Sunteți pe pagina 1din 2

Numdratul este o formii simpld

a adunarii -adunam mereu un


..unu"1a un total anterior. In-
mulJ;irea poate fi ~i ea conside-
ratii o adunare repetatii -ea
implicii adunarea unui numdr
cu el insu~i de mai multe orL
C Primul calculator
mecanic func1ional a
fost construit de
matematicianul
francez Blaise Pascal
in anul 1642. El
avea un set de
angrenaje ~i ro1i
numerotate.
O Numeralele de la
1 la 10 folosite azi
in societ3,ile vestice,
in compara,ie cu
cele ale altor
civiliza,ii. Cifrele pe
care le folosim
seam3n3 mult cu
cele din Arabia de
Vest.
O Unele ceasuri
electronjce djgjtale
fac mult maj mult
decat sa arate doar
ora. Acest ceas are
~i un calculator.
Tastele sunt atat de
mjcj incat trebuje
apasate cu un object
ascu1jt.
N Umerele micj sunt u~or de apreciat.
Modelele pe care le alcltujesc trej sau
patru lucruri se recunosc repede. decj nu
este nevoje s:l numaram. Dar num:1ratul este
esential. de exemplu. pentru a putea spune dacl
dintr-o tumill mare lipse~te sau nu o oaie. Un
mod primitiv de a numJlra a fost prin folosirea
unej pjetricele pentru reprezentarea fieclruj
object. Un saculet cu pjetrjcele putea sa
reprezinte o tumill de oj. iar numarul oilor putea
fi verificat oricind. vazandu-se dacl pentru
fiecare piatr:1 exista o oaje.
Sisteme numerice
Folosirea cato1Va pjetricele pentru a indica un
num:lr de objecte este at:1t simpla. cat ~j
8 convenabila. insa dificultatile apar cu numerele
mari. Chiar dacl am putea gasj destule pjetricele
pentru a reprezenta numarul. s-ar putea s:l nu le
putem duce. Unele socjetatj numarau pe
degetele mainilor. dar nu puteau sa treacl de
putut s:l foloseasca cuvintele pentru a reprezenta
nurnere. Astfel nu era nevoie sa se arate
degetele, pietricelele sau obiectele In sine pentru
a spune oarnenilor cite sunt. Nurnerele puteau
fi, de asernenea, communicate prin picturi, desene
sau simboluri. Un mod de a cornunica numarul
oilor dintr-<> tunrul este de a picta sau desena
grupul de animale. Dar este rnult mai rapid s:l se
foloseasca un fel de sirnboluri pentru a
reprezenta numerele. Egiptenii foloseau o serie
de linii simple pentru nurnerele pana la noua ~i
apoi un simbol special pentru zece. Babilonienii
aveau un sistern similar, pe cind romanii au
introdus un simbol nou cind numaratoarea
zece. Allele au continual nu~loarea pe
8 cJegelele picioarelor, dar atunci aveau probleme
cu numerele pesle 20.
f Solu1;ia a fosl de a numara parul la zece pe
I' m.1.ini ~i apoi de a 1ncepe din nou, p;lstrand
c separal socoleala numarului de zeci numarale.
in unele regiuni, o persoarul numara uni~ti1e, iar
ai~ persoarul numara zecile. Un sislem de
numerotare bazal pe zeci a fosl deci o dezvoltare
flreasc~ din folosirea mainilor pentru numarat.
Dar au existat citeva abateri de 1a acest sistem.
De exemplu, cu 4.000 de ani 1n urm~,
babilonienii i~i bazau numaratoarea pe zed,
pan~ 1a numarul 60. Un rezultat al acestui fapt
este c~ 1n prezent avem un sistem temporal cu
60 de secunde 1ntr-un minut ~i 60 de minute 1ntr-
o ora.
O data cu dezvoltarea limbilor, oamenii au
343
ADUNAREA
112
,
1/8
O Unele ~iruri de
numere nu depa~esc
niciodata o anumita
limita cand sunt adu-
nate. Suma ~irului
prezentat aici nu
poate sa depa~easca
niciodata 2.
O Aceasta tabela
compara cateva
numere zecimale
(bazate pe 10) ~i
cateva numere bina-
re (bazate pe 2).
114
f/32
11.16
C Doua perspective ale lui Sinclair Cambridge
-un calculator vechi de buzunar timpuriu. Ma-
joritatea elementelor electronice sunt con~inute
in dispozitivul dreptunghiular negru, situat chiar
deasupra centrului in imaginea din dreapta.
unele tari estice.
Tennenul de calculator mecanic se refern de
obicei la un dispozitiv cu roti dintate rotative.
Primul calculator de acest fel a fost inventat In
Franta, In anull642, de c:ltre Blaise Pascal. Ell.
a conceput pentru tatll s;lu, care era perceptor.
I.a lnceputul anilor 1900, ~inile mecanice
de calculat cu ac1;ionare manual;l erau larg
folosite. Pentru a aduna numere pe un calculator
de birou tipic, primul num;lr se flxa pe o
claviaturn ~i apoi se rotea o manivela. Aceasta
ac1;iona un ~ir de roti dintate, care se roteau cu
valori corespunz;ltoare cifrelor din numlr. Apoi
procesul se repeta cu mai multe numere, ro1;i1e
dintate 1nregistrand suma total;l, care putea fi
citit;l de pe un afl$aj In orice faz;l. Rotirea
manivelei de mai multe ori cu ace!a$i set de
numere avea ca rezultat Inmultirea, prin
adunarea repetat;l a nurru!rului.
Curand s-au introdus motoare electrice
pentru a grnbi ac1;iunea calculatoarelor mecanice
~i s-au lncorporat irnprimatoare lncastrate In
unele ~ini pentru a asigura 1nregistrarea
pennanent;l a calculelor.
Calculatoare
Mecanismele calculatoarelor mecanice trebuiau
s;l fie tot timpul pornite, rotite ~i oprite.
Greutatea p;lrtilor mobile lirnita viteza cu care
put"eau fi efectuate asemenea opera1;ii ~i, deci, ~i
rata de executie a calculatoarelor. Ins;l aceste
probleme au fost eliminate o dat;l cu
introducerea calculatoarelor electronice, In anii
1940. Folosind numere binare -un sistem de
numarare bazat pe numere luate dow cite dou;l
-electronii care se deplasau In circuite
lndeplineau sarcina efectuat;l anterior de p;lr1;i
mecanice. Viteza cu care functionau
calculatoarelor a amtat c:l lncepuse o mare
revolutie In tehnologie. Cu multi ani mai tarziu,
aceast;l tehnologie de baz;l, dar In fonrul
miniaturizat;l, ne-a oferit lnc:l o unealt;l pentru
lucrul cu numerele -calculatorul de buzunar.
pietricelelor la numarat. La aruncarea fieclrei
bile ei mut:1 a pietricica dintr-un buzunar in altul.
Exist:1 a pietricica pentru fiecare bila, astfel c:lla
golirea primului buzunar partida s-a incheiat.
Pentru a face rnai u~ara numaratoarea cu
pietricele, cu mult inaintea erei calculatoarelor
mecanice, acestea erau uneori puse pe coloane
separate pe a plac:l, pentru a indica unit:11;i1e,
zecile, sutele (ii a(ia rnai departe. Pentru a pastra
pietricelele in coloanele potrivite, cineva s-a
gandit sa fac:l a serie de (ian!;uri in placa. Orice
pietricele incluse in numaratoare erau mutate
de-a lungul (ian!;urilor .
Cu aproximativ 5.000 de ani in urma,
folosirea pietricelelor a fast inlocuit:1 cu bile.
Acestea erau in(iirate pe a serie de sarme sau
nuiele subtiri din lenm, fIXate intr-o ram:l.
Simplitatea, ieftinatatea (ii utilitatea acestei
numaratoare (ii calculator portabil, numita abac,
i-au asigurat supravietuirea de-a lungul
secolelor. Abacul mai este inca larg folosit in
ajungea la cinci. Altii aveau un simbol separat
pentru fiecare numar paru1 la noua, ca ~i In
sistemul arabic pe care 11 folosim astazi, iar grecii
aveau ~i ei un simbol special pentru zece.
Tinerea scorului
De~i putem si numaram obiecte rostind pe rand,
sau doar gandind, cuvantul corespunzator
fiecarui numar, oamenii adesea folosesc o
oarecare forma de ajutor fizic. De exemplu, ei
pot sa-~i foloseasal degetele pentru a 1;ine
socoteala unitatilor,. pentru ca In cazulln care li
se distrage atentia pentru o clipa sa poata relua
numaratoarea din punctul potrivit. Iar daal
numara Incet sau neregulat, ca la marcarea
scorului Intr-un joc, ei pot sa aiba nevoie de o
evidenta scrisa, sau sa indice scorurile folosind
senme pe o tabla. .
In meciurile de cricket, unii arbitri 1;in
socoteala numarului bilelor aruncate Intr-o
partida recurgand la tehnica antial de folosire a
344
II