Sunteți pe pagina 1din 5

I ntegrarea economica in Asia de Sud-Est

ASEAN

Asociaia rilor din Asia de Sud-Est ASEAN (Association of South-East Asian
Nations) este una dintre cele mai vechi i mai importante formule de integrare economic din
Asia i chiar din lume. Asociaia a fost nfiinat pe 8 august 1967, prin semnarea Declaraiei de
la Bangkok de ctre minitrii de externe a 5 membri fondatori: Indonezia, Malayezia, Filipine,
Singapore i Thailanda. ASEAN a fost nfiinat ca un for de cooperare economic i politic
intre statele Asiei de Sud-Est.
La nceput a existat o alian ntre Filipine, Malayezia si Thailanda numit Asociatia Sud-
Estului Asiei (ASA), format n 1961. ase ani mai tarziu, ca rspuns la expansiunea
comunismului n Vietnam a fost creat ASEAN prin declaraia de la Bangkok, semnat i de
Indonezia i Singapore pe langa cele trei state din ASA.
Declaratia de la Bangkok sustinea:
Accelerarea cresterii economice, progresului social, dezvoltarii sociale;
Promovarea pacii si stabilitatii ;
Promovarea colaborarii active in probleme economice, sociale, culturale sau politice de
interes comun ;
Mentinerea cooperarii cu alte organizatii internationale si regionale care au scopuri
similare;
Colaborare mai eficienta pentru dezvoltarea agriculturii si industriei, acest lucru
incluzand studiul problemelor comertului, imbunatatirea transportului si cresterea
standardelor de viata ale oamenilor.
Prima tara care se alatura asociatiei este Brunei, care devine membra imediat dupa ce isi
obtine independenta la 8 ianuarie 1984. A saptea tara membra este Vietnam incepand cu 28 iulie
1995. Dupa doi ani tari precum Laos si Myanmar se alatura la 23 iulie. Cambodgia se integreaza
si ea in ASEAN pe 30 Aprile 1999.
La un moment dat, cand optimistii considerau ca largirea ASEAN este foarte probabila si
ca ea va cuprinde cea mai mare parte a tarilor din sud-estul asiatic, s-a emis si ideea largirii
ulterioare catre India si China. Chiar presupunand ca ASEAN ar redeveni un pol de atractie
pentru statele din zona, conexiunile politice si mai ales economice cu India si China sunt prea
putin substantiale, fara a mai aminti imposibilitatea ASEAN de a absorbi membri de
dimensiunile Chinei, de exemplu.
In prezent ASEAN este formata din: Indonezia, Malayezia, Filipine,
Singapore Thailanda, Brunei, Cambodgia, Myanmar, Laos si Vietnam. Tarile membre ASEAN
pot fi impartite in 2 categorii: tari dezvoltate (Indonezia, Malayezia, Filipine, Singapore,
Thailanda si Brunei ) si tari slab dezvoltate (Cambodgia, Laosul, Myanmar si Vietnamul )
Populatia celor 10 tari care intra in prezent in componenta ASEAN este de circa 500
milioane de persoane, ceea ce transforma, potential, zona intr-una din cele mai mari piete ale
lumii, daca avem in vedere doar numarul de persoane, decat UE sau SUA. Alte atuuri ale tarilor
din regiune se refera la faptul ca poseda resurse naturale bogate, se intind pe o suprafata
considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga Oceanul Pacific de Orientul
Mijlociu, Africa si Europa.
Tarile membre ASEAN au adoptat principiile fundamentale din Tratatul de Prietenie si
Cooperare in Asia de Sud-Est (TAC). Acestea erau:
Respect reciproc pentru independenta, suveranitate, egalitate, integritate teritoriala si
identitate nationala a tuturor natiunilor;
Respectarea dreptului oricarui stat de a exista fara constrangeri si imixtiuni externe;
Neamestecarea in afacerile interne ale tarilor componente;
Rezolvarea disputelor intr-o maniera pasnica;
Renuntarea la folosirea fortei;
Cooperare efectiva intre tarile membre.
Printre scopurile ASEAN se numara:
1. Impulsionarea comun a cresterii economiei, progresului social si dezvoltarii
culturale din zona, in spiritul egalitatii si cooperarii;
2. Respectarea principiilor de drept, normelor privind relatiile interstatale si Chartei
ONU, pentru impulsionarea pacii si stabilitatii din zona;
3. Impulsionarea cooperarii si ajutorarii reciproce in domeniile economic, social,
cultural, tehnologic, stiintific s.a;
4. Desfasurarea unei cooperari mai eficiente in valorificarea agriculturii si industriei,
extinderea schimburilor comerciale, imbunatatirea transportului si ridicarea nivelului
de viata al populatiei;
5. Mentinerea cooperarii stranse si reciproc avantajoase cu organizatiile internationale si
regionale cu scopuri si tinte similare, cautand cai de cooperare mai stransa cu acestea.
In vederea promovarii comertului intre tarile membre a fost creata incepand cu 1 ianuarie
1993 Zona de Comert Liber ASEAN ( ASEAN Free Trade Area AFTA).
Principalul obiectiv AFTA a fost acela de:
1. Reducere a nivelului protectiei tarifare intre membri la un nivel de cel mult 5% pentru
majoritatea produselor manufacturate pana in anul 2003 ;
2. Extinderea acestui nivel redus pentru toate produsele pana in anul 2010.
Crearea AFTA a fost sprijinita de 2 factori:
Necesitatea de a raspunde fenomenului de aparitie si dezvoltare a altor blocuri comerciale
regionale ( in principal UE si NAFTA) ;
Liberalizarea si reglementarea economiilor tarilor membre care au insemnat reducerea
interventiei statului in economie, dezvoltarea sectorului privat si cresterea volumului intrarilor de
investitii straine directe.
In anul 2012 comertul intre statele membre reprezenta 35% din volumul total al comertului
acestora, preconizndu-se ca pentru perioada 2012-2015 aceasta s creasc pn la aproximativ
50%. Un alt efect este si acela al cresterii volumului investitiilor straine intre tarile membre,
precum si fenomenele de concentrare a capitalurilor in vederea valorificarii tuturor avantajelor
decurgand din formarea unei piete de mari dimensiuni.
Agenda summit-ului a avut la loc de frunte problemele legate de stadiul dezvoltarii
economice a tarilor membre ale ASEAN, dar mai ales cele referitoare la posibilitatile de
dezvoltare si diversificare a cooperarii si schimburilor economice dintre ele, precum si cu
partenerii mai puternici, avand piete mari de desfacere din zona, indeosebi China si Japonia.
Participantilor la reuniune le-a fost distribuit un studiu comandat de guvernele celor 10
membri ai ASEAN firmei de consultanta McKinsey. Documentul releva faptul ca tarile membre
ale acestei aliante sunt nevoite sa faca fata unei concurente tot mai mari, in special din partea
Chinei, ca urmare a erodarii competitivitatii produselor lor in plan regional. Se atragea, de
asemenea, atentia ca tarile ASEAN nu au reusit inca sa fructifice atuurile pe care le au, in ciuda
faptului ca dispun de importante resurse naturale si umane, dar si de o piata de desfacere aproape
echivalenta cu cea a zonelor de coasta ale Chinei, motorul dezvoltarii acestei tari. Studiul firmei
McKinsey atragea atentia si asupra investitiilor straine din ce in ce mai reduse in tarile ASEAN,
'candva o destinatie importanta a investitorilor straini'. Potrivit studiului, exporturile, dar si
investitiile straine sunt franate de problemele provocate de integrarea limitata din cadrul
ASEAN, asociatie pe care putini dintre membrii sai o considera o piata unica. Pietele ASEAN,
sublinia studiul McKinsey, mici si fragmentate, nu sunt atragatoare pentru investitori, in
comparatie cu piete uriase cum este cea a Chinei sau din alte zone ale lumii, mult mai integrate.
Cu aceasta ocazie, a fost semnat de asemenea, un acord intre ASEAN si China, conform
caruia, pana in 2010-2015, va fi creata cea mai mare zona de liber-schimb din
lume, schimburile comerciale bilaterale (China - ASEAN) urmand sa ajunga la 1.200 miliarde
dolari anual.
Comertul ASEAN cu China a crescut semnificativ in ultimul deceniu, de la aproape 8
miliarde USD in 1991 la aproape 41 miliarde USD in 2000, i anul 2010 aceasta crestere fii
sesizabila ajungand pana la aproximativ 420 mld.
Din 2005, cele doua parti au inceput sa implementeze masurile de reduceri tarifare. Dupa
reducerea substantiala a taxelor vamale intre China si ASEAN, a crescut si volumul exportului
tarilor ASEAN catre China a unor produse precum materii prime - petrol, gaze naturale, ulei de
palmier, cauciuc natural, lemn si fructe tropicale, dar si produse petrochimice, circuite integrate,
semiconductori, produse mecanice si electrice. Produsele chinezesti electrice si textile vor avea
de asemenea acces nelimitat pe piata statelor ASEAN ceea ce va impulsiona dezvoltarea
comertului exterior din ambele parti. Din 2010 majoritatea produselor sunt comercializate cu
taxe vamale zero. In prezent, China ocupa a 5-a pozitie in topul principalilor parteneri comerciali
ai ASEAN, iar schimburile comerciale ale Chinei cu tarile ASEAN reprezinta peste 1/10 din
totalul comertului exterior chinezesc (peste 850 miliarde USD).
La o zi dupa anuntarea infiintarii unei zone de comert liber ASEAN-China, India a
propus incheierea unui acord, similar celui semnat de China, pentru includerea acesteia in zona
de comert liber nou creata. India s-a declarat dispusa sa extinda concesiile tarifare preferentiale
ce vor fi acordate noilor state membre ASEAN, mai fragile din punct de vedere economic, dar si
de a accepta reducerile tarifare pentru acele produse prevazute in acordul ASEAN-China.
Japonia a semnat cu ASEAN, in Singapore, un acord preliminar de liber schimb prin care
au fost eliminate tarifele la 90% din schimburile bilaterale mai putin la orez .
In prezent, Japonia primeste 12% din exporturile ASEAN si este cea mai mare sursa de
investitii in cele 10 state membre ale organizatiei. Acordul Japonia- ASEAN, care va fi
definitivat pana in 2015, va extinde integrarea economica in estul Asie

S-ar putea să vă placă și