© Reuters

DILEMATECA ● NOIEMBRIE 2009

INTERVIU

„Un scriitor trebuie s` scrie

ca [i cum scrisul este mai important
decît via]a în sine“
Salman Rushdie
Via]a de scriitor a lui Salman Rushdie este un roman. A scris unul din-
tre cele mai faimoase [i premiate romane din istorie: Copiii din miez de
noapte (carte pus` în scen` de Royal Shakespeare Company, distins` cu ti-
tlul de cel mai bun roman din istoria Booker Prize [i adaptat` pentru ci-
nematograful hollywoodian de Rushdie însu[i), dar a scris [i Versetele sa-
tanice (numit de un critic „cel mai celebru roman necitit“), roman consi-
derat de musulmani „o blasfemie la adresa islamului“ [i pentru care scrii-
torul a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini care a emis, în
acest sens, o fatwa. C`r]ile lui au fost arse în pie]e publice, asupra lui gru-
pul terorist Hezbollah a pus la cale cîteva atentate, for]îndu-l pe scriitor s`
tr`iasc`, între 1989 [i 1998, cu domiciliu secret [i protejat de serviciile spe-
ciale ale Regatului Unit al Marii Britanii, care l-a onorat cu titlul de Ca-
valer (distinc]ie condamnat` în mod public de Al-Qaeda ca fiind „o insult`
la adresa islamului“). Parodiat [i sacrificat în filme de propagand` pa-
kistaneze, devenit pop icon în cultura occidental`, scriind deopotriv` de-
spre terorism, fundamentalismul religios cre[tin [i musulman („religia este
o hain` de blan` purtat` vara“), benzi desenate, presa tabloid`, jocurile
pe computer, fotbal [i rock, compunînd versuri pentru trupa U2, comentînd
filmele lui Tarantino sau semnînd manifeste împotriva statelor totalitare,
avînd numeroase aventuri cu fotomodele [i ap`rînd în filmul lui Robert
Altman Prêt-à-porter sau exprimîndu-se în favoarea celebrelor caricaturi
daneze [i fiind un mare critic al islamului [i al v`lului pe care femeile mu-
sulmane sînt obligate s`-l poarte, Salman Rushdie este unul dintre cei mai
interesan]i, premia]i (peste treizeci de distinc]ii literare interna]ionale pri-
mite), comenta]i, controversa]i [i mediatiza]i scriitori din istorie. La in-
vita]ia Editurii Polirom, Salman Rushdie se va afla la Bucure[ti, în perioa-
da 23-26 noiembrie, în cadrul unui eveniment care va include conferin]e
de pres`, întîlniri cu cititorii români la Tîrgul de Carte Gaudeamus, pre-
cum [i o excursie în Transilvania pe urmele mitului Dracula.

61
INTERVIU
„Interoghez felul în care
este alc`tuit` lumea“
Cum a]i descoperit c`r]ile în copil`rie,
cine v-a apropiat de literatur`?
Am fost un cititor pasionat înc` de mic copil
[i citeam orice, inclusiv reviste de benzi dese-
nate americane. Nimeni din familie nu m-a în-
drumat, apropierea de literatur` s-a produs na-
tural. Cînd eram student la Universitatea din Ali-
garh, unde înv`]ase [i bunicul meu, am început
s` citesc Agatha Christie [i P.G. Wodehouse, iar
în Bombay m` delectam cu romane poli]iste
pentru adolescen]i sau comedii engleze[ti de
colegiu, cu science fiction, cu de toate.
Era]i de mic fascinat [i de filme...
Da, s` cre[ti în Bombay însemna s` fii ob-
sedat de cinema. Filme indiene, bineîn]eles, cu
vedetele de atunci – Raj Kapoor, Meena Kuma-
ri, Nargis –, dar [i filme americane. Îmi amin-
tesc c` am v`zut Scaramouche, Cavalerii Mesei
Rotunde, Vr`jitorul din Oz.
De ce scrie]i satir` [i realism magic, [i nu
realism pur, de mod` veche? Datora]i aceast`
formul` literar` fantezist` folclorului orien-
tal cu care a]i crescut?
Da, cred c` în mare parte este vorba despre
faptul c` vin, totu[i, din lumea oriental` a minu-
natelor O mie [i una de nop]i, Panciatantra,
Hazar Afsanah, Hamzanama, dar îmi place la
fel de mult [i realismul pur, de mod` veche, pe
care îl folosesc destul de mult. Romanele mele
Furie [i Shalimar clovnul, de exemplu, sînt în
cea mai bun` parte fic]iuni naturaliste, a[a cum
sînt [i multe din povestirile mele, „Curtenii“, „În
Sud“, dar [i altele.
V` considera]i doar un povestitor sau, mai
degrab`, un scriitor politic, dat fiind impactul
extraliterar al romanelor dvs.?
„Scriitor politic“ este o expresie limitat`.
Tr`im într-o epoc` în care evenimentele pu-
blice ne modeleaz` vie]ile private ca niciodat`
înainte [i acesta este unul dintre subiectele lite-
raturii mele. Dar numai unul dintre ele. Mi-am
dorit întotdeauna s` g`sesc [i s` spun cele mai
bune, cele mai p`trunz`toare [i cele mai r`su-
n`toare pove[ti posibile. Sînt un scriitor urban
[i un scriitor care a c`l`torit foarte mult, un
62
DILEMATECA ● NOIEMBRIE 2009
scriitor care vrea s` interogheze felul în care
este alc`tuit` lumea, felul cum totul func]ionea-
z` într-o atît de strîns` leg`tur`.
„Libertatea
este un argument“
Cînd scria]i Versetele satanice era]i con-
[tient c` romanul va provoca un asemenea
scandal [i c` risca]i s` v` alege]i cu o fatwa?
Nu, nicidecum, nu mi-am imaginat asta.
Dar ulterior, a existat un moment în care
v-a]i dorit s` nu fi scris aceast` carte?
Nici asta.
A]i fost furios, însp`imîntat sau dezam`-
git?
Toate trei.
Este o carte mai important` decît via]a?
S` spui c` o carte e mai important` decît via-
]a este o remarc` de natur` retoric`, nu trebuie
luat` literal. Cînd am declarat acest lucru, am
vrut s` spun c` un scriitor trebuie s` scrie ca [i
cum scrisul este mai important decît via]a în
sine.
Sprijinul occidental de care a]i avut a-
tunci parte este binecunoscut; spune]i-ne, în
cel fel v-au sus]inut musulmanii în acel teribil
deceniu al fatwei?
Mul]i scriitori musulmani m-au sus]inut
într-adev`r foarte mult, la fel [i mul]i cititori mu-
sulmani. Dar, în cele din urm`, eu nu sînt inte-
resat de orientarea religioas` a cititorilor mei. A-
ceasta este treaba lor, nicidecum un punct de
interes pentru mine.
Ca semnatar de manifeste împotriva tota-
litarismului [i ca militant pentru drepturile
femeii musulmane, mai ales acela de a nu
purta v`l, crede]i c` arta este politic` prin în-
s`[i natura ei?
Nu, nu cred asta.
V` întreba]i retoric într-un articol „ce este
libertatea de expresie f`r` libertatea de a o-
fensa?“, ad`ugînd apoi faptul c` „libertatea
este însp`imînt`toare“. Crede]i c` oamenii au
nevoie de un fel de ghid al libert`]ii?
Libertatea este subiectul unei conversa]ii
care nu se va termina niciodat`. Libertatea este
DILEMATECA ● NOIEMBRIE 2009
un argument, dac` vrei. Nu are nevoie de ma-
nual pentru a fi exercitat`. Tot ce îi trebuie este
o constant` explorare.
A]i declarat c` nu sînte]i o persoan` reli-
gioas` [i v-a]i exprimat de nenum`rate ori
împotriva religiei…
Da, pentru c` religia este cenzur`.
Considera]i c` cenzura îi ajut` pe scriitori
s` scrie fic]iuni mai bune?
Nicidecum.
Spunea]i undeva c` ast`zi folosim cultura
pe post de sau în locul ideologiei; crede]i în
teoria ciocnirii civiliza]iilor?
Culturile se ciocnesc tot timpul, a[a a fost
dintotdeauna, [i multe dintre aceste conflicte
sînt fertile, stimuleaz` ambele p`r]i. Eu nu cred
în teoria lui Samuel Huntington, o g`sesc mult
prea reductiv`.
În volumul Patrii imaginare afirma]i la un
moment dat c` politicienii [i scriitorii sînt ri-
vali prin natur`, luptînd pentru acelea[i teri-
torii [i c` romanul este, de fapt, o form` de ne-
INTERVIU
despre politic` decît despre literatur`?
Adev`rul e c` nu prea m` mai intereseaz` s`
discut despre politic`. Lui Cronenberg voiam,
de fapt, s`-i spun c` ast`zi oamenilor le este
mult mai u[or s`-[i formeze o p`rere despre un
scriitor din bîrfe decît citind efectiv c`r]ile a-
cestuia. Oamenii sînt probabil mai lene[i decît
erau odat`.
În eseul „Din nou \n ap`rarea romanului“
spune]i c` efectul public`rii atît de multor
c`r]i de fic]iune este nivelul mult mai sc`zut
al lecturii. Dar dac` cititorii nu mai simt
nevoia unui adev`r alternativ [i prefer`
întreb`rilor despre lume amuzamentul sau
pove[tile ezoterice ieftine?
Atunci scriitorii de felul meu vor disp`rea
precum mastodon]ii.
Cum [i cînd obi[nui]i s` scrie]i? De ce a-
nume ave]i nevoie ca s` scrie]i?
Scriu acas` [i scriu tot timpul, la computer.
Tot ce îmi trebuie este o idee bun`.

© Cato Lein
gare a versiunii oficiale a adev`rului. Dar, la
un anumit nivel, nu este [i scriitorul tentat de
putere?
Nu genul de scriitor care sînt eu.
Ce crede]i despre Internet, youtube, blo-
guri, downloading?
M` împac bine cu toate acestea, le practic [i
eu, mai pu]in bloging-ul.
Crede]i c` Internetul poate contribui la re-
formarea islamului?
Nu [tiu, mai bine ai întreba un musulman.
Mai pute]i vizita India [i Pakistanul? Este
suficient s` ai patrii imaginare?
În India am fost în fiecare an în ultimii uns-
prezece ani, dar în Pakistan nu mai pot merge
[i, sincer, nici nu-mi doresc asta. Locurile mele
natale nu sînt, a[adar, în întregime imaginare.

„Cititorii de azi
sînt mai lene[i“
Într-o conversa]ie cu regizorul de film Da-
vid Cronenberg, constata]i c` oamenii sînt azi
mult mai interesa]i de persoana scriitorilor
decît de scrisul lor. A]i sim]it acest lucru pe
propria piele? V-a]i s`turat s` vorbi]i mai mult

63
 INTERVIU
Roman vs Film
David Cronenberg: Ai scris vreodat` vreun sce-
nariu?
Salman Rushdie: Mai întîi, sînt obsedat de filme.
Am spus întotdeauna c` filmele au un rol mai mare
decît c`r]ile în formarea unui om. A[a c` r`spunsul
e da, am încercat de dou` ori s` scriu scenariu nu-
mai c` de fiecare dat` s-a transformat într-un capitol
din cartea la care tocmai lucram.
Ingmar Bergman sim]ea c` nu era cu adev`rat
artist din cauz` c` nu reu[ise s` fie romancier. F`cu-
se cîteva mari filme [i tot sim]ea asta. Atunci cînd a
publicat Patru scenarii a încercat s` le rescrie sub
form` de roman c` s`-l legitimeze. A recunoscut c`
avea un complex de inferioritate, ca [i cum romanul
ar fi fost mare art`, iar filmul nu. Trebuie s` recunosc
c` uneori resimt [i eu aceast` ierarhie. Se poate jus-
tifica faptul c` romanul este o art` superioar` cine-
ma-ului?
Nu cred. Dac` facem o list` cu marile filme
dintr-o anume perioad` [i apoi o list` cu marile ro-
mane din aceea[i perioad`, cred c` ar fi cam
acela[i num`r. Pe de alt` parte, probabil c` sînt mai
multe filme bune într-un an decît romane bune. Dac`
eu citesc dou`, trei romane bune într-un an, consider
c` a fost un an destul de bun. Dar dac` v`d doar
dou`, trei filme bune, consider c` a fost un an mai
degrab` dezastruos.
M` întreb uneori dac` nu merit` s` p`r`sesc stu-
dioul [i s` scriu un roman. A[ putea? Nu cred. Cola-
borarea din spatele unui film este bun`, nu o simt ca
pe o constrîngere, dar cu siguran]` nu este propriul
t`u spectacol a[a cum ar fi un roman. Trebuie s` fii
pu]in machiavelic, s` manipulezi cumva, fie c`-]i
place sau nu, din cauza sensibilit`]ii celorlal]i.
Am crezut întotdeauna c`, cu cît se afl` mai mul]i
bani în spatele unui proiect artistic, cu atît e mai greu
s`-]i dezvol]i propria viziune. Cred c` scrisul are ce-
va în plus, prin simplul fapt c` po]i lua o foaie de hîr-
tie [i un pix [i te po]i a[eza într-un col] s` scrii. Nu te
cost` nimic s-o faci, iar asta î]i d`, mai mult sau mai
pu]in, libertate.
Sigur c` da. {i dac` scrii un roman, este acolo,
exist`, pe cînd dac` scrii un scenariu, nu exist`
nimic. E doar o idee.
Exact. Cred c` motivul pentru care nu am scris
64
DILEMATECA ● NOIEMBRIE 2009
scenariu este din cauza acestei lipse de control. E[ti
cea mai pu]in important` persoan` dintr-un film da-
c` tu e[ti scriitorul!
Ei, asta nu-i chiar a[a, de[i uneori se întîmpl`.
Scriitorul mai este [i uitat. Fiecare film este o întreprin-
dere industrial`. {i negi asta cît de mult po]i, pentru
c` de fapt conteaz` doar decupajul f`cut de film [i
tot ce e acolo e adev`rat [i tot ce r`mîne în afara
camerei nu exist`. Dar tu exi[ti mai mult în afara ca-
drului. A[a c` tr`ie[ti o stranie schizofrenie.
Sînt frecvent tentat de filme. Am avut recent o în-
tîlnire cu un scenarist [i cu un produc`tor discutînd
despre o carte de-a mea [i la final le-am zis c` co-
chetez cu ideea de a regiza eu însumi ceva. Am
spus-o ca pe o glum`. Trei ore mai tîrziu am primit
un mesaj în care îmi spuneau c`, dac` vreodat`
chiar voi dori s-o fac, s`-i sun pe ei mai întîi. M-am
gîndit: dac` ei sînt dispu[i s` scoat` banul, cît de
r`u poate fi…
Asta ar putea fi fascinant. Am cunoscut cî]iva scrii-
tori care au ajuns s` regizeze [i rezultatele au fost
foarte variate. Unii dintre ei au urît treaba asta. Pen-
tru ei a fost o experien]` oribil`. Fire[te, pîn` atunci
nu avuseser` de-a face cu actorii, tehnologia, spa-
]iul. Mi[carea oamenilor [i acel cub al filmului cu ca-
re decupezi spa]iul au fost printre primele lucruri pe
care eu însumi le-am considerat foarte dificile, pentru
c` am crezut mereu c` voi fi romancier. Nu mi-a tre-
cut niciodat` prin cap c` voi face filme. Or, simpla
mi[care a oamenilor într-o camer` este sculptural`,
este coregrafie [i e dificil de st`pînit. {i trebuie s`
faci asta sub presiunea timpului.
Eu aproape am devenit actor. Am avut aceast`
dorin]`. Dup` ce am plecat de la universitate, mi-am
petrecut cî]iva ani încerc\nd s` devin actor, dar am
renun]at la timp. Amuzant e c` eu cred c` acum a[
fi un actor mai bun. Pentru c`, privind înapoi la tîn`-
rul care eram, ca s-o spun pe [leau, gesticulam prea
mult. Era prea mult` mi[care.
E uimitor! Cei mai buni actori nici nu clipesc, iar
atunci cînd o fac, totul se încarc` de semnifica]ie.
Nemi[carea marilor actori este incredibil`.
P`i, cred c` a[ fi mai calm acum.
Asta e cumva o audi]ie?
Ar putea fi, dac` ai vreun rol.
(www.davidcronenberg.de/cr_rushd.htm)
DILEMATECA ● NOIEMBRIE 2009
A]i primit numeroase [i prestigioase pre-
mii literare, inclusiv The Best of the Booker,
sînte]i faimos în toat` lumea, aproape un
icon al culturii pop. Ce v-a mai r`mas de rea-
lizat? Ce v` mai motiveaz` s` scrie]i?
Arta romanului presupune s` r`spunzi lu-
mii, din plin [i constant, cu imagina]ia ta [i cu
personalitatea ta. Aceast` dorin]` nu dispare o-
dat` cu premiile, cu faima etc. În timp devine
un mod de a tr`i.
Mai ave]i pove[ti de scris?
Mai am destule. Sper.
Cum v` descurca]i cu faima?
Faima este faim`. Nu conteaz` atît de mult.
Nu v-a]i dorit niciodat` s` disp`re]i, s`
scrie]i din nou ca un scriitor anonim?
Nu. Nu mi-am dorit s` dispar.
Ce p`rere ave]i despre ac]iunea juridic` a
lui Salinger de a-[i proteja propriul personaj
de fic]iune [i de a împiedica un alt scriitor s`-l
„împrumute“ pe Holden Caulfield?
Îl în]eleg, dar nu mi-a[ dori s` ajung ca el.
INTERVIU
via]a am f`cut asta, nu-mi amintesc s` existe un ■ David Cronenberg
moment anume. Rockul s-a n`scut prin ’56-’57 (n. 1943, Toronto)
este licen]iat în literatur`
pe cînd eu aveam nou`, zece ani. al Universit`]ii din Toronto,
Ce artist a]i fi vrut s` întîlni]i personal? a debutat cu proz` scurt`,
Pe Bob Dylan. Nu ne-am întîlnit niciodat`. iar la sfîr[itul anilor ’70
[i-a cî[tigat statutul
E adev`rat c` a]i f`cut pogo cu Van Mor- de regizor cult al filmelor
rison sau e doar o legend` urban`? horror. Printre filmele
Nu, chiar s-a întîmplat asta. Eram la o petre- regizate de David
cere în casa lui Bono din Dublin [i acolo se afla Cronenberg se num`r`:
Videodrome (1983),
[i Van Morrison [i da, a fost [i un dans. The Dead Zone (1983,
{ti]i, exist` o trup` româneasc` ce [i-a dup` romanul omonim
luat numele Grimus, dup` romanul dvs. de al lui Stephen King), The Fly
(1986), Dead Ringers (1988),
debut. Naked Lunch (1991,
Sper c` sînt mai buni decît romanul meu. dup` romanul omonim
Presupun c` a]i auzit despre miliardarul al lui William S. Burroughs),
Crash (1996, dup` romanul
american care a zburat recent pe Lun`, unde omonim al lui J.G. Ballard),
a citit un basm în cadrul unei transmisii eXistenZ (1999), Spider (2002,
live... dup` romanul omonim
A[ fi fost fericit s` zbor [i eu cu el pe Lun`, al lui Patrick McGrath)
A History of Violence (2005).
dar nu cred c` mi-a[ fi dorit s` [i citesc.
■
a consemnat Marius Chivu

„Ascult rock

© Reuters
de cînd m` [tiu“
Povesti]i-ne cum a]i ajuns s` juca]i în pie-
sele lui Ionesco.
Am jucat în dou` piese de Ionesco, în Rino-
cerii [i în Viitorul e în ou`. În aceasta din urm`
jucam o statuie care prindea via]`. Se întîmpla
la Universitatea din Cambridge, acum foarte
mult timp.
La lecturi publice face]i oamenii s` plîng`,
odat` cineva chiar a le[inat; pe dvs. ce v`
emo]ioneaz` pîn` la lacrimi?
Filmele sentimentale ieftine de la televizor.
Dar numai dac` le urm`resc singur.
A]i urmat cursurile unei [coli de rugbi;
mai sînte]i interesat de sport?
Nu prea m` mai intereseaz` rugbiul. Acum
sînt un fan înfl`c`rat al echipei de fotbal ame-
rican New York Yankees [i al clubului de fotbal
Tottenham Hotspur.
{tiu c` îi admira]i, printre al]ii, pe Bill
Haley, Frank Zappa [i Tom Waits; v` aminti]i
cînd a]i început s` asculta]i rock?
Ascult rock de cînd m` [tiu, aproape toat`
Cu Monica B\rl`deanu

65