Sunteți pe pagina 1din 15
UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA MARKETING ANUL III PROIECT LOGISTICA MARFURILOR Analiza si

UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA MARKETING ANUL III

PROIECT LOGISTICA MARFURILOR

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul S.C Botuşanu Com S.R.L

Partea I Descrierea sistemului logistic al firmei

1.

INTRODUCERE

S.C Botuşanu Com S.R.L are sediul în Municipiul Fălticeni, Strada 2 Grăniceri, nr.2,Bl. 9, Sc.C, Ap.5 ,iar punctul de lucrul este pe strada Dimitrie Leonida nr. 3 Fălticeni,este înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Suceava cu numarul J33/576/1994, cod unic de înregistrare 5506220 şi cu un capital subscris şi vărsat de 10 510 RON.

Societatea comercială Botuşanu Com S.R.L are capital integral românesc şi

este

organizată

şi

funcţionează

în

conformitate

cu

statutul

propriu

având ca obiectiv clar de activitate:

 

- c o m e r ţ u l

î n

s i s t e m

e n - g r o s s

 

- c o m e r ţ u l

î n

s i s t e m

e n - d e t a i l

Societatea a luat fiinţă în anul 1994 din dorinţa fondatorilor soţii Vasile şi LucicaBotuşanu de a demara o afacere pe cont propriu. Această afacere s-a dezvoltat într-un ritmconstant pornind de la un chioşc în piaţa agro-alimentară Fălticeni, continuând cu deschidereaunor magazine şi a unui depozit en-gross de desfacerea produselor alimentare şi nealimentareşi culminând în 2003 cu amenajarea unui supermarket pe o arteră importantă a municipiului.O dată cu aceste investiţii imobiliare, societatea a investit constant în mijloace de transport şio serie de alte active mărindu-şi în acelaşi timp numărul de angajaţi de la 2 în anul înfiinţării,la aproape 100 în prezent.

Depozitul

de

produse

alimentare şi nealimentare este folosit atât pentru nevoi

proprii(aprovizionarea propriilor magazine şi supermarketuri de pe raza municipiului

Fălticeni) cât şi pentru distribuţia lor spre alte firme care comercializează produse

alimentare nealimentare,ş i s p r e

p e r s o a n e l e

f i z i c e

i n t e r e s a t e

c a r e

şi a c h i z i ţ i o n e

a z ă

p r o d u s e l e

d i r e c t

d e

l a

s e d i u l

depozitului.

o f e r i t e

s u n t

r e p r e z e n t a t e

d e

a u t o v e h i c u l e ,

p i e s e

ş i

a

M ă r f u r i l e c c e s o r i i

p e n t r u autovehicule, produse agricole

şi

animale vii,

produse textile,

materiale lemnoase, produselor de papetărie şi material

de birou, produse alimentare, produse zaharoase, produse de panificaţ ie şi patiserie, băuturi şi tutun, produse cosmetice, aparate electrice şi de uzgospodăres c, produse din ceramică, sticlărie, tapete şi produse de întreţinere, echipamente şi furnituri de fierărie, iposerie, şi încălzire, iar aria teritorială vizată este reprezentată de judeţele Suceava, Neamţ, Iaşi, Botoşani, Vaslui.În prezent, dată fiind activitatea desfăşurată de S.C. Botuşanu Com S.R.L gradul deimplicare al acesteia în activităţi logistice este destul de ridicat, firma desfăşurând activităţi deaprovizionare, desfacere şi livrare. Efectuarea comenzilor către furnizori cât şi preluareaacestora de la clienţi se realizează prin fax sau prin poştă. Deşi gestiunea stocurilor este ţinută pe calculator, firma nu deţine momentan un site oficial prin care - şi facă cunoscutăactivitatea, produsele sale nefiind vândute prin internet ci doar prin intermediul comenzilor poştale sau a celor prin fax dar şi prin interacţiunea directă cu clienţii.

2. LOGISTICA DE APROVIZIONARE

Responsabilul departamentului de achiziţii este domnişoara Camelia Munteanu,

careindeplineşte şi funcţia de director comercial.

de birou, produse alimentare, produse zaharoase, produse de panificaţ ie şi patiserie, băuturi şi tutun, produse

Aceasta are mai multe responsabilităţi printre care: relaţii cu furnizorii şi cu clienţii,aprovizionarea zilnică cu materialele, supravegherea personalului responsabil cu executareacomenzilor cerute de diverşi clienţi.

S.C. Botuşanu Com S.R.L Fălticeni are un număr mare de parteneri de afaceri, furnizori respectiv clienţi, selectaţi pe baza unor criterii foarte stricte punându-se accent în primul rand pe:

calitatea produselor;

politica de preţuri;

condiţii de furnizare;

prestigiul şi seriozitatea firmei

Aprovizionarea se face de la furnizori pe bază de factură înregistrată în contabilitate canotă de recepţie. Înregistrarea se face pe contul de mărfuri (cont 371 - Mărfuri) pe fiecarefurnizor în parte ( 371 = 401) şi pe fiecare produs, precum şi pe magazii.

Aprovizionarea se face de la furnizori pe bază de factură înregistrată în contabilitate ca notă de

Există două tipuri de relaţii cu furnizorii. Cei cu care se întreţin relaţii de afaceri demai mult timp, există relaţii bazate pe încredere, în timp ce cu furnizorii noi, se încheie contracte. În funcţie de necesităţile societăţii, furnizorii pot fi împărţiţi pe categorii precum:

furnizori de mărfuri: produse alimentare (S.C. Adicost S.R.L SV

 

,S . C . G r i r o

C o m

S . R . L

ă u t u r i alcoolice

(S.C.

S V ,

Bermas

S . C . S.A.

T . G . I . E

S . R . L

O r a d e a ) ,

b

. SV, S.C.Vinalcool S.R.L. SV),

produseindustriale

(S.C.

Interbrands

S.R.L.

SV,

S.C.

Aquila

S.R.L.

Ploieşti,S.C. Ro Team Piatra Neamţ, S.C. EEPLTD Bucureşti);

 

furnizori

de

materiale

consumabile,

produse

de

schimb,

obiecte

dei n v e n t a r

( S . C .

e c h i p a m e n t e

h a r d

A s s i s t

ş i

S . R . L

- S . C . SedcomLibris S.A., S.C. Brax S.R.L.

S V

s o f t ,

SV - materiale consumabile);

furnizori de combustibili (SNP Petrom, S.C. Benzinăria Negru S.R.LŞcheia);

 

furnizori prestatori de servicii (S.C. Electrica S.A. SV, Romtelecom S.A

SV, S.C. Goscom S.A. Fălticeni, S.C. Nada Florilor Fălticeni).

Furnizorii societăţii Botuşanu sunt atât societăţi cu capital privat cât şi cu capital destat. Între firmă

Furnizorii societăţii Botuşanu sunt atât societăţi cu capital privat cât şi cu capital destat. Între firmă şi furnizori există o permanentă legatură,

informăndu-i

asupra

problemelor apărute şi asupra noilor materiale. Are loc vehicularea tut uror informaţiilor necesare procesului de distribuţie, atât pe ruta producător -

intermediari - consumatori, cât şi pecircuitul invers.

Facturile

de

la

furnizori

se

trec

în

Jurnalul

de

Cumpărări

pe

baza

căruia

se

determinăTVA-ul (442.6), care se va centraliza în declaraţia de T.V.A împreună cu

celelalte cumpărări pentru nevoile firmei sau de mijloacele fixe ori utilităţi.

Acest registru de cumpărări se prezintă organelor de control în momentul în verificăriiT.V.A. – ului de către Administraţia Financiară.

3.LOGISTICA DE DEPOZITARE (Warehousing)

Activitatea firmei este structurată în diverse departamente şi biro uri după cum urmează:

Responsabil pentru logistica de depozitare este doamna Gontariu Marinela. Acesta primeşte produsele alimentare şi nealimentare şi
Responsabil pentru logistica de depozitare este doamna Gontariu Marinela. Acesta primeşte produsele alimentare şi nealimentare şi
Responsabil pentru logistica de depozitare este doamna Gontariu Marinela. Acesta primeşte produsele alimentare şi nealimentare şi

Responsabil pentru logistica de depozitare este doamna Gontariu Marinela. Acesta primeşte produsele alimentare şi nealimentare şi urmăreşte “traseul” pe care ac estea le parcurg până la intrarea în posesie de către consumatorul final. Multe din acest e produseajung în posesia consumatorului final, fie prin achiziţionarea directă de la sediul depozituluien-gross, fie prin intermediul magazinelor de vânzare cu

amănuntul. Se ţine legătura cudepartamentul comercial pentru a se asigura necesarul de materiale si a nu exista „goluri”.

Spaţiile de depozitare se prezintă sub forma unor hale situate pe str. Dimitrie Leonidanr. 3 în oraşul Fălticeni. Halele sunt situate în spatele fabricii de pâine MOPAN S.A Suceavaşi în faţa liniei ferate care face legătura cu Dolhasca. Depozitul de mărfuri este o structurănouă, construită din fibrociment ecologic.

amănuntul. Se ţine legătura cudepartamentul comercial pentru a se asigura necesarul de materiale si a nu

Spaţiul interior este de circa 560 mp şi transferul mărfurilor se face cu elevatorul de 1tonă sau cu transpaleta. Atunci când este posibil, marfa din interiorul depozitului este paletizată şi, întotdeauna catalogată şi înregistrată.

amănuntul. Se ţine legătura cudepartamentul comercial pentru a se asigura necesarul de materiale si a nu

În interiorul acestor hale sunt amenajate birouri administrative, depozite, camerefrigorifice, o cameră şi o baie exterioară cu duş pentru angajaţi, o parcare de cca 1500 mp pentru camioane, o zonă acoperită pentru stocarea mărfurilor (cu suprafaţa de circa 100 mp.)şi un depozit acoperit de circa 900 mp., în interiorul căruia se găseşte şi zona frigorifică.Aceasta este formată dintr-o antecameră pentru descărcarea mărfii la temperatură controlată,cu capacitatea de

refrigerare de -7 grade Celsius şi două camere frigorifice cu capacitatea derefrigerare de -25 grade Celsius.

refrigerare de -7 grade Celsius şi două camere frigorifice cu capacitatea derefrigerare de -25 grade Celsius.

Antecamera la temperatură de refrigerare are o suprafaţă utilă de 150 mp, unde pot săfie stocaţi circa 25 de paleţi cu produse alimentare refrigerate. Fiecare cameră

frigorifică

de joasă

temperatură are o capacitate

de stocare de circa 200 de paleţi cu înălţimea maximă de2,5

m, datorită

sistemului

de rafturi “drive

in” cu

plan

dublu. Camerele

frigorifice

pot stoca produse alimentare cu autorizaţia A.S.S. Nr. 2 Isontina cod 11BMSoSLMPD

Fb, cărnuricongelate

de toate tipurile,

cu timbru C.E.E.

2834/F

şi produse

din peşte ambalate unic şiavând timbrul C.E.E. 2852. Toate produsele care

vor

fi

introduse

în

camerele

frigorifice

de joasă temperatură vor trebui fie congelate sau refrigerate şi, chiar dacă vor ajung e cuambalaje ''vrac'', vor fi paletizate înainte de introducerea lor în aceste camere frigorifice.

Controlul şi gestiunea sanitară a partidelor intrate, înmagazinate sau în ieşire

dindepozitul frigorific, se face conform Planului de sistem de autocontrol pentru supraveghereaigienică HACCP (Directivele nr. 93/43/C.E.E. şi nr. 96/3/C.E.). Este

garantată

şi

identificarea produselor alimentare în conformitate cu Regulamentul CE nr. 178/2002.P entru a garanta corecta păstrare a produselor, în afara sistemelor obligatorii de detectare atemperaturilor din interiorul camerelor frigorifice prevăzute de legislaţia actuală, este activ unsistem de alarmă telefonică GSM autoalimentat, conectat la mai mulţi destinatari (proprietar,frigotehnist, etc care intră în funcţiune în cazul lipsei curentului electric. În afară de acestea, mai există un software care semnalizează eventuala creştere atemperaturii în interiorul camerei frigorifice, care avertizează, în acelaşi mod, diferitele persoane interesate.Zona logistică este supravegheată de camere video şi protejată cu alarme acustice şitelefonice conectate, printre altele, cu personalul de la paza şi securitatea depozitului. În hale, pe lângă faptul că există aceste produse depozitate, se mai află şi cateva spaţii de stinate producerii şi ambalării hartiei igienice, precum şi execuţiei tâmplăriei de aluminiu.Departamentul financiar-contabil are un rol strategic în ansamblu societăţii deoareceeste cel care coordonează întreaga activitate. În cadrul acestui department lucrează 5 persoanecare-şi impart responsabilităţile în funcţie de competenţele dobândite, astfel încât întreagaactivitate a firmei fie acoperită în mod corespunzător. Fiecare angajat are responsabilităţi precise.

Sistemul logistic se bazează şi pe utilizarea unor tehnici de ultimă oră legate detehnologia informaţiei care se traduc în folosirea mai multor programme de gestiune,care suntachiziţionate sub licenţă şi updatate în funcţie de necesităţi de către operatori speciali.

Un

astfel

de

program

este

NeoManager

4.0

utilizat

în

special

în

gestionarea

salariilor.De asemenea societatea utilizează şi un program informaţional de tip reţea

CIEL.

 

Cu

ajutorula c e s t u i

p r o g r a m

s e

r e a l i z e a z ă

o

bună

c o l a b o r a r e

î n

t r e

c o m p a r t i m e n t e l e

c o n t a b i l , aprovizionare,

desfacere, facturare,

asigurare şi situaţii economico-financiare care stau la bazadeciziilor manageriale.

Produsul informatic CIEL existent în cadrul unităţii este de tip reţea locală LAN Local Area Network instalat în cadrul compartimentelor funcţionale. Reţeaua

LAN existentăla S.C Botuşanu S.R.L este de tip stea şi se caracterizează prin existenţa

unui

mod

central

de prelucrare (file server) şi a unor moduri satelit de prelucrare (work station). Sistemuli

nformatic este caracterizat prin procese de centralizare a prelucrărilor şi de transmitere dedate între baza centrală şi baze de date locale.

Sistemul informatic va trebui asigure fiecărui factor de decizie toate informaţiilevizând conturile pe care el le poate controla conform competenţelor sale. Analiza “bottom-up” (de jos în sus) şi sinteza “top-down” (de sus în jos) se concretizează în scheme de sistemde jalonare a noului system din punct de vedere funcţional.

Programul CIEL oferă posibilitatea ţinerii contabilităţii analitice.

Toate produsele aflate în depozit sunt introduse într-un calculator, fiecare

având

unnume şi un cod, pentru a avea o gestiune clară a ceea ce se află în hală. În

funcţie de comenzise depozitează în partea din faţă produsele necesare mai devreme, care au o cerere mare şi în capăt produsele utilizate mai târziu. Controlul se face prin intermediul calculatorului în careMarinela Gontariu, are responsabilitatea să actualizeze zilnic datele referitoare la produseleexistente în stoc. Domnişoara Camelia Munteanu are subalterni, agenţi de vânzări,care au responsabilitatea de a aduna comenzi şi de a le preda apoi ei pentru a fi trecute în gestiune.Ieşirea produselor din depozit se face sub supravegherea d-rei Camelia şi raportată d-neiMarinela pentru actualizarea datelor privind stocul de produse. Dacă mai sunt necesare altetipuri de produse, este informată d -ra Camelia care în foarte scurt timp ia legatura cu furnizorii.

  • 4. TRANSPORTUL

Societatea Botuşanu Com S.R.L efectuează transporturi rutiere pentru aprovizionarea şidistribuirea produselor. Acesta se efectuează cu camioane de tip MAN, două aflându- se chiar în dotarea firmei.Dacă există situaţii în care aceste camioane nu fac faţă solicitărilor, seapelează la serviciul de închirieri camioane de la firmele din zonă. Parcul auto propriu deţine2 camioane MAN, 2 motostivuitoare, 1 elevator, utilaje pentru execuţia produselor din tâmplărie de aluminiu. Are o capacitate de 50 mp şi este situat în faţa halelor.

Relaţiile cu firmele de transport sunt contractuale, în funcţie de nevoii .Rutele sunt stabilite de d-ra Camelia, director comercial, în funcţie de destinaţia dorită. Programareatransporturilor se face după ce se calculează distanţa, viteza medie şi timpul necesar, înfuncţie de urgenţa comenzii şi de

mijloacele de transport existente. Mijloacele de comunicaresunt reprezentate de telefon.

Fiecare angajat are propriul lui telefon mobil pus la dispoziţie decătre firma pentru o mai bună comunicare şi coordonare.

  • 5. STRATEGII DE DISTRIBUŢIE

Canalul de distribuţie utilizat este unul lung, varianta de circuit a distribuţiei, utilizatăîn cazul bunurilor de consum urmează traseul:

În cadrul acestui canal puterea este deţinută de intermediar. Intermediarul, cum este numit cel mai adesea,

În cadrul acestui canal puterea este deţinută de intermediar. Intermediarul,

cum estenumit cel mai adesea, în virtutea inerţiei, a tradiţiei, este membrul canalului de distribuţie, deactivitatea căruia depinde în foarte mare măsură soarta

unei

afaceri,

şi

în

care

 

îşi

puns p e r a n ţ e l e

î n

p r i m u l

r â n d

p r o d u c ă t o r i i ,

p e n t r u

c ă

e i

p o t

a c

c e l e r a

s c h i m b u r i l e ,

d a r ş i consumatorii, pentru că ei le dau şansa să-şi

satisfacă cel mai bine nevoile, punându-le ladispoziţie bunurile ce se produc

în societate.

Acest tip de canal se uti lizează în mod frecvent pentru rfurile cu s ortiment complex, cu cerere sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare, ambalare, etc. În acestcaz produsele trec printr-o singură verigă de depozitare, dar pot fi şi mai multe. Un asemeneacanal necesită cheltuieli mai mari, încetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorităcondiţiilor de depozitare, dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii în genere adecvate de păstrare. Produsele sunt oricând disponibile pentru un număr cât mai mare de consumatori de pe piaţă. Personalul care se ocupă de distribuţia produselor se află sub îndrumarea domnuluiCozma Horaţiu, care posedă cunoştinţe de specialitate şi desfăşoară eforturi pentru o bună promovare a produselor respective.

În cadrul acestui canal puterea este deţinută de intermediar. Intermediarul, cum este numit cel mai adesea,

În cadrul acestui canal puterea este deţinută de intermediar. Intermediarul,

cum estenumit cel mai adesea, în virtutea inerţiei, a tradiţiei, este membrul canalului de distribuţie, deactivitatea căruia depinde în foarte mare măsură soarta

unei

afaceri,

şi

în

care

 

îşi

puns p e r a n ţ e l e

î n

p r i m u l

r â n d

p r o d u c ă t o r i i ,

p e n t r u

c ă

e i

p o t

a c

c e l e r a

s c h i m b u r i l e ,

d a r ş i consumatorii, pentru că ei le dau şansa să-şi

satisfacă cel mai bine nevoile, punându-le ladispoziţie bunurile ce se produc în societate.Acest tip de canal se utilizează în mod frecvent pentru măr furile cu sortiment complex, cu cerere sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare, ambalare, etc. În acestcaz produsele trec printr-o singură verigă de depozitare, dar pot fi şi mai multe. Un asemeneacanal necesită cheltuieli mai mari, încetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorităcondiţiilor de depozitare, dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii în genere adecvate de păstrare. Produsele sunt oricând disponibile pentru un număr cât mai mare de consumatori de pe piaţă. Personalul care se ocupă de distribuţia produselor se află sub îndrumarea domnuluiCozma Horaţiu, care posedă cunoştinţe de specialitate şi desfăşoară eforturi pentru o bună promovare a produselor respective.Activitatea întregului canal de distribuţie se concretizează în aducerea produselor câtmai aproape de consumatorii finali şi într-un timp cât mai util, deasemenea oferirea unor costuri cât mai mici ale produselor dar care întrunesc în acelaţi cerinţele de calitate.În cadrul societăţii Botuşanu Com S.R.L există două tipuri de vânzări: prin magazinele proprii către persoanele fizice şi din depozitul en-gross către persoanele juridice şi nu numai.Persoanele fizice primesc bonurile de casă de la casele de marcat, ca justificare a vânzărilor făcute. La nivelul depozitului en-gross se întocmesc facturi pe numele fiecărui client în partecu datele de identificare trecute pe factură iar calcu latorul va sc oate un centralizatora l vânzărilor, pe facturi şi clienţi, cu plata în numerar sau prin ordin de plată sau C.E.C/billet laordin, care se trece de asemenea în Jurnalul de Vânzări. Pe baza jurnalului de vânzări şi aJurnalului de Cumpărări, care sunt obligatorii pentru calculul T.V.A.- ului conform LegiiContabilităţii, firma mai are obligaţia să ţină şi alte registre:

  • - Registrul Jurnal;

  • - Registrul Inventar;

  • - Registrul Unic de Control procese verbale ale tuturor Organelor de Control;

  • - Registrul de Casă – încasările şi plăţile în numerar care se facde către firmă pe baza documentelor emisede furnizori şi clienţi.

La sfârşitul fiecărei luni pe baza tuturor documentelor legate de activitatea societăţii(facturi, state de plată, note contabile, registru de casă, extrase de cont) şi prin intermediulsoftului CIEL se elaborează Balanţa de Verificare.

La 6 luni se întocmeşte Contul de Profit şi Pierdere iat anual Bilanţul pe baza Balanţeide verificare.

Din cele precizate mai sus se poate constata că, societate însăşi fiind un depozit en-gross nu-şi vinde produsele mai departe altor en-grossişti, ci unor retaileri, ajungând în final laconsumator. Reţeaua de distribuţie este foarte vastă, aria sa

de acoperire fiind formată dinoraşele Suceava, Piatra-Neamţ, Botoşani precum şi toate localităţile aflate în imprejurimileacestora.

Timpul alocat,

pentru

ca produsul

ajun

la client este

de maxim o săptămână, înfuncţie de mărfurile sau materialele necesare. Preluarea comenzilor se realizeazã şi în sistemelectronic - prin fax - d-na Marinela fiind cea căreia

îi revine această sarcină.

Strategia de distribuţie utilizată este cea intensivă sau generală deoarece

implicădesfacerea

în orice punct posibil a bunurilor

ce

se cumpără în mod

curent, ce

se cumpărăzilnic

sau

la

intervale

mici,

fără

a

fi interesantă

marca

produsului.

Mai

mult

decât atât aceasforde

distribu ţie, presupune

plasarea prin toatemijloacele avute la dispoziţie, pentru a avea acoperire a pieţii cât mai mare.

un

grad

de

Pentru producători, S.C Botuşanu Com realizează vânzarea, finanţarea, asu mareariscului, distribuţia fizică, promovarea, etc. deci activităţi de marketing, de tranzacţionare, demişcare a produselor până la consumatorul final.

Pentru consumator , societatea este cea care le asigură accesul la produsele dorite, înmomentul şi la locul potrivit, cu cele mai mici cheltuieli financiare şi de timp.

Acţiunile de promovare ale societăţii sunt luate numai cu aprobarea directorulu i comercial, d-ra Camelia, ea fiind cea care aprobă sau nu politica de promovare.

6. RELAŢII POST VÂNZARE

O vânzare de succes nu se încheie odată cu semnarea contractului. Dezvoltarea unor servicii post vânzare de calitate poate fi esenţială în succesul unei afaceri .După încheiereacontractelor şi distribuirea produselor firma nu mai păstrează legătura cu toţi clienţii cu care ainteracţionat o singura data , ci doar cu cei mai fideli dintre ei.

Se consideră faptul că aceştia sunt foarte importanţi şi lor le trebuie acordată atenţiacea mai mare, dacă nu maximă, fiind una din sursele principale de venituri ale firmei.

Partea a II a Probleme sesizate în sistemul logistic al firmei analizate

  • 1 . A P R O V I Z I O N A R E

Din analiza mai sus am putea spune că sistemul de aprovizionare este unul reuşit.

În permanenţă sunt verificate stocurile de marfă şi sunt sesizate mărfurile care s- au epuizat

sausunt în cantităţi insuficiente pentru a satisface o cerere ridicată. Prin monotorizarea permanentă a comenzilor responsabilul de depozitare ştie care sunt produsele cele mai ceruteşi astfel îşi asigură pe cât posibil cantitatea necesară pentru a nu întâmpina probleme înlivrarea comenzilor.Totul se desfăşoară într- un ritm normal, fiecare operaţiune desfăşurându -se lamomentul potrivit. Bineînţeles că tot timpul este loc de mai bine, deci şi firma Botuşanu Comar putea să-şi desfăşoare procesul de aprovizionare mult mai eficient. Li s-a întâmplat şi lor săli se epuizeze stocurile de mărfuri şi astfel să întârzâie livrarea comenzilor.Cu timpul însă, s- au organizat mai bine, au introdus sistemul de stocare pe calculator, reuşind astfel să observemult mai uşor epuizarea mărfurilor.

  • 2 . D E P O Z I T A R E

Sistemul de depozitare este bine gândit. Prin dispunerea produselor cu o cerere foartemare, care sunt necesare urgent la intrarea în depozit se asigură ordinea şi uşurarea moduluide lucru. În plus produsele care trebuiesc livrate sunt depozitate separat pentru a nu fi încurcate cu celelalte materiale. Ceea

ce ar trebui îmbunătăţit este modul de înregistrare încalculator. Nu întotdeuna există o ordine în fişierele existente şi personalul responsabil nu ţineevidenţa lor în permanenţă. Ar trebui realizat un sistem automat care să înregistreze

ieşireamărfurilor imediat ce acestea sunt scoase din depozit.O altă problemă o reprezintă mărimea spaţiilor de depozitare care este foarte mică.Uneori halele sunt insuficiente în raport cu necesităţile firmei.Dar având în vedere că firma lucrează la îmbunătăţirea sistemului să sperăm ca într-unviitor apropiat va gasi o solutie mai bună pentru modul de depozitare.

  • 3 . T R A N S P O R T U L

Transportul, spre deosebire de depozitare nu este atât de bine organizat. Datorităfaptului că firma nu are în dotare mijloacele de transport necesare a întâmpinat

de multe ori probleme pentru că nu a putut să-şi livreze marfa.

Faptul

nu

le

sunt

aduse

la

cunoştinţă

celor

care

transportă

marfa,

informaţii cu privire la starea drumurilor cele care sunt închise -

, dificultăţile care le pot întâmpină pe parcursul traseului, a dus la întârzâierea mărfii şi

în final la insatisfacţia clientului.Firma

ar

trebui

ia

în

considerare

aceste

aspecte, existând riscul pierderii unuinumăr important de clienti şi întâmpinarea

unor dificultăţi în atragerea altora noi.

4 . D I S T R I B U Ţ I E

Canalul de ditributie este unul direct: furnizor intermediar - client. Din punctulnostru de vedere ar trebui sa fie mai bine organizat. Nu există o definire exactă în acest sector.Strategia de ditribuţie utilizată este cea intensivă sau generală, dar cred că ar fi fost maieficientă o strategie selectivă, deoarece aceasta permite

realizarea unui control mai efcient şicosturi mai mici cu distribuţia, dar şi o colaborare doar cu anumite persoane, selectate în acestscop.

5 . R E L A Ţ II

P O S T

V Â N Z A R E

 

Firma

ar

putea

-si

creeze

o

bază

de

date

cu

clienţii fideli

şi

aplice

anumite facilităţi

pentru

acestia.

De

asemenea,

ar

putea

păstra

legătura

cu

toţi

clienţii

 

pentru

o

mai bună colaborare în viitor. Prin prezentarea permanentă a ofertelor, foştii clienţi vor

şti căfirma mai există

pe piaţă şi vor ţine cont de existenţa ei atunci când vor avea

nevoie

de

astfelde produse.Ar

trebui

acordată

atenţie

şi

clienţilor

care

au

beneficiat doar de o singură dată deserviciile firmei.Deşi există o comunicare

între firmă şi clienţi, aceasta ar putea fi îmbunătăţită prinimplementarea unor noi soluţii.

SOLUŢII PROPUSE PENTRU UN MAI BUN MANAGEMENT LOGISTIC ÎN CADRUL FIRMEI

Informatizarea lucrărilor de contabilitate constituie o activitate comp lexă, care presupune îmbinarea strânsă a cunoaşterii economice de specialitate cu c ele privind programarea şi utilizarea calculatoarelor electroniceIată câteva propuneri în vederea creşterii eficacităţii firmei:

  • creşterea nivelului de pregătire profesională a utilizare a PC-urilor;

  • reducerea la minim a înregistrărilor eronate a datelor, propagarea erorilor;

  • achiziţionarea

unei

noi

versiuni

a

programului

CIEL,

mai

avansate,

lansatedeja pe piaţă;

 

BIBLIOGRAFIE

 

1) G.Brãtucu,

M.Bãlãşescu,

I.

Chiţu,

C.Rãuţã,A.Tecãu,

C.Lefter-

Marketingvolumul II,Ed.Universitaţii Transilvania , Anul 2006

2) Curs Logistica mărfurilor” – Lect. Dr. Bălăsescu Marius