DEMOCRATIA DE VITRINA

Democratia minimala
Democratia de vitrina
Vitrina- acel loc unde obiectele stau asezate in rand, avand o maxima expunere si, desi originale,
acestea nu sunt folosite.
Aceeasi comparatie o putem face si cu sistemul democratic din Romania: desi avem toate
institutiile, dezbaterile parlamentare, campanii electorale, libertatea presei, democratia
romaneasca ramane la stadiul de minimala.
Malformatiile sistemului de partide din Romania
I. Teatralismul vietii politice
Scena politica post-revolutionara devine un amestec de arena de gladiator , in care singura
regula este supravietuirea cu pretul disparitiei adversarului .
O metoda des folosita pentru a duce la disparitia adversarului este cea a demascarii, a
prezentarii adversarului ca fiind altceva decat ceea ce pretinde .

Exista 3 tehnici principale ale demascarii :

1. Adversarii sunt catalogati ca fiind incompetenti .
In fiecare confruntare politica acestia incearca sa treaca punctele negative din mandatele trecute
sau din strategiile prezentate anterior , astfel evidentiindu-se o inrautatire a situatiei sub
conducerea acestora.
2. Adversarii sunt demascati ca agenti ai unei forte oculte si rauvoitoare.

Scena politica post-revolutionara a fost martira unor numeroase demascari ale unor
personalitati politice importante, acuzate ca au facut parte din diferite organizatii internationale,
care au o tenta negativa,cum ar fi masoneria,spionajul sau apartenenta la Cartelul Marii Finante
Internationale.
Ex: Ion Iliescu, acuzat de spionaj pt KGB de catre cotidianul Ziua
Petre Roman, agent al sionismului international

3. Adversarii sunt demascati ca alcatuiind ei insisi o mafie ce utilizeaza puterea politica pentru
a-si servi interesul personal.
De la cazuri de demascare a coruptiei pana la simple interpretari rauvoitoare ale unor acte de
guvernare normale ,au ocupat primele pag in oresa politica post-decembrista.
Toate aceste afirmatii nu se refera la trecut sau la prezent , ci speculeaza asupra viitorului.
Ex: Ilie Nastase - bogat versus sarac


Privind retrospectiv viata politica din Romania, observam faptul ca acestea nu au avut un efect
real nici asupra opiniei publice, nici asupra partidelor intre ele si ce este cel mai important este
faltul ca aceste scandaluri nu au avut urmari in justitie.
II. Lipsa de identitate politica a partidelor


Acest lucru se datoreaza faptului ca partidele politice sunt interesate in prim-plan de obtinerea
guvernarii politice si nu neaparat de guvernarea intr-o anumita directie. Nu exista o structura a
sistemului politic romanesc deoarece niciodata nu s-au urmarit doctrine, programe sau obiective
de guvernare.
Puterea si Opozitia au devenit cele doua axe de orientare in politica romaneasca, avand ca
unic punct de referinta guvernarea.
Ceea ce rezulta din acest proces fals de structurare cere doua tabere principale, desi in opozitie,
grupeaza fiecare partide apartinand tuturor curentelor si doctrinelor.

O buna parte a vietii politice din ultimii 4 ani s-a invartit in jurul incercarilor de a construi o
majoritate parlamentara in jurul PDSR .

Partidele politice au intampinat dificultati in crearea unei identitati politice datorita faptului ca
acestea s au identificat cu proiecte ce au avut rezultate slabe in alegeri.

In concluzie, partidele nu functioneaza dupa ideologii in care cred sau pe care doresc sa le
realizeze, ci dupa ideologii care se cred a fi agreate la nivel national sau international.

Continutul general al programelor politice si electorale
Initial, diferentele dintre etichete si programe proveneau din diferenta de orientare a
partidelor. In 1990, partidele istorice erau orientate international, in timp ce partidele
guvernarii erau orientate spre intern.
Tendinta ulterioara a fost de convergenta a programelor, toate continand:
a) Un sir de declaratii de credinta fata de tendintele generale ale evolutiei est-europene:
-tranzitia la economia de piata
-democratie politica
-integrare europeana
-integrare in NATO
-stimularea investitiilor straine
b) Un sir de promisiuni fata de electorat, luat pe categorii:
-pentru taranime- credite cu dobanzi subventionate
-pentru salariati- indexari ale salariilor
-pentru intreprinzatori- reduceri de impozite
-pentru batrani, femei, handicapati- pensii
-pentru tineret- locuri de munca si credite pt locuinte
-pentru toata lumea- starpirea coruptiei si o administratie noua
III. Orientarea catre recuperarea trecutului
Ce caracterizeaza toate partidele politice si ceea ce reprezinta programul lor politic autentic este
acea orientare spre recuperarea trecutului.
FSN a fost un pion politic important, a carui functie primara, imediat dupa 1989, a fost
recuperarea elementelor progresiste ale birocratiei de partid si de stat si ale tehnocratiei
industriale dinainte de 1989 si legitimarea lor in noul joc politic.

Orientat spre recuperarea trecutului a fost spectrul politic romanesc si la dreapta lui. PN,
PSDR si PNL s-au legitimat nu prin solutiile specifice propuse, ci prin incercarea de a readuce la
viata partidele interbelice, al caror nume l-au preluat si a reface stilul elitei politice si
conducatoare ale acelor vremuri.
IV. Autoizolarea politicii
Politica romaneasca are tendinta de a se izola de realitatile sociale si economice,concentrandu
se asupra ei insasi.
Realitatea prioritara a politicii romanesti este relatia dintre politicieni, nu relatia dintre partide
si populatie sau dintre partide si realitate .
A doua modalitate importanta prin care actualele partide politice reusesc sa se izoleze puternic
de realitate este dominatia in cadrul fiecarui partid politic.
Toate partidele politice actuale sunt construite ca si grupari de sprijin nu al unor politici ci al
unor lidei centrali .

-> 1. O continua lupta interioara exprimata prin interminabile
desprinderi,unificari,disidente,delimitari
-> 2. O continua instabilitate politica, relatiile dintre partide nedepinzand atat de interesele lor
sau de consecventa urmaririi unei linii politice, ci, in primul rand, de relatiile interpersonale
intre liderii de partide.
V. Avem alegeri libere dar insuficient de concurentiale
Marea cucerire a democratiei in opozitie cu regimul totalitar anterior este tocmai pluralismul
politic si alegerea libera a grupului de politicieni care va conduce tara pt 4 ani . Avem de ales
intre partide concurente, dar care prezinta programe politice asemanatoare

Romania se invarte in jurul a 4 mari etcihete ideologice imprumutate : social-democratia,
crestin-democratia, liberalismul si nationalismul.

Limitarea democratiei nu este produsa doar de partidele politice. Electoratul are contributia lui
pentru ca, desi se opteaza in majoritate pentru reformare si pentru integrare, daca ajungem la
continuturile reale ale reformei si intergarii, ponderea sustinatorilor scade la jumatate.
Deficitul de guvernare
Romania se afla la momentul incheierii unui ciclu de guvernare care, la o privire superficiala,
a trecut cu brio proba stabilitatii sociale si politice.
Aceasta stabilitate insa a fost atinsa prin tehnici nu tocmai oneste. Pe de o parte au fost
sacrificate constant reformele, iar pe de alta parte s-a redistribuit o buna parte din avutia aflata in
administratia statului unui grup extrem de redus de oameni de casa ai regimului.
Relativa stabilitate sociala si politica a fost realizata in conditiile in care nemultumirea privind
directia si ritmul schimbarilor in Romania a fost trasatura constanta a starii de spirit a
electoratului, combinata cu neincrederea in posibilitatea de revigorare economica.
Principala cauza a acestei stari de lucruri poate fi numita deficit de guvernare.
Acest sistem, care inca nu functioneaza ca atare, a trecut printr-o perioada relativ lunga de
formare, anii 1989-1992. In plus, anumite carente ale textelor cu valoare constitutionala au
favorizat lipsa de coordonare dintre aceste institutii. De aceea, in tot acest interval deficitul de
guvernare este de inteles, daca nu inevitabil.
Lipsa de guvernare se releva in aceasta stare de spirit in adevarata si profunda ei consecinta:
lipsa de solidaritate si de agregare sociala. Aici isi are radacina mai mult decat fenomenul de
coruptie, dupa cum si sindromul accentuat de dezumanizare, vizibil de la formele sale civice,
cum ar fi dezinteresul total fata de curatenia si aspectul estetic al localitatilor, pana la formele
sale abjecte( indiferenta fata de copii strazii, lipsa de reactie a institutiilor sociale fata de
suferintelor celor puternic dezavantajati etc).
Cea mai grava consecinta a deficitului de guvernare este insa lipsa deschiderii catre
modernizare, irosirea timpului si a resurselor care sunt necesare acesteia si, incetul, reducerea
sanselor, concomitent cu cresterea costurilor, pentru a realiza modernizarea Romaniei.
Deficitul de guvernare are surse si forme de manifestare dintre cele mai diverse, iar dintre
acestea enumeram:
a) Lipsa de pregatire pentru guvernare a partidelor si a celor care au preluat puterea dupa
1989
b) Insuficienta institutionala, decurgand, pe de o parte, din carentele de expertiza
profesionala ale celor pusi sa le creeze si sa le conduca, iar pe de alta, din importul de
institutii, pe fondul lipsei de expertiza de functionare.
c) Mentalitatea feudala care a prezidat functionarea guvernelor de pana acum,
caracterizata prin suveranitatea deplina a fiecarui ministru in fieful sau, echivaland cu o
lipsa acuta a minumului de informatii relevante necesare unei eventuale coordonari.
d) Raportul politic dintre partidele aflate la guvernare si activitatea propriu-zisa a guvernului.
e) Incapacitatea administratiei centrale si locale de a promova o guvernare promodernizare,
manifestata in lipsa unor politici sectoriale care sa se organizeze intr-un proiect sustenabil.
La toate acestea se adauga incapacitatea de a aplica programe, de a le coordona, urmari si realiza
pana la capat.
Cea dea doua trasatura a acestei perioade este redefinirea guvernarii ca protectie fata de tranzitie
a industiei, agriculturii de stat, a populatiei etc. In consecinta, obiectivul prioritar al politicii
guvernamentale a fost redistribuirea si nu productia.
Pe acest fond, ca un indiciu, al orientarii guvernarii spre trecut mai degraba decat spre
viitor, trebuie sa semnalam revigorarea ideologiilor nationaliste si ale exceptionalismului
romanesc, a teoriilor conspiratiei impotriva Romaniei, ca substitut ideologic pentru proiecte sociale.