Curs administrativ 8

Guvernul in Romania

Structura Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei

Potrivit art103 alin(3) , Guvernul este alcatuit din primul ministru, ministri si alti membri
stabiliti prin lege organica , respectiv prin legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului
si Ministerelor. Din alcatuirea textului Constitutional constatam ca el nu epuizeaza sfera celor care
compun Guvernul , lasand posibilitatea ca prin lege organica ea sa fie extinsa. Legea organica stabileste
ca , pe langa ministri , din Guvern pot face parte si ministri delegati cu diferite insarcinari , ministri de
stat sau vice-prim ministri. De aici problema de a determina limitele pe care legiuitorul organic le are in
a completa sfera membrilor Guvernului si implicit legitimitatea constitutionala a unora din categoriile
de membri ai Guvernului si a unora din functiile stabilite prin lege organica ( vice-prim-ministru sau
ministru de stat ) care au un statut superior fata de cele stabilite de Constitutie.
Opinia pe care o impartasim este aceea ca legiutorul constituant roman a conceput o structura a
Guvernului fara o alcatuire ierarhica , iar membrii Guvernului care sunt stabiliti prin lege organica pot
avea cel mult acelasi statut sau un statut inferior celor prevazute de Constitutie , in niciun caz superior
acestora.
La o asemenea concluzie duce si principiul suprematiei Constitutiei consacrat de art 1 alin (5) si cel al
simetriei juridice care nu ingaduie decat dezvoltarea si nu completarea prin lege organica a normelor
constitutionale . De aici concluzia ca functiile pe care legea organica le consacra a avea un statut
superior celor prevazute de legea fundamentala pt membrii Guvernului nu au o legitimitate
constitutionala. In practica ele insa se regasesc si au fost confirmate si de Curtea Constitutionala prin
jurisprudenta sa.

nvestitura Guvernului

Din coroborarea art 85 alin (1) cu art 103,104 din Constitutie rezulta ca procedura
constitutionala de nvestire a guvernului parcurge urmatoarele etape:
1). Desemnarea de catre Presedinte a candidatului pentru functia de prim-ministru. In vederea
desemnarii candidatului , Presedintele are obligatia constitutionala sa se consulte:
a) cu partidul care are majoritate absoluta in Parlament,daca exista
b) in cazul in care nu exista, cu toate partidele reprezentate in Parlament.
2). Alcatuirea echipei guvernamentale si a programului de guvernare intr-un termen de 10 zile
de la desemnare. Acest termen nu e un termen de decadere , el fiind termenul de la care presedintele
poate sa retraga mandatul incredintat in cazul in care constata ca persoana desemnata nu va reusi sa
formeze viitorul Guvern.
Programul de guvernare se alcatuieste principial pe liniile directoare ale partidului/partidelor politice
care si-au asumat soarta guvernarii.
3). Solicitarea si acordarea votului de incredere de catre candidatul desemnat ; etapa e
precedata de dezbateri in cadrul Parlamentului, de audierea viitorilor ministri de catre comisiile de
specialitate reunite ale Parlamentului care intocmesc un raport prin care avizeaza cu caracter consultativ
pe viitorii ministri. Votul de incredere se acorda de catre Camerele Reunite ale Parlamentului cu
majoritatea absoluta ( 50%+1 din nr membrilor camerelor reunite) .
In doctrina se apreciaza ca acordarea votului de incredere are semnificatia incheierii unui
veritabil contract de guvernare intre Guvern si majoritatea parlamentara care il sustine si care il poate
denunta oricand prin procedurile constitutionale existente in fiecare stat (motiunea de cenzura)
4). Numirea Guvernului de catre Presedinte si depunerea juramantului .
Presedintele este tinut in actul de numire de votul de incredere pe care Parlamentul l-a dat, numind acel
Guvern care a fost nvestit de Parlament. Juramantul se depune individual in fata Presedintelui , avand
acelasi continut cu cel depus de Presedinte in fata Parlamentului prevazut de art 82 din Constitutie.
De la data depunerii juramantului, Guvernul in intregul sau si fiecare membru isi exercita mandatul.

Mandatul Guvernului

Din coroborarea art 104 si 110 din Constitutie rezulta:
regula potrivit careia mandatul dureaza de la depunerea juramantului si pana la data validarii
alegerilor parlamentare generale. Prin exceptie mandatul Guvernului inceteaza inainte de termen in
situatia atipica in urmatoarele 3 situatii:
Cand Parlamentul a retras increderea in Guvern printr-o motiune de cenzura
Cand primul ministru se afla intr-una din situatiile prevazute de art106 din Constitutie, care
atrage incetarea mandatului sau ( demisie,pierderea drepturilor electorale , interventia unei stari de
incompatibilitate,decesul,alte cazuri prevazute de lege organica). Precizam ca acest text introduce
printre cazurile de incetare a mandatului unui membru si revocarea, insa ea are aplicabilitate in cazul
tuturor celorlalti membri cu exceptia primului ministru despre care, in prezent textul revizuit al art 107
prevede ca nu poate face obiectul revocarii.
Cand primul ministru se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile intr-un termen ce
depaseste 45 de zile , care e aplicabil si celorlalti membri ai Guvernului.
primul ministru se poate afla in imposibilitate de exercitare maxim 45 de zile daca depaseste acest
termen in a 46-a zi el va conduce un Guvern demisionar, pt ca mandatul lui, ca si al guvernului au incetat
la implinirea respectivului termen. Si membrii Guvernului se pot afla in imposibilitatea exercitarii functiei
maxim 45 de zile.
Indiferent de cazurile ce au determinat incetarea mandatului, de la data incetarii si pana la data
depunerii juramantului de catre noul Guvern , cel al carui mandat a incetat poate sa indeplineasca
numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

Statutul membrilor guvernului

Conditiile lenteu a dobandi statutul de membru al guvernul sunt cele prevazute in Constitutie si in legea
organica 90/2001 art 2 dupa cum urmeaza:
a) conditia drepturilor electorale
b) conditia cetateniei romane si a domiciliului in Romania
c) neexistenta unor condamnari penale
d) persoana sa nu se afle in stare de incompatibilitate.
Situatiile de incompatibilitate sunt prevazute de art 105 din Constitutie , respectiv exercitarea unei alte
functii publice de autoritate , cu exceptia celei de parlamentar si a unei functii de reprezenatre
profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial.
Al doilea izvor de incompatiblitati il reprezinta legea organica 161/2003 privind asigurarea
transparentei in exercitarea functiilor publice in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.



Statutul primului ministru

Potrivit art 107, acesta :
a) conduce Guvernul
b) coordoneaza activitatea membrilor acestuia, avand obligatia constitutionala de a respecta atributiile
ce revin fiecarui membru.
c) prezinta Parlamentului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului care se dezbat cu
prioritate.
d) poate sa propuna ,potrivt art 85 ,Presedintelui Romaniei in caz de remaniere guvernamentala sau de
vacanta postului revocarea si numirea unor membri ai Guvernului . In cazul in care are loc schimbarea
structurii sau compozitiei politice a Guvernului este necesar un nou necesar de nvestitura din partea
Parlamentului, la propunerea primului ministru.
e) solicita Presedintelui, potrivit art 87 participarea la anumite sedinte
f) contrasemneaza unele din decretele Presedintelui potrivit art 100 .

STUDIEM DIN CARTE CEEA CE URMEAZA

Aparatul de lucru
Este prevazut de legea 90/2001
Atributiile Guvernului sunt prevazute de constitutie si de legea organica , cu precizarea, ca spre
deosebire de Presedinte ,in cazul Guvernului, Constitutia Romaniei nu realizeaza un tablou al atributiilor
ci consacra pe cele care reprezinta veritabile atributii, acestea fiind stabilite prin lege organica.
Actele guvernului sunt prevazute de Art 108 si 115 Potrivit carora Guvernul adopta doua categorii de
acte :
A) prin care isi exercita competenta sa generala si specifica de organ executiv ce are menirea sa pUna
legea in executare,respectiv Hotararile Guvernului (HG)
B) acte prin care Guvernul exercita o competenta normativa delegata prin care adopta acte normative
cu forta legii numite ordonate ale guvernului (OG) intr-un cadru procedural prin care se urmareste sa se
respecte rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii care e consacrat prin art 61 din
Constitutie.


Controlul parlamentar
Raspunderea Guvernului

Prin art 111 alin (1) , Guvernul, ca si intreaga administratie publica sunt asezate sub un control
Parlamentar al activitatii lor , care se exercita in mai multe forme si anume:
a) obligatia de a prezenta informatiile si documentele cerute de cele doua Camere prin
intermediul presedintilor lor
b) controlul prin intrebari si interpelari, reprezinta metoda traditionala de control parlamentar .
Intrebarea este o solicitare care poate fi formulata scris sau oral cu privire la o anumita problema
punctuala, raspunsul putand fi dat scris sau oral
Interpelarea este o solicitare mai elaborata care urmareste pozitia Guvernului cu privire la o anumita
problema; poate fi formulata numai in scris si raspunsul la fel si se poate concretiza prin adoptarea unei
motiuni simple.
c) controlul prin intermediul comisiilor parlamentare simple sau de ancheta care se
concretizeaza printr-un raport ale carui concluzii sunt obligatorii pt Guvern. Ele pot fi proprii fiecare
camere sau comisii comune.
d) controlul prin motiuni simple si de cenzura.
Motiunea simpla se poate adopta de fiecare camera a parlamentului si priveste un domeniu determinat
intre care exista o anumita legatura, in sensul ca pot exista masuri cuprinse in continutul ei cum ar fi
demiterea unui sau unor membri ai Guvernului care sa nu il oblige juridic pe primul ministru pt ca
incetarea calitatii de membru are loc in conditiile prevazute expres de constitutie si de legea organica,
insa poate sa determine o responsabilitate politica prin care seful Guvernului sa dispuna masuri care sa
coreleze Guvernul pe care il conduce cu votul parlamentului.

Raspunderea Guvernului

Este reglementata de 109 raportat la alte prevederi constitutionale din care rezulta urmatoarele forme
de raspundere:
Rapundere politica , Guvernul raspunzand politic exclusiv in fata Parlamentului pt intreaga
sa activitate . Fiecare membru al Guvernului raspunde solidar cu ceilalti membri pt activitatea
Guvernului si actele acestuia.
Raspundere penala care se exercita in conditiile in care membrii Guvernului, in exercitarea
mandatului lor,savarsesc fapte de natura penala. Dreptul de a cere urmarirea penala a membrilor
Guvernului apartine Camerelor Parlamentului sau presedintelui.
Competenta de judecata apartine ICCJ-ului, ca si in cazul altor inalti demnitari.
Raspunderea administrativ-disciplinara,sub forta suspendarii din functie care e determinata
de declansarea procedurii de raspundere penala si care imbraca forma suspendarii din functie a
membrului guvernului respectiv care poate fi de doua tipuri:
a) suspendarea care poate fi dispusa de Presedintele Romaniei in cazul in care s-a cerut
urmarirea penala a unui membru al Guvernului. Ea este lasata la dispozitia Presedintelui care poate sa
decida daca apeleaza sau nu la ea.
b) suspendarea de drept, intervine in cazul in care a fost trimis in judecata respectivul
membru al Guvernului.
Raspunderea administrativ-patrimoniala, atrasa de existenta unor acte administrative
ilegale care au vatamat o persoana in drepturile sau interesele sale legitime, aceasta adresandu-se
instantei de contencios administrativ pentru a solicita anularea actului, recunoasterea dreptului sau a
interesului legitim pretins si repararea pagubei .

Motiunea de cenzura

Reprezinta potrivit art 113 actul simetric acordarii votului de incredere prin care Parlamentul
retrage Guvernului increderea atunci cand considera ca acesta nu o mai justifica, dupa urmatoarea
procedura:
A) initierea motiunii apartine unei patrimi din nr total al parlamentarilor.
B) ea se comunica Guvernului la data depunerii pt ca acesta sa isi poata formula pozitia cu
privire la continutul ei
C) se dezbate in 3 zile de la data in care a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua
camere
D) votarea se face de catre majoritatea absoluta , votul avand urmatoarele consecinte:
In cazul in care motiunea nu a fost adoptata, adica a fost respinsa, cei care au
semnat-o nu mai pot initia o noua motiune de cenzura in aceeasi sesiune, cu exceptia angajarii
raspunderii Guvernului
In cazul in care se voteaza atrage incetarea madatului Guvernului si declansarea
procedurilor constitutionale pt formarea unui nou Guvern.

Regimul constitutional al angajarii raspunderii Guvernului

Este o institutie introdusa in Romania prima data prin Constitutia 1991,regimul ei fiind modificat
in 2003. In statele de unde a fost imprumutata ea intervine in situatiile in care Guvernul nu se mai
bucura de increderea Parlamentului si atunci risca pentru a obtine ceea ce pe procedura parlamentara
obisnuita ar obtine foarte greu putand determina Parlamentul sa isi consolideze increderea in el.
Potrivit art 114 , obiect al angajarii raspunderii Guvernului il poate constitui
A) un program de guvernare
B) o declaratie de politica generala
C) un proiect de lege
Problema care a aparut in practica a fost aceea a angajarii raspunderii asupra mai multor proiecte de
lege,situatie care in opinia noastra excede filosofiei constitutionale a acestei proceduri.
Curtea Constitutionala a validat insa posibilitatea ca obiect al angajarii raspunderii Guvernului sa il poata
face si mai multe proiecte de lege,cu conditia ca intre acestea sa existe o anumita legatura a obiectului
de reglementare

Pana in 2003 parlamentul nu putea sa formuleze amendamente asupra proiectului de lege. In
prezent se recunoaste o asemenea posbilitate, insa pt a fi incorporate in lege este necesar ca
amendamantele formulate de parlamentari sa fie acceptate de catre Guvern.
Parlamentul are la dispozitie 3 zile de la data in care a fost prezentat programul,declaratia sau proiectul
de lege in interiorul caruia poate sa initieze o motiune de cenzura in conditiile prevazute de art 113 .
Daca nu initiaza sau daca motiunea este respinsa programul sau declaratia de politica generala devin
obligatorii pt Guvern iar proiectul de lege se considera adoptat cu modificarile care au fost acceptate de
catre Guvern. Presedintele se comporta astfel data de proiectul adoptat in mod firesc putand fie sa
ceara reexaminarea legii de catre Parlament, caz in care aceasta se va realiza in sedinta comuna a
Camerelor, fie sa sesizeze Curtea Constitutionala.

Administratia centrala de specialitate

Este reglementata in sectiunea Ina capitolului V din Titlul III consacrat administratiei publice si
include acele autoritati care exericta, asa cum rezulta si din denumirea lor, o competenta materiala de
ramura.
Ea este constituita dpdv al statutului autoritatilor din doua mari categorii:
Autoritati ale administratiei centrale de specialitate autonome care se pot organiza si functiona
numai prin lege organica , precum SRI, SIE, BNR.
Autoritati ale administratiei centrale de specialitate cu caracter subordonat care la randul lor pot
imbraca urmatoarele forme:
A) subordonarea fata de Guvern, situatie in care se pot afla
Ministerele , care se pot organiza si functiona numai in subordinea guvernului
Alte organe centrale de specialitate, altele decat ministerele ce se organizeaza in
subordinea Guvernului
B) subordonarea fata de ministere a unor organe centrale de specialitate ( inspectorate, agentii,
autoritati )
Potrivit Constitutiei, este recunoscut guvernului si ministerelor dreptul de a infiinta autoritati centrale de
specialitate in subordinea lor, cu conditia ca legea sa le recunoasca o asemenea competenta si sa existe
avizul Curtii de Conturi.
In activitatea desfasurata, acestea emit diferite acte juridice care poarta denumirea de ordine,
instructiuni, norme metodologice, precizari. Ele sunt acte administrative ce pot avea caracter normativ
( cand produc efecte general obligatorii) sau caracter individual ( cand produc efecte juridice fata de un
subiect determinat de drept)