1

Actele Presedintelui Romaniei

Sunt reglementate in art. 100, care poarta chiar aceasta denumires si care prevede ca in exercitarea
atributiilor sale, Presedintele emite decrete. Textul nu trebuie interpretata in sensul ca toate actele
activitatile presedintelui prin care acesta isi exercita atributiile imbraca forma unor decrete.
Decretele sunt actele juridice ale presedintelui, insa acesta isi concretizeaza activitatea in mai multe
modalitati si anume:
a. Prin fapte material si operatiuni administrative cum ar fi participarea la sedintele Guvernului, pe
care le si prezideaza, consultarea Parlamentului, propunerea unor persoane pentru diferite
functii si demnitati in stat, participarea la diferite actiuni si manifestari interne si international.
b. Prin acte politice, cum ar fi declaratiile politice, mesajele Presedintelui
c. Prin acte juridice care sunt decretele Presedintelui, care au urmatorul regim constitutional:

1. Sunt acte administrative, in sensul de manifestari unilaterale de vointa
2. Sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti de contencios
administrative in baza art. 126 alin (6) si 52 din Constitutie. Fac exceptie acele decrete care,
potrivit Const si Legii organice 554/2004 a contenciosului adminstrativ sunt sustrase acestui
control, actele care privesc raportul cu Parlamentul, actele de comandament cu character
militar si alte acte care se incadreaza in categoria actelor exceptate.(actele prin care e instituie
starea de asediu, de urgenta sau de razboi)
3. De regula, actele Presedintelui au caracter individual, in opinia unor autori chiar un character
exclusive individual. Apreciem insa ca atunci cand este vorba despre acte ale Presedintelui prin
care se exercita atributiile prevazute de art. 92 si 93 din Constitutie(cele in domneiul apararii si
cele prin care se dispun masuri exceptionale), actele Presedintelui produc efecte normative fata
de toae subiectele de drept.
4. O mare parte din decretele Presedintelui se supun contrasemnarii de catre primul-ministru, fiind
vorba de cele prin care se exercita atributiile in domeniul politicii externe, al apararii, prin care
se institie masuri exceptionale si cele prevazute de art 94, lit a,b, c, respective ofeirea de
decorartii Prin intermediul contrasemnarii actelor Presedintelui de catre primul-ministru se
exercita un control indirect din partea Parlamenului asupra activitatii Presedintelui, dat fiind
faptul ca Guvernul raspunde politic exclusiv in fata Parlamentului pentru intreaga activitate,
inclusive pentru decretele Presedintelui care au fost contrasemnate de premier.
Modul de formulare a art. 100 alin (2) determina concluzia ca regula este ca decretele
Presedintelui nu se contrasemneaza, intrand sub incidenta acestei operatiuni cele care sunt
prevazute expres si limitativ de textul constitutional.



2

Raspunderea Presedintelui

Analiza regimului constitutional a raspunderii Presedintelui trebuie sa porneasca de la prevederile art.
84 alin (2) din Constitutie care consacra principiul ca Presedintele se bucura de imunitate si i se aplica
dispozitiile art. 72 alin (1) privind imunitatea paramentara, potrivit carora membrii Parlamentului nu pot
fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile politice exprimarte in exercitarea mandatului.
In determinarea regimului raspunderii Presedintelui, trebuie sa face deosebirea intre doua categorii de
acte si fapte pe care titularul demnitatii respective le savarseste:
a. Acte si fapte savarsite in calitatea lui de cetatean, care atrag raspunderea juridica in regim de
drept comun, potrivit principiului constitutional al egalitatii tuturor si al autoritatilor publice fara
privilegii si discriminari.
b. Acte si fapte pe care Presedintele le savarseste in exercitatea mandatului si care atrag
raspunderea juridica in regim de putere publica potrivit normelor constitutionale si legilor care
le dezvolta
Din analiza dispozitiilor actualei legi fundamentale rezulta urmatoarele forme de raspundere
juridica:
1. Raspunderea administrative-patrimoniala pentru actele administrative ilegale ale Presedintelui
intemeiate pe art. 52, 126, lin (6) si prevederile Legii organice a contenciosului adminstrativ nr
554/2004.
Prin art 52 alin (1) se recunoaste expres ca o persoana care a fost vatamata intr-un drept al sau ori
intr-un interes legitim printr-un act adminst. Din acest text, raportat la celelalte rezulta
posibilitatea ca o autoritate publica, inclusiv Presedintele, sa poata fi obligata la despagubiri material
si morale(repararea pagubei) care reprezinta continutul raspunderii admisistrativ-patrimoniale al
autoritatilor publice pentru actele lor administrative ilegale.
2. Raspunderea politica sau administrativ-disciplinara sub forma suspendarii din functie,
reglementata de art. 95 din Const.
3. Raspunderea penala sub forma punerii sub acuzare pentru inalta tradare reglementata prin art.
96 din Const.

Raspundere politica a Presedintelui
Procedura constitutionala a raspunderii. Etape:
1. Initierea procedurii care are loc propunea a cel putin o treime din nr total al parlamentarilor fara
sa conteze proportia de deputati sau senatori.
3

2. Aducerea neintarziata la cunostinta Presedintelui a propunerii de suspendare. Precizam ca
temeiul obiectiv al interventiei acestei forme de raspundere il reprezinta savarsirea unor fapte
grave prin care Presedintele incalca prevederile Constitutiei.
3. Transmiterea neintarziata a propunerii catre CCR este justificata de faptul ca, potrivit art.146 lit
h), CCR da aviz consultative pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui.
Regimul juridic al avizului consultativ se caracterizeaza prin faptul ca el este obligatoriu sa fie
socilitat si obtinut, insa nu este obligatorie respectarea lui de catre organul care l-a solicitat.
4. Dezbaterea propunerii de suspendare in cadrul sedintelor reunite ale celor doua Camere. Ca
regula, aceasta etapa este precedata de constituirea unei comisii parlamentare commune a
celor doua Camere care analizeaza faptele pe care Presedintele se presupune ca le-a savarsit si
intocmeste un raport pe care il prezinta plenului Parlamentului.
Constitutia prevede ca Presedintele poate da explicatii cu privire la faptele care I se imputa. Formula
permisiva a textului constitutional determina concluzia ca presedintele nu este obligat sa dea aceste
explicatii, el avand posibilitatea sa o faca sau nu,iar in cazul in care decide sa dea explicatii, poate sa
se prezinte personal, sa trimita un consilier specializat pe domeniul vizat de sesizare sau sa trasmita
astfel de explicatii prin alte mijloace.(mass-media, scrisoare adresata Parlamentului)
5. Votarea propunerii de suspendare si aprobarea acestei propuneri de catre majoritatea
membrilor Parlamentului.
Daca propunerea este votata, presedintele este suspendat din functie si intervine interimatul functiei,
care potrivit art. 98 se exercita in succesiune de catre Presedintele Senatului si respective presedintele
Camerei Deputatilor.
Presedintele interimar nu poate exercita atributiile prevazute de art. 88-91din Const: adresarea de
mesaje Parlamentului, dizolvarea acestuia si organizarea de referendum.
6. In cel mult 30 de zile de la suspendare se organizeaza un referendum pentru demiterea
Presedintelui.
7. Daca referendumul este validat in sensul ca alegatorii au votat pentru demiterea presedintelui ,
intervine vacanta functiei de presedinte, interimatul in exercitarea acestei functii si in termen de
cel mult 3 luni, Guvernul organizeaza alegeri pentru un nou presedinte.

Raspunderea penala este regelementata de art . 96, potrivit caruia cele doua Camere pot sa decida
punerea sub acuzare a Presedintelui pentru fapta de inalta tradare. Pana la adoptarea actualului Cod
Penal, fapta de inalta tradare nu era definit de acesta sau de o alta lege speciala, ceea ce a determinat
discutia din doctrina daca nu este necesar sa se intample acest lucru avand in vedere principal de drept
cuprins in adagiul latin: Nullum sine lege, nula poena sine lege(Nicio crima si nicio pedeapsa nu pot sa
existe fara text de lege).
4

Actualul Cod Penal transeaza aceasta disputa prin art. 398, potrivit caruia, faptele prevazute la art. 394-
397, savarsite de Presedinte sau de un alt membru al CSAT constituie infractiunea de inalta tradare si se
pedepsesc cu detentia pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 394 reglementeaza tradarea , art. 395-tradarea prin transmiterea de informatii, 396-tradarea cu
ajutorul inamicului, 397-actiuni impotriva ordinii constitutionale a Romaniei.
Procedura constitutional de interventie a raspunderii penale(juridice) parcurge doua faze, respectiv o
faza politica, aceasta derulandu-se in cadrul camerelor reunite ale Parlametului si o faza juridica care
implica Parchetul de pe langa ICCJ.
Faza politica are urmatoarele etape:
1. Formularea propunerii de punere sub acuzare de catre majoritatea deputatilor si senatorilor.
2. Aducerea neintarziata la cunsotinta presedintelui care, ca si in cazul raspunderii politice si in
aceleasi conditii,poate da explicatii cu privire la faptele care I se imputa.
3. Dezbaterea propunerii de punere sub acuzare care are ca regula raportul intocmit de comisia
speciala de Ancheta comuna celor doua Camere prin care au fost cercetate faptele de care este
acuzat Presedintele.
4. Aprobarea punerii sub acuzare, care se face de catre majoritatea calificata de 2/3 din nr total al
parlamentarilor. Votarea propunerii de punere sub acuzare are urmatoarele consecinte:
a. Presedintele este suspendat de drept
b. Intervine interimatul
c. Se declanseaza cea de-a doua faza a raspunderii penale-faza juridical

Faza juridica. Etape:
1. Cercetarea intreprinsa de Parchetul de pe langa ICCJ care poate ajunge la concluzia ca
presedintele se poate face sau nu vinovat de fapta de inalta tradare
2. In cazul in care considera, prin rechizitoriu, ca presedintele a savarsit aceasta fapta transmite
dosarul ICCJ, care judeca in fond prin sectia penala si in recurs prin sectiile reunite.
3. ICCJ poate ajunge la concluzia ca:
a. Presedintele nu a savarsit fapta de inalta tradare, caz in care dispune achitarea
b. Presedintele a savarsit fapta de inalta tradare, caz in care el este demis de drept de la data
ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Consecinta este interventia interimatului,
vacanta functiei de presedinte si, in termen de 3 luni, Guvernul trebuie sa organizeze
alegeri.



5

Guvernul Romaniei

Este reglementata in Constitutie in principal in Capitolele III si IV care sunt consecrate Guvernului si
Raporturilor Parlametului cu Guvernul, insa dispozitii privitoare la acesta autoritate publica se regasesc
si in alte art. ale Constitutiei.
ART referitoare la guv,pres.
Din continutul art. 102 alin (1) care consacra rolul Guvernului, rezulta ca in sistemul constitutional
actual, Guvernul Romaniei indeplineste un dublu rol:
a. Un rol politic prin care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii
b. Un rol adminstrativ prin care exercita conducerea generala a administratiei publice.
Ambele roluri sunt realizate in baza programului sau de guvernare care a fost acceptat de Parlament.
Din coroborarea acestui text cu restul dipozitiilor constitutionale, rezulta urmatoarele elemente ale
statutlui constitutional al Guvernului:
1. Din modul in care acesta se constituie si procedura de investitura rezulta ca Guvernul este
parlamentar prin origini si guvernamental prin functiuni, aceasta fiind o teza specifica doctrinei
traditionale de drept constitutional.
2. Guvernul este cel de-al doilea sef al executivului, respectiv organ colegial alaturi de presedinte.
3. Guvernul reprezinta in egala masura un organ administrativ, calificare care rezulta din art.102
raportat la art 111, alin 1, potrivit caruia Guvernul si celelalte organe ale administratiei
publice Constatam ca textul constitutional asaza Guvernul alaturi de celelalte organe ale
administratiei publice, cu rol de organ central si de conducator al intregii administratii publice.
4. In exercitarea rolului sau de conducator al administratiei publice, Guvernul intra in mai multe
categorii de raporturi cu celelalte autoritati administrative si anume:
a. Raporturi de subordonare fata de el a ministerelor si a celorlalte organe ale administratiei
publice central de specialitate subordinate lui
b. Raporturi de cooperare si coordonare cu autoritatile centrale autonome
c. Raporturi de tutela adminstrativa fata de autoritatile autonome locale pe care le exercita prin
prefect.
5. In exercitarea atributiilor sale, Guvernul ale obligatia constitutionala de a coopera cu
organismele sociale interesate, respective cu sindicate, patronate, Biserica, societatea civila. O
asemenea consluzie rezulta din formula imperativa a textului : art. 102, alin (2), potrivit careia,
in indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
6. Guvernul dispune de o anumita functie normative concretizata in:
a. Competenta de a adopta ordonate simple sau de urgenta-115
b. Adoptarea de hotarari ale guvernului prin care pune legea in executare- art.108 alin 2