Drogurile practic sunt simple substane care i-au gsit receptori n organismul nostru, care

acioneaz prin grbirea, ncetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependena
este o noiune generalizat, exist persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece
orice substan care i induce o stare mai mult sau mai puin fals de bine ii activeaz un sistem
de recompensare al creierului care elibereaz anumite substane precum dopamina sau serotonina
responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependen se numete dependen psihic,
dependena fizic implic sevrajul care intervine odat cu retragerea substanei, acest tip de
dependen l intalnim n rndul drogurilor grele (heroina, amfetamina, metadona, nicotina,
alcool, cocaina).
Termenul drog are mai multe accepiuni. n sens larg desemneaz orice substan (natural sau
artificial) care prin natura sa chimic determin alterarea funcionrii unui organ. n sens
restrns se refer substane care provoac toleran i dependen. n limbaj uzual, acest termen
se refer la substane psihoactive, mai ales cele ilegale.
Cu alte cuvinte, drogul este o substan solid, lichid sau gazoas, a crei folosin se
transform n obicei i care afecteaz direct creierul i sistemul nervos, schimb sentimentele,
dispoziia i gndirea, percepia i/sau starea de contien, modificnd imaginea asupra realitii
nconjurtoare.
[1]
Activiti comune
Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din ntreaga lume sunt:
- cofeina (din cafea, ceai, i alte surse de plante) legal n toate prile lumii, dar care nu sunt
consumate de ctre membrii unor religii.
- canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conine canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol
(THC)) - ilegal n cele mai multe pri ale lumii i consumate de ctre membrii unor religii.
- etanol (denumit n mod obinuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie n buturi
alcoolice, cum ar fi vinul i berea) - legal dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii, i
ilegal n multe ri musulmane, cum ar fi Libia, Sudan i Arabia Saudit, care nu sunt consumate
de ctre membrii unor religii.
- tutun (conine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi i nicotin) legal, dar reglementat
n cele mai multe pri ale lumii i care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii.
- opiacee i opioide legal n general numai prin prescripie medicala, pentru alinarea durerii.
Aceste droguri includ hidrocodon, oxicodon, morfin, i altele; anumite opiacee sunt ilegale n
unele ri, dar folosite n scopuri medicale n altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).
- cocaina - un stimulent derivat din planta de coca n America de Sud. Utilizarea frunzei de coca
pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal n Peru i Bolivia. Cocaina este ilegal n cele mai
multe pri ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina i novacaina, utilizate n medicin i
stomatologie pentru anestezie local.
Clasificare
Drogurile psihoactive se clasific n felul urmtor
4. Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata in produsele de patiserie,
alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea
absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se
termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica.
Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate,
instabilitate) si de dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel
mai ieftin este larg utilizat (ex. 75 80% din consumatorii francezi).
Antipasihotice
1. LSDul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului
dureaza citeva ore. Efecte placute sau neplacute, in functie de montajul mintal = expectanta
consumatorului.

2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful ingerului" ("angel dust"). Se
adauga ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In
general se traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de
comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele 4 zile. In timp, apar
tulburari diferite. eft-center |250px

Romnia a devenit a zecea ar din Uniunea European care a legalizat marijuana ca
medicament. Nu este vorba de folosirea ca drog, ci pentru oferirea unui ajutor pentru scderea
durerii i a frecvenei crizelor n cazul unor afeciuni.
Marijuana poate fi folosit de bolnavii de cancer pentru ameliorarea durerilor, iar n prezent se
realizeaz teste pentru Parkinson, Alzhemeir sau sindromul Tourette.
Legile 143 i 339 reglementeaz folosirea derivailor din marijuana n scop medical (tincturi,
rini sau fragmente vegetale). Schimbarea legislativ ofer posibilitatea Ageniei
Medicamentului s i dea acordul pentru productorii care vor s scoat pe pia astfel de
medicamente.
Urmtorul pas este ca Ministerul Sntii s includ preparatele pe lista de medicamente
compensate, lucru care se ntmpl deja n alte nou ri din Uniunea European.
Cu doua sptmni n urm, i Frana a mutat compuii din marijuana de pe lista neagr pe cea a
medicamentelor legale.
Oamenii au folosit in cele mai vechi timpuri marijuana ca tratament pentru stimularea apetitului,
indepartarea durerilor cronice, astmului si migrenelor. Inca din 1940, marijuana este inscrisa in
lista medicamentelor aprobate in Statele Unite.

Statisticile cercetatorilor americani arata o crestere a folosirii ei ca medicament sau drog. Astfel, in 2001
s-au inregistrat 2,6 milioane de noi consumatori, iar mumarul creste de la an la an micsorandu-se insa si
varsta celor care consuma, informeaza steadyhealth.com.

Denumita si iarba, marijuana se obtine din frunzele, semintele si florile uscate ale canepii indiene. Este de
culoare verde, maro sau gri si are aspect de tutun taiat foarte fin. Din ea se mai poate obtine hasisul sau
uleiul de hasis si o alta forma de marijuana fara seminte.

In limbajul consumatorilor de droguri, marijuana este denumita joint si se consuma sub forma tigarilor
sau pipelor si adesea este combinata si cu alte substante cu acelasi rol sub forma ceaiurilor sau chiar sunt
introduse in unele produse alimentare.

Fumatul insa este cea mai comuna forma de consum a marijuanei, dar mai poate fi incalzita la temperaturi
de peste 185 de grade, pentru a se obtine vaporii prin care se elimina toate ingredientele active.

Efectele consumului de marijuana ca drog sunt pierderea pe termen scurt a memoriei, halucinatii,
amnezii, cresterea apetitului, a libidoului, nerecunoasterea lucrurilor simple precum culorile, cresterea
activitatii mentale, a starilor de meditatie.

Dependenta de marijuana creaza si starea de realaxare permanenta, de aici starile dese de melancolie, dar
si de anxietate, uscarea gurii si accelerarea ritmului cardiac. Pentru ca cea mai comuna forma de consum
este prin intermediul tigarilor, consumatorii au probleme respiratorii, dureri in piept, nas infundat si
probleme cu plamanii.

Substanta activa a marijuanei este delta-9-tetrahidrocanabinol (THC), acesta fiind si principalul indicator
care delimiteaza produsul de medicament si drog. Medicatia pe baza de marijuana contine o concentratie
mica de THC, iar cresterea valorii sale determina de fapt transformarea medicamentului in drog. De aici
se creaza dependenta rapida si toate efectele nocive ale consumului excesiv.

Odata ajunsa in sange, substanta activa actioneaza asupra doua tipuri de receptori. Unii se afla la nivelul
creierului si sunt responsabili de miscarile corporale, memorie si crearea senzatiei de voma.

Tocmai de aceea consumul necontrolat are ca principal efect nociv pierderea temporara a memoriei, dar
ca medicament are rolul de a indeparta durerile musculare si osoase. Alti receptori asupra carora
actioneaza direct THC-ul continut de marijuana sunt cei resposabili de sistemul imunitar.

Consumata ca tigara, marijuana isi face efectul in cateva minute si acesta dureaza o ora si jumatate. Daca
se consuma in mancare , efectul se inregistreaza dupa o ora si poate dura mai mult decat o ora si jumatate.

Consumatorii de droguri sunt vazuti diferit, fie ca persoane bolnave, vicioase, fie ca persoane
care traiesc viata la maxim. Mediile din care provin sunt diverse, nu este o regula, iar motivatiile
difera: la adolescenti, mai ales, este curiozitatea de a experimenta situatii noi; in alte cazuri un
factor important este reprezentat de anturaj si de presiunea exercitata de acesta; lipsa controlului
familial sau regulile rigide din cadrul acesteia pot impinge copii sau adolescentii la acte
necugetate; nevoia de o altfel de distractie poate fi un alt factor de risc.
Orice consumator de droguri, sau mai bine spus, de substante psihoactive, ajunge la un moment
dat sa se adreseze medicului, fie pentru problema consumului, fie pentru manifestari asociate.
Medicii, indiferent de specialitate, au o mare responsabilitate la un prim contact cu pacientul, de
felul in care este abordat va depinde daca pacientul va adera la tratament sau nu va mai reveni la
cabinet. Persoanele consumatoare de substante psihoactive au nevoie de suportul medicului,
al familiei, al anturajului pentru a avea informatiile necesare in luarea deciziei de
renuntare la consum.
Caile de consum sunt diferite:
prin fumat in cazul tutunului sau hasisului
pe cale orala alcoolul , drogurile de sinteza
prin aspirare cocaina
prin inhalare heroina la folie sau substantele volatile
prin injectare heroina
Sa amintim cateva din cele mai folosite droguri :
Tutunul
Nu a constituit o problema de sanatate pana la aparitia masinii de fabricat tigari. Tutunul era
consumat initial in cadrul ceremoniilor rituale datorita efectelor halucinogene care i se atribuiau,
ulterior a ajuns sa fie consumat in toate mediile sociale.
Din cauza continutului de compusi toxici, printre care nicotina, gudronii, substante
iritante, monoxidul de carbon, comercializarea tutunului a fost restrictionata in UE. Efectele
benefice pentru care este consumat tutunul sunt relaxarea si senzatia de concentrare sporita.
O parte din efectele cauzate de consumul regulat de tutun sunt diminuarea capacitatii
pulmonare, mirosul neplacut al respiratiei, oboseala prematura, tuse si expectoratie, mai
ales dimineata, culoarea galbuie a degetelor si a dintilor, imbatranirea prematura a pielii
fetei. Dependenta de tutun este atat psihica, cat si fizica si este foarte greu de depasit.
Alcoolul
Este poate cel mai frecvent drog folosit, fiind un depresor al sistemului nervos central.
Efectele difera in functie de doza, acestea pot fi relaxarea, dezinhibitia, cresterea sociabilitatii,
lipsa coordonarii miscarilor, greutati in exprimare. Abuzul poate conduce la dificultati
cognitive, in unele cazuri la dementa alcoolica si se poate asocia cu afectarea ficatului, a
stomacului, probleme cardiace, neurologice.
Canabisul
Se obtine din rasina, frunzele sau florile plantei cunoscuta sub denumirea de Canabis sativa. Din
ea se prepara marijuana si hasisul care se consuma sub forma de tigari. Cele mai frecvente
efecte sunt uscaciunea gurii, tahicardie, somnolenta, transpiratii abundente, lipsa
coordonarii miscarilor, ochii inrositi si sticlosi. Consumul regulat poate avea ca si
consecinte probleme respiratorii, cardiovasculare, scadere a imunitatii, tulburari
endocrine, psihice.
Cocaina
Cocaina este extrasa din frunzele arbustului denumit Erytroxilon coca cultivat mai ales in
America de Sud. In urma cu cateva secole se consuma prin mestecarea frunzelor, dar cantitatea
absorbita era redusa. In prezent se foloseste sub forma de clorhidrat de cocaina, (aceasta fiind
forma principala de consum cocaina), sub forma de sulfat de cocaina, (care se fumeaza in
combinatie cu tutunul sau marijuana), si sub forma de cocaina baza crack (se fumeaza in
combinatie cu tutun). Cocaina se utilizeaza fie prin inghitire, fie inhalata pe nas (prizata), fie
injectata sau fumata. Efectele sunt sesizate imediat dupa consum si dispar dupa circa 30 de
minute.
Heroina
Este o substanta semisintetica derivata din morfina care provoaca dependenta fizica si
psihica de la primele doze . Heroina se prizeaza, se inhaleaza, se injecteaza intramuscular,
subcutanat sau intravenos. Efectele imediate sunt ameteala, gandire confuza, lipsa reactiei la
durere, respiratie incetinita, senzatie de greata. Dependenta se poate instala mai repede atunci
cand se foloseste administrarea injectabila, dar si inhalarea conduce, de asemenea la dependenta.
Riscurile cele mai frecvente sunt tulburarile de personalitate, dependenta psihologica,
probleme de memorie, scadere in greutate, tulburari de somn, absenta ciclului menstrual la
femei, infectii diverse, anemie, constipatie, tulburari de apetit sexual.
Drogurile halucinogene
Reprezinta un grup de substante ce produc importante modificari la nivelul sistemului nervos
central, cel mai cunoscut halucinogen fiind LSD. Efectele se manifesta la doze mici si la scurt
timp dupa administrare. Caile de consum sunt cea orala si injectabila. Modificarile aparute
dupa consum sunt : alterarea perceptiei, halucinatii, stralucire crescuta a ochilor, euforie,
idei delirante, hiperreactivitate, confuzii. Riscurile in plan psihologic sunt starile de panica
(bad trip) sau pot sa reapara spontan experiente halucinante (fenomenul de flash-back),
chiar fara consum de substanta. In urma consumului repetat si indelungat exista posibilitatea
aparitiei dependentei psihice.
In lupta impotriva consumului de droguri trebuie sa avem informatiile necesare legate de acest
fenomen, de manifestarile sevrajului si a supradozei. Foarte important este sprijinul familiei si
influenta pe care o poate avea in decizia persoanei dependente de a intra intr-un program de
recuperare.
Familia si medicii implicati in procesul de recuperare al persoanelor consumatoare de
substante psihoactive trebuie sa aiba o atitudine non-critica, de suport si empatica. Din
fericire exista servicii medicale, sociale, psihologice, de consiliere si psihoterapie, de reinsertie
care ofera o continuitate in tratamentul pe termen lung al renuntarii la consumul de substante
psihoactive.


Despre medicamentul marijuana

Specialistii americani au studiat efectele acestei plante asupra starii de sanatate. Astfel, marijuana are
potential de medicament pentru ca poate trata anumite afectiuni si poate accelera vindecarea altora.

S-a folosit pentru tratarea glaucomului, boala de ochi caracterizata prin cresterea tensiunii intraoculare,
atrofierea membranelor, care poate degenera chiar in pierderea vederii.

Studiile au aratat ca tratamentul pe baza de marijuana, prescris de medici, cu o concentratie mica si sigura
de THC, are rolul de a normaliza tensiunea intraoculara. Mai mult, poate avea acelasi efect asupra
hipertensivilor, doar ca specialistii nu au gasit inca o explicatie stiintifica a acestui efect.

Timp de multi ani, marijuana s-a folosit ca tratament pentru scleroza multipla. Ea actioneaza direct asupra
sistemului nervos si impiedica deteriorarea lui, specifica acestei afectiuni. Mai mult, poate fi folosita si
pentru indepartarea durerilor caracteristice cancerului.

Tot ca medicament, poate mari apetitul, elimina starile de ameteala, protejeaza plamanii prin marirea
capacitatii pulmonare si imbunatateste circulatia sangelui, prevenind astfel bolile cardiovasculare.

Problema tratamentului pe baza de marijuana este ca in timp isi pierde eficienta.

Drogul marijuana

Specialistii americani au realizat mai multe teste pentru a obtine doza letala de marijuana. Rezultatele au
aratat ca, pentru o persoana de 75 de kg, 21 de grame de marijuana pot fi fatale.

Mai mult, datorita concentratiei mari de THC din medicament, dependenta se instaleaza imediat si tocmai
de aceea apare nevoia de a consuma din ce in ce mai mult si produse mult mai tari. Au aparut astfel
combinatiile de droguri, fatale si ele.

Dependenta inseamna de fapt o deteriorare rapida a starii de sanatate, afectarea psihicului, vietii sociale a
consumatorului si cresterea ratei infractionalitatii pentru aceste persoane, pe baza nevoii de a consuma cat
mai mult.

Studiile specilaistilor americani au aratat ca din ce in ce mai multi adolescenti incearca acest drog din
curiozitate sau din cauza anturajului si in scurt timp devin dependenti pentru ca nu mai au control asupra
lor.

In Romania, potrivit unui studiu realizat de Organizatia Salvati Copii in 2005, 2,5% dintre adolescentii
intervievati au recunoscut ca sunt consumatori de marijuana, 0,5% dintre ei consuma calmante pe post de
droguri, iar 0,4% heroina.

La nivel european, un raport al Departamentului de cercetare stiintifica si documentare in domeniul
drogurilor a aratat ca unul din cinci adulti a consumat macar o data marijuana, 10 milioane de persoane au
incercat cocaina, iar 7000 de persoane au murit in anul 2005 din cauza consumului de droguri.