6.

Al II lea Razboi Mondial si Planul Marshall

Al II lea RM s-a desfasurat intre sept 1939 si mai 1945 in Europa, iar in Asia
razboiul a luat sfarsit la 2 sept 1945. Eonomia de razboi a imbraat forme destul de
dure. !um ar fi la"arele "ermaniei are au sustinut eforturile de razboi ale aestei tari.
Muna prizonierilor de razboi era o omponenta importanta si ma#oritatea lurau in mari
intreprinderi "ermane.
!u si"uranta al II lea Razboi Mondial a fost mult mai "ra$ deat primul si a
s%imbat din paate e%ilibru eonomi al lumii.
&n%eierea elui de-al doilea r'zboi mondial prin apitularea neondi(ionat' a
)ermaniei, la 9 mai 1945, *i a +aponiei, la 2 septembrie 1945, a restabilit dup' *ase ani
de r'zboi paea iar ,n plan eonomi a marat ,neputul eforturilor pentru a se onstitui
o nou' ordine eonomi' mondiala
-fiialit'(ile ameriane erau on*tientiente ' refaerea rapid' a Europei era o
neesitate pentru .tatele /nite ,n ondi(iile ,n are prinipalele interese eonomie, mai
ales omeriale ameriane *i erau le"ate de Europa
0enumit ofiial 1lanul pentru Reonstru(ie European' el a r'mas unosut ,n
istorie sub denumirea de planul Mars%all *i poate fi onsiderat a fi dimensiunea
eonomi' a 0otrinei 2ruman. 1lanul a a$ut dou' sopuri prinipale primul era de a
a#uta Europa s' se refa' dup' e se de$astase sin"ur' ,n al doilea r'zboi mondial iar
al doilea urm'rea a fae dintr-o Europ' bo"at' *i puterni' o barier' ,mpotri$a
e3pansiunii so$ietie.
1ro"ramului de refaere a Europei pre$edea a ./A s' furnizeze un masi$
,mprumut finan iar u are s' rezol$e problema defiitului balan(ei de pl'(i e3terne al
statelor europene. !ondi(ia de baz' pentru a se benefiia de ,mprumut fiind a ('rile
europene s'-*i prezinte ne$oile ,n mod unitar, nu indi$idual, *i s' oopereze permanent
pe m'sura desf'*ur'rii proietului.
Amerianii puneau la dispozi(ia partenerilor europeni e3perien(a lor ,n materie
eonomi' ,nso(it' de un important suport finaniar . 0efiitele e3istente *i $iitoare ale
balan(ei de pl'(i ale ('rilor europene urmau s' fie aoperite, ,n mare m,sur', de
,mprumuturile pe termen lun" de la 4ana Mondial', reent reat' al 'rei prinipal
sus(in'tor finaniar erau .tatele /nite.
- prim' luare de pozi(ie european' fa(' de propunerea amerian' a apar(inut
mini*trilor de e3terne ai elor trei puteri europene ,n$in"'toare are s-au ,nt5lnit la 1aris
,ntre 26 iunie-2 iulie 1946. &n timp e mini*trii de e3terne franez *i britani primeau 7u
ea mai mare satisfa(ie8 propunerea amerian', omolo"ul lor so$ieti, Moloto$ o
respin"ea. 0iplomatul so$ieti se ar'ta dispus s' aepte un a#utor diret dar f'r'
ondi(ii *i f'r' ontrol.
!onferin(a de la 1aris a deis rearea !omitetului european pentru ooperare
Eonomi' 9!EE!:, a 'rui ati$itate urma s' se finalizeze printr-un raport are s'
uprind' propunerile tuturor statelor partiipante.
Administra(ia ./A onstata a $or e3ista difiult'(i ,n punerea sa ,n apliare
deoaree suma soliitat' era imens', eea e fae a rea(ia de respin"ere a planului
Mars%all s' reas'.
0atorita unor "ra$e probleme finaniare administra(ia de la ;as%in"ton s-a
determinat s' aloe un a#utor intermediar de are au benefiiat <ran(a, Italia *i Austria
.=a 2 aprilie 194> le"islati$ul amerian $ota planul Mars%all ,n baza 'ruia a fost reat
Eonomi !ooperation Administration9E!A:. Reprezentan(i ai !ooperatiei $or fi trimi*i ,n
fieare (ar' european' benefiiar' a#utorului eonomi amerian.
1lanul a a$ut dou' se(iuni. una are asi"ura transferul de produse furnizate ,n
propor(ie de o treime diret de industria amerian'.Restul a fost asi"urat de ('ri din
Ameria =atin', !anada, din zona olonial' *i de ('rile europene, ,n fun(ie de
disponibilit'(ile e3istente plata fiind realizat' ,n moned' amerian', de 'tre ./A.
4unurile e3pediate au fost ,mp'r(ite ,n trei ate"orii? alimentare, materii prime *i
e%ipamente industriale @ apital fi3. 1rodusele alimentare au predominat doar ,n primul
an, pentru a se dep'*i difiult'(ile urente sopul pro"ramului fiind a Europa s'-*i reia
propria produ(ie. 1e l5n"' produse a ereale, "r'simi, uleiuri, latate *i arne, s-a
aeptat inluderea pe lista de produse ale planului Mars%all a afelei *i tutunului.
Materiile prime? 'rbune, fier, fertilizatori, %erestea, auiu, eluloz', piei de
animale et. au fost destinate s' %r'neas' foamea munitorilor europeni de a
produe ,folosind bunurile de e%ipament, primite din ./A, de la strun"uri la ma*ini
forestiere, siderur"ie, %idraulie, miniere, ener"etie, p5n' la amioane, $a"oane *i
maarale
A doua se(iune a 1lanului Mars%all in$esti(iile, s-a bazat pe o le"isla(ie e a
instituit un sistem de rezer$e pentru "arantarea pe o perioad' de 14 ani a in$esti(iilor
ameriane ,n ('rile benefiiare ale planului.
1lanul Mars%all a fun(ionat ,ntre 3 aprilie 194> *i 31 deembrie 1951 *i s-a
ridiat la o $aloare de aproape 14 miliarde de dolari .

.ub form' de m'rfuri *i ser$iii, a a#utor finaniar destinat refaerii industriei *i
a"riulturii, stabilit'(ii finaniare *i l'r"irii ati$it'(ii de omer( e3terior a#utorul amerian
prin intermediul 1lanului Mars%all a a$ut un rol deisi$ ,n rearea unor or"anisme
eonomie e au ontribuit la realizarea unit'(ii europene.
A'rile are au benefiiat de masi$ele fondurile pro$enite din ./A @ Marea
4ritanie, )ermania -idental', <ran(a *i Italia au utilizat banii pentru refaerea
apait'(ilor industriale, st'p5nirea infla(iei, impulsionarea omer(ului, de mare
perspeti$' fiind re$enirea la propriile monede. !%iar da' este difiil de uantifiat
ontribu(ia efeti$' a planului Mars%all, ert este ', dup' doi ani de la lansare *i la mai
pu(in de ini de la sf5r*itul r'zboiului, eonomia a#unsese, ,n ma#oritatea statelor
benefiiare, la ni$elurile "enerale de produ(ie e"ale u ele dinaintea onfla"ra(iei.
0imensiunile aestui plan are a soliitat eonomia amerian' ,n ansamblul ei
a permis Europei de $est s' se elibereze ,n surt timp de o*marul ultimului onflit
mondial *i s' rede$in' un fator de prim ran" ,n eonomia mondial'.
0up' un deeniu ,n are prati nu a e3istat de5t o Europ' amerian' ,n $est *i
o Europ' so$ieti' ,n est rearea prin 2ratatul de la Roma din 1956 a !omunit'(ii
Eonomie Europene a semnifiat reapari(ia unei Europe a europenilor are a ,nerat
s' se pozi(ioneze ,ntre ele dou' superputeri.