GHID

pentru dezvoltarea industriala in spiritul

Eco-Eficientei
Ep d vn f o u sf bmj{bu jo d be svm Qsp h sbn vmvj D.ETf d up sjbm
bm
Njo jt uf svmvj Fd p o p n jf j t j Dp n f suvmvj
Autori:
INCD pentru Ecologie Industriala - INCD ECOIND Bucuresti, Coordonator Proiect
S.C. CEPROHART S.A. Braila, Partener
INCD pentru Metale Neferoase si Rare INCD MNR Bucuresti, Partener
S.C. IPROCHIM S.A. Bucuresti, Partener
INCD pentru Textile si Pielarie INCD TP Bucuresti, Partener
S.C. IPA S.A., Partener

Principii, concepte, sisteme, politici de mediu
Politici industriale
DD
GR
IV
EI
TV
SL
IPPC
EMAS
ISO
14001
P2
CL
MLA
ED
APC
AMV
EE
PM
ChV ACV ZD
MD
CD
RP
RCS
SO
FX
MR MLA
PCV
RS
M
Ru
Re
PP Reg
CP
E/P
Economie
Mediu
Principii
Societate
Strategii /
concepte
Sub-sisteme
Sisteme
durabile
ACV Analiza ciclului de viata
AMV Acorduri de mediu voluntare
APC Analiza Productii Curate
CD Ciclul Deming
CL Cadrul legal
CP Controlul Poluarii
ChV Chimia verde
DD Dezvoltarea Durabila
ED Eco-Design
EE Eco-Eficienta
EI Ecologie industriala
EMA Environmental Management Accounting
EMAS Environmental Management Audi tScheme
E/P Epurare / purificare
FX Factor X
GR Grija responsabila (Responsible care)
IV - Inginerie verde
IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii
LM Legislatie de mediu
M - Mutualitate
MD Minimizare deseuri
MLA Managementul lantului de
aprovizionare
MR Minimizare resurse
PCV Principiul ciclului de
viata
PM Politici de mediu
PP Poluatorul plateste
P2 Prevenirea Poluarii
RP Relatii cu publicul
RCS Responsabilitate
Corporatista Sociala
Re Reciclare
Reg Regenerare
RS Reducerea resurselor
Ru Reutilizare
SL Sistem legal
SO Sanatate ocupationala.
TV Tehnologia verde
ZD Zero deseuri


1. Clarificari privind conceptele si terminologia

Eco-Eficiena (EE), suprapus deseori termenului de eco-inovare, constituie parte integrant a Strategiei de Dezvoltare Durabil (SDD), intind in
principal componenta economic, componenta de mediu si evideniind inter-relaiile dintre acestea. Este insa in mod direct legata si de componenta sociala in
forma cerintelor de consum ale societaii.

Cele doua concepte nu pot fi separate, iar relaia care le leaga poate fi perceput:
fie drept una de cauz efect, in bucla cerinte de consum - productie
Mediu
fie ca un raport:
Economie
EE implic, simultan:
inovare catre un grad mare de dematerializare (a produselor, serviciilor si sistemelor) dar si
modificarea severa a practicilor actuale de consum.

Conceptul eco-eficienta, strans legat deci de procesul de inovare, este inca supus multor interpretari:

Consiliului Mondial pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD): eco-eficienta include optimizare proceselor, reciclarea deseurilor si furnizarea de
noi servicii;

Environmental Technology Action Plan ETAP, ianuarie, 2004: toate tehnologiile ale caror intrari sunt mai putin daunatoare mediului decat
alternativele relevante;

UNEP (United Nation Environmental Programme), UNEPTIE (United Nation Environmental Programme, Division for Industry
and Economics), EPA (US Environmental Protection Agency): furnizarea de bunuri si servicii, competitive din punct de vedere al costurilor,
care satisfac nevoile umane si aduc calitate vietii si totodata reduc progresiv impacturile ecologice si intensitatea de utilizare a resurselor, pe parcursul
ciclului de viata, cel putin pana la nivelul estimat de suportare al planetei.

Principalii termeni legati de eco-eficienta care dau mai multa concretee conceptului sunt:
dematerializare
Factor 4 si
Factor 10.
Nu sunt diferene de substana intre acesti termeni (primul fiind mai des utilizat in SUA, iar ceilali doi in Europa).

Factor n, care propune o utilizare de n ori mai eficienta a resurselor (materiale, energie, apa), poate fi definit ca o utilizare directa a sistemelor metrice pentru
diferite activitai care pot reduce consumul de resurse pentru un anumit proces.
Toate definiiile au ca factor comun reducerea consumului de resurse si imbunatairea rezultatelor (produse/servicii) pentru bunastarea publica.

Eco-eficienta inseamna mai mult decat tehnologie. Inovarea, in sensul ei larg, se refera atat la tehnolgie si la proiectarea acesteia, dar incorporeaza si bunele
practici, aspecte legate de organizare si marketing.

Inovarea in spiritul eco-eficientei poate consta in imbunatairi incrementale ale proceselor sau produselor, dar si un salt mai radical catre o noua tehnologie.

Revolutia industriala din secolul al XIX-lea si dezvoltarea exploziva a industriilor mari consumatoare de resurse din secolul urmator s-au facut cu costuri si
consecine neprevazute intr-o prima faza, desconsiderate in urmatoarea etapa si pentru care preul trebuie platit acum si in viitor.

In 1994 G. H. Bruntland afirma ca este pur si simplu imposibil ca lumea, ca un intreg, sa poata susine nivelul vest-european de consum pentru toi. La acel
moment se recunostea ca satisfacerea nevoilor a 7 miliarde de oameni, la nivelul consumului de energie si resurse al UE, va conduce la nevoia a mai mult decat
rezervele unei planete, insistand pentru promovarea conceptullui Dezvoltarii Durabile (DD), concept pe care il definiste in 1987: activitaile prin care
societatea prezenta isi satisface propriile necesitai fara a compromite sau pune in pericol posibilitatea generaiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitai.

Termenii legai de durabilitate (sustainability), clarificarea acestora si stabilirea relaiilor dintre ei constituie si in prezent subiecte de cercetare. Lipsa unor
definiii oficiale, pe de o parte, precum si continua apariie de noi termeni pot crea confuzii in folosirea acestora, cu atat mai mult cu cat sensul acestora se
intersecteaza sau difera in mod nesemnificativ.

Clasificarea si inter-relaionarea acestora, intr-o abordare sistemica, porneste de la principii (Economice, de Mediu si Sociale) utilizate in formularea unor
strategii/cumul de concepte (cluster) care stau la baza construciei de sub-siteme si sisteme.

Principii de Mediu
a) Principiul Ciclului de Viata: reprezinta elementul esenial pentru implementarea dezvoltatii durabile in faza de concepere a produsului. Termenul
are in vedere toate etapele ciclului de viata si impacturile de mediu asociate lor, inclusiv procesul de decizie si este pus in practica prin Analiza
Ciclului de Viata ACV (Life Cycle Assessment LCA).

b) Controlul Poluarii rezulta din utilizari trecute ale termenului, cand poluarea era pur si simplu supravegheata. Tehologiile capat de conducta
folosesc controlul poluarii in relaie cu problemele generate de evacuari/emisii de poluani din surse industriale. Se admite ca aceasta abordare
reprezinta doar o amanare temporara a problemelor de mediu, concentrandu-se pe captarea poluarii mai degraba decat pe reducerea acesteia.
Conform acestui principiu, poluarea este redusa dupa ce ea a fost generata si, alaturi de tehnologiile capat de conducta sunt incluse si investigaiile
privind natura si extinderea contaminarii. Trebuie recunoscut ca aceasta abordare presupune resurse si costuri suplimentare si nu este in acord cu
viziunea dezvoltarii durabile.

c) Reciclarea, Refolosirea si Regenerarea reprezinta termeni inrudii, deseori folosii pentru descrierea aceleiasi aciuni. Reciclarea (EPA)
reprezinta metoda de recuperare a unei resurse care presupune colectarea si tratarea unui deseu, in vederea folosirii lui ca materie prima pentru
obtinerea aceluiasi produs sau a unuia similar. Strategia Europeana in domeniul deseurilor distinge intre recirculare si refolosire: refolosirea
semnificand utilizarea deseului (proces diferit) ca materie prima fara modificari structurale, iar reciclarea semnificand schimbari structurale in
cadrul aceluiasi proces. Regenerarea este activitatea de reinoire a unui material pentru a-l reda in forma primara utilizarii in acelasi proces sau
unul diferit.

d) Minimizarea resurselor nu are inca o definiie consacrata. Principiul s-a cladit pe constientizarea faptului ca resursele (materii prime, purtatori
de energie, rezerve de apa) nu vor fi disponibile la nesfarsit si este perceput drept un demers pentru reducere aplicabil oricarei activitati consumatoare
de resurse. Aceasta ar conduce la conservarea resurselor, imbunatairea disponibilitaii si meninerii acestora.

e) Reducerea surselor este definita (EPA) ca fiind practica de reducere a cantitatii de materiale care intra in fluxul deseurilor dintr-o anumita sursa
prin regandirea produsului sau a practicilor de producie si consum. Conform caracteristicilor definite, termenul este ascuns (inclus) in definitia
Prevenirii Poluarii (care este totusi un concept mai larg).

Principii Economice si Sociale
Alaturi de principiile orientate catre mediu enumerate, durabilitatea presupune considerarea in mod impartial a principiilor economice si sociale. Au fost
incadrate aici acele principii cu rezonanta imediata in componenta economica sau sociala, chiar daca ele sunt in mare masura aplicabile sau la interfata
componentei de mediu. Acestea includ termeni precum:


a) Ciclul Deming
b) Contabilitatea de mediu
c) Poluatorul plateste
d) Responsabilitate corporatista sociala
e) Sanatate ocupationala si sigurana
f) Relaia cu publicul.

Principii Ecologice
Sistemele industriale sau oricare alt sistem artificial isi au originea in cele naturale, iar acestea au drept caracteristica de baza interconectarea intre ele.
Principiile ecologice dupa care se dezvolta relaiile intre sistemele naturale sunt eseniale pentru coabitarea acestora. Conform viziunii durabilitaii acestea vor
trebui aplicate tuturor sistemelor interconectate in mod direct sau indirect.

Relaiile dintre sub-sistemele ecosistemului natural pot avea diverse consecine:

a) competiie: influena in sens negativ dintre sisteme, in urma careia niciunul dintre sisteme nu are beneficii, iar scopul este eliminarea unei specii
dintr-o nisa ecologica;

b) neutralitate: categorie ipotetica in care niciunul dintre sisteme nu are nici beneficii, nici prejudicii;

c) pradator: o specie mananca pe cealalta; pradatorul are beneficiu;

d) amensalism: un sistem suporta daune, iar celalalt nu are beneficii;

e) parazitism: un sistem suporta daune, iar celalalt are beneficii;

f) comensalism: un sistem beneficiaza, iar celalalt nu este afectat;

g) proto-cooperare: ambele sisteme au beneficii, dar pot supravietui si separat.

h) mutualitate: ambele sisteme au beneficii.

Ultimele trei categorii sunt intelese ca simbioza: sistemele fie nu sunt afectate, fie au beneficii.
Relaii similare pot fi stabilite si intre sistemele industriale, iar simbioza industriala pare sa fie relaia cea mai raspandita; dintre cele trei posibilitati; ideala
ar fi mutualitatea: toate sistemele (unitai economice, angajai, comunitate convieuiesc si toate au beneficii). O astfel de relaie permite:
mai buna exploatare a resurselor
succesul supravieuirii si
obligaii si responsabilitai pentru toate sistemele.
Simbioza industriala este parte a Ecologiei Industriale si elementele cheie care o caracterizeaza sunt colaborarea si asigurarea sinergiei posibilitailor oferite de
un cadru geografic.

Strategii de Mediu (cluster)
Conceptul Strategii de mediu (cluster), se bazeaza pe principiile prezentate mai sus, indicand modul de aplicare a unor practici specifice, care conduc la cresterea
performanei economice.
Sunt incluse: Eco-Eficienta, Productiile Curate, Eco-design-ul, Chimia Verde, Analiza Ciclului de Viata, Minimizarea Pierderilor.

a) Eco-Eficienta (EE), prezentata si mai sus, a fost adesea inglobata in definiiile acceptate pentru Produciile Curate, dar toate definiiile au in
comun reducerea inputurilor materiale si imbunatatirea rezultatelor pentru binele public (sau a face mai mult folosind mai putin).

b) Productii (mai) Curate (PC) au fost lansate in 1989, iar primele definiii au fost extinse catre o orientare durabila a aciunilor si scopului.
Strategia de managemnet in direcia PC inteste catre:
cresterea productivitaii,
implementarea principiului eficienei energetice,
managementul fluxurilor de materiale,
aplicarea principiului prevenirii,
utilizarea durabila a capitalului natural si
atingerea conformarii cu cerintele legale.

Expansiunea definiiei poate conduce la confuzii, iar sensul de baza al termenilor pare sa se fi pierdut. O definiie mai ingusta propune pentru
PC: o abordare organizata a activitaii de producie care are efecte pozitive asupra mediului. Activitaile cuprind minimizarea resurselor, eco-
eficiena si reducerea surselor in scopul imbunatairii calitaii mediului si reducerii riscului pentru organismele vii. Desi are avntajul includerii
termenilor eseniali, prevenind astfel ambiguitaile, definiia propusa nu este in total acord cu propunerea UNEP, care percepe PC ca pe o
strategie integrata, si nu o abordare.

c) Eco-design-ul (sau design-ul pentru mediu) reprezinta procesul de dezvoltare a unui produs care are in vedere ciclul de viaa complet al prodsului si ia
in considerare aspectele de mediu in toate etapele procesului, promovand produsele cu cel mai mic impact asupra mediului de-a lungul intregului ciclu
de viaa. Includerea dimensiunii de mediu in design-ul produsului si serviciilor va stimula inovarea acestora.

d) Chimia verde, asa cum a fost definita in 1998, consta in design-ul produselor si proceselor chimice care reduc sau elimina folosirea si generarea de
substane periculoase. Cu alte cuvinte, reaciile/proceselor chimice trebuie sa fie concepute sau modificate astfel incat sa devina curate, dar sa se
pastreze standardul de viata actual. In strategia chimiei verzi se au in vedere: selectarea materiilor prime/reactivilor, solvenii alternativi, dar si
utilizarea catalizatorilor pentru asigurarea unei inalte selectivitai.

e) Analiza Ciclului de Viaa (ACV) este metoda/procesul/instrumentul de evaluare a efectelor asupra mediului pe care un produs le are pe intreaga
durata de viaa si care are ca efect cresterea eficienei de utilizare a resurselor si diminuarea raspunderilor (post-produs). Referirile uzuale la ACV
presupun o analiza din leagan pana la mormant si are trei elemente principale:
identificarea si cuantificarea incarcarii de mediu (materiale si energie consumate, emisii si deseuri generate)
evaluarea impactului potenial al acestor incarcari asupra mediului si
evaluarea opiunilor disponibile pentru reducerea acestor impacturi.
ACV presupune contabilizarea fluxurilor si ea poate fi aplicata de la procesele de productie la produse si servicii si chiar in planificare strategica.

f) Minimizarea pierderilor este definita ca eliminarea sau reducerea, pana la un nivel fezabil, a deseurilor generate, care altfel ar presupune tratare
ulterioara, depozitare sau eliminare (EPA). Include orice reducere la sursa sau reciclare la nivelul celui care genereaza si se refera la reducerea
volumului (1) sau a toxicitatii (2) deseului sau a mandurora (3).

Strategii socio - economice
Pentru completa inelegere si pentru progres real in direcia sistemului durabil conceptele/cluster-le economice si sociale orientate catre mediu sunt necesare in
aceeasi masura. Importanta lor este fundamentala, iar ele cuprind:

a) Managementul lanului de aprovizionare
b) Cadrul legal, in general
c) Politica de mediu
d) Legislatia de mediu si
e) Acordurile voluntare de mediu.
Abordari si tendine mai recente atribuie ultimele patru concepte dimensiunii instituionale, cu un rol de integrare si coordonare intre dimensiunile economica
sociala - de mediu .

Sub-Sisteme de Mediu
Constientizarea impactului activitailor umane, mai ales la nivel global, a incurajat implementarea uneia sau mai multor strategii in scopul prevenirii
degradarii mediului. Desi acestea sunt orientate in principal catre protecia mediului, ele au totodata o dimensiune economica si una sociala. Activitaile astfel
iniiate sunt cuprinse in cadrul unor sub-sisteme, si introduse in principal prin:

a) Tehnologia si ingineria verde (ingineria cuprinde activitatile de design si construcie, iar tehnologia are ca obiect procesele si metodele de producie).
Ingineria verde este focalizata spre atingerea durabilitaii prin aplicarea stiinei si tehnologiei, fiind definita prin conceperea, construcia,
operarea si utilizarea tehnicilor fezabile si economice care asigura minimizarea poluarii generata la sursa si a riscului pentru mediu si sanatate.
Pe de alta parte, tehnologia verde implica sistematizarea cunostintelor si aplicarea acestora in procesele de producie in scopul utilizarii eficiente a
resurselor, concomitent cu reducerea/reciclarea deseurilor, pentru minimizarea/controlul riscului subtanelor chimice si reducerea poluarii.

b) Controlul si Prevenirea Integrata a Poluarii (Integrated Pollution Prevention and Ccontrol - IPPC) este definit de catre Agentia
Europeana de Mediu (European Environmental Agency EEA) ca fiind procesul legal prin care procesele industriale mari sunt reglementate
si autorizate, cu referire speciala la cerintele Directivei IPPC a Comisiei Europene (96/61/EC). Principalul obiectiv consta in prevenirea sau
minimizarea emisiilor in toi factorii de mediu precum si a generarii deseurilor provenite din construirea unor obiective industriale sau agricole, ori
din activitatea acestora (fie ele noi sau vechi) in scopul protejarii mediului. Obligaiile acopera mai multe liste de masuri referitoare la
emisii/evacuari, deseuri, energie, accidente de mediu, oferind totodata valori pentru compararea (benchmarking) cu cele mai bune tehnici
disponibile (Best Available Techniques - BAT).

c) Ecologia industriala reprezinta abordarea si studierea sistemica a interaciunilor si inter-relaiilor fizice, chimice si biologice atat in cadrul
sistemelor industriale cat si intre sistemele industriale si cele naturale (UNEP). Definiia include conceptul teoriei sistemelor, care reprezinta
de fapt baza ecologiei. Investigarea ecologiei industriale este strans legata de ecosistemul industrial: in ecologie un ecosistem consta in diferite siteme
complexe si sub-siteme. Elementele cele mai improtante sunt relaiile, intrucat ele reprezinta baza interaciunilor intre sisteme. Simplificand,
ecosistemul industrial reprezinta un grup de intreprinderi care utilizeaza fiecare produsele materialele produsele secundare ale alteia, asa incat
reziduurile sunt reduse la un minim absolut. Consumul de materii prime, energie, apa si alte materiale este optimizat in cadrul ecosistemului
industrial, iar deseul generat intr-un proces devine materie prima in altul. Aceste caracteristici au influenat dezvoltarea parcurilor eco-
industriale: comunitai pentru producere de bunuri si servicii amplasate pe o proprietate comuna. Partenerii sunt in mod egal preocupati de
cresterea performanei economice, de mediu si societale, iar relaia dominanta este de colaborare, atat in managementul resurselor cat si al
informaiei. Rezultatul principal consta in faptul ce beneficiul este mai mare decat suma beneficiilor individuale, iar comunitatea beneficiaza pe
baza relaiilor si interconectarilor dintre sisteme si mediul lor.

d) Prevenirea Poluarii (PP), al carui concept de baza a fost definit de EPA, prin abordarile mai recente (CENTRIC Centre for
Environmental Training and International Consulting) muta accentul pe aspectele economice (acoperind inclusiv reducerea costurilor). In acest
sens, Prevenirea Poluarii este astfel perceputa ca o abordare multi-media a managementului de mediu. Exista insa intemeiate recomandari
pentru utilizarea termenului strategie (in loc de abordare), avandu-se in vedere ca sunt incluse mai multe elemente tip cluster. Obiectivul
strategiei este de a realiza imbunatairi durabile prin prevenirea poluarii inainte ca ea sa fie generata, implicand astfel nu numai considerente
legate de conservarea resurselor, dar si prevenirea pierderilor si scaparilor accidentale si evitarea expunerii la compusi toxici si periculosi. Mai
mult, tehnicile utilizate pentru prevenirea poluarii pot include politici de management al mediului in termeni de tinte, abandonandu-se precticile
mai largi de imbunataire a performanei si stilului de management.

Prevenirea Poluarii (PP) vizavi de Productii (mai) Curate (PC).
Literatura tehnica a domeniului utilizeaza adesea cei doi termeni cu inteles echivalent. Mai mult, definiiile celor doi termeni sunt similare. Trebuie
remarcat ca PP este folosit mai frecvent in SUA, iar PC in Europa, ceea ce ar conduce la ideea ca utilizarea termenilor are o dependena geografica
(lucru care trebuie evitat in stiina). Trebuie menionat insa ca PP este inclusa si in Directiva IPPC a UE. Ca o prima diferena s-ar putea
mentiona ca PP a fost stabilita ca o strategie (un sens mai cuprinzator decat o abordare), iar o alta diferena ar consta in faptul ca PP se refera
inclusiv la servicii, incurajand imbunatairea performanei tuturor activitailor (de ex. Managementul de Mediu). Aceste doua aspecte sunt
contracarate de ultimele definiii (UNEP) ale PC o strategie integrata aplicabila produselor, proceselor si serviciilor. Ambele definiii au in
vedere imbunatairea eficienei prin reducerea surselor si utilizarea resurselor in scop benefic (eco-eficienta). Spre deosebire de abordarile anterioare
(cand poluarea trebuia doar controlata), atat PP cat si PC intesc reducerea sau eliminarea transferului poluarii intre factorii de mediu intr-un mod
eficient si durabil. Ambele formulari implica reducerea costurilor si reducerea pericolului pentru societate si mediu, ceea ce face ca diferena reala intre
cele doua formulari sa fie intr-adevar de natura geografica.

e) Zero Deseuri este definit (Grass Roots Recycling Network) ca un principiu de design pentru secolul al 21-lea. Include reciclarea, dar
merge dincolo de ea, intr-un demers de abordare sistemica, care are in vedere fluxurile de resurse si deseuri la nivelul societaii: maximizeaza
reciclarea, minimizeaza deseurile, reduce consumurile si se asigura ca produsele sunt facute pentru a fi reparate, regenerate, reciclate, refolosite pe
piaa sau in natura. Zero Deseuri face din reciclare un punct puternic de intrare in bucla critica a consumului excesiv (cea de-a doua
componenta, langa productie, a dezvoltarii durabile). Mai mult, conceptul zero deseuri nu are in vedere traterea in vederea depozitarii sau
incinerarea acestuia. Tratarea este acceptata doar in sensul transformarii deseului in material util si pentru utilizarea totala a potentialului
sau.

Sub-Sisteme Socio - Economice
In aceeasi masura in care sub-sistemele de mediu acopera aspecte economice si socilae, si sub-sistemele economico- sociale includ in mare masura si o dimensiune
de mediu. De exemplu, Sistemul legal, Schema de Audit a Managementului de Mediu (EMAS) sau sistemele in conformitate cu seria standardelor ISO
14000 sunt deseori chiar atribuite dimensiunii de mediu, desi ele sunt integrate sistemului socio-economic la nivelul organizaiei, corporaiei sau societaii.


Sisteme Durabile
Sistemele durabile cuprind, la nivelul cel mai exigent, acele activitai care trebuie realizate pentru a progresa catre dezvoltarea durabila. Atingerea acestor
obiective, care cere schimbarea modului de gandire si a stilului de viaa include Grija responsabila (Responsible care) si Dezvoltarea durabila.

a) Grija responsabila (Responsible care) este o performana la nivel global a industriei chimice care raspunde angajamentului de a avansa catre un
management al produselor si proceselor chimice in sigurana si securitate. Practicile grijii responsabile pot varia de la o ara la alta si nu
constituie obligaii legale. Ele permit insa companiilor a inti dincolo de cerinele legale si a comunica rezultatele catre public. Grija responsabila
include eco-eficiena, pe angajai, sigurana proceselor si a transportului, evacuarile/emisiile in mediu, distribuia incidentelor, etc.

b) Dezvoltarea durabila, desi a cunoscut multe definiii, cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (Comisia Bruntland) in 1987
ramane numitor comun. Dezvoltarea durabila presupune dezvoltarea societatii in mod responsabil din punct de vedere economic si in acord cu
mediul, procesele naturale si cele sociale. Mai mult, paradigma dezvoltarii durabile are in vedere limitarea resurselor economice, sociale si de
mediu care contribuie la bunastarea prezenta si viitoare.

Prezentarea de mai sus a termenilor frecvent vehiculai a avut in vedere inelesul lor semantic, cuprinderea si caracteristicile principale. Aceasta face posibila
inter-conectarea si ierarhizarea lor, desi suprapunerile in unele cazuri totale au fost semnalate.
Relaiile cauzale exista totusi; de ex. conceptul eco-design include analiza ciclului de viata, eco-eficienta, sanatate si sigurana. Pe de alta parte eco-design-ul
este componenta a unui sub-sistem mai complex, fiin introdus atat de catre tehnologia verde cat si de prevenirea poluarii. Toti acesti termeni (principii, concepte,
startegii, sisteme) au un numitor comun: asigurarea bunastarii, iar modul in care acest termen este perceput aparine celei de a doua bucla a sistemului
PRODUCTIE CONSUM.

2. Analiza cadrului politic
Termenii sustenabilitatii (definitii, inter-conectari) au un rol determinant pentru intelegerea si mai buna comunicare in domeniul dezvoltarii durabile.

La Consiliul European (CE) de la Bruxelles (marite 2005), atunci cand s-a analizat Strategia Lisabona, intre cele sapte subiecte de discutie abordate au fost
Dezvoltarea Durabila (DD) si Schimbarile Climatice; nici la aceasta data nu s-a ajuns la stabilirea unui calendar concret de actiuni sau la un acord
asupra indicatorilor DD care urmeaza a fi monitorizati.

Este mai mult decat evident ca, in acesta etapa istorica, exista suficiente motive care impun o reorientare serioasa a cadrului si modelelor economice prezente, cu
precadere in tarile industrializate, si,
doar schimbari sistemice profunde ale politicilor actuale pot deschide drumul si asigura un viitor dezvoltarii durabile. Nu mai este posibil a se continua prin
practica aplicarii de solutii partiale pentru prebleme pe masura ce ele apar.
Solutiile durabile presupun considerarea simultana si impartiala a consecintelor economice, sociale si de mediu ale oricarei decizii luate.

Politica Europeana actuala pentru dezvoltare durabila se bazeaza pe cateva strategii formulate de CE in momentele istorice care le-au dat si numele:
a) Procesul Cardiff, 1998, care descrie strategiile sectoriale pentru integrarea componentei de mediu in politicile altor domenii.
La Cardiff se recunoaste ca adevarata provocare consta in identificarea modului de dezvoltare a actiunilor care sa urmareasca toate obiectivele, intr-un mod
integrat, conceptul dezvoltarii durabile fiind inca perceput ca fiind legat numai de protectia mediului.
S-au pus aici bazele unui consens, care s-a consolidat rapid, cu privire la necesitatea internalizarii responsabilitatii diferitelor sectoare prin propriile politici
sectoriale.

b) Strategia Lisabona,referitoare la reforma economica, angajarea fortei de munca si coeziune sociala. Formularea initiala (Lisabona, 2000:
economia Europeana trebuie sa devina pana in 2010 cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere) este completata cu dimensiunea mediu
(la CE Stockholm, 2001), astfel incat, la acest moment, se declara ca UE trebuie sa devina zona din lume a carei economie are o inalta eficienta de
utilizare a resurselor, cu o inalta calitate a vietii propriilor cetateni si unde dezvoltarea socio-economica respecta capacitatea de a suporta a
mediului. Nu se acorda insa importanta egala componentei de mediu, comparativ cu dimensiunile economica si sociala, astfel incat edificiul
DD post-Stockholm este inca dezechilibrat.

c) Strategia de Dezvoltare Durabila a UE (SDD UE), ale carei baze au fost stabilite la CE de la Gothenburg, 2001. Desi formularea
Gothenburg nu este considerata drept una atotcuprinzatoare, ea constituie fundamentul dezvoltarilor ulterioare ale startegiei DD europene.













Edificiul sustenabilitatii post Gothenburg
Edificiul sustenabilitatii integrarea conceptelor Cardiff -Lisabona Gothenburg

Este important a diferentia intre interpretarea dezvoltarii durabile din perspectiva:
procesului Cardiff, unde obiectivul prioritar consta in integrarea preocuparilor pentru mediu in celelalte politici si
interpratarea ulterioara (Gothenburg, 2001), unde dimensiunea de mediu se constituia in cel de-al treilea pilon al sustenabilitatii.

Aceste strategii politice sunt in directa relatie cu al 6-lea Plan de Actiune pentru Mediu (6-PAM), un acord care leaga institutiile Europene pentru
stabilirea indrumarilor referitoare la politicile Europene de Mediu, dar si pentru definirea elementelor fundamentale de intrare referitoare la politica de mediu
pentru o SDD Europeana. 6-PAM identifica elementele cheie de mediu care trebuie considerate pentru atingerea SDD, stabilind obiectivele si
prioritatile la nivelul UE pentru o perioada de 10 ani si tinteste deopotriva catre:
atingerea unui grad inalt de protectie a mediului si


Econo
-mic


Social



Mediu

Durabilitate



Economic



Social




Mediu

Durabilitate
decuplarea cresterii economice de presiunea asupra mediului.
Principiile cheie pe care se sprijina sunt urmatoarele:
principiul precautiei
principiul actiunii preventive
poluatorul plateste si
principiul indepartarii poluarii la sursa.

Indrumarul pentru Politici Macro-Economice (Broad Economy Policy Guidelines, BEPG), de la lansarea sa (1999) pana in prezent, este in continua
dinamica. Pentru realizarea obiectivelor de mediu, fara periclitarea obiectivelor altor politici, acesta recomanda utilizarea cu precadere a instrumentelor
economice, care:
ofera flexibilitate industriei, reducerii poluarii in mod eficace prin incurajarea inovarii tehnologice;
sunt mijloace eficiente pentru reducerea poluarii si pentru ca permit internalizarea unor costuri si implementarea intr-un mod mai consistent a
principiului poluatorul plateste.

Dintr-un anumit punct de vedere al protectiei mediului, problema majora a Dezvoltarii Ne-Durabile nu consta doar in saracirea resurselor si circulatia
deseurilor, dar deasemenea si mai ales ca urmare a impactului ecologic generat de:
a. extragerea resurselor
b. procesarea acestora si
c. utilizarea lor in precesele economice.

Fluxurile de materiale si energetice in sistemul economic sunt similare proceselor flux in organismele vii. Termenul metabolism al societatii industriale
ecologia industriala este introdus in 1994 de Ayres si Simonis, iar in 1998 Schmidt-Bleek (Factor 10 Institute) dezvolta o metodologie de contabilitate a fluxului
de resurse, (standardizata de EUROSTAT in 2001), punand accentul pe input-urile materiale, care formeaza baza pentru (aproape) orice activitate.

Nevoia schimbarilor profunde, la nivel conceptual, referitoare la abordarile sociale, tehnico stiintifice, dar si politice, trebuie sa conduca la definirea de noi tinte
ale sistemului socio economic, catre:
inovare
eficientizarea utilizarii resurselor si
distributie echitabila a resurselor.

Actiunile in directia primelor doua deziderate reprezinta in fapt implementarea activa a principiilor Eco-eficientei.

Rezultatele evolutiei procesuale au evidentiat, pana in prezent, dificultati considerabile in concretizarea si implementarea acestor strategii, asa cum au fost ele
planificate. A fost evidentiata si dificultatea contopirii conceptelor strategice intr-un model unitar. Cu ocazia primei analize oficiale (Barcelona, 2002), s-a
constatat ca speranta ca dimensiunea de mediu, in scopul incurajarii durabilitatii, sa fie integrata Strategiei Lisabona nu a fost realizata. Drept posibile
remedii ale aceptor neimpliniri, alaturi de integrarea dimensiunii de mediu (edificiul Cardiff -Lisabona Gothenburg), Agentia European ade Mediu
recomanda ca:

a. indicatorii DD sa fie conceputi intr-un spatiu tri-dimensional, iar relatia dintre aceste dimensiuni sa fie si ea descrisa prin indicatori;
b. SDD trebuie sa devina un edificiu, un sistem care se sprijina pe un singur pilon, in interiorul caruia cei trei E, S si M se leaga si intrepatrund. De
aici, nevoia pentru un set de indicatori integratori pentru sustenabilitate, care se adauga indicatorilor structurali dezvoltati in procesul
Lisabona/Barcelona.













Modelul ideal al sustenabilitatii integrare totala
Raportul Comisiei Europene pentru pregatirea CE de la Barcelona (2002) face
referire la anumite deficiente si evidentiaza ca nu s-a reusit inca inter-conectarea
componentelor strategice, SDD-UE dovedind mai degraba un caracter aditiv decat
unul integrator. Astfel, lipsa integrarii tintelor conduce in mod automat la lipsa de
integrare a instrumentelor.

Rezultatele nemultumitoare motiveaza apelul pentru ingustarea domeniului
proceselor relevante si mutarea accentului de la elaborarea anuala de indrumari pe
actiuni de implementare.



Economic

Social

Mediu
Durabilitate


Luarea in discutie a DD sub aspectul Eco-Eficientei se face la CE de la Maastricht (iulie 2004), cand, din perspectiva Strategiei Lisabona, inovarea in
directia eco-eficientei este considerata o oportunitate deosebita pentru cresterea competitivitatii si reducerea somajului.

Conceptul 3C (Clean Clever Competitive) este lansat cu acest prilej si sunt propuse cinci Strategii pentru promovarea eco-eficientei:
a) Determinarea companiilor de a fi pro-active in directia inovarii eco-eficiente (recompensarea pionierilor si intercompararea companiilor
benchmarking);
b) Imbunatatirea sistemului de inovare prin crearea de politici dedicate eco-eficientei (dezvoltarea de instrumente care sa aiba in vedere riscul crescut si
nevoile adecvate de capital);
c) Promovarea dezvoltarii si folosirii instrumentelor de piata pentru depasirea barierelor economice (indicatori financiari clar definiti pentru
investitiile in directia eco-eficientei);
d) Integrarea politicilor si stilul politic par sa fie cheia de bolta: integrarea politicilor legate de sustenabilitate si educatie este necesar de realizat atat la
nivel european (procesul Cardiff) cat si la nivel national;
e) Implicarea consumatorilor pentru ca ei sa perceapa avantajele (informarea cu privire la eco-eficienta produselor si alternative la produse si servicii
ne- sau mai putin sustenabile).


La 5 ani de la lansarea Strategiei Lisabona (CE Bruxelles, martie 2005) se apreciaza ca rezultatele sunt amestecate: desi progresul nu poate fi tagaduit,
exista amanari si neimpliniri pentru care se plateste un pret ridicat.
Relansarea Strategiei Lisabona este posibila prin:
reinnoirea bazei competitivitatii proprii
imbunatirea potentialului de crestere si
imbunatatirea productivitatii bazate pe:
cunoastere si inovare, dar si pe
coeziunea sociala.


Atingerea acestor obiective necesita actiuni pentru:
mobilizarea de resurse (comunitare si nationale) destinate celor trei dimensiuni ale Strategiei, dar si
realizarea unei sinergii indispensabile asigurarii durabilitatii.

Prioritatile strategice pentru 2005 2009, agreate la nivelul Consiliului, Parlamentului si
Comisiei UE, sunt in principal legate de activitatea legislativa. Succesul procesului de
integrare a politicilor la nivel European, inceput cu 5 ani in urma, este considerat a fi cheia
viitorului durabil.
Perspectiva financiara pentru 2007 2013 va trebui sa asigure fondurile necesare pentru
realizarea prioritatilor Starategiei Lisabona, iar adaugarea celei de a patra dimensiuni
cea institutionala la edificiul sustenabilitatii devine o pre-conditie pentru acoperirea
regulilor jocului, apanaj al guvernarii si procesului de decizie politica.










Prisma Durabilitatii


3. Cai si instrumente pentru promovarea EE

Daca se admite ca nici sustenabilitatea nu poate fi atinsa fara crestere drastica in productivitatea resurselor, nici cresterea economica nu este posibila fara
dematerializare severa, se recunoaste de fapt ca eco-eficienta este elementul determinant si conditia de baza pentru dezvoltarea durabila.

Necesitatea dematerializarii, ilustrata in figura de mai jos, sugereaza efectele previzibile ale continuarii practicilor actuale de productie si consum:
Economic
Institutional
Mediu Social

2000 2005 2050 2100

Inca la nivelul anului 1992, Prof. Schmidt-Bleek (parintele dematerializarii, autorul conceptului Factor 10) afirma ca este necesara o reducere a consumului
global de resurse cu 50% pentru atingerea dezvoltarii durabile. Cu 20% din populatie consumand 80% din resurse, tarilor inalt inustrializate li se cerea o
dematerializare cu un factor 10. O astfel de tinta presupune considerarea atenta a eco-eficientei si chiar dematerializarea absoluta, pentru reducerea fluxului
de materiale la nivelul intregii economii si chiar la nivel global, iar rata de dematerializare trebuie sa fie de peste doua ori mai mare decat cea de crestere a PIB.

Guvernului Japonez a introdus inca din 2001, conceptul Factor 10 in planificarea strategica la nivel national.

Cresterea gradului de utilizare a resurselor poate fi privita ca o etapa in procesul complex al dematerializarii si se poate realiza fie prin:
reducerea Inputului, fie prin
cresterea (durata si nivel de satisfacere a cerintelor) Serviciului.
Ambele directii necesita insa:
imbunatatire si
inovare in domeniile:
tehnologic
managerial
de personal.

Actiuni imediate pentru imbunatatirea eficientei energetice a serviciilor si produselor pe baza evaluarii obiective si informarii cu privire la consumul
de energie (intensitatea energetica).
Problema intensitatii energetice, alaturi de cea a intenstatii materiale trebuie pusa la nivel de sector economic si la nivelul intregii economii, asa incat:
compozitia economiei,
marimea diferitelor sectoare economice,
schimbarile la nivel de sector
pot avea puternice efecte asupra sustenabilitatii si eco-eficientei intregii economii. Este important de stiut:
care sectoare au principale contributii la dezvoltarea nedurabila?
care sectoare ofera cele mai bune conditii pentru cresterea eco-eficientei?


Realizarea de produse eco-inteligente reprezinta un pas important in directia dezvoltarii durabile. Definite ca produse/servicii competitive din punct
de vedere al pretului si care ating gradul maxim posibil de utilitate, produsele eco-inteligente raspund la cinci reguli (Schmidt-Bleek):
numarul de unitati serviciu posibil de obtinut din produse (masina de furnizat servicii) trebuie sa fie cat mai mare posibil pe intreaga
periada de utilzare. Depasirea/imbatranirea prestabilita trebuie sa inceteze.
inputul material pe toata durata de viata a proceselor, produselor si serviciilor trebuie sa fie cat mai mic posibil;
inputul energetic pe toata durata de viata a proceselor, produselor si serviciilor trebuie sa fie cat mai mic posibil;
utilizarea suprafetei de teren/unitate de serviciu trebuie sa fie cat mai mica posibil de la leagan pana la mormant si
dispersia de compusi toxici trebuie sa fie minima.


Adoptarea conceptului integrat - Sistem Produs Serviciu (PSS) este perceputa in ultimul timp drept calea cea mai judicioasa catre Eco-
eficienta. Ideea de baza a PSS consta in a nu livra produsul ca atare, ci mai degraba serviciul oferit de produs, stiut fiind ca un consumator este interesat in
serviciu si nu in aceeasi masura in produs (de ex. interesul pentru o incalzire confortabila si in mai mica masura pentru sistemul tehnic de incalzire).

Un PSS este:
un sistem de produse, servicii, infrastructura si retele necesare, astfel conceput incat sa indeplineasca nevoile consumatorilor;
o solutie dematerializata pentru nevoile si preferintele consumatorilor;
o noua interpretare in lantul de valoare produs si utilitate oferita consumatorului, cu un impact asupra mediului mai mic decat a produsului
si serviciului care indeplinesc aceeasi functie, separat, in afara sistemului;
un sistem care se poate auto-educa in scopul unei imbunatatiri continue.


Eco-Leasingul, Inchirierea si Folosirea in comun a bunurilor reprezinta tot cai pentru cresterea eco-eficientei. Acestea, ca si PSS, impun o noua
gandire asupra categoriilor proprietate si consum, intrucat ele vizeaza drepturile de proprietate individuala. Sarcina dificila care ramane de rezolvat costa
in:
a gasi unde aceste oportunitati pot fi aplicate
a demonstra ca ele nu inseamna un confort mai scazut si ca
ele pot aduce avantaje.


Corectarea cadrului si prioritatilor politice. Mare parte a legislatiei actuale de mediu a generat o situatie care corespunde mai degraba unei
dezvoltari economice planificate decat nevoilor reale de protectie a mediului. Aceasta genereaza costuri in afara pietei (non-market driven costs) de sute de
miliarde Euro anual. In plus, o astfel de abordare nu poate conduce la sustenabilitate pentru ca:
o nu are la baza principliul precautiei
o numai tarile bogate pot suporta costurile implicate si
o nu motiveaza scaderea consumului de resurse.
Mai mult chiar, este posibil ca resursele generale utilizate sa creasca, intrucat sunt necesare investitii, energie pentru operarea echipamentelor, pentru reciclare
si pentru transportul deseurilor.

O politica economica ecologica poate stopa (sau reduce in mare masura) tendintele actuale de crestere a consumului de resurse si a somajului prin mutarea
presiunii fiscale de pe munca pe resursele naturale. Acest lucru se poate realiza prin introducerea Taxei pe Inputul Material (MIT), cu obiectivul direct de
reducere a inputului material pe o anumita perioada, pastrand tendinta de crestere economica.
Politica economica ecologica suma a masurilor si instrumentelor politice, economice si de mediu care are drept scop dematerializarea intregii economii este
parte integrante a politicii economice generale.

Avantajul unei politici economice ecologice cansta in cele din urma in faptul ca aceasta presupune mai putine interventii si limitari fata de politicile actuale
(care presupun adesea legi, ordine si instructiuni tehnice, uneori contradictorii).

Modificarea sistemului de taxare (cu schimbarea accentului pe resurse: purtatori de energie, folosirea terenului, apa, lemn, minerale, etc.) trebuie facuta intr-
un mod responsabil din punct de vedere social: acolo unde exceptari de taxe sunt necesare pentru protejarea anumitor ramuri economice fata de consecinte pe
termen scurt inacceptabile, acestea trebuie sa fie strict temporare.

Un exemplu de aplicare il constituie dezvoltarea sistemului german actual eco-tax prin indepartarea graduala a punctelor slabe actuale:
o eliminarea scutirilor pentru industriile energo-intensive si
o cresterea ratei de taxare, pentru incurajarea economisirii de energie.

Numai la nivel guvernamental se pot produce corectii din punct de vedere legislativ ale sistemului nesustenabil:
o guvernul poate da semnale pietii referitoare la pretul pe munca si resurse;
o guvernul poate reduce subventiile, in special pentru sectoarele consumatoare de resurse;
o guvernul poate acorda preferinta produselor si serviciilor dematerializate (intrucat ele sunt responsabile de achizitia a cca. 20% produse si servici in
majoritatea tarilor);
o multe dintre standardele si normele actuale trebuie sa fie regandite si modificate.

Educarea si informarea publicului. Concomitent cu lansarea acestor semnale si initiative, este imperios necesara informarea educarea si publicului, in
calitatea sa de consumator, cu privire la necesitatea dematerializarii. Diseminarea pe cea mai larg posibila cale si realizarea acceptarii asupra conceptului
sunt absolut necesare pentru ca diferitele deprinderi comportamentale sa se combine intr.-o atitudine de protejare a resurselor la nivel macroeconomic. O politica
economica ecologica cauta sa implementeze si sa faca operationale aceste concepte abstracte si ea are in vedere atat agentii economici cat si cetatenii.

INSTRUMENTELE practice pentru promovarea eco-eficientei, la nivelul intreprinderii sau a sectorului industrial, se regasesc in implementarea
adecvata a principiilor si conceptelor sustenabilitatii, in cadrul unui management durabil al mediului.

a. Managementul durabil al mediului consta, in esenta lui, in cunoasterea totala a aspectelor de mediu pe care o activitate le genereaza, tinerea lor sub
control si angajarea pentru imbunatatire continua pana la eliminarea acestora.
Un Sistem al Managementului Mediului (SMM) constituie un instrument pentru implementarea eficace a planului/procedurilor de management al
mediului, in concordanta cu obiectivele politicii de mediu.



Desi, din puct de vedere al instrumentelor tehnice de
management al mediului si al legaturilor logice
dintre acestea, lucrurile se aseaza pe o piramida a
managementului clasica;
un factor cheie al functionarii eficace a SMM
consta in pregatirea si documentarea sistemului
astfel incat sa se asigure:
comunicarea eficace si
continuitatea implementarii.






Nota : a se observa diferenta ierarhizarii conceptelor strategiilor sistemelor fata de prezentarea generala a evolutiei si integrarii principiilor DD, in
contextul concret al implementarii. Ex.: analiza ciclului de viata (ACV), sau analiza Productii (mai)Curate (APC) sunt activitati/instrumente
dinamice, intr-o desfasurare pe spirala continua, in timp ce Productia (mai) Curata Eco-Eficienta constituie strategii declarate pentru atingerea
obiectivului de dezvoltare.





















O scara evolutiva a abordarii managementului mediului,
prezentata in figura alaturata, sugereaza in mod realist distanta
care desparte abordarea actuala a protectiei mediului de tinta
durabilitatii..


Daca in conditiile Romaniei anului 2005 nu se poate inca vorbi
de un control corespunzator al poluarii, se admite ca
implementarea principiilor Productiilor Curate Eco-
Eficintei pot conduce
la grad maxim de materializare de 4.




















Certificarea unui SMM se poate face fata de cerintele:
ISO 14001 (care, spre deosebire de alte standarde, descriptive, este un standard prescriptiv) sau
EC EMAS (Environmental Management Auditing Scheme), care, in plus fata de cerintele ISO 14001, presupune:
o conformarea cu cerintele legale referitoere la emisii/evacuari si
o participarea la schema de raportare publica a performantelor de mediu

Actualmente exista preocupari pentru dezvoltarea unor sisteme de management al mediului orientate catre produs (Product-Orientated Environmental
Management Systems - POEMS).
ISO14001; TQM
APC, MCM,
ACV
OBIECTIV
CONCEPTE
STRATEGIE
SISTEME
INSTRUMENETE DE MANAGEMENT
SDD
MIPS Factor 10
Eco-Eficienta, - PC
Piramida Managementului
Costuri si Raspundere
Prevenire
Control
Dilutie
Ignorare
Dezvoltare Durabila

Economii si
Oportunitati
Reactie si
tratare
Anticipatie si
prevenire
SCOP
reciclare;tratare
Productie Curata;
Consum Durabil

b. Informatiile privind intensitatea materiala (a produselor si serviciilor) este o cerinta pentru a carei implementare eforturile sunt din ce in ce mai
sustinute. Ele se bazeaza pe un principiu economic fundamental, acela ca nici producatorii si nici consumatorii nu pot lua decizii corecte din punct de vedere
economic si ecologic in absenta informatiilor importante. O decizie buna din punctul de vedere al consumatorului presupune informatii referitoare la problemele
de mediu asociate cu:
producerea,
utilizarea si
eliminarea (produselor).
Pentru obtinerea acestor informatii, este necesar sa se aplice o metoda/un standard unitar si controlabil, asa incat compararea obiectiva sa fie garantata.
Conceptul intensitatii materiale este descris cu precizie de instrumentul MIPS (Intensitate Materiala Pe unitate de Serviciu sau folosinta), care exprima
cantitatea de resurse necesare obtinerii unui produs sau furnizarii unui serviciu. Aplicat ciclului de viata al produsului sau serviciului, MIPS da o imagine
intreaga, care poate fi up-datata continuu, cu privire la relatia cu mediul a unei intreprinderi: orice in-put devine, mai curand sau mai tarziu, output
(emisie, deseu), deci masurarea lui constituie, in mod implicit, o estimare a impactului asupra mediului. (orice produs poarta cu sine un rucsac ecologic, care,
conform conceptiei MIPS, reprezinta suma efectelor asupra mediului). MIPS nu reprezinta o evaluare calitativa a impactului asupra mediului, dar:
este un indicator cantitativ relevant referitor la impactul potential de mediu al produsului sau serviciului;
este nespecific si
include probleme de mediu cunoscute si necunoscute.

Inversul MIPS este Productivitatea Resurselor (S/MI).

Uneori este suficient sa se calculeze numai MI (In-putul Material), aplicat pentru anumite utilizari particulare, iar MI in relatie cu unitatea de produs,
MIT (Intensitate Materiala) devine un indicator care poate fi aplicat diferitelor produse si purtatorilor de energie.

Cele cinci categorii MI, conform conceptului MIPS, sunt:

1. materii prime abiotice:
materii prime minerale
purtatorii fosili pentru energie (carbune, petrol, gaz)
excavari de sol, sedimente

2. materii prime biotice:
plante (biomasa) cultivate
plante (biomasa) necultivate
(animalele nu sunt cuantificate aici; se considera ca, din punct de vedere resurse, este cuantificata deja hrana
acestora).

3. miscari de teren:
eroziuni
miscari provocate (prin diverse activitati)

4. apa (se distinge intre apa de proces si cea de racire):
apa de suprafata
apa subterana
apa de adancime

5. aer:
combustie
dupa transformari fizice
dupa transformari chimice.

b. Eco etichetarea produselor. Desi etichetarea produselor pare de ne-evitat, exista deja o multitudine de etichete pentru diverse produse. Comrciantii,
mas-media ,ca si institutiile de cercetare se intalnesc in acest demers de a genera informatii cu privire la beneficiile de mediu asociate unor produse, sau
a pericolelor de mediu asociate altora. Eco-etichetarea este menita mai mult sa furnizeze incredere in produs, decat sa informeze utilizatorul cu privire
la impactul general de mediu.
Fie ca este vorba de:
Eticheta de certificare de terta parte (ISO 14024), care presupune respectarea anumitor criterii,
Eticheta de auto-certificare (ISO 14021) bazata pe declaratii specifice ale producatorilor,
Eticheta bazata pe Declaratia privind Produse prietenoase fata de Mediu sau Analiza Ciclului de Viata (ISO /TR 1425) unde se pretinde
a se furniza informatii cuantificate ale impacturilor produselor pe tot ciclul de viata, sau
Schema de etichetare a produsului unicat,

niciuna dintre etichete nu informeaza cu privire la cantitatea de mediu modificata/afectata pentru realizarea produsului/serviciului.


















Problema consta, aproape in toate cazurile, in aceea ca informatiile se adreseaza unei probleme de detaliu si niciodata consumului de materiale sau energetic pe
intreg ciclul de viata al produsului.
Ca un nivel minim de informatie, Sustainable Europe Research Institute (SERI) propune ca intensitatea materiala sa fie afisata pe produs (sau ambalajul
acestuia).

.
d. Contabilitatea fluxurilor de materiale si Managementul costurilor de mediu. Conceptul european (SERI, Wuppertal Institute, Fcator 10
Institute) al contabilitatii fluxurilor de materiale (Material Accounting Flow MFA) distinge intre diferitele categorii de materiale, masa si energia
fiind exprimate in aceleasi unitati (cel mai frecvent in tone Intensitate sau Factor de Intensitate materiala si energetica) si este in concordanta cu abordarea
MIPS.
O abordare care se bucura de o larga aplicare si recunoastere este cea referitoare la implementarea conceptului Productiilor Curate (PC), sustinuta de
UNIDO/UNEP prin Centre nationale si Programe dedicate.


Analiza Productiilor (mai) Curate (APC) (ca instrument pentru implementarea conceptului) presupune parcurgerea riguroasa a mai multor
pasi metodologici, intre care contabilitatea fluxurilor este determinanta. Desi in definitia cea mai recenta, adoptata de UNEP pentru PC Eco-Eficienta este
o consecinta a implementarii conceptului PC, se poate spune ca PC si Eco-Eficienta reprezinta doua fete ale aceleiasi monede.
Patru etape procesuale si sase pasi metodologici ai evaluarii PC resupun parcurgerea organizata si in echipa a mai multor activitati specifice fiecarei faze:







Fiecare etapa si activitate a evaluarii trebuie considerata cu atentie pentru obtinerea rezultatului maxim cu resursele disponibile:

Eco-Etichetare: Exemple
Start Pas 1: Pregatire
Analiza Pas 2: Analiza faze proces
Pas 3: Generare oportunitati PC
Imbunatatire Pas 4: Selectare oportunitati PC
Pas 5: Implementare solutii PC
Integrare Pas 6: Sustinere solutii PC
Pas 1 - Pregatirea Analizei PC:
1.1 Constituirea echipa PC (tehnologi, economisti, intretinere, utilitati, consultant extern)
1.2 Listarea proceselor de interes (la nivelul unitatii)
1.3 Selectare OBIECTIVULUI pentru analiza (proces, produs).

Rezultatul asteptat al etapei: Selectarea Obiectivului pentru Analiza PC.

Pas 2 - Analiza detaliata a fazelor procesului selectat:
2.1 Pregatirea diagramei flux (delimitare process, criterii de excludere concept MIPS)
2.2 Introcmirea bilantului detaliat de materiale (input-uri si out-puturi) la nivelul operatiilor unitare
2.3 Atribuire de costuri fluxurilor de deseuri/evacuari (legatura cu Managementul Costurilor de Mediu)
2.4 Analiza cauzelor generarii de deseuri.

Rezultatul asteptat al etapei: Lista SURSE si CAUZE deseuri/evacuari

Pas 3 - Generare OPTIUNI PC:

3.1 Dezvoltarea listei exhaustive de optiuni posibile, unde se vor retine TOATE propunerile
referitoare la:
a. Modificari ale produselor
b. Schimbarea materiilor prime
c. Schimbari tehnologice
d. Modificari ale echipamentelor
e. Imbunatatirea controlului procesului
f. Buna gospodarire
g. Refolosire si recuperare locala
h. Generare de sub-produse utile.

3.2 Evaluarea preliminara a optiunilor, selectarea si retinerea acelor optiuni care vor fi
analizate in detaliu, avand in vedere:
usurinta implementarii;
fezabilitate tehnica;
fezabilitate economic;
reduceri ale deseurilor/emisiilor.
Rezultatul asteptat al etapei:Lista OPTIUNI PC


Pas 4 - Analiza optiunilor selectate si stabilirea MASURILOR PC:

4.1 Evaluarea fezabilitatii tehnice
4.2 Evaluarea viabilitatii financiare
4.3 Evaluarea din punct de vedere al aspectelor de mediu
4.4 Selectare solutii (masuri) PC pentru implementare.


Fezabilitatea tehnica:
Disponibilitatea si increderea echipamentului
Cerinte pentru utilitati, monitorizare si control proces,
spatiu
Cerinte intretinere
Capacitati tehnice conexe (operatori, tehnicieni etc.)
Fezabilitatea financiara:
Date referitoare la investitii:
echipamente, constructii, instruiri, punere in functiune, etc.
Date referitoare la costuri operationale si beneficii:
comparatie situatie inainte si dupa programul PC
Indicatori financiari (daca este cazul): Perioada de Recuperare,
Valoare Prezenta Neta.

Evaluarea aspectelor de mediu referitoare la:
reducerea cantitatii de poluanti si deseuri generate;
reducerea toxicitatii poluantului/deseului;
reducerea consumului de materiale;
reducerea folosirii materialelor neregenerabile;
reducerea consumului de apa;
reducerea consumului de energie;
reducerea consumului de energie din surse neregenerabile;
reducerea supararilor : zgomot, praf, fum, miros, etc.

Rezultatul asteptat al etapei: PLANUL de ACTIUNE cu
MASURI PC.


Pasul 5 - Implementare PC:
5.1 Pregatirea implementarii (decizia la varf, echipa de implementare-monitorizare)
5.2 Executia implementarii
5.3 Monitorizarea progresului implementarii si evaluarea rezultatelor:
Compararea beneficiilor masurate cu cele preconizate
Identificarea altor cai de imbunatatire a procesului.

Rezultatul asteptat al etapei: Performante imbunatatite; angajament pentru PC.
Pasul 6 - Sustinere PC:
6.1 Sustinerea implementarii
structura organizatorica stabila pentru PC
implicarea angajatilor prin instruire si beneficii
politici si strategii PC pe termen lung
responsabilitatile cheie in implementarea PC trebuie sa fie ale celor din departamentul de productie;
rasponsabilitatea pentru generarea de deseuri este la nivelul managementului de varf si mijlociu.
6.2 Identificare alte etape/procese risipitoare.

Rezultat final: PC in derulare, CONCEPT SI PRACTICI INTEGRATE IN STRATEGIA SI CULTURA UNITATII.

Managementul costurilor de mediu MCM (Environmental Management Accounting - EMA) reptrezinta un concept care completeaza
managementul fluxurilor materiale si a pornit de la realitatea ca Sistemul actual de informatii intern al companiilor ascunde informatiile referitoare la
costurile si beneficiile legate de performanta de mediu, sanatate si securitate. Companiile si managerii considera de obicei costurile de mediu ca fiind
nesemnificative in functionarea afacerilor proprii si deseori nu realizeaza ca anumite costuri de productie au o componenta de mediu.

Utilizarea sistematica a principiilor MCM va permite identificarea costurilor de mediu, deseori "ascunse" in sistemul de contabilitate. In sistemul actual
produsele poluante apar ca fiind mai profitabile decat sunt in realitate datorita faptului ca unele din costurile lor de productie sunt ascunse, iar produsele
"curate" pot fi purtatoare de costuri pentru produsele mai poluante (prin atribuirea unor costuri de mediu care nu le apartin - sistemul costurilor de regie).

MCM este definit uzual ca fiind identificarea, colectarea, analiza, raportarea interna si utilizarea informatiei privind fluxurile de materiale si energie,
costurile de mediu si celelalte costuri in procesul decizional al unei organizatii.

Categoriile Costurilor de Mediu










Repere pentru calculul costurilor NON-PRODUSELOR


Cel putin costurile legate de resursele folosite pentru generarea non-produselor (reprezentate prin diferenta dintre totalul inputurilor si cantitatea de produs
intentionat) pot fi calculate la nivel de produs, dat fiind ca analize ale MCM pentru diferite industrii a dovedit ponderea insemnata a acestora intre celelalte
categorii de costuri analizate.

e. Analiza ciclului de viata presupune un demers care se bazeaza pe conceptul ca toti cei care au un rol in ciclul de viata al unui produs, de la leagan
pana la mormant, au si o responsabilitate, si toate efectele externe trebuie avute in vedere.
Similar abordarii conceptuale a MIPS, unde functia produsului are prioritate in comparatie cu produsul in sine, analiza ciclului de viata are la baza
premiza ca nevoile umane trebuie satisfacute de servicii si produse intr-un sistem optimizat de consum si productie, care sa nu depaseasca capacitatea de suportare
a eco-sistemului.

Materiale
Apa
Energie

2 3

1
Produse
Non-
produse
4
COMPANIA
1 Tratare si descarcare / depozitare 2 Prevenire si management de
deseuri si emisii mediu
3 Materiale, capital, munca din desuri 4 Costuri externe
V
a
l
o
a
r
e

N
o
r
m
a
t
h
B
A
T
N
o
r
m
a
t
e
o
r

Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO) a standardizat un cadru al analizei ciclului de viata in seria ISO 14040 (LCA):
ISO 14041 Definirea cadrului si scopului analizei; analiza inventarului
ISO 14042 Analiza impactului in toate etapele ciclului de viata
ISO 14043 Interpretarea rezultatelor.

Interpretarea rezultatelor, in fapt agregarea impactelor de mediu coroborata cu insumarea inputurilor materiale pe tot ciclul de viata constituie un proces
complex si un domeniu pentru care Romania nu dispune de nivelul de expertiza necesar.
In cadrul acestei analize utilizarea si reciclarea/eliminarea pot avea contributii hotaratoare asupra intregii imagini. Pot aparea diferente semnificative
intre produse/servicii destinate aceleiasi utilizari, precum:

perioada de utilizare este diferita, de la un utilizator la altul,
reciclarea si eliminarea pot fi complet diferite in coordonate geografice sau temporale (unele chiar necunoscute pentru produse
prezente)
producatorul poate personaliza produsul si
analizele sunt, cel mai frecvent, disponibile separat, pentru fazele productie si utilizare.

Daca o comparare pe segmentul de la leagan la produs se poate face pe criterii mai palpabile, segmentul al doilea al ciclului este in mod decisiv hotarat de
practicile de consum, contextul social si cultural in care produsul avanseaza catre conditia de deseu.


f. Eco - Design

Pornindu-se de la faptul ca intre 60% - 80% din impacturile asupra mediului pentru intreg ciclul de viata sunt determinate la faza de conceptie proiectare,
Eco-design-ul (sau Design pentru Mediu) are in vedere:
considerarea impacturilor de mediu pe intregul lant productie consum
dezvoltarea de standarde generice, referitoare la produs
identificarea cailor de angajare a companiilor, avand in vedere ca eco-designul se adreseaza vulnerabilitatii produselor.

Mesajul pe care Eco-Design-ul trebuie sa il transmita consta in aceea ca introducerea parametrilor de mediu la faza de conceptie a produselor, proceselor
si/sau activitatilor trebuie sa fie eficace, astfel incat parametrii de mediu sa fie o oportunitate de afaceri.

Modificari ale procedurilor actuale de abordare trebuie sa aiba in vedere:
Modificari ale cerintelor (specificatiilor) produsului, procesului sau activitatii
Realizarea unei analize Ciclu de Viata (sau alte instrumente de analiza) pentru identificarea punctelor slabe
Elaborarea de Ghiduri pentru Eco-design.

Oportunitatile de imbunatatire la faza de conceptie trabuie sa vizeze:

Achizitia in deplina cunoastere
Delimitarea non-produselor (deseuri, apa, energie, etc.)
Incurajarea produselor eco-eficiente (a economisirii)
Calitatea vietii vizavi de consumatorism
Stiluri sustenabile de viata.


Matricea prioritizarii oportunitatilor de imbunatatire a diferitelor caracteristici ale produsului/procesului/serviciului distinge patru categorii:


Categoria 3:
Beneficii de mediu
Probleme tehnice si economice
Catgoria 1:
Beneficii de mediu
Fezabilitate tehnica si economica
Avantaje de mediu


Catgoria 4:
Putine imbunatatiri de mediu

Catgoria 2:
Putine imbunatatiri de mediu
Probleme tehnice si economice Fezabilitate tehnica si economica

Fezabilitate tehnica si economica + + +

Categoria 1: Recomandare puternica pentru realizare pe termen scurt.
Categoria 2: Poate fi incorporata: cu cat mai mult cu atat mai bine.
Categoria 3: Necesita imbunatatiri suplimentare.
Categoria 4: Va fi eliminata.

Trebuie mentionata aici DIRECTIVA 2005/32/EC a Parlamentului si Consiliului European din iulie 2005, referitoare la stabilirea cadrului
pentru definirea cerintelor de ecodesign pentru produsele utilizatoare de energie (Energy using Products EuP). Directiva, care stabileste, printre altele,
parametrii de eco-design ai EuP, cerintele specifice pentru eco-design, cerintele referitoare la informatie, la fabricant, la marcajul CE, s.a. va fi urmata de un
plan de implementare, prin care se vor identifica produsele si termenele de conformare a acestora.

g. Tehnologiile sanatoase pentru mediu reprezinta tehnologiile care protejeaza mediul inconjurator (1), sunt mai putin poluante (2), folosesc resursele in
mod sustenabil (3), recicleaza o proportie mai mare a deseurilor si sub-produselor pe care le genereaza (4) si vehiculeaza deseurile intr-un mod mai acceptabil
pentru mediu in comparatie cu tehnologiile pe care le substituie (5) - cf. Agendei 21 (Cap. 34).

Tehnologiile de mediu (conform definitiei din Planul de Actiune pentru Tehnologie al Comisiei UE - ETAP) reprezinta un termen mai larg; ele includ
tehnologiile sanatoase pentru mediu, reprezentand toate tehnologiile ale caror folosinte sunt mai putin daunatoare mediului decat alternativele lor relevante:.
a) tehnologii pentru controlul poluarii (ex. controlul emisiilor, managementul deseurilor, etc.);
b) obtinerea de produse si servicii mai putin poluante si cu utilizare de resurse mai putin intensiva (ex. celula pentru combustibil) si
c) modalitati pentru managementul mai eficient al resurselor (ex. alimentarea cu apa, tehnologii de economisire a energiei).

Alte tehnici, mai prietenoase (sanatoase) pentru mediu, sunt tehnologii integrate la nivel de proces in toate sectoarele (precum si tehnici pentru remedierea
solului), care au un potential semnificativ de imbunatatire a performantelor de mediu comparativ cu alte variante tehnologice si pot fi definite si ca sisteme care
includ:
o know-how
o proceduri operationale
o bunuri si servicii
o echipamente, dar si proceduri organizationale si manageriale pentru promovarea unui mediu durabil.





Tranzitia tehnologiilor catre sustenabilitate poate fi astfel sugestiv prezentata:

Proogres tehnologic






Regres tehnologic

h. Rolul educatiei si instruirii este decisiv pentru atingerea schimbarilor comportamentale, in primul rand.
Sunt necesare forme noi de eudcatie si instruire pentru a face fata unei realitati complexe. Acest lucru este valabil nu numai pentru educatia primara, dar si
pentru instruirea industriei, educatia la nivelul universitatilor si a adultilor.
Simpla acumulare de cunostinte nu mai este suficienta (si este indoielnic ca a fost vreodata!); educatia si instruirea trebuie sa se focalizeze pe dezvoltarea
competentenlor pentru rezolvarea problemelor.

Metode de instruire pentru industrie (in special pentru sectorul SMM) au fost elaboate de institutii (University of Graz, Factor 10 Institute, Wuppertal
Institute) sau fundatii europene (Aachen Foundation).

Tehnologie
Sanatoasa
Durabila
Tehnologie
Sanatoasa
pentru Mediu
Tehnologie
NE-durabila
Tehnologie
intamplatoare
Ideile si conceptele prezentate nu sunt absolut noi, dar ele sunt foarte rar puse in practica. Chiar la nivelul universitatilor, sunt semnalate putine incercari
catre dirijarea intelegerii acestor concepte complexe. Mai mult, aceste idei trebuie sa fie implementate si ele ar putea deveni baza unui nou domeniu: stiinte
post-normale.

Impreuna cu componenta educationala, schimbarea abordarilor politice poate deveni dimensiunea/pilonul de baza al sustenabilitatii, astfel incat, in lipsa sau
precaritatea acestuia, edificiul celor trei componente (economic-social-mediu) nu poate fi functional si eficace. O observatie importanta, facuta in procesul de
calculare a intensitatii de resurse pentru diferite produse se refera la aceea ca, in faza de proiectare si in perioada de utilizare, consumul specific de resurse il
depaseste cu mult pe cel din faza de obtinere. Aceasta contrasteaza in mod considerabil cu situatia actuala a tintelor celei mai mari parti ale reglementarilor
actuale de mediu. La aceasta se aduga eforturile imense pentru reducerea emisiilor si pentru cresterea ratei de reciclabilitate (in loc de diminuare a resurselor in
capatul de inceput al ciclului economic), iar aceste aspecte trebuie constientizate de catre toti factorii implicati.

Desi sunt mai multe cai si instrumente pentru imbunatatirea eco-eficientei, se recunoaste ca potentialul cel mai mare se regaseste in combinarea schimbarilor
tehnice si sociale pentru imbunatatirea calitatii vietii cu consumuri materiale mai scazute.


















4.Indicatori ai Dezvoltarii Durabile si Eco-Eficientei

Dezvoltarea indicatorilor structurali pentru monitorizarea implementarii politicilor DD este un proces continuu. Primul set al indicatorilor structurali,
prezentat de Comisia Europeana (septembrie 2000) pentru a fi folosit in primul Raport de sinteza (prezentat la CE de primavara in 2001, la Stockholm), a
constat in 27 indicatori (acoperind domeniile: economici generali (1), forta de munca (2), cercetare inovare (3), reforma economica (4) si coeziune sociala (5).
Acesta a fost curand extins la 36 indicatori.

Consolidarea componentei de mediu trebuia sa aiba loc si la nivelul indicatorilor, asa incat in octombrie 2001 Comisia include mediul drept al 6-lea domeniu
politic, asupra caruia decizia sa luat la CE de la Laeken (decembrie, 2001).
Similar evolutiei SDD-UE, indicatorii referitori la mediu au fost lipiti dimensiunilor economica si sociala.

Pentru Rapoartele anuale de sinteza ale Comisiei, seriile de indicatori sunt evaluate si modificate in mod regulat.
Lista indicatorilor structurali de mediu, la nivelul anului 2002, cuprinde:
a. Emisii gaze cu efect de sera
b. Intensitatea energetica a economiei
c. Volum transport (tone si pasager.km) raportat la PIB
d. Repartitia transportului marfa/pasageri
e. Calitata aerului urban
f. Deseuri municipale (colectate/depozitate/incinerate)
g. Contributia energiei din surse regenerabile.

Prima analiza anuala cu considerarea celor trei dimensiuni ale sustenabilitatii s-a facut in martie 2002, la CE de la Barcelona. Consiliul conclude insa ca
dimensiunii mediu nu i se acorda suficienta atentie si se solicita reflectarea intr-o maniera mai extensiva, pentru stabilirea unei abordari a procesului de
elaborare a politicilor, in care cele trei dimensiuni ale DD sunt tratate in mod echilibrat. Acest lucru, in ceea ce priveste mediul, nu este posibil cu numai 7
indicatori dintr-un total de 42 si pentru o mai buna echilibrare se propune o lista deschisa a indicatorilor de mediu, ca un instrument dinamic in scopul tintirii
obiectivelor de mediu relevante pentru dezvoltarea durabila.

Amendamente suplimentare au fost aduse (in cursul anilor 2002 si 2003), astfel incat o lista imbunatatita a celor 7 indicatori structurali de mediu, acoperind 4
politici tematice de mediu:
o combaterea schimbarilor climatice,
o asigurarea unui transport durabil,
o combaterea amenintarilor la sanatatea publica si
o managementul mai responsabil al resurselor
a fost prezentata la CE de la Bruxelles (2003).

Criteriile aplicate in general indicatorilor au constituit intotdeauna o preocupare majora: aplicarea unor criterii prea stricte poate bloca dezvoltarea unor
indicatori relevanti din punct de vedere al politicilor de mediu (ex.: referitor la produse chimice, folosirea resurselor) si consecinta ar fi ca acestia vor continua sa
fie neglijati.
De asemenea, nu exista o corespondenta intre:
relevanta din punct de vedere politic si
disponibilitatea datelor.
Evitarea situatiilor lipsa indicatori pentru domenii deosebit de importante este posibila prin identificarea altor cai, precum:
o redefinirea indicatorilor ne (sau putin) fezabili
o formularea unor indicatori alternativa sau
o folosirea indicatorilor aproximativi.

Imbunatatirea indicatorilor structurali (cei 7 indicatori structurali de mediu propusi la Stockholm si supusi modificarilor ulterioare) trebuie sa aiba in vedere si
criterii precum:

usurinta intelegerii
relevanta la nivelul politicii caruia ii este dedicat
consistenta
disponibilitatea in timp
comparabilitatea in zona in care se aplica si
neimpunerea unor eforturi prea mari din partea respondentilor
.
Procesul de imbunatatire a Indicatorilor actuali este in principal legat de
o nevoia de reformulare si reincadrare a acestora (in special a celor de mediu)
o nevoia simplificarii si substantializarii setului de indicatori structurali.

Se propune un proces in doua etape, care ar presupune:

a. o curatare a setului actual de indicatori de mediu, pentru separarea indicatorilor care nu sunt cu adevarat de mediu.
Este cunoscut ca schimbarile aspectelor de mediu si deci a datelor legate de mediu se produc mai lent decat cele in sistemele economice.

Din punct de vedere al protectiei mediului este important daca indicatori legati de calitatea/ presiunea asupra mediului cresc sau scad in valori absolute, in
timp ce relatia lor cu variabile economice (precum PIB) reprezinta un concept socio-economic, fara a ne comunica daca presiunea/calitatea mediului se
imbunatateste sau inrautateste.
Aceasta inseamna, deasemenea, ca, in anumite cazuri, efectele cumulative (precum acumularea in atmosfera a anumitor emisii) ar putea avea mult mai
multa relevanta decat fluxul anual.

Indicatorii actuali (propusi de Comisie si acceptati de CE) sunt de fapt un amestec de:
indicatori de stare a /presiune asupra mediului si
indicatori economici generali.

Intrucat scopul principal este intarirea componentei de mediu a Strategiei Lisabona, indicatorii inscrisi sub aceasta categorie ar trebui sa fie intr-adevar
indicatori de mediu. De exemplu, indicatorii referitori la intensitatea energetica sau intensitatea transportului sunt mai degraba relevanti
dezvoltarilor socio-economice, categorii carora ar si trebui atribuiti, si inlocuiti cu indicatori mai bine focalizati pe calitatea si presiunea asupra mediului.

Este practic imposibil de a utiliza acelasi set de indicatori pentru monitorizarea:

realizarii tintelor sustenabilitatii si a
calitatii mediului.

Setul de indicatori majori (dezvoltati de Comisia Europeana, Agentia Europeana de Protectie a Mediului si Eurostat) se refera la categorii care constituie
preocupari de mare importanta ale prezentului.
A fost selectat cate un indicator major pentru:

1) Schimbarile climatice
2) Natura si Biodiversitate
3) Calitatea aerului
4) Calitatea apei
5) Cantitatea de apa
6) Substante/produse chimice
7) Deseuri
8) Folosirea resurselor
9) Zonele urbane
10) Utilizarea pamantului
.
b. Un al doilea pas in demersul de imbunatatire a indicatorilor structurali consta in dezvoltarea unor indicatori ai durabilitatii, care sa
includa si procesul de monitorizare a inter-relatiilor (atat in interiorul cat si) intre diferite dimensiuni.

Indicatorii pentru monitorizarea dezvoltarii durabile necesita o vedere integrata, incluzand:
efectele directe si indirecte ale activitatilor antropice si se refera
o atat la procesele de productie cat si
o la cele de consum.

Intrucat niciuna dintre formularile DD (de la cea general acceptata lansata de Brundtland pana la cele discutate in documentele comunitare
mentionate mai sus) nu este suficient de concreta (sau operationala), formularea de tinte concrete este de importanta cruciala pentru:
o implementarea si
o atingerea unei dezvoltari durabile.
Acest lucru ar fi de asteptat pana la sfarsitul anului 2005.
Evolutia Strategiei Lisabona si a indicatorilor de monitorizare

CE Bruxelles (Martie 2005)
- nevoia relansarii Strategiei Lisabona
- nevoia adoptarii (pana la sfarsitul lui 2005) a unei Strategii si
mai ambitioase bazata pe:
viziune pe termen lung, care sa includa
tinte, indicatori si proceduri eficace pentru monitorizare


CE Maastricht (Iulie 2004)
- se formuleaza si lanseaza conceptul 3 C (Clean, Clever, Competitive)
- sase strategii pentru promovarea eco-eficientei:
sustinerea companiilor pro-active
imbunatatirea sistemului inovarii prin politici dedicate
promovarea instrumentelor de piata
integrarea politicilor
implicarea consumatorilor

CE Barcelona (Martie 2002)
- Critica Raport de Sinteza II (insuficienta considerare a
dimensiunii mediu)
- Mentionarea adoptarii de catre CE a Indicatorilor de mediu
majori, inclusi in Raportul Comisiei


Raport de Sinteza IIComisie Europ.
(Ianuarie 2002)
- Adaugarea grupului de 7 indicatori de mediu setului de indicatorilor
structurali (usoare modificari fata de comunicarea/2001)

CE Laeken (Dec. 2001)
Saluta adoptarea indicatorilor majori de mediu; Cadru pentru
prima evaluare a SDD-UE (la CE Barcelona)

Comunicarea a II-a Comisiei ref. la indicatorii structurali (Oct. 2001)
Adaugarea setului de 7 indicatori de mediu majori

CE Gothenburg (Iunie 2001)
- Acord privind SDD-UE
- Raport de Sinteza anual (pe baza indicatorilor structurali,
Com. Europeana)


CE Stockholm (Martie 2001)
- Prima evaluare a SD (in CE de primavara)
- Mentionarea intentiei de conectare a dimensiunii de mediu
- Nicio mentiune privind indicatorii specifici de mediu

Raport de Sinteza IComisie Europeana
(Febr. 2001, pt. CE Stockholm)
Preluarea (cu mici modificari a Indicatorilor Structurali)


Comunicarea I Comisiei ref. la indicatorii structurali (Sept. 2000)
- 27 indicatori (pt.: Angajarea fortei de munca, Inovare-Cercetare,
Reforme economice si Coeziune sociala) si
- 5 indicatori Economici generali

CE Lisabona (Martie 2000)
- Tinte strategice noi pentru UE
- Decizie privind Indicatorii Structurali (pentru 5 domenii) :
1. economici generali
2. angajarea fortei de munca
3. cercetare & inovare
4. reforma economica
5. coeziune sociala
- Invitatie catre Comisie pentru pregatirea Rapoartelor
anuale de analiza

Din punct de vedere al unui mediu durabil, dezvoltarea indicatorilor trebuie sa aiba la baza cunostinte detaliate pe lantul cauza efect pentru toti factorii
de mediu.

Exista abordari cadru care se bucura deja de o acceptare generala, intre care un cadru mai inovator, care sa tinteasca interactiunile dintre cele trei
domenii, este oferit de modelul (diagrama) MPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response - DPSIR):

Activitati determinante
Drivers
Raspunsuri
Responses
Presiuni
Pressures
Impact

Stare
State
ex. industrie
& transport
ex. productie
curata,
transport
public,
reglementari,
taxe
ex. emisii
poluante
ex.
degradarea
sanatatii
umane si
biodiversitatii,
pagube
economice
ex. calitate
aer, apa, sol

Nevoia cautarii relatiilor teoretice intre indicatorii considerati poate fi exemplificata cu relatia dintre:
o cresterea economica,
o angajarea fortei de munca si
o fluxul de materiale intr-o economie.
Numai o intelegere bine fundamentata a modului in care schimbarile acestor variabile se inter-conecteaza face posibila analiza pertinenta a datelor
empirice colectate si raportate.

O reconciliere intre tinte partial complementare, partial in competitie este esentiala atunci cand se iau in considerare inter-conexiunile, intrucat aici ar
trebui cautate sinergiile si compromisurile. De exemplu, eficienta resurselor ajuta legatura intre mediu si economie, asa incat acest indicator nu este
unul de mediu propriu-zis, ci mai degraba unul de inter-relatie economic mediu.

In acest context se poate afirma ca Eco-eficienta este cea care reflecta intrepatrunderea zonei economice cu mediul natural si in pofida riscurilor
mentionate, eforturile in directia definirii indicatorilor de Eco-Eficienta sunt foarte pretioase.

Doua forte motoare se gasesc in fata acestor eforturi:
o Decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor (prioritate a SDD-UE Gothenburg, OECD si a 6-PAM) si
o Contributia la monitorizarea conexiunii in evolutia diferitelor dimensiuni.

Agentia Europeana de Mediu face apel la nevoia de a distinge intre:
o decuplarea absoluta, atunci cand presiunea asupra mediului scade in pofida cresterii cauzei care provoaca presunea, si
o decuplarea relativa, atunci cand presiunea asupra mediului creste odata cu forta motoare care o provoaca, dar in masura mai mica decat
aceasta.

In ambele cazuri se poate vorbi de o imbunatatire a eco-eficientei, dar, pentru a realiza o dezvoltare durabila, imbunatatirea este necesara in continuare (si
in special in cel de-al doilea caz).

Daca se recunoaste rolul important al comunitatii de cercetare in dezvoltarea indicatorilor DD, se si admite ca un set de indicatori nu poate fi elaborat
numai de catre cercetatori. Expertiza in domeniul prelucrarii datelor, politicilor cadru si inter-conexiunilor intre domeniile social-economic si mediu
reprezinta pre-conditii necesare.
Pentru impulsionarea dezvoltarii durabile, stabilirea tintelor, precum si a indicatorilor (ca instrumente de monitorizare a realizarii tintelor):
este necesara participarea factorilor de decizie (in special in formularea tintelor) si
un dialog intre reprezentantii diferitilor actori ai societatii este deasemenea necesar.

Un amendament major care se propune (SERI) setului de indicatori de mediu post-Lisabona este, de exmplu, inlocuirea Deseurilor menajere cu
Fluxul total de materiale, in care ponderea deseurilor menajere este relativ mica (atat din punct de vedere cantitativ, cat si al problemelor generate).
Fluxul de materiale se masoara fie ca Input Material Total (TMI Total Material Input), fie ca Cerinte Materiale Totale (TMR - Total
Matrial Requirement).

In contextul modificarilor propuse, se apreciaza ca, cu numai doi indicatori cheie pentru fiecare domeniu si pentru inter-domenii se obtine un set de 20
indicatori majori pentru DD, in masura sa descrie progresul acesteia in modul cel mai sistematic. In acest mod monitorizarea procesului DD poate fi
facuta pe termen lung; chiar daca preocuparile si prioritatile principale se modifica; indicatorii individuali pot fi metodologic up-datati sau chiar inlocuiti,
fara modificarea structurii sistemice.

Propunerea SERI pentru setul de indicatori majori de monitorizare DD

I. Indicatori dedicati unei singure dimensiuni
1. Economic
Crestere PIB/Capita
Rata inflatiei
2. Social
Indexul de saracie (UNDP HPI 2)
Rata somajului
3. Mediu
Folosirea mediului (Energie, Materiale si Teren), in valori absolute
Rezerve protejate
4. Institutional
Participare in sistemul electoral
Masuri privind egalitatea sexelor

II. Indicatori de inter-conectare
5. Mediu - Economic
Productivitate resurse (PIB/TMI)
Intensitate transport
8. Mediu - Social
Probleme de sanatate in legatura cu mediul
Acces la bunuri comune
7. Mediu - Institutional
Dreptul ONG-lor de a introduce actiune
Libertatea accesului la informatie
8. Socio - Economic
Productivitatea muncii (Productie/capita)
Distributia castigurilor realizate
9. Economic - Institutional
Rata coruptiei
Contributia Taxelor pe Munca, Capital si Mediu in Total Taxe
10. Socio - Institutional
Dreptul angajatilor in luarea deciziilor
Increderea in Sistemul de Ingrijire a Sanatarii si Asistenta Sociala

Din punct de vedere al indicatorilor dedicati protectiei (calitatii) mediului, se desprind urmatoarele tendinte/ cerinte:
o un numar limitat de indicatori majori cu rolul de a prezenta o imagine generala a tendintelor in zonele - cheie legate de mediu (un fel de
avertizoare pentru decidentii politici cu privire la nevoia imbunatatirii masurilor politice si a constientizarii cu privire la anumite
probleme de mediu) si
o Rapoarte anuale (ex. cel pregatit si prezentat de Agentia Europeana de Mediu) care sa acopere un domeniu mare al problemelor legate
de mediu si care sa includa cca. 60 70 indicatori (fata de cca. 400 calculati de Agentia Europeana).



5. Eco-Eficienta la nivel sectorial si regional

Intrebari referitoare la sustenabilitate si eco-eficienta se ridica si la nivel de sector economic.
o Compozitia economiei,
o marimea sectoarelor individuale,
o schimbarile (calitative si cantitative) la nivel de sector
au efecte puternice asupra sustenabilitatii si eco-eficientei la nivelul intregii economii.

Un avantaj direct al utilizarii si monitorizarii indicatorilor de eco-edicienta consta in crearea unei baze obiective care permite compararea performantei
cu ceea ce este mai bun in domeniu (benchmarking).

Studii deja intreprinse (Germania, Austria) pentru a stabili legatura dintre:
inputurile-outputurile monetare si
utilizarea de resurse
au permis si stabilirea efectelor schimbarilor economice structurale asupra fluxurilor materiale.

La nivelul unui sector economic se poate diferentia in mod obiectiv si pe baze sustenabile intre performanta unitatilor cu profil de productie similar.

Pe de alta parte, se pot identifica impacturile unui singur sector si a schimbarilor in cadrul acestuia asupra consumului general de materiale la nivelul
intregii economii.

Utilitatea principala a unor stfel de studii consta in posibilitatea:
o identificarii obiective a sectoarelor cu cea mai mare contributie la dezvoltarea ne-sustenabila si
o identificarii sectoarelor care ofera cele mai mari posibilitati de crestere a eco-eficientei.

Pornind de un exemplu elocvent:
curentul electric in Germania se produce cu un consum de resurse de 6 ori mai mare decat in Finlanda, ceea ce face, de exemplu, ca folosirea obiectelor
casnice de unica folosinta sa fie o solutie ecologica in Germania, dar nu si in Finlanda,
se poate afirma ca regiunile pot juca un rol crucial in implementarea dezvoltarii durabile. Acesta este nivelul la care exista adesea puternice legaturi intre
functiunille fizice (precum utilizarea materialelor, a energiei, disponibiltatea terenurilor pentru productie si activitatile de consum), identitatea sociala,
unitatile economice si zonele politice.

Intrucat disparitatile economice dintre diferitele regiuni ale Europei sunt considerabile (facand din aceasta una din slabiciunile majore la nivel
continental), politicile regionale vizeaza reducerea acestor diferente.
Instrumente financiare precum:
Fondurile Structurale
Fondul de Coeziune si
Ajutorul de pre-aderare (pentru tarile in curs de aderare)
sunt destinate sprijinului sectorului economic si coeziunii sociale. Preocuparile pentru mediu nu sunt inca integrate la acelasi nivel, desi dezvoltarea
durabila si imbunatatirea mediului sunt tinte declarate la nivelul Uniunii.

Daca in plan economic si social indicatori precum PIB, Rata somajului sunt conoscuti, acceptati si totodata aplicabili obiectivelor directiilor respective,
din punct de vedere al presiunii asupra mediului, o unitate de masura generala, capabila sa concureze cu cei doi indicatori mentionati, in special la
nivel regional, poate fi gradul de utilizare a reusrselor, sau eco eficienta. Relevanta se refera la:
o informatia coerenta pe care o furnizeaza cu privire la impactul activitatilor umane asupra ecosferei,
o corelatia care se poate face intre utilizarea generala a resurselor si pagubele aduse mediului (dificil de masurat) si
o relatia de proportionalitate directa dintre inputul material si out-putul ciclurilor economice.

Obiectivul principal al politicilor regionale ACTUALE este realizarea de conditii de viata comparabile in regiuni diferite, ceea ce presupune alinierea
coditiilor (considerabil diveregente) financiare si materiale prin:
o crestere economica
o transfer de fonduri si
o furnizare de bunuri materiale.

O abordare diferita este introdusa dupa 2000 (SERI). Conform acesteia, imbunatatirea calitatii vietii ia in considerare diferentele regionale (potentialul
societal, economic si ecologic), iar regiunea este privita ca o zona capabila sa indeplineasca cerintele de baza ale cetatenilor la un inalt nivel de
sustenabilitate.

Pprincipii complementare ale acestei abordari sunt:
orientarea cererii catre bunuri si servicii in interiorul regiunii
securitatea locului de munca pe termen lung si
protejarea eco-sferei.

Desi nu este suficient cunoscut si mediatizat, un proiect UNEP interesant consta in dezvoltarea de localitati autosustenabile, cu circuit inchis al
fluxurilor de materiale, in diferite regiuni ale lumii.

In contextul strategiei de dematerializare, regionalizarea economiei este deopotriva facilitata si necesara. Odata cu construirea si impulsionarea relatiilor
de cooperare intre toate partile implicate (cluster), se realizeaza independenta, competitivitatea si stabilitatea la nivel regional. Rezultatul consta intr-o
circulatie redusa a fluxurilor de materiale si energetice intre regiuni, dar si in interiorul regiunii (prin cresterea eficientei de utilizare).

Promovarea, stabilirea si imbunatatirea retelelor regionale dintre producatori, consumatori, autoritati si alti actori relevanti cosntituie un factor decisiv
daca se urmareste o strategie de dezvoltare durabila.

La nivel de ecosistem, conceptul eficientei este important intrucat el conduce la scaderea factorilor de stress la care este supus. Intrucat dematerializarea este
inevitabila pe termen lung, avantajul economic va fi de partea acelor tari care au conditionat economiile proprii de acest concept (Japonia este din nou un
pionier, fiind tara care a incorporat aceasta viziune in strategia economica pe termen lung).












6. Efectul de bumerang

Cresterea eficientei materiale nu conduce in mod automat la scaderea absoluta a materialelor total consumate. Exista o serie de factori, intre care
determinant este cel legat de modificari in bucla de consum a sustenabilitatii, care submineaza castigurile obtinute prin cresterea eficientei materiale.

De exemplu, greutatea telefonului mobil a fost redusa cu un factor 10 intre 1991 si 1996, dar numarul utilizatorilor a crescut in aceeasi perioada de 8 ori, iar
telefonul celular nu l-a inlocuit pe cel vechi, ci a fost folosit in paralel.
Acest fenomen este identificat intre specialistii SDD ca un efect de bumerang (rebound effect).

Se distinge intre:
o efectul de bumerang direct: cresterea cererii pentru acelasi tip de produs (datorita scaderii costurilor pe seama cresterii eco-eficientei) si
o efectul de bumerang indirect: procese tehnice sau organizationale care conduc la consumuri crescute in alte sectoare.

In acest context este important ca in examinarea tendintelor decuplarii cresterii economice de utilizarea materialelor sa se aiba in vedere ca decuplarea in
sine nu conduce in mod automat la scaderea presiunii asupra mediului. Decuplarea poate avea loc in paralel cu cresterea consumului de materiale si in
acelasi timp cu cresterea presiunii asupra mediului.




7. Initierea studiilor de caz
7.1 Metodologia adoptata in cadrul proiectului

Introducerea modelelor strategice si orientate catre obiective clare in abordarile politicilor de mediu constituie un demers relativ recent (inceput la nivelul
anilor 90), iar dificultatile, intampinate inca de la inceput, au la baza mai multe motive, dintre care mentionam numai doua:
cladirea strategiilor pe modele insuficient armonizate si
reprezentarea inegala a indicatorilor de mediu in lista indicatorilor structurali.

Eco-inovarea in spiritul eco-eficientei, ca parte a strategiei pentru rezolvarea dilemelor care franeaza progresul catre durabilitate, cere:
o inovare in directia produselor, infrastructurii si sistemelor drastic dematerializate, dar si
o schimbarea deprinderilor de consum.
Concomitent cu imbunatatirea productivitatii resurselor, sunt necesare schimbari si inovari in domeniul managementului si la nivelul personalului
operator.

La nivel micro (ex. intreprindere, ramura), politicile catre cresterea eco-eficientei includ: aplicarea informatiei si a managementului de mediu,
dezvoltarea si implementarea instrumentelor unui management al mediului durabil, cresterea responsabilitatii referitoare la produs si a responsabilizarii
referitoare la mediu, cresterea perioadei de garantie si a duratei de viata, preluarea produselor deseu, initiative voluntare ale companiilor si acorduri la
nivel de ramura/industrie.

Concomitent cu efortul pentru sistematizarea informatiilor disponibile intr-un Ghid pentru dezvoltarea industriala in spiritul Eco-Eficientei, proiectul
initiat si sustinut de Ministerul Economiei si Comertului a urmarit si dezvoltarea unor Studii de caz, cu implicarea mai multor diferiti actori: institute C
D, consultanti, unitati economice apartinand mai multor ramuri industriale.

Pasii metodologici urmati si activitatile intreprinse pentru parcurgerea acestora au fost urmatorii:

1. Analiza documentelor si informatiilor disponibile in vederea agregarii unui model aplicabil conditiilor reale in Romania
documente de interes general, referitoare la politicile europene si mondiale, studii si cercetari ale institutiilor si institutelor de prestigiu
in domeniu, rezultate publicate referitoare la posibila implementare in diferite industrii

2. Instruirea echipei de proiect in vederea unei abordari unitare asupra conceptelor instrumentelor de lucru
elaborarea unei documentatii unitare, suport pentru instruirea (si auto-instruirea) echipei, formata din reprezentanti ai celor sase
institute C-D pertenere in proiect

3. Identificarea si selectarea unor unitati industriale pilot
fiecare dintre cele patru institute C-D reprezentative pentru cate o ramura industriala identifica potentiali parteneri industriali
pe baza unei evaluari obiective, este selectat un pilot reprezentativ ramurii

4. Instruirea echipelor unitatilor participante
suportul de curs destinat echipei proiectului este adaptat fiecarei ramuri industriale
reprezentanti ai unitatilor pilot (si nu numai) sunt instruiti in legatura cu conceptele/instrumentele pentru promovarea Eco-
Eficientei

5. Identificarea si calcularea INDICATORILOR relevanti pentru produsul/prcesul selectat (nivel 0)
acord asupra indicatorilor (care pot fi utilizati la nivel de ramura):


Indicator economic mediu
Consum materiale, total (I
1
) , din care Materiale biotice (I
1.1
) Materiale abiotice (I
1.2
)
Consum de energie (I
2
) Energie Electrica (I
2.1
) Energie termica (I
2.2
)
Consum de apa (I
3
) Apa proces (I
3.1
) Apa racire (I
3.2
)
Consum aer (I
4
) Aer utilizat in proces I
4.1
) Aer operatii fizice (I
4.2
)
Indicator performanta mediu
Evacuari efluenti (I
5
) Total debit evacuat (I
5.1
) Total recirculari (I
5.2
) Evacuari specifice de contaminanti (CCO I
5.3
,
CBO-I
5.4
, s. a.)
Deseuri generate (I
6
) Reutilizate (I
6.1
) Reciclate (I
6.2
) Depozitate (I
6.3
)
Emisii gazoase, totale (I
7
) CO
2
(I
7.1
) COV (I
7.2
) Altele identificate: I
7.3
, I
7.4
, s. a.

6. Imbunatatirea performantei produsului/procesului prin Analiza Productii Curate (APC)
Analiza sistematica a procesului, in spiritul Productiilor Curate, presupune parcurgerea riguroasa a unei evaluari (care porneste de
la identificarea pierderilor/evacuarilor, stabilirea cauzelor, identificarea optiunilor de imbunatatire si analiza fezabilitatii acestora,
aprobarea si implementarea masurilor PC), astfel incat IMBUNATATIREA CONTINUA devine un
OBIECTIVE CONCRET, masurabil:




7. Implementarea Planului de Actiune/Masuri PC
optiunile de imbunatatire fezabile sunt adoptate de unitate, in cadrul unui Plan de Actiune aprobat de management
Punct de pornire
Informatii suplimentare
ECONOMII
PRODUCTIE
timp

8. Monitorizarea si evaluarea rezultatelor
masurarea rezultatelor si monitorizarea progresului sunt folosite ca argumente pentru convingerea managementului de a sustine si
promova instrumentele abordate si demonstrate

9. Continuarea implementarii, extinderea analizei si identificarea de noi oportunitati/instrumenete
diseminarea la nivel local a rezultatelor implementarii, corectarea eventualelor devieri pentru adaptarea si eficientizarea instrumentelor
folosite

10. Diseminarea continua a rezultatelor proiectului
proiectarea unui portal dedicat proiectului: http://ecoghid.ipa.rp
publicarea pe portal a principalelor rezultate, pe masure ce acestea se produc
organizarea unui Seminar dedicat proiectului
publicarea si comunicarea rezultatelor in cadrul unor publicatii/manifestari stiintifice nationale si internationale.






7.2 Studiu de caz PILOT 1 - Industria celulozei si hartiei
mbuntirea performanelor procesului tehnologic de obinere a pastei de maculatur

Motivaia selectrii unitii pilot:
unitatea este o instalaie IPPC, avnd o capacitate mai mare de 20 t/zi i se ncadreaz la poz. 6.1.b n
Anexa nr. 1 a OUG 152/2005;
unitatea a depus documentaia necesar obinerii Autorizaiei Integrate de Mediu, prin care se angajeaz s
aplice i s se conformeze Celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pn la 31.12.2009;
unitatea este interesat s-i mbunteasc continuu performanele de mediu, avnd implementat i
certificat sistemul de management de mediu conform ISO 14001/2005.

Proces tehnologic selectat n vederea analizrii poduciei curate (PC) :
procesul de obinere a pastei de maculatur

Motivaia selectrii procesului tehnologic :
Procesul tehnologic implic consumuri relativ ridicate de materii prime (de calitate redus), chimicale, ap i energie,
dar i emisii poluante semnificative n ap (MTS, CCO
,
CBO
,
Reziduu fix, etc) i sub form de deeuri solide,
provenite din fazele de sortare-epurare a maculaturii i nmoluri de la staia de epurare. Prin msurile PC s-au
vizat urmtoarele obiective:
reducerea consumului specific de maculatur, respectiv reducerea pierderilor de fibre la canal;
reducerea consumului de ap i de chimicale, prin creterea gradului de recirculare a apelor grase;
reducerea ncrcrii apelor uzate la intrarea n staia de epurare (uurarea sarcinii de epurare i reducerea
cantitilor de nmoluri rezultate).

Fazele procesului tehnologic selectat: Destrmare n HIDRAPULPER; Epurare n ETIC-uri; Sortare grosier n
sortizoare centrifugale; ngroare pe filtru cu tambur; Fibrilizare n DEFLAKER; Epurarea pastei n trei trepte de
centriclinere; Sortare fin n sortizor TAMPELA.

Capacitatea de producie a instalaiei IPPC: 80000 t/an hrtie pentru carton ondulat

Instalaie tehnologic: Instalaia de fabricare a hrtiei pentru carton ondulat din maculatur 100%.

Hrtie 1000 kg, u = 7%
din care:
ap 70 kg
cenu 100 kg
amidon i alte chimicale 37,5 kg
fibr 792,5 kg
Bilanul general de materiale i energie Nivel 0, inclusiv emisii poluante la fabricarea hrtiei miez, tip
Wellenstoff (luna august 2005), raportat la 1 t produs finit :




















Msurile PC selectate i aprobate, 20 din 32 identificate, au vizat n principal:
reinerea mai avansat a impuritilor grosiere i a suspensiilor fibroase nainte de evacuarea n staia de
epurare;
reducerea pierderilor de fibr antrenate cu deeurile solide (refuzurile) de la treptele de sortare-epurare;
recircularea n proces a unor ape limpezite de la BERICA, prin realizarea unei filtrri suplimentare;
reducerea pierderilor de fibr la canal, prin optimizarea unor sisteme de epurare (treapta a patra de centriclinere)
i de sortare (sortizorul Andritz);
mbuntirea eficienei instalaiei de preepurare (decantoare longitudinale)..

Evolutie INDICATORI - nivel 0 si nivel 1 - si Benchmarking:
Nr.
crt.
Indicator U.M.
Valoare nivel 0 Aug.
2005
Valoare nivel1 Nov.
2005
Valori referin
BAT
Consum resurse
1. Consum specific de materii prime (I
1
), din
care:
maculatur nesortat, baloi
maculatur carton, vrac
maculatur carton, baloi

t/t
t/t
t/t
t/t

1,16
0,29
0,06
0,81

1,15

1,1
2. Consum specific de materiale auxiliare (I
2
):
- Amidon total:
amidon cationic
amidon nativ
- Ageni de ncleiere
- Ageni de retenie
- Biocizi/dispersani
kg/t

43,1
40,05
1,33
38,72
0,96
2,1

39,1


20 50

0,1 3,0
0,3 - 2,4
0,1 0,52
3. Consum specific de ap (I
3
) total, din care:
La MH6 (cca 80%)
m
3
/t

10,92
8,7

9,4
7,4


< 7,0
4. Consum de energie (I
4
)
Energie electric
Gaz metan
Energie termic

kWh/t
Nm
3

Gcal/t
GJ/t

430
171,07
1,334
5,58

453
182
-
5,9

700 800


6 6,5
Performante de mediu
1. Evacuri eflueni (I
5
)
Deeuri solide (refuzuri) de la
prep. pastei de maculatur 56,4 kg
Alte pierderi necuantificate
21,2 kg
Um. = 10%
Ap: 116 kg
Maculatur a.u.: 1044 kg
din care:
- Amidon: ~ 40 kg
- CaCO
3
i silicai: ~ 150 kg
- Alte impuriti i fibr: 854 kg
Amidon oxidat 38,7
Vapori
1,5 mc
Aer
Ap industrial 8,7 mc
Fabricarea hrtiei pentru
carton ondulat
Alte chimicale 3,0
Maculatur brut 1160 kg kg
Abur
Condens
92%
Ape uzate la staia de epurare
- Debit = 7,2 m
3
/t
- MTS: 1823 mg/l 13,1kg/t
- CCO
Cr
: 4961,5 mg/l 35,7 kg/t
- CBO
5
: 1221,4 mg/l (8,8) kg/t
- Reziduu fix: 3638,0 mg/l 26,3 kg/t
Debit ap uzat evacuat
Evacuri specifice de poluani n ap
a) La intrarea n staie
- MTS

- CCO
Cr


- CBO
5


- Reziduu fix

b) La evacuarea din staie
- Debit
- MTS

- CCO
Cr


- CBO
5


- Reziduu fix
m
3
/t



mg/l
kg/t
mg/l
kg/t
mg/l
kg/t
mg/l
kg/t

m
3
/t
mg/l
kg/t
mg/l
kg/t
kg/t
mg/l
kg/t
7,2



1823,0
13,1
4961,5
35,7
1221,4
8,8
3638
26,2

7,0
29,7
0,2
135,1
0,945
0,228
829,7
5,8
5,9



1559,9
9,2
5241,7
30,9
1118,0
6,6
3823,7
22,5

5,7
40,3
0,22
286,7
1,6
0,205
866,5
4,9
5,5












< 7

0,05 0,15

0,5 1,5
0,05 0,15
2. Deeuri generate (I
6
)
a) Nmoluri stt. epurare (primar+ biologic)
b) Deeuri solide ( la preparare- pasta)

kg/t
kg/t

65,0
56,4

55,9
120,5



Efectele imediate a mesurilor implementate sunt vizibile atat la nivelul consumului de resurse, dar mai ales in imbunatatirea
performantelor de mediu:



Aceste prime efecte constau in:

reducerea consumului de maculatur cu 10 kg/t, respectiv cu circa 1%;
reducerea consumului de chimicale cu circa 4 kg/t, respectiv cu 9,3%;
reducerea consumului de ap i a debitului de ap evacuat cu 1,3 mc/t, respectiv cu circa 18%.

Desi cantitatea si calitatea efluentului local au fost sensibil imbunatatite, acest lucru nu se regaseste in calitatea efluentului
statiei finale (datorita alteor contributii decat procesul analizat).

1.06
1.08
1.1
1.12
1.14
1.16
1.18
Nivel 0 Nivel 1 BAT
Consum specific materii prime
0
10
20
30
40
50
Nivel 0 Nivel 1 BAT
Consum specific de materiale auxiliare
0
2
4
6
8
Nivel 0 Nivel 1 BAT
Debit apa uzata evacuata
0
10
20
30
40
CCOCr CBO5 MTS
Nivel 0 Nivel 1
Reducere 18%
Reducere 13,5%
Red 25%
Red 30%
Reducere 9,3% Reducere 1%
Efecte financiare estimate :

Nivel 0 August 2005 Nivel 1 Noiembrie 2005
Nr .
crt
Denumire
material
consumat
COSTURI
TOTALE,
mii Euro
COSTURI
specifice
Euro/t
COSTURI
TOTALE,
mii Euro
COSTURI
specifice
Euro/t
Reducere costuri
specifice, Euro/t
1. Maculatur 238,2 57,4 236,2 56,9 0,5
2. Chimicale (amidon
nativ)
53,6 12,9 48,6 11,7 1,2
3. Ap 0,516 0,00012 0,444 0,00010 0,00002
Total 293,316 70,30 285,244 68,60 1,7

Beneficiile totale lunare calculate sunt de cca. 7070 Euro, respectiv cca. 85000 Euro/an;
Costurile de implementare estimate reprezinta cca. 2850 Eur, ceea ce conduce la
Perioada de recuperare de mai putin de o lun.




7.3 Studiu de caz PILOT 2
Imbuntire performane procesare baterii de acumulatori uzai i alte deeuri sulfato-oxidice cu
coninut de plumb
Date generale referitoare la Pilot 2;
profil fabricaie - procesare baterii de acumulatori uzai i alte deeuri sulfato-oxidice cu coninut de
plumb;
reprezentativitate la nivel ramur IMM
capacitate productie: 2800 t/an
instalaie tehnologic: cuptor rotativ (capacitate 6t, putere de 7,5-10 kW , diametru 2m si lungime 4,25 m)
cantitate arj: 3 t

Motivarea selectrii unitii pilot:
problemele de mediu cu care se confrunt unitile din ramura i cauzele care le genereaz
experienta referitoare la opiunile posibile i msurile de ndeprtare a cauzelor
ansa de mbuntire imediat (implementarea bunelor practici, producii curate, managementul
mediului), cu efecte economice imediate, ntr-un interval de timp foarte limitat.

Fazele procesului tehnologic selectat sunt prezentate n diagrama flux din figura alturat, iar

Faza selectat din procesul tehnologic n vederea analizrii Poduciei Curate (PC) const in:
operaia de topire reductoare n cuptor rotativ a deeurilor cu coninut de plumb
motivatia acestei decizii const in aceea c:
procesul genereaz o poluare semnificativ a aerului (datorit emisiilor gazoase cu coninut de
SO
2
), are consumuri semnificative de materii prime (cocs metalurgic, pan de font), consumuri de
energie (energie electric, energie termic) i genereaz cantiti importante de deeuri., iar
colectivul de cercetare a identificat deja posibiliti ridicate de cretere a randamentului de obinere
a plumbului i de reducere a impactului asupra mediului; acestea presupun, pe lng msurile de
bun gospodrire, i modificri tehnologice.





arj
DOZARE + OMOGENIZARE
Carbonat de Sodiu Cocs metalurgic Grile, Borne, Paste
aer CH
4


















Pierderile importane identificate constau in:
o pierdere plumb n zgura rezultat din procesul de topire, aceasta fiind ulterior depozitat la hald, iar
cauzele asociate acestor pierderi sunt legate de
o modul de conducere a procesului tehnologic i compoziia arjei .

Masurile Producie Curat (PC) propuse si verificate constau in::
1. Modificarea componenei arjei
2. Micorarea temperaturii la topirea arjei

Interventiile au avut urmatoarele tinte:
Tinta interventiei tehnologice
Mod realizare
Operator economic
Propunere
Colectiv cercetare implicat in proiect
1. Tipul de zgur rezultat la topire
Zgur feroas cu coninut ridicat
n plumb 20-25% i temperatur
ridicat de topire
Zgur alcalin cu coninut sczut
n plumb 4-6% i temperatura mai
mic de topire
2. Temperatur topire arj 1050-1100
0
C 950-1050
0
C
3. Durat procesare arj 4 ore 3,5 ore
Efectele obtinute, comparative cu cele ale procesului practicat la operatorul economic analizat sunt:
Consum de gaz metan 194 m
3
/t Pb metalic 185 m
3
/t Pb metalic
Deeuri reciclate la topire (prafuri
volatile)
155 kg prafuri volatile/arj 140 kg prafuri volatile/arj
Deeuri depozitate ( zgur) 905 kg/arj 821 kg/arj
Emisii gazoase n atmosfer Posibilitatea prezenei SO
2
n
gazele evacuate
Lips SO
2
n gazele evacuate
Randament de valorificare Pb din
deeuri cu coninut de plumb
90 % 96,85%

Implementarea celor doua masuri importante, care se inscriu in domeniul interventiei in/modificari ale procesului
tehnbologic, are ca efect direct imbunatatirea atat a perfirmantei economice, cat si a celei de mediu.

Consumuri energetice pe 1tPb
0
100
200
300
Nivel 0 Nivel 1 IMNR
en. electrica(KWh) en. termica(Nm3)
Deseuri generate (Kg/tPb)
0
100
200
300
400
500
600
Nivel 0 Nivel 1 IMNR
deseuri reciclate deseuri depozitate
Randament de valorificare a Pb(%)
85
90
95
100
Nivel 0 Nivel 1 IMNR
rand. val. Pb(%)












Indicatorii calculati, specifici operaiei de topire (pentru o ton de plumb, la operatotul economic analizat) atat
pentru nivelul 0 i la nivelul 1sunt prezentati in tabelul urmator:


Indicatori specifici produsului/procesului , obinere 1 ton de PLUMB:
Nr.
crt.
Indicator Sub-indicator
Valoare
nivel 0
Valoare
nivel 1
(IMNR)
Valori
referin
BAT,etc*
1 Consumuri materiale, Total (I
1
)

Materiale abiotice (I
1.1
)
- grile,borne, past
- carbonat de sodiu
- cocs metalurgic
- pan font
- prafuri volatile
Total
kg
1449,70
60,36
126,63
46,75
91,72
1775,15
kg
1346,15
175,82
49,45
0
76,92
1648,35
-
Energie electric (I
2.1
), Kwh/t 270 256
- 2 Consum de energie
(I
2
)
Energie termic (I
2.2
), Nm3/t
- gaz metan (CH
4
)
194 185
-
3 Consum ap (I
3
)
Ap proces, racire 0 0
-
4 Consum aer (I
4
)
Aer combustie (I
4.1
), Nm
3
/t 2134 2035
-
5 Evacuri eflueni gazoi (I
5
)
Total debit (I
5.1
), m
3
/t 4142,0 3571,43
-
Total generate (I
6
), kg/t, din care 627,22 528,02

Reutilizate (I
6.1
) 0 0
-
Reciclate (I
6.2
) 91,72 79,92
-
6 Deeuri generate (I
6
)
Depozitate (I
6.3
) 535,50 451,10
-
7 Emisii gazoase (I
7
)*
CO
2
(I
7.1
),, kg/t 819,1 622,8
-

Economiile realizate prin aplicarea msurilor selectate se situeaza la cca. 27 Euro/t Pb, asa cum se poate deduce
din tabelul urmator:

Nivel 0 Nivel 1 (IMNR)
Nr.
Crt.
Material consumat

COSTURI
TOTALE
(EURO/kg)
COSTURI
Euro/UM
COSTURI
TOTALE
(EURO/kg)
COSTURI
Euro/UM
1.
Grile, borne, past (kg/kg) 318,93 0,22 296,15 0,22
2.
Carbonat de sodiu (kg/kg) 9,05 0,15 26,37 0,15
3.
Cocs metalurgic (kg/kg) 21,53 0,17 8,41 0,17
4.
Span font (kg/kg) 5,14 0,11 0 0,11
5.
Energie electrica (KWh/kg) 21,6 0,08 20,48 0,08
6.
Gaz metan (Nmc/kg) 32,98 0,17 31,45 0,17

TOTAL 409,23 - 382,86 -

Pentru o productie anuala de 2800 t/an, rezulta economii anuale de 75 600 Euro/an.



7.4 Studiu de caz PILOT 3
Imbunatatire performante proces tehnologic de obtinere a UREEI

Motivatie selectare: instalaia de UREE a fost selectat ca pilot CP datorit specificului activitii sale care se
preta analizei de eco-eficientizare a fabricaiei i datorit interesului manifestat de titularul activitii, in ceea ce
privete rezolvarea problemelor tehnologice i de mediu din prisma abordrii unei noi viziuni, cea a produciilor
curate i dezvoltrii durabile.
Funcionarea instalaiei de uree ridic att probleme tehnologice ct i de mediu.
Problemele tehnologice includ existena unor echipamente uzate moral, a unui proces tehnologic care dei relativ
modern, aparine generaiei anilor 1970 1980 i se situeaz sub nivelul abordrii ultimelor generaii de instalaii.
n ultimii 15 ani nu s-au alocat fonduri pentru o retehnologizare a instalaiei n scopul meninerii ei la un nivel care
s defineasc un proces de eco - eficient.
Evacurile ctre mediu, ap i aer sunt importante att calitativ ct i cantitativ i neconformarea n perioada
imediat urmtoare va atrage dup sine nchiderea instalaiei.

Cu toate inconvenientele enumerate mai sus, care caracterizeaz n prezent fabricaia de uree, produsul n
sine este valoros i prezint perspectiv deoarece:
ureea, reprezint o pondere nsemnat din producia societii,
produsul obinut este de calitate;
produsul are perspectiv pe segmentul de pia al arilor din U.E.si Africa;
produsul poate fi folosit pentru reducerea emisiilor la motoarele Diesel;
este un compus cu Azot dar nu are Nitrati;
este un produs organic, cu aceeasi compozitie ca si cea a ingrasamintelor naturale;
este un produs ce nu este toxic pentru fauna acvatica.
Perspectiva produsului a motivat n cea mai mare pondere alegerea ca pilot a instalaiei de uree.

Principalele obiective care au stat la baza analizei PC au constau n:

gsirea unor soluii pentru reducerea consumurilor specifice i minimizarea pierderilor;
obinerea cu cheltuieli minime a produselor finite;
ncadrarea n nivelele de consumuri de resurse utiliti i realizarea unor nivele de evacuare ctre
mediu corespunztoare recomandrilor BAT;
mbuntirea eficienei procesului prin conducerea acestuia n aa fel nct s prezinte un nivel
acceptabil de protecie a sntii i siguranei angajailor, a clienilor i cu impact minim asupra
factorilor de mediu;
monitorizarea corect i eficient a procesului n condiii de siguran.

n urma analizei procesului tehnologic de obinere a ureei s-au stabilit intele urmrite pentru atingerea obiectivelor
i indicatorii ataai, care se prezint n urmatorul tabel:
Nr. crt. inta Indicatorul Reducerea (%)
1 Reducerea consumului specific de amoniac t NH
3
/t produs 5
2 Reducerea consumului specific de energie electric Mwh/t produs 3
3 Reducerea cantitilor de ape uzate evacuate mii m
3
/t produs 10

Oportuniti PC identificate la moment iniial al analizei au fost:
crearea condiiilor pentru o funcionare continu a fabricaiei pe o perioad de minim 90 zile.
Cu ct perioada de funcionare este mai lung, cu att sunt create condiiile necesare reducerii consumurilor.
De asemenea, scad costurile de ntreinere i se reduc solicitrile la care sunt supuse utilajele (variaii de temperatur
i presiune, opriri-porniri ale utilajelor dinamice).
reducerea consumului specific de amoniac i respectiv reducerea polurii cu amoniac, prin:
- refacerea etansarilor la pompele de amoniac;
- reducerea opririlor accidentale datorate in special turbocompresorului de dioxid de carbon;
- controlul fabricatiei eliminand scaparile pe la supape;
- modernizarea fazei de desorbtie hidroliza;
- inlocuirea conului de granulare.
reducerea consumului specific de energie termic, reducnd pierderile de abur, prin:
- reducerea opririlor accidentale;
- eliminarea neetanseitatilor pe traseele de abur si condens.
reducerea cantitilor de ape uzate evacuate din instalaie prin:
- eliminarea pierderilor de la utilaje dinamice si statice;
- reducerea numarului de opriri accidentale.

Analiza PC a condus la identificarea unui numr de:
8 oportuniti de tip A fara costuri sau cu costuri mici;
13 oportuniti de tip B cu costuri moderate;
12 oportuniti de tip C care presupun costuri care pot intra in categoria investitiilor..

Din cele 8 oportunitati de tip A identificate, 6 msuri au fost deja aprobate i au fost implementate imediat,
urmnd ca celelalte s fie realizate ulterior (un Plan de Actiune a fost aprobat de Managementul unitatii).

Alte msuri implementate au vizat n principal nlocuirea sistemelor de etanare a pompelor, iar.investiia a fost de
1462 RON. Rezultatele realizate sunt prezentate n Tabelul i Figura de mai jos:

nainte de implementare Dup implementare
Echipamentul dinamic
poluator
Impurificat
or
Pierderi prin
emisii
(kg/h)
Pierderi n apa
evacuat (kg/h)
Pierderi prin
emisii
(kg/h)
Pierderi n apa
evacuat
(kg/h)
Pompa de amoniac NH
3
0,5 - 0,1 -
Pompa de carbamat NH
3
0,5 0,5 0.1 0,1
Pompe solutie ape amoniacale 706 NH
3
0,2 0,1 0,1 0,05























Efectele implemntrii msurilor de tip A

Beneficiile realizate prin msurile implementate sunt de cca. 11600 RON/an.

Interesul a crescut pe msur ce activitatea PC a produs rezultate msurabile. Integrarea PC cu SMM a fost
corect neleas i urmeaz s fie aplicat.

Oportunitile B identificate se pot ncadra n urmtoarele categorii de msuri cu referire la urmtoarele schimbri
tehnologice:
msuri de nlocuire a unor pri de echipamente, utilaje dinamice:
pompe;
compresoarele de amoniac;
msuri de management al procesului:
- modificarea tehnologiei de pornire a fabricii de uree;
msuri de modernizare a aparaturii de automatizare,
msuri de optimizare a unor operaii locale.

Oportunitile C identificate, ca necesitnd investiii foarte mari, i implicit a unor studii de fezabilitate foarte
complexe se refer la urmtoarele schimbri tehnologice:
msuri de nlocuire a unor utilaje dinamice sau a automatizrii acestora:
- pompe;
- con granulare;
- utilaje cu piston prin cele de tip centrifugal;
msuri de modernizare a aparaturii de automatizare
- modernizarea aparaturii de automatizare (nlocuire cu sistem computerizat)
msuri de optimizare a unor operaii locale
- modernizarea fazei de absorbie hidroliz;
- purificarea gazelor evacuate cu condensat tehnologic nainte de eliminarea n atmosfer;
- filtrarea prafului din aerul de la punctele de transfer, sitare, de la dispozitivele de nscuire, etc.,
n combinaie cu un sistem de absorbie pentru a putea fi reciclat n procesul tehnologic.

Reducerea pierderilor prin
emisii
Reducerea pierderilor prin
apa evacuat
n urma implementrii tuturor oportunitilor identificate (inclusiv a celor de tip C) se estimeaz atingerea
valorilor nivelul 1, prezentat n Tabelul de mai jos:

Nr.
crt.
Indicator Sub-indicator
Valoare nivel 0
U.M./ t uree
Valoare nivel 1
U.M./ t uree
Valori referin BAT,
U.M./ t uree
Consum resurse
Amoniac 630 kg 610 kg 570 kg 1. Consum materiale
(I
1
) Dioxid de carbon 800 kg 780 kg 750 kg
Energie electric 26 KWh 24 KWh 110 KWh 2. Consum de energie
(I
2
) Energie termica (abur) 6280,35 MJ 5442,97 MJ 2344,66 MJ
3. Consum de ap (I
3
) Ap de rcire, 10C 134 mc 98 mc 60 mc
4. Consum aer (I
4
) Aer instrumental 12 Nmc 12 Nmc -
5. Produse obinute Uree 1 200 t / zi 1 400 t / zi 1500 t / zi
Performanta mediu
Debit 1,105 mc 0,8 mc 0,3 mc
6.
Evacuri eflueni
(I
5
)
Ap
uzat NH
3

0,1 t 0,02 t 0,0001 t
faza de
absorbie
17,95 kg 0,96 kg 0,75 kg
7. Emisii gazoase (I
6
) NH
3

colector final 0,006 kg 0,02 kg -


Ilustrand in figurile de mai jos evolutia indicatorilor legati de consumul de materiale si resurse
principale, trebuie remarcat ca exista limite considerabile ale procesului, chiar si dupa implementarea
masurilor cu costuri ridicate. Pentru atingerea/apropierea de valorile BAT interventiile necesare trebuie sa
fie si mai profunde.


Evo l ut i e co nsum mat er i i p r i me
o b t i ner e UREE ( kg / t )
0
500
1000
1500
2000
Ni v el 0 Ni v el 1 BAT
C
N
Co nsum ap a r aci r e ( mc/ t )
0
50
100
150
Ni v el 0 Ni v el 1 BAT
Ser
0
2000
4000
6000
8000
Nivel 0 Nivel 1 BAT
Co nsum ab ur ( M J/ t )
Ser



Modul de Dezvoltare Durabila PILOT 3

Construirea unei strategii, in cadrul unei unitati industriale bazate pe coordonatele Dezvoltrii Durabile
include urmtoarele etape:

1. decizia managerilor de vrf pentru aceast aciune i informarea ntregii uniti despre aceasta intenie.
Fr o participare activ a managerilor de vrf, orice strategie este compromis.

2. Un diagnostic nemilos al societii, cu toate consecinele pe care cunoaterea adevrului le presupune, att
pentru manageri ct i pentru subalterni sau pentru soarta fabricii.

3. Stabilirea Viziunii unitii acea propoziie scurt i clar care declar rspicat inta strategiei.

4. Stabilirea Misiunii deci a componentelor care condiioneaz ndeplinirea viziunii.

5. Adoptarea valorilor fundamentale, a Constituiei unitii care include coordonatele etice pe care
managerii neleg s le aplice, n diverse direcii de aciune, pentru punerea n practic a strategiei.

6. Stabilirea obiectivelor strategice i construirea politicilor necesar a fi aplicate pentru a atinge obiectivele
stabilite.

7. Stabilirea indicatorilor cheie de performan care vor asigura controlul progresului n indeplinirea
obiectivelor strategice.

8. Implementarea strategiei (Planuri de Aciune, programe, termene, alocarea de resurse, elaborare de
proceduri de raportare i monitorizare, modificri eventuale ale structurilor organizaionale, n acord cu
obiectivele strategice).

9. Replicarea n cascad a punctelor de mai sus la nivelele i structurile inferioare (subsisteme, departamente,
uniti strategice de afaceri strategic business units).

10. Monitorizare, evaluare i intervenie, pentru a asigura ndeplinirea obiectivelor strategice pentru a le
aduce corecturile impuse de evoluia societii sau de factorii externi

Diagnosticul societii presupune fie analiza de ctre managementul ei a intregului portofoliu dee activiti, fie
auditul de ctre o firm de strategie specializata, fie ambele alternative.

Calea cel mai obinuit de a face un asemenea diagnostic sunt chestionarele i interviurile, dintre care cel mai
rspndit este analiza SWOT (Stregths Weaknesses Opportunitie Threats; Puncte tari Puncte slabe
Oportuniti Riscuri) fcut de manageri i prezentat, de regul, tabelat.

In tabelul de mai jos sunt incluse i aspectele care trebuie avute n vedere la ntocmirea analizei SWOT.

Cele patru domenii ale analizei SWOT au fost grupate n dou coloane:

- factori interni (puncte tari, puncte slabe)

- factori externi (oportuniti, riscuri).



Elementele analizei SWOT.
Factori interni Factori exteriori
Puncte tari (Strengths)
Tehnologii proprii brevetate
Traditia firmei
Spiritul corporatist
Specialisti recunoscuti printre angajatii firmei
Produse si servicii cu marci inregistrate recunoscute
Reputatia in randul clientilor
Costuri reduse
Capacitati disponibile pentru produse care se cauta
Acces exclusiv la resurse naturale de calitate
Retele de distributie favorabile, etc.
Sanse (Opportunities)
Cresterea cererii pentru produsele firmei
Tehnologii noi
Posibilitatea extinderii firmei in alte domenii
Firma ar putea cumpara sau fuziona cu alte companii,
divesificandu-se
Reglementari legale mai permisive
Piete noi
Indepartarea barierelor vamale si comerciale
Etc.
Puncte slabe (Weaknesses) Pericole, riscuri, amenintari (Threats)
Neajunsuri organizatorice
Lipsa de interes a personalului, comunicare slaba
intre compartimente
Adaptabilitate lenta la cerintele pietii, tehnologii
neperformante
Absenta unor marci inregistrate de produse
Reputatie slaba printre clienti, absenta retelelor
proprii de distributie
Capacitati neacoperite, Irosirea resurselor
Costuri ridicate pentru produse fara valoare
adaugata mare
Produsele firmei nu indeplinesc noile regelmentari
Aparitia unor competitori eficienti
Reglementari restrictive
Situatia politica/economica
Noi obstacole vamale si comerciale
Concuren neloial
etc.


La nivelul intreprinderilor, obiectivele strategice trebuie s in seama de cele trei componente ale dezvotrii durabile
(Economic + Mediu + Social) dar i de cele patru perspective care alctuiesc orizontul managerului modern:

a. perspectiva financiar
b. perspectiva pieei, a partenerilor
c. perspectiva proceselor interne
d. perspectiva instruire dezvoltare.

Aceste patru perspective, inspirate din Balanced Scorecard (BCS, dezvoltate de Kaplan i Norton) i cele trei direcii ale
dezvoltarii durabile structureaz harta strategic a societii, exemplificat mai jos.
La intersecia liniilor cu coloanele se nscriu un numr minim de obiective relevante, la nivel strategic, pentru societate. Harta
include deja unele obiective posibile. Ele nu ar trebui sa depeasc 15 - 25.
O asemenea harta strategic oblig managerii s ia n calcul i factorul economic, i cel de mediu, i responsabilitatea social
corporatist. i, dac tot este obligat s o fac, obiectivele pe care le nscrie n aceast hart trebuie s fie consistente, s
produc profit s contribuie la dezvoltarea societii. Ele nu trebuie s fie enunuri formale, fr coninut. La alegerea
obiectivelor strategice, managerii in seama, conform acestei structuri, att de inteniile uor de cuantificat n moned sau %
dar i de posibilitile, infrastructura proprie n stare s susin aceste intenii, i care uneori nu se pot cuantifica (de ex.,
nivelul de pregatire al angajailor, tradiia firmei).
Direcia economic de dezvoltare a fost submprit n trei componente:
Consolidare
Difereniere
Diversificare.

La analiza strategic a dezvotrii economice, managerii trebuie deci s aib n vedere att analiza critic a situaiei existente
i renunarea la acele activii dovedite ineficiente, fra viitor, ct i diversificarea activitilor n ntmpinarea nevoilor
reale ale clienilor.
Atributul de difereniere trebuie s conving clienii c societatea are locul ei n mediul de afaceri, c ea se deosebete de
competitori i c aceast difereniere este n beneficiul pieei i consumatorilor.
Harta cu obiectivele strategice ale unitii-int a Proiectului


INTA STRATEGIC: Cea mai performant platforma chimic romneasc, n 2010

Financiar
Creterea
valorii
Companiei

Creterea
valorii
adugate
aproduselor
Diversificare
surse venit

Profit din
imaginea
companiei

Cheltuieli non-profit
pentru comunitate

Parteneri
(clieni,
bnci,
furnizori,
acionari,
etc)
Increderea /
satisfacia
clienilor

Piee i clieni
noi
Produse /
servicii
integrate

Companie
VERDE

Aciuni pentru
comunitate

Procese
Interne
Reducere
consumuri
Retehnologiz
are

Aliniere BAT
ISO 9000
Noi centre de
profit

ISO 14000
ZERO deeuri

Conditii mai bune de
munc

P
e
r
s
p
e
c
t
i
v
e

s
t
r
a
t
e
g
i
c
e

Instruire
Dezvoltare
Potenial
Identificare,
generalizare
bune practici
manageriale

Instruirea /
pastrarea /
motivarea
salariatilor
valorosi
Valorificarea
priceperii
salariailor
pentru
crearea de
valoare
adugat

Instruire
permanent in
Ecologie
industrial

Dezvoltare
armonioasa
impreuna cu
comunitatea
Colaborare cu
Autoritile



Consolidare

Difereniere Diversificare
Economic

Mediu

Social


Direcii pentru strategia durabil a Societii



7.5 Studiu de caz PILOT 4
Imbunatatire performante proces tehnologic de pregatire fire bumbac 100%

Motivatie selectare intreprindere: pregatirea intreprinderii in vederea
introducerii tehnologiilor care presupun imbunatatirea performantei de mediu si
beneficii economice semnificative.

Proces tehnologic selectat in vederea analizarii poductiei curate (PC) :
procesul de pregatire - vopsire fir bumbac 100%.

Motivatie selectare proces tehnologic
Procesul tehnologic de pregatire fire implica, pe langa poluarea intensa a apei (valori ridicate pentru CCO-Cr, CBO, pH),
consumuri ridicate de utilitati (energie electrica, abur, apa) si manopera. Pe langa masurile de buna gospodarire se are in
vedere inclusiv inlocuirea unor compus chimici toxici (hidrosulfit, sechestrant fosfonic ) cu compusi chimici ecologici
(peroxid de hidrogen, Sandoclean JSF, Sirrix SB, Bactosol).

Faze proces tehnologic selectat: Pregatire fire (curatare albire); Splare calda si rece; Vopsire; Splare rece si calda;
Neutralizare; Spunire; Splare calda si rece; Retratare; Splare rece; Emoliere

Capacitate productie: 40 t/an

Instalatie tehnologica: aparat Thie,(putere de 75 kW , diametru 1250 mm si l ungime 2500 mm)

Cantitate sarja: 200 kg fire bumbac 100%

Bilanul general de materiale si energie nivel o inceput proiect):

























Ape uzate la staia de epurare
- Apa: 42l/kg
- pH: 11 -12;
- CCOCr >696,78;
- CBO5 = 388,20


Auxiliari chimici: 0,12 kg/kg
Heptol ESW: 0,007kg/kg
Hidrosulfit: 0,028kg/kg
NaOH: 0,056kg/kg
Auxiliar T: 0,028 kg/kg
Fire pregatite 200 kg
Apa 42 l/kg
Fire bumbac 200kg
Pregatire fire bumbac
(12 operatii)
Abur 2,98 kg/kg
Auxiliari chimici 0,12 kg/kg
Consum energetic:
termic: 9.62 MJ/kg fire
electric: 0,30 KWh/kg
Caracteristici auxiliari chimici selectati:

BACTOSOL ARL: biocatalizator realizat din catalaze selectate, utilizat pentru descompunerea peroxidului de hidrogen in
apa si oxigen.
Avantajele utilizarii: nu degradeaza firele, este eco-compatibil, economic datorita scurtarii timpului de tratare si a
utilizarii unor cantitati reduse de apa. Elimina clatirea, deoarece enzima se descompune complet fara sa degradeze
substratul sau colorantii.

Sandoclean JSF: agent de udare, emulsifiere si dispersare, cu spumare redusa, utilizabil ca detergent pentru toate tipurile
de fibre.
Este biodegradabil, nu contine APEO si compusi cu azot, fosfor, siliconici.

Sirrix SB lichid: regulator de albire pentru procese de albire cu peroxid de hidrogen; asigura un proces mai rapid si mai
economic fata de procesele clasice de albire; confera o hidrofilie avansata materialului textil, un grad ridicat de alb, nu
necesita clatire dupa albire ceea ce conduce la economii de apa cu cel putin 1/3 fata de procedeul clasic; reducere timpul de
tratare conducand la o mai buna utilizare a echipamentului; biodegradabil, si nu contine APEO si compusi pa baza de
fosfor si azot.

Sirrix NE lichid: agent de neutralizare, eficient in reglarea precisa a pH-ului flotei cu continut de enzime (Bactosol ARL).
Este biodegradabil, si nu contine APEO si compusi pe baza de fosfor si azot.

Bilanul optimizat al procesului se regaseste in valorile modificate ale indicatorilor (nivel 1) fata de momentul initial.
Nr.
crt.
Indicator U.M.
Valoare nivel 0
August 2005
Valoare nivel 1
Noiembrie 2005
Valoari
referin
BAT
Consum resurse
1. Consum specific de materii prime (I1),
fire bumbac 100%:

kg/kg

1

1

1
Consum specific de materiale auxiliare
(I2), din care: auxiliari chimici
kg/kg
0,12 kg/kg fir

0,07
Hidrosulfit 0,028 -
Agent de udare Auxiliar T: 0,028 0,008
Sandoclean JSF

Soda caustica 30 B 0,056 0,002
2.
Enzime - 0,006 Bactosol ARL
3. Consum specific de ap (I3) total l/kg 42 28 26.6 - 80.4
4 Consum specific de abur kg/kg 3,837 2,981
Consum de energie (I4) Gcal/t
Energie electric
KWh/kg 0,3 0,19 0,6 1,39
Gaz metan
Nm
3

5.
Energie termic
MJ/Kg 9,62 MJ/kg 7,47 MJ/kg 3 5 MJ/kg
Performanta mediu
Evacuri eflueni/ prin efluenti l/kg
Debit ap uzat evacuat, (I
5
)
l/kg 42 28
Auxiliari chimici, (I
6
)
kg/kg 0,12 kg/kg fir 0,07
pH
11 -12 10,2 6-9
CCOCr, (I7)
mg/l
kg/t
>696,78
29,3
540,28
15.1
500
6.
CBO
5,
(I
8
)
mg/l
kg/t
388,20
16.3
301
8.4
300+















Reducerile cnsumului de resurse (inclusiv chimicale
si apa) sunt onsiderabile, acestea regasindu-se in
beneficiile de mediu:

scaderea volumului efluentului
proportional cu reducerea consumuli de
apa;
scaderea incarcarii organice a acestuia cu
aproape 50%..


Efecte financiare
Reteta initiala - nivel 0 Reteta optimizata - nivel 1
Nr.
Crt.
Material/
Operatie COSTURI TOTALE
COSTURI
Euro/kg
COSTURI TOTALE
COSTURI
Euro/kg
1. Apa 2,18 0,01 1,46 0,007
2. Taxe eluent 1,68 0,008 1,12 0,005
3. Energie electrica 4,2 0,02 2,63 0,013
4. Abur 99,76 0,50 77,52 0,39
5. Chimicale 23,48 0,12 17,6 0,09
6. TOTAL 131,3 0,658 1,33 0,505

Economiile realizate, numai prin optimizare retetei se situeaza la 0,153euro/kg fir.

Daca acestora se adauga efectele masurilor pentru cresterea eficientei energetice:
beneficiile sunt de cca. 860 000 Euro/an pentru
costuri de implementare de cca. 320000 Euro iar
scaderea emisiilor de CO2 se situeaza la 2500 t/an.





Co nsum chi mi cal e ( kg / t )
0
20
40
60
80
100
120
140
I0 I1
Ser i es1
42% reducere
Co ns um de apa ( mc / t )
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
I0 I1 BAT1 BAT2
Series1
33% reducere
0
5
10
15
20
25
30
CCO-0 CCO-1 CBO-0 CBO-1
Ev ac uar i ef l uent i - i nc ar c ar e o r gani c a
( k g/ t )
CCO-0
CCO-1
CBO-0
CBO-1
48 %r ed ucer e
4 8 %r ed ucer e
Referinte, adrese utile
United Nation Environment Programme, Division of Technology, Industry and Economics (UNEP DTIE),
http://www.uneptie.org
US Environmental Protection Agency (EPA), http://www.us.epa.gov/cooperative/international/
EUROSTAT (2001). Economy-wide material flow accounts and derived indicators. A methodological guide.
Luxembourg, Statistical Office of the European Union.
Centre for Environmental Training and International Consulting, http://www.centric.at/index2.html
European Environmental Agency (EEA), http://glossary.eea.eu.int/EEA_Glossary/
Factor 10 Institute (2000), Carnoules, http:// www.factor10-institute.org
F. Hinterberger, Renata Zacherl, Ways towards Sustainability in the European Union, Ministry of
Agriculture, Forestry, Environment and Water Management, Austria, 2003
J. Spangenberg, F. Hinterberger Post Barcelona Beyond Barcelon, SERI, 2002
J. Spangenberg, Sustainability and the European Union: A Challenge still to be Met, SERI, 2002
F. Hinterberger, F. Schmidt Bleek, H. Hutterer, A. Strigi s.a. Eco-Efficient Inovation State of the Ert and
Policy Recommendations, SERI, Factor 10 Institute, Austria, 2004; http:// www.seri.at/eco-inovation;
http:// www.factor10-institute.org
Clean, Clever, Competitive (CCC), knowledge document, http:// www.vrom.nl
M. Ritthof, s.a., Calculating MIPS Resourse Productivity of Products and Services, Wuppental Institute
for Climate, Environment and Energy, 2002
Crista Liedke, s.a., Eco-Management Accounting in Germany, Wuppental Institute for Climate,
Environment and Energy, 1998
Roberta De Palma, V Dobes, Increasing Productivity and Environmental Performance: An Integrated
Approach - Know-How and Experience from the UNIDO TEST project in the Danube River Basin UNIDO,
Vienna 2003, www.unido.org/Services/EnvironmentalManagement/WaterManagement/TEST
Peter Glavi, Rebeka Lukman, Sustainability Terms and their Definition,2005, University of Maribor
Eco-Efficiency Conference, http://www.eco-efficiency-conf.org/content/home
Journal of Cleaner Production, http:// www.elsevier.com/locate/jclepro
Research Institute for Green Technology, http://unit.aist.go.jp/greentech/index_e_html
Integrated Pollution Prevention and Control. Reference Document on Economics and Cross-Media Effects,
http://eippcb.jrc.es/
The Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) Directive,
http://europa.eu.int/comm/ewnvironment/IPPC
Grass Roots Recycling Network Home, http://www.grrn.org/zerowaste_fag.html
Responsible Care, http://responsiblecare-us.com
Canadas Business and Consumer, http://strategies.ic.gr.ca/epic/internet/inee-ee.nsf/en/
Pollution Prevention Regional Information Centre, http://www.p2ric.org/Cachedpages/ch02.pdf
Environment-Swiss Centre for Life Cycle Inventories, http://www.ecoinvent.ch
Directive 2005/32/EC of the European Parliament and of the Council, establishing a framework for the
setting of eco-design requirements for energy using products




021 340 55 15
ceprohart.ro iprochim.ro
Expert energetic:
Asiciatia CNR-CME
Vasile Rugina
Tel: 021 231 40 46
Portal proi ect:
http://ecoghid.ipa.ro
021 212 34 74
021 210 27 01
mihaela.oprescu@
Partener6: SC IPA SA
Responsabil:
Roxana Antohi
Fax: 0268 223011
021 340 42 00
Tel: 248 282883
Fax: 248 280664
Tel: 0269 847444
Fax: 0269 847444
Tel: 0234 575440
Fax: 0234 575413
Tel: 0239 61 97 33
Fax: 0239 68 02 80
Tel: 021 346 47 31
Partener4
SC IPROCHIM
Responsabil:
Mihaela
Oprescu
Partener5
INCD - TP
Responsabil:
Iuliana
Dumitrescu
Ind. Celuloza
si Hartie
Ind.
Pr elucr at oar e
Metale
Ind. Chimica Ind. Textila
Fax: 021 346 45 46
ruginav@icemenerg.ro
certex@ns.certex.ro
Mi ni sterul Economi ei si Comertul ui
Monitor proiect: Doina Constantinescu
Tel: 021 410 67 16
Fax: 021 410 05 75
Tel: 021 212 50 36
Fax: 021 202 52 84
email: ecoind@incdecoind.ro
021 255 26 92
INCD ECOIND
Director Proiect: Maria
Teodorescu
Partener2
SC
CEPROHART
Responsabil:
Eva Cristian
Partener3
INCD - MNR
Responsabil:
Liliana
Gherghe
Tel: 0268 223139
email: eva.cristian@
021 352 20 48
gliliana@imnr.ro
Fax: 021 316 16 20
email:roxanth@ipa.ro