca in secolele anterioare grecii controlau cea mai mare parte a comertului cu geto-dacii,
incepand cu sfarsitul secolului al ++-lea i.d.>r. ponderea acestora scade in favoarea negustorilor
romani, pentru ca in perioada anterioara confruntarilor cu romanii produsele romane sa domine in
ansamlul celor aduse in *acia. 8rau aduse in *acia produse de una calitate, in special marfuri de
lu" - vase de ronz, oiecte de argint, vase de sticla, dar si oiecte din fier sau c2iar vase de
ceramica. !deseori aceste produse serveau drept model mesterilor locali (auto2toni sau straini).
!veau trecere in *acia vinul si untdelemnul, oiectele de podoaa, tot felul de @@maruntisuri@@ capaile
sa satisfaca curiozitatea si placerea dacilor ogati (oglinzi, cutite, etc.) si nevoile vietii cotidiene sau
profesionale ale grecilor si romanilor din *acia.
#ult mai greu este de stailit continutul @@e"portului@@ din *acia spre lumea greceasca si
romana. 8 limpede ca nu poate fi vora de produse mestesugaresti, dar lemnul, mierea, ceara,
lanurile, vitele, pestele, sarea erau articole cerute de negustorii straini. .ricum, Je"porturile: geto-
dacilor treuie sa fi fost consideraile avandu-se in vedere marea cantitate de moneda romana aflata
in circulatie in *acia.
1.#.VIATA COTIDIA!A
Prin e"presia @@viata cotidiana@@ desemnam civilizatia in actu, adica acele manifestari de civilizatie
pe care le gasim in viata de toate zilele ale geto-dacilor, precum si modul de convertire a unor fapte
potentiale de civilizatie (te2nici si oiecte, cunostinte de tot felul, norme sociale si morale) in fapte de
civilizatie efective. Pentru ca ce este civilizatia daca nu inserarea in viata de fiecare zi a fiecaruia a
unurilor culturale si materiale, recunoasterea valorii si acceptarea valorii lor sociale si individuale.
+ar masura civilizatiei unui popor nu este altceva decat viata cotidiana a indivizilor acelui popor, felul
lor de a se imraca si locui, de a se 2rani, de a se instrui, de a convietui cu semenii, de a-si duce
viata de familie, de a-si creste copii, de a munci si a-si petrece timpul lier, raporturile lor cu natura
etc. *intre toate acestea ne vom opri doar la cateva aspecte, acelea despre care putem spune ceva
cu certitudine.
a. 0ele mai multe date le avem despre 2aitatul geto-dacilor, inteles ca tipuri de asezari si
locuinte, dar si ca mod de locuire. Kona cea mai interesanta, dar si cea mai studiata, este cea din
#untii Lureanu, zona asupra careia ne vom opri cu preponderenta si o vom oferi ca model pentru
2aitatul geto-dacilor.
!sezarile civile geto-dacice, preponderent rurale, pot fi grupate in trei tipuri distincte6 rasfirate,
caracteristice in general zonelor montane, c2iar si in epocile ulterioare, cvasicompacte si compacte.
+n asezarile rasfirate, gospodariile, uneori grupate cate doua-trei, se aflau la sute de metri unele de
altele si erau dispuse pe terase partial amena$ate in pantele domoale sau piezise ale inaltimilor.
!lteori, palcurile de case erau situate, in functie de formele de relief e"istente, de asa maniera incat
eforturile pentru amena$area terenului in vederea ridicarii constructiilor sa fie minime. +n asezarile
cvasicompacte se intalneste aceeasi preocupare pentru dispunerea locuintelor si a ane"elor
gospodaresti in functie de formele de relief, evitandu-se ing2esuirea constructiilor c2iar daca terenul
se preta la siruri (strazi) de constructii. +n $urul locuintelor din prima categorie se aflau, proail, atat
restransele terenuri araile, cat si pasunile. (anga acelea din a doua categorie se aflau doar curtile si
gradinile sau livezile, pamantul arail si pasunile comune fiind in afara ariei ocupate de asezare. 9u
putem insa avansa date certe referitoare la intinderea asezarilor. +n zona amintita, compacte sunt
doar asezarile de la Gata 0etei, Getele !le si -armizegetusa, toate situate pe locuri improprii, fapt
ce a necesitat terasari pe versantele insorite ale inaltimilor. +n cadrul acestor asezari toate categoriile
de constructii se afla numai pe terase si ele nu ocupau integral suprafata teraselor antropogene,
ramanand loc pentru curti. *in punct de vedere economic, asezarile in discutie reprezentau, in primul
rand, mari centre de productie mestesugareasca si mari consumatoare de produse agro-alimentare.
Prin functia lor economica, ele reprezentau aglomerari protourane, avand un caracter oppidan, cum
sustine >. *aicoviciu.
0at priveste locuintele geto-dacilor, domeniu in care sc2imarile survenite in cursul dezvoltarii
istorice in ceea ce priveste conceperea si amena$area sunt dintre cele mai lente, in zona #untilor
Lureanu domina locuintele de suprafata, ridicate direct pe sol si in ma$oritate din lemn. <nele locuinte
sunt patrulatere, altele sunt rotunde, ovale sau poligonale. 0a acest tip de locuinta a evoluat din
acelea adancite sau semiadancite in pamant (prezente in zonele mai $oase ale *aciei), o
demonstreaza, mai intai, perpetuarea unor sisteme de constructie @@improprii@@ noului tip de locuinta
(ridicarea peretilor pe un sc2elet de stalpi infipti in pamant) si, in al doilea rand, planul lor. 9umai ca
acum nu mai avem de a face cu un sc2elet de stalpi uniti intre ei cu impletitura de nuiele lipita apoi
cu lut, ci din pereti din lut armat cu lemn, deci fara pomenita impletitura de nuiele. +n alte cazuri, la
constructiile poligonale cu incaperi concentrice, constatam aplicarea simultana a doua sisteme
diferite de ridicare a peretilor. 0el de acum cunoscut (lut armat cu lemn), pentru piesa @@centrala@@ -
patrulatera sau cu asida, si altul cu piatra la aza peretelui sau a peretilor din lemn ai incaperii sau
ai incaperilor e"terioare, specific locuintelor de suprafata. Pietrele de la aza peretilor, dispuse
distantat sau in sir continuu, nu constituiau temelia cladirii pentru ca se asezau direct pe suprafata
amena$ata a solului. !tat la cladirile poligonale, cat si la cele rotunde, invelitoarea (acoperisul) era din
sindrila montata pe capriori, in fatete triung2iulare. (umina patrundea in locuinta prin spatiul dat de
rostuirea sindrilelor sau prin lucarnele practicate in acoperis.
(a locuintele cu plan patrulater, peretii din lemn au fost ridicati totdeauna pe o aza de piatra. -e
constata e"istenta mai multor incaperi dispuse in sir sau grupat, indicii pentru planul evoluat al
acestora. +nvelitoarea era in doua ape si tot din sindrila. Patrunderea in locuinte se realiza prin usi de
lemn, iar in incaperi prin desc2ideri practicate in pereti, uneori acoperite cu produse rezultate din
prelucrarea unor organe interne ale animalelor. Peretii erau, uneori, zugraviti, proail in diverse
culori. +nfatisarea in ansamlu a locuintelor treuie sa fi fost infrumusetata si prin mestesugite
cioplituri in lemn si prin tinte ornamentale de fier. Podina incaperilor era din lut atatorit, uneori
inregistrandu-se desc2iderea unor gropi in aceasta menite unor mici depozite de provizii.
+esita din comun este aparitia in zona capitalei dacice a locuintelor cu eta$, construite cu aceiasi
pereti din lut armat. 0omunicarea intre parter si eta$ se facea, desigur, cu a$utorul unei scari
interioare, confectionata din lemn. Raportate la realitatile de atunci, acestea pot fi considerate palate.
(a toate constructiile cu mai multe incaperi destinatia acestora era diferita. (a acelea cu incaperi
concentrice, in cazul in care ele constau din trei piese, prima, e"terioara, era tarnatul, a doua
magazia sau celarul, iar a treia incaperea propriu-zisa de locuit, dupa cum demonstreaza
amplasarea vetrei de foc si inventarul acesteia.
Raportate la lumea @@arara@@ europeana, dar nu numai, de-a dreptul impresionante sunt captarile
de apa ale izvoarelor, conductele de teracota pentru apa potaila, care, insumate, a$ung la lungimi
de Ailometri, filtrele de plum, cisternele simple, captusite cu lemn sau construite dupa cea mai
avansata te2nica a vremii, canalele daltuite direct in stanca sau alcatuite din locuri anume cioplite,
scarile monumentale din piatra fasonata, drumurile pavate, unele din lespezi de calcar si prote$ate de
acoperisuri. /oate acestea, c2iar daca au avut drept modele constructii similare din lumea greco-
romana sau au fost realizate si cu participarea unor mesteri straini, demonstreaza nivelul elevat de
civilizatie la care a$unse o parte a lumii geto-dacice. !tari pretentii de confort si unastare, cel putin in
lumea capitalei si la nivelul starilor superioare ale locuitorilor, se dovedesc net superioare celui al
popoarelor vecine si sunt de comparat cu realitatile din lumea greco-romana.
. *espre modul de 2ranire al geto-dacilor putem avansa, mai mult pe cai deductive si pe
aza materialului descoperit, cateva idei. (a nivelul starilor instarite, asa cum ne arata descoperirile
ar2eologice, 2rana era comple"a, aundenta, completata cu produse rafinate din import (untdelemn,
vin), regulata si otinuta, in marea ei ma$oritate, prin prelucrarea alimentelor de aza. 9evoile
acestora erau asigurate printr-un comert activ cu celelalte regiuni ale *aciei. *acii, ca si alte
popoare, cunosteau tot felul de metode de conservare indelungata a unor produse (uscare, afumare,
folosirea sarii, ing2etarea etc.) si de pastrare a acestora (gropi arse, c2iupuri si 2amare pentru tot
felul de graunte, vase din lemn, ceramica sau metal pentru alte produse). Giecare locuinta, cum am
vazut, avea amena$ata vatra pentru foc, folosit pentru gatit si incalzit. #ultitudinea oiectelor din fier
(cutite, topoare etc.), dar cele mai multe din lemn si ceramica (linguri, stac2ini, oale etc.), intregesc
imaginea unei indeletniciri civilizate in acest sens.
-tarile mai nevoiase (oamenii de rand) erau mult mai dependente de natura din acest punct de
vedere, aspect pastrat pana spre zilele noastre. Procurarea 2ranei era o prolema, 2rana in sine era
dependenta de tipul de ocupatie al comunitatii respective, de sezon, de zona geografica etc. 0redem
ca nu gresim daca afirmam ca 2rana acestora era predominant de provenienta animaliera,
completata cu produse vegetale foarte diverse (culese din natura indeosei, dar si cultivate), ca
gradul de prelucrare era modest si ca otinerea acesteia era ocupatia principala a tuturor memrilor
familiei, fiecare in felul sau. 9u de putine ori tentatia civilizatiei greco-romane i-a impins, si din acest
motiv, daca nu e"clusiv din acest motiv, pe geto-daci la actiuni de prada la sudul *unarii. 8vident, cel
mai greu, pentru omul de rand era perioada de iarna.
c. *espre viata de familie a geto-dacilor stim putine lucruri. Gamilia lor, ca si la alte popoare
ale vremii, indeosei din cele mai evoluate, era una patriar2ala, in care cultul stramosilor, rolul
aratului si un ansamlu de moravuri si norme de viata (vom reveni) $ucau un rol foarte important.
+n perioada la care ne referim, asa cum am vazut, incetase practica mai vec2e a vinderii unor copii
ca sclavi. *e asemenea, sustin cei mai multi specialisti ai perioadei, geto-dacii din vremea statului
erau monogami, fapt dovedit de doua pretioase documente - 0olumna lui /raian si /rofeul de la
!damclisi, unde aratii daco-geti sunt infatisati cu cate o singura femeie. +n moralitatea vietii de
familie la geto-daci un rol foarte important l-a avut sacerdotiul din timpul statului geto-dacic. *e
cresterea copiilor mici se ocupau cu predilectie mamele. *e la o anumita varsta, de educarea
acestora pentru viata se ocupau aratii, in cazul aietilor, si mamele, in cazul fetelor. 8ra acesta, in
lipsa unuia organizat - scoala, ca si in cazul grecilor sau romanilor, sistemul traditional, care s-a
pastrat in societatea noastra pana in vremile contemporane, in mediul rural inca cu valente deoseit
de importante.
d. +mracamintea geto-dacilor cu greu poate fi surprinsa in toate detaliile si ipostazele sale.
0olumna lui /raian, monumentul de la !damclisi si cateva piese de argintarie (-urcea, >erastrau) ne
permit sa desprindem doar cateva aspecte din ceea ce se poate numi portul (costumul) geto-dacilor.
,aratii purtau pantaloni lungi si largi, stransi pe glezna, doua tunici, una mai scurta cu maneca
lunga, care, proail, se aga in pantaloni, alta mai lunga, despicata in partile laterale si inc2eiata
ord M ord pe piept, incinsa pe talie cu o curea sutire si cu poalele cazand pana aproape de
genunc2i. Pe deasupra purtau o mantie inc2isa cu o fiula pe umarul drept, care, dupa fran$urii mari
ce o marginesc, putea fi dintr-o tesatura mitoasa. +n picioare purtau opinci. 9oilii purtau pe cap o
oneta moale, asemanatoare celei frigiene; oamenii de rand umlau descoperiti, dar se pare ca
mantiile erau prevazute cu gluga. Gemeile purtau o tunica lunga pana la pamant, incinsa pe talie si
dega$and gatul, peste care puneau alta tunica mai scurta, inc2isa, se pare, la fel ca si cea
arateasca. Purtau si ele mantie, care insa se drapa lier. Parul il aveau lung, pieptanat cu carare,
in onduleuri mari, pe langa ora$i si adunat intr-un coc amplu pe ceafa. 9u purtau nimic pe cap. 0u
anumite ocazii sau la anumite tipuri de imracaminte, cu siguranta insa la starile ogate, se purtau
tot felul de podoae (ratari spiralate, fiule, colier-lant, centura-lant, i$uterii din metale noile).
*incolo de aceste aspecte generale, se poate deduce totusi caracterul sumar si saracacios al
imracamintei celor cu stare sociala scazuta, dificultatea producerii si asigurarii imracamintei pentru
toata familia in mod continuu. #ulte din elementele de imracaminte te"tile erau inlocuite sau
suplimentate, pentru timpul rece, cu tot felul de lanuri si piei, mai mult sau mai putin prelucrate.
e. 0at priveste ingri$irea sanatatii, igiena zilnica, ritmul zilnic de viata, nu putem spune
aproape nimic cu certitudine, mai ales in ce-i priveste pe cei multi, poporul de rand. (a nivelul
aristocratiei geto-dacice din zona capitalei e"istau, cu certitudine, astfel de preocupari. *iversele
oiecte (oglinzi, @@trusa medicala@@ etc.), conductele de apa, canalele si gropile de gunoi atestate prin
descoperirile ar2eologice ne indeamna spre concluzia e"istentei unor preocupari de igiena si
sanatate. 0ontactul cu lumea romana si greceasca a deprins aristocratia geto-dacica si cu o anume
viata mondena.
+nc2eiem, deocamdata, aici cele ce ne-am propus sa spunem despre civilizatia geto-dacilor,
convinsi ca multe altele au ramas pe afara si ca asupra multora se pot oferi pareri contrare.
+nc2eiem, pentru concluzii, cu ideile lui >. *aicoviciu de acum aproape trei decenii6 civilizatia geto-
dacica @@ne apare ca o civilizatie avansata de tip (atBne tardiv, ca o civilizatie originala. -punand
aceasta, nu dam termenului @@original@@ un inteles ingust. 9u pretindem, si nimeni nu pretinde, ca dacii
nu au invatat nimic de la alte popoare. *impotriva, au facut-o intotdeauna ucuros. 8i au luat de la
greci si de la celti roata olarului, faurii de la -armizegetusa au atut pe nicovala cutitoaie dupa
modelul celei faricate de >erennius, olarii de la Popesti au imitat olurile deliene, mesterii
constructori din #untii .rastiei au sorit din izvorul fecund al ar2itecturii elenistice... *ar aceste
impre$urari incontestaile nu rapesc culturii materiale dacice caracterul ei original. 0aci original in
civilizatie nu inseamna a refuza cu incapatanare sa inveti de la altii, nu inseamna a face totul, a
inventa totul singur. . civilizatie originala nu se creaza respingand elementele straine, ci
transformandu-le, adaptandu-le, imogatindu-le. 8 tocmai ceea ce au facut daco-getii. Populatie
nepomenit de vec2e a cestui pamant, ei au stiut sa-i asimileze pe navalitori (sciti, celti), adoptand de
la dansii elementele avansate de cultura materiala. 8i au stiu sa invete de la vecini, in primul rand de
la greci si de la traci. *ar ei au stiut mai cu seama sa topeasca impreuna elementele civilizatiilor
straine, sa le toarne in tipare noi, specifice numai lor, sa si le insuseasca. 9u e greu de gasit originea
unor vase dacice in ceramica greceasca si totusi, de la prima privire, se vede ca aceste vase sunt
dacice , nu grecesti. +n te2nica de constructie, dacii au invatat multe de la greci, dar cetatile din
#untii .rastiei nu sunt grecesti, ci dacice. +n Grecia au e"istat cetati mai puternice, mai frumoase,
mai mari, dar nu asa, nu ca ale dacilor; in felul sau, comple"ul din #untii .rastiei e unic in lume.
+nvatand, muncind, adoptand elemente straine in mod creator si creand ei insisi, au faurit daco-
getii infloritoarea civilizatie oppidana care caracterizeaza perioada statului dac@@ .

2. CULTURA GETO -DACILOR
0ultura geto-dacilor constituie un fenomen foarte comple" prin radacinile sale istorice, prin
varietatea formelor si prin teritoriul in care s-a manifestat. Reconstituirea sa este un proces anevoios,
pe de o parte datorita comple"itatii fenomenului, imposiil de cuprins in toate amanuntele sale, iar pe
de alta parte datorita saraciei izvoarelor scrise si marturiilor ar2eologice. +ata de ce in randurile
noastre ne vom opri asupra acelor aspecte despre care se poate spune ceva cu o oarecare
certitudine, plecand si de la ideea ca cultura atunci, ca si acum, constituie elementul cel mai
insemnat pentru felul de a fi al unui popor, in ultima instanta cultura fiind cea care individualizeaza
popoarele, le face sa fie sau sa nu fie in istorie.
2.1. Re$i%ia %et&-'aci$&r
Religia geto-dacilor, ca a tuturor popoarelor din antic2itate, constituie unul dintre suiectele cele
mai pasionante, atat prin fascinatia suiectului in sine, cat mai ales prin aura creata in $urul lui de
catre o literatura de tot felul. *esi istoriografia noastra (dar nu numai) a reusit ac2izitii notaile, ea
este totusi destul de departe de a avea si a ne oferi o imagine a religiei geto-dacice cat mai completa
si general acceptata.
+ntre prolemele de aza ale religiei geto-dacice se inscrie caracterul acesteia. *upa o lunga
disputa intre specialisti, ipoteza care sustine caracterul politeist al religiei geto-dacilor tinde sa se
impuna. +l atentionam pe cititorul mai putin avizat ca superioritatea (mai degraa farmecul,
profunzimea si ogatia) unei religii nu este data de caracterul sau, o religie monoteista nu este mai
evoluata decat una politeista, si, ca atare, nu treuie sa manifeste nici un fel de retineri suiective in
a accepta caracterul politeist al religiei geto-dacilor.
#ult mai dificila este situatia atunci cand treuie sa se arate natura zeitatilor adorate de geto-daci,
atriutele sau elementele legate de ierar2izarea intr-un @@panteon@@, ori date despre perioada cand au
fost la apogeul adorarii lor.
Keul cel mai frecvent mentionat la autorii vec2i este Kalmo"is (specialistii nu au a$uns la un
consens asupra formei numelui6 -almo"is - Kalmo"is - Kamol"is). 0at priveste natura si atriutele
sale, unii sustin ca este o divinitate c2toniana, altii ca este uraniana. #ai vec2ea teorie potrivit careia
Kalmo"is ar fi fost fiinta pamanteana s-a dovedit a fi fantezista. +n vremea lui ,ureista si al lui
*eceal , se pare ca Kalmo"is nu mai era insa adorat ca zeitate suprema, fiind destul de proaila
c2iar prezenta sa in @@panteonul@@ geto-dacic. . astfel de ipoteza se spri$ina pe faptul ca la autorii greci
de dupa >erodot, Kalmo"is este amintit ca o divinitate vec2e, iar unii autori latini (?ergilius, in
8neida, .vidius, in Pontice si /ristele) si greci (*ion 02rCsostomos) arata adorarea lui #arte de
catre geto-daci de o maniera neoisnuita in perioada ,ureista-*eceal. !cestui zeu, ne spune
+ordanes, @@i se $ertfeau primele prazi, lui i se atarnau pe trunc2iurile arorilor prazile de razoi cele
dintai si e"ista un simtamant religios adanc in comparatie cu ceilalti zei, deoarece se parea ca
invocatia spiritului sau era ca aceea adresata unui parinte@@.
+n ceea ce priveste alte zeitati adorate de geto-daci, documentele literar ar2eologice voresc
despre divinitatile feminine >estia si ,endis, prima considerata drept protectoare a focului din camin
si a caminului, in general, a doua - zeita a padurii, a lunii, a farmecelor si protectoare a femeii.
*esi nu sunt suficient de e"plicite, izvoarele vec2i lasa totusi sa se inteleaga ca Kalmo"is,
Geeleizis, #arte, >estia, ,endis, ca zeitati, erau adorate nu de un tri anume, ci de catre geto-daci
in totalitatea lor. !sadar, se poate vori de prezenta unui @@panteon@@ la geto-daci (in spri$inul acestei
afirmatii situandu-se gruparea marilor sanctuare de la -armizegetusa si a altora asemanatoare in
alte locuri ale *aciei), de unitatea lor spirituala si de e"istenta constiintei comunitatii etno-lingvistice.
<n alt element al religiei geto-dacice il constituie asa-zisa credinta in nemurire. @@9emurirea@@ a fost
considerata adeseori ca un element specific conceptiei religioase a geto-dacilor, care i-ar fi deoseit
intre toate popoarele antic2itatii. --a considerat a fi o filosofie, o doctrina promovata de Kalmo"is a
carei esenta ar fi credinta in nemurirea sufletului. +mpartasim ideea potrivit careia @@nemurirea@@ geto-
dacica este o credinta oisnuita, ca @@dincolo@@ vor continua viata pamanteana in mare desfatare.
!ceasta credinta nu are nimic fenomenal, e"ceptional, in sensul unei spiritualizari sulime, cum s-a
prezentat adeseori in tot felul de carti.
?iata religioasa a geto-dacilor se afla su controlul si conducerea sacerdotiului despre care am
vorit mai inainte. 8ste posiil ca in vremea lui ,ureista, marele preot *eceneu sa fi savarsit o
adevarata reforma religioasa, constient de autoritatea castei preotesti pe care o conducea si de rolul
ma$or al religiei ca element de unitate politica a geto-dacilor. !ceasta reforma nu a fost violenta, si
este foarte proail ca geto-dacii adorau in acest #arte nu numai pe zeul razoiului, el avand si
atriutii care, poate, apartineau altor divinitati, cum ar fi cazul lui Kalmo"is, de pilda.
-trans legata de viata lor religioasa, daca nu cumva c2iar parte a acesteia, sunt miturile si riturile
geto-dacilor.
#itul cel mai cunoscut este cel al lui Kalmo"is, daca nu este cumva si singurul despre care stim
ceva. Gaptul ca din tezaurul de mituri geto-dacice, pe care efervescenta culturala afirmata de acest
popor ne da dreptul sa-l presupunem ca ar fi fost deoseit de ogat, s-a pastrat si a a$uns pana la noi
in primul rand acest mit (mai degraa @@mitul@@ mitului lui Kalmo"is) se datoreaza consemnarilor scrise
ale unor autori straini. 0uriozitatea starnita de oamenii indepartatelor taramuri carpato-danuioano-
pontice, ecoul actiunilor geto-dacilor si formatiunilor lor politice, dar si o recunoastere a calitatilor
intrinseci ale mitologiei lor au determinat aceasta aplecare a scriitorilor antici asupra spiritualitatii
geto-dacilor. #itul lui Kalmo"is a reprezentat, proail, cel mai important si cel mai reprezentativ mit
al geto-dacilor. !cest mit si insusi persona$ul sau central s-au cristalizat devreme in lumea geto-
dacica, ca rezultat al unor fenomene de sincretism desfasurate pe diferite planuri cultural-istorice. +n
epoca clasica a statului geto-dacic, cultul Kalmo"ian scade ca intensitate, pentru ca mai tarziu
urmele sale sa dispara, din diverse motive, din spiritualitatea daco-romanilor si din folclorul
romanesc.
*espre riturile geto-dacilor, foarte ogate, ca la oricare popor antic, de altfel, putem avansa cateva
idei doar in legatura cu cateva dintre acestea. >erodot, ?alerius #a"imus si Pomponius #ela ne
voresc de intristarea ce-i cuprindea pe /raci (suliniem traci) la nasterea unui copil, stare
manifestata prin plansul rudelor apropiate, care nu vedeau in viata pamanteasca decat prile$ de
suferinte si greutati.
0at priveste ritul de inmormantare, in epoca clasica a civilizatiei lor geto-dacii practicau cu
preponderenta incineratia; in2umatia se intalneste mai rar. #ormantul de incineratie plan reprezinta
tipul cel mai des intalnit la geto-daci. *e cele mai multe ori resturile funerare sunt pur si simplu
asezate intr-o groapa, in putine cazuri fiind depuse in prealail intr-o urna. #ormintele plane cu
caseta din piatra sunt e"trem de rare. 0u prile$ul inmormantarii se faceau anumite $ertfe, se asezau in
groapa oiectele de care mortul ar putea avea nevoie in viata de apoi, precum si vase cu mancare si
autura. (a moartea celor ogati se faceau si ospete funerare cu spargerea rituala deasupra
mormantului a vaselor folosite.
(a geto-daci intalnim, in ansamlul riturilor de sacrificiu, atat $ertfele umane (constatate, dealtfel, si
la alte popoare), cat si sacrificarea de animale si ofrande, acestea doua din urma devenind, proail,
destul de timpuriu preponderente.
2.2. ((CU!OSTI!TE STII!TI)ICE. SCRISUL LA GETO-DACI
#ulta vreme geto-dacii nu au cunoscut si nu au folosit scrisul, cel putin asa ne spun specialistii,
avandu-se in vedere ca pana la prima parte a epocii (atBne nu avem nici un indiciu, deocamdata,
care sa proeze contrariul. Pentru vremea respectiva insa analfaetismul nu era @@semnul infailiil al
unei sudezvoltari@@, cum sulinia >. *aicoviviu, si nici una din cauzele acesteia. -e putea a$unge la
un grad suficient de inalt de dezvoltare fara a simti nevoia scrisului, societatea geto-dacica fiind o
dovada elocventa a acestui lucru. 9umai ca de la un anumit moment a fi in istorie si a face istorie
inseamna nevoia scrisului. !cest moment este resimtit si de lumea geto-dacica. 0ontactele cu lumea
greaca si romana, cu statele din @@noua confederatie daca@@, stadiul dezvoltarii sociale, economice si
culturale, angrenarea in marile evenimente politice ale antic2itatii europene de la *unarea de Hos, au
impus cunoasterea si folosirea scrierii in societatea dacica. *aca in vremea lui ,ureista si imediat
dupa el preponderenta era folosirea scrierii grecesti, in secolul + d.>r. preponderent, in scrierea geto-
dacilor, era alfaetul latin. 02iar daca in lumea dacica se cunostea scrierea, fireste, ea nu a fost
niciodata la indemana oricui. 8"emplele de folosire a scrierii sunt rare, cele pomenite in izvoarele
literare se refera la conducatori, iar descoperirile ar2eologice in acest domeniu sunt aproape in
totalitate la -armizegetusa. -crierea a ramas, la geto-daci, un apana$ al curtii regale si al preotimii
inalte.
0at priveste asa-zisele cunostinte stiintifice ale geto-dacilor (din societatea geto-dacica, mai
precis), ma$oritatea istoricilor, unii dintre ei cu mai putin discernamant, invoca vestitul pasa$ din
Geticele lui +ordanes. !cesta, entuziasmat de cele aflate despre activitatea lui *eceneu, pe care il
considera stramosul sau, scria6 @@... .servand dispozitia lor (a dacilor) de a-l asculta in toate si ca ei
sunt din fire inteligenti, i-a instruit in aproape toate ramurile filozofiei, caci el era in aceasta un
maestru priceput. 8l i-a invatat morala, dezarandu-i de moravurile lor cele arare; i-a instruit in
stiintele fizicii, facandu-i sa traiasca potrivit legilor naturii ...; i-a invatat logica, facandu-i cu mintea
superiori celorlalte popoare; aratandu-le practica, i-a indemnat sa petreaca in fapte une;
demonstrandu-le teoria celor douasprezece semne ale zodiacului, le-a aratat mersul planetelor si
toate secretele astronomice si cum creste si scade orita lunii si cum gloul de foc al soarelui intrece
masura gloului pamantesc si le-a e"pus su ce nume si su ce semn cele trei sute patruzeci si sase
de stele trec in drumul lor cel repede de la rasarit la apus spre a se apropia sau indeparta de polul
ceresc. ?ezi ce mare placere ca niste oameni prea vite$i sa se indeletniceasca cu doctrinele filozofice
cand mai aveau putin ragaz de razoaie. Puteai sa-l vezi pe unul cercetand pozitia cerului, pe altul
proprietatile ierurilor si ale arustilor, pe acesta studiind cresterea si scaderea lunii, pe celalalt
oservand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, soarele vrand sa atinga regiunea orientala
este dus inapoi spre regiunea occidentala ...@@
+n acest te"t al lui +ordanes e"agerarile sunt evidente, dar ar fi o greseala respingerea sa in loc.
*incolo de vesmantul sau naiv, te"tul oglindeste un talou real, nu acela al unui intreg popor
preocupat de astronomie, otanica, filosofie etc., ci al unei restranse categorii de invatati ocupati cu
astfel de indeletniciri, nu @@intelectuali@@ de meserie (societatea geto-dacilor facand prea putine
progrese pentru ca in sanul ei sa apara filosofi si oameni de stiinta specialisti), ci preoti. !cesti preoti
daci posedau si manuiau, pentru a-si spori autoritatea, un minimum de cunostinte stiintifice, azate
pe seculara e"perienta a poporului si pe contactul cu lumea greco-romana, in primul rand.
*atele oferite de +ordanes sunt completate insa si de alte izvoare literare (*ioscorides, de
e"emplu) precum si de descoperirile ar2eologice. *intre acestea din urma, cel mai stralucit e"emplu
ramane marele sanctuar circular din incinta sacra a -armizegetusei. *upa unele interpretari mai noi,
altarul incintei, numit si @@-oarele de !ndezit@@, constituie un posiil cadran solar (astrola).