Sunteți pe pagina 1din 4

Blesteme: Definitie, istorie si paleo-istorie august 8, 2007

Nasterea unei constiinte in negura animalica in care umanitatea s-a scaldat vreme de
milenii inainte de a prinde contur probabil coincide cu marturii despre primele comunitati
primitive care au trebuit sa coopereze pentru hrana, dar si pentru metinerea focului.
Civilizatii de tip hunter-gatherer, nomadic, au inmagazinat un adevarat epos de
cunostinte de o maniera selectiva, acolo probabil impresia viscerala a ciclului zi-noapte, a
anotimpurilor, a impactului elementelor asupra existentei (foc, aer, pamant, apa) s-au
imprintat la nivel subgenic. volutionar sau creationist, avem memoria inceputului
inscriptionata in !"N-ul si !#N-ul nostru mitocondrial.
! vorbi de blesteme inseamna doua lucruri fundamental in apozitie$ sa vorbesti despre
%m, si despre &upra%m, si apoi sa stabilesti structura, si functia blestemului in
comunicarea dintre cei doi.
BLESTM, blesteme, s.n. 'nvocare a urgiei divinit()ii *mpotriva cuiva+ nenorocire a
cuiva pus( pe seama furiei divine. ,!cc. -i$ blstem. / "in blestema (derivat regresiv).
&ursa$ "0 123
'n seria destul de aprofundata de post-uri care urmeaza am sa scriu despre %m si "ivin, si
cum "ivinul a evoluat de la conceptul primitiv de 4eu !nimal, spre 4eul &olar, si apoi
spre 4eul %m. !m sa vorbesc despre vurile Negre si despre infamul 5alleus. !m sa fac
trecerea spre dinamica de secol 0'0 si ceea ce au insemnat 6reud si 7ung pentru felul in
care conceptualizam spiritul astazi. !m sa termin prin a discuta elemente de fiziologie
comportamentala si noutati despre neuro-anatomia imaginatiei.
8rimele dovezi despre constiinta umana pot fi considerate parte a magdalenianului,
undeva acum 9: / ;< de mii de ani b.C. 8icturile in ocru de la !ltamira, dar si intregi
lanturi de pesteri din &udul 6rantei, reflecta o dimensiune reflexiva si o capacitate de
abstractizare a omului primitiv care iti imprima teama, si admiratie$
Cu precizie aproape fotografica, si folosind ca aparat doar gura si carbunele, omul
primitiv sufla ocru preparat din argila si apa pe un canvas de carbune, pentru a crea
imagini de vanatoare in intunericul noptii. 8e alocuri, desi nereflectat de poza de mai sus,
elemente de relief erau exploatate pentru a reda adevarate imagini ;" ale bizonului, ale
gazelei, ale mamutului care erau hrana primordiala, si ca urmare semi-divinizata, a
comunitatilor vanatoresti.
6ara a avea intentia ca cele ce urmeaza sunt un curs de istorie comparata, trebuie marcat
momentul ;<.<<< =C. &untem azi in mi>locul unei explozii pe care de multe ori o uitam.
'n istoria de aproximativ 9.<<<.<<< de ani a omului, adevarata transformare s-a produs
intr-o fractiune de secunda, in ani solari?
8rimele morminte apar undeva la sfarsitul erei magdaleniene si inceputul neoliticului.
'deea de viata de dupa moarte, ca si "ivinitate, apare din ce in ce mai recurent in
inscriptiile rupestre, ca si in petroglife si imagini ce tind progresiv spre antropocentrism.
=izonul e inlocuit de imprimeuri ale mainii, ocrul e pastrat ca principal pigment pentru ca
semnifica sange, care semnifica viata+ apar dioxidul de sulf si bauxita ca pigmenti
galbeni, apare azuritul ca pigment albastru. @iata interioara a omului primitiv, la sfarsitul
magdalenianului, este colorata, vie, si spirituala.
4eii primitivi nu erau buni, nici rai, si ca urmare relatia lor cu omul era traita semi-
idealist. #eprezentarea astrelor era pastrata in ma>oritatea religiilor heliocentrice in forma
si aran>area arhetipala a Aemplului (liade, 'storia religiilor), care a precedat cu cateva
sute de ani trecerea de la comunitatile nomade la cele de tip gatherer, imbinand
succesiv vanatoritul cu domesticitul animalelor si primele tentative de a cultiva plante. 8e
masura ce spiritualitatea omului capata structura, pe masura ce speranta de viata a
crescut, ca si numarul de copii care sa supravietuiasca, universul interior al %mului a
castigat arabescuri intime atat in relatia cu &ine, cat si in relatia cu "ivinul.
'ar "ivinul a castigat ubicuitate, omniprezenta, dar si omnipotenta, in relatia cu %mul.
8lecand de la observatia ca fenomenele naturale au ciclicitate, a fost un pas natural ca
5intea sa proiecteze (intro>ectie solipsistica) un !vatar care a devenit 4eu. Ca o
paranteza, la un nivel similar are loc disocierea in mediu virtual in zilele noastre.
!vatarul %mului a devenit responsabil pentru acele lucruri dincolo de control, acele
fenomene creatoare de trauma, si de mortalitateB morbiditate in societatile primitive.
5a>oritatea ierarhiilor divine in ma>oritatea religiilor antropocentrice concentreaza un
'nceput care urmeaza unui Nimic+ care 'nceput e unic.
Crucial, in intelegerea blestemului si a dinamicii lui interioare in constiinta omului, e
mitul Caderii. 7## AolCien, intr-o scrisoare catre ditor apropos de @alaDuenta vorbeste
despre Eallevala, sursa inspiratiei pentru &ilmarillion, dar si despre mitul Caderii care
este Fniversal. %mul, dupa ce a creat 4eul, l-a facut sa (de)cada, inapoi catre o conditie
umana care este eminamente polarizata intre devenire, si auto-distrugere. 'n AolCien ru,
care este 'lluvatar, creaza muzica !inurilor+ iar 5elCor, care este 8rimul Nascut dupa
'lluvatar, cauta sa il distruga. !idoma, Chronos il raneste pe Franus cu secera de
"iamant ca sa-i ia Gocul, iar Gucifer este ?primul blestemat. Caderea cristalizeaza
pentru totdeauna abisul dintre "ivin si %m, ca de altfel si intre %m si &upra%m. !ceasta
e o nota principala in 5alleus, si voi vorbi despre asta la momentul potrivit.

Chronos, ce ironic, a fost blestemat ca unul dintre Copii sa-i ia locul. 'ar 4eus, la
momentul potrivit, a scapat din ghiarele hulpave ale lui tataneHsu, si cu secera de "iamant
i-a taiat burta din care au iesit teferi si nevatamati ceilalti 6rati %limpieni.
'n dinamica primitiva a relatiei &ine / "io, fantasticul a fost folosit dialectic pentru a
reflecta ordonanta morala a vremurilor. 8e masura ce comunitatea a devenit stabila, iar
"ivinul antropocentric, 4eul a fost in>ectat cu proprietati umane+ a fost transformat de
Cadere, mai mult, a fost legat de %m intr-un atasament malign. 'nvariabil, protectoratul
"ivinului trebuia castigat cu &acrificiu, cu 7ertfa+ onoarea de a fi favorizat de "ivin nu
era meritocratica ci pleiocratica, pentru a implini !poteoza, sau a rascumpara =lestemul,
roul trebuia sa se anga>eze intr-o calatorie initiatica, invariabil la marginea mortalitatii
lui. Araversarea 5ortii implinea &oarta (5oira) si ii reunea pe %m si &upra%m.
"in antichitate, exista trei surse principale de blesteme care se intrepatrund intim$ giptul
!ntic, si 4eul !pophis+ apoi =ritannia #omanica, de unde avem celebrele curse tablets,
bazinul pontic, celtii si religia greaca, iar apoi @echiul Aestament, comunitatea iudaica si
'esirea din gipt$
?dar despre ele, data viitoare, in preambulul primei parti despre =lestem, @ra>itorie in
vurile Negre, si holocaustul femeii

S-ar putea să vă placă și