5.3.2.

Grecii antici
Grecii au fost un popor de navigatori, care au creat o civilizatie nfloritoare n antichitate. Grecii
au dominat Marea Mediterana si Marea Neagra pe care o numeau Pontul Euxin (Marea Ospitaliera).
Grecii au ntemeiat mai multe colonii pe zonele litorale ale celor doua mari pe care le controlau. Pe
litoralul Romniei de azi grecii au ntemeiat coloniile Histria, Tomis (Constanta), Calatis (Mangalia)
(Drimba, 2003, vol.III, pag.32).Grecii s-au asezat initial n sudul Peninsulei Balcanice si pe litoralul Asiei
Mici. Ei au ntemeiat mai multe orase (polisuri): Atena, Sparta, Corint, Milet, Efes, Teba,etc. Cele mai
representative polisuri au fost Atena (republica democratica) si Sparta (republica aristocrata).
Sparta a reprezentat o societate militarista, bazata pe egalitatea membrilor comunitatii, ce
puneau pe primul plan servirea intereselor statului. La Sparta educatia baietilor era foarte aspra, bazata
pe pregatire fizica si militara. Baietii erau crescuti de catre stat de la vrsta de 6 ani, pentru a face din ei
soldati devotati orasului. Atena a fost initial o republica aristocrata, dar a evoluat spre un regim
democratic dupa reformele lui Dracon, Solon, Clistene si Pericle. n timpul guvernarii lui Pericle, Atena a
ajuns la maxima democratie, conducatorii orasului fiind alesi de demos (popor). Sistemul de guvernare
din Atena a reprezentat un model pentru lumea antica, chiar daca avea unele limite(sclavii si femeile nu
aveau drepturi politice) (Drimba, 2003, vol.III, pag.89). Lumea greaca s-a confruntat cu invazia
puternicului Imperiu Persan. Dupa victoriile de la Maraton, Salamina si Plateea grecii si-au aparat
independenta. n secolul IV .Hr. lumea greaca a ajuns sub controlul Regatului Macedonean, un stat
grecesc puternic n partea de nord a tarii. Regele Macedoniei Alexandru cel Mare a condus lumea
greaca, mpotriva Imperiului Persan, pe care a reusit sa l cucereasca. Prin intermediul cuceririlor lui
Alexandru cultura greaca s-a raspndit n ntregul Orient.
Alaturi de sistemul democratic, principala mostenire a grecilor antici o reprezinta cultura, unde
au avut reprezentanti de marca: Homer (literatura), Pitagora, Euclid, Thales din Milet (matematica),
Arhimede (fizica), Herodot (istorie), Ptolemeu (geografie), Socrate, Platon, Aristotel (filosofie),etc. Alaturi
de stiinte grecii au dezvoltat si artele. Statuile, monumentele si templele elenilor antici sunt
reprezentative pentru patrimoniul universal al omenirii.
5.3.3. Romanii
Roma a fost ntemeiata de legendarii fii ai lupoaicei Remus si Romulus n anul 753 . Hr.. Romanii
au fost initial un popor de tarani simpli, care si lucrau singuri ogorul. Virtutile vechilor latini erau: vitejia,
curajul, harnicia, cinstea, spiritul patriotic si dragostea fata de Roma. Civilizatia Romei a fost influentata
puternic de cultura greaca, cea mai valoroasa atunci n bazinul Marii Mediterane. Romanii au preluat
nsa treptat si viciile grecilor: lenea, betia, homosexualitatea, aplecarea spre lux si spre un trai usor
(Drimba, 2003, vol.III, pag.285). Regimul de guvernare al Romei a evoluat de la regat (pna n 509.Hr.),
la republica (pna n 27 .Hr.) si imperiu (pna la 476). n timpul republicii romanii erau cetateni egali n
drepturi. Senatul era cel mai influent organ de conducere. Trecerea de la republica la imperiu s-a facut
prin dictatura militara a lui Cezar. Cezar a fost un general glorios, care a intrat n conflict cu Senatul
roman sprijinit de generalul Pompei. Cezar a cstigat, Pompei a fost ucis, iar Senatul s-a subordonat
nvingatorului. Cezar a instaurat dictatura militara, puterea lui fiind sprijinita pe armata. Multi romani au
fost nemultumiti de Cezar, pe care l-au acuzat ca le-a furat libertatea (Canfora, 2008, pag.310).
La 15 martie 44 .Hr., la Roma, n plin Senat Cezar a fost ucis ntr-un complot organizat de fiul sau
adoptiv, Brutus. Dupa acest moment au renceput luptele interne din statul roman, cstigate de Octavian
August, nepotul si razbunatorul lui Cezar. Octavian a transformat Roma ntr-un Imperiu, iar el a devenit
mparat. Treptat autoritatea mparatului n statul roman sporeste foarte mult el ajungnd sa detina
principalele prerogative politice. n timpul imperiului Roma a ajuns la maxima extindere teritoriala
ocupnd teritorii n Europa, Asia si Africa. Romanii au luat n stapnire toate teitorile litorale din jurul
Marii Mediterane, pe care o numeau Mare nostrum. Apogeul Romei imperiale a fost atins n timpul
mparatului Traian, care a cucerit mai multe teritorii printre care si Dacia (Bennett, 2006, pag.142).
ostrogotii, hunii,vandalii, etc. Aceste atacuri au provocat decaderea Imperiului Roman aflat n criza
economica si sociala. n anul 395 mparatul Theodosius a mpartit Imperiul ntre cei doi fi ai sai. Unul a
luat Imperiul de Apus cu capitala la Roma, iar celalalt Imperiul de Rasarit cu capitala la Constantinopol.
Imperiul de Apus a decazut treptat si a fost ocupat de popoarele migratoare. n anul 476 ultimul mparat
Romulus Augustus,un copil de 13 ani a fost detronat de comandantul garzii imperiale, germanul
Odoacru, care a trimis nsemnele puterii imperiale la Constantinopol. Imperiul de Rasarit a continuat sa
mai existe pna n 1453 cnd a fost ocupat de turcii otomani condusi de sultanul Mahomed Cuceritorul.
Principala mostenire a Romei antice este reprezentata de popoarele si limbile romanice: romna,
italiana, franceza, portugheza, spaniola.
Exemple
Puterea Imperiului roman a stat n procesul de romanizare impus popoarelor cucerite. Prin romanizare
popoarele cucerite preluau elementele de limba, cultura, religie, precum si modul de viata al latinilor.
Romanizarea nu a dat rezultate n cazul grecilor si evreilor ce aveau la rndul lor o cultura si o religie
puternica. Romanizarea dacilor a avut loc ntre anii 106-275, cnd a fost organizata de statul roman.
Procesul de romanizare sta la baza etnogenezei romnilor.
5.3.4. Geto-dacii
Geto-dacii sunt cei mai vechi stramosi directi ai poporului romn. Faceau parte din marele neam
al tracilor. Tracii nod-dunareni au fost numiti de greci geti, iar de romani daci. Dacii erau oameni nalti,
blonzi, cu ochi albastrii. Erau agricultori si locuiau n sate. La daci era dezvoltata cresterea animalelor si
n special a oilor. Dacii nu aveau orase si nicio scriere proprie. Ridicau cetati de piatra, capitala fiind la
Sarmizegetusa. Aristocratii se numeau tarabostes, luptau calare si aveau pe cap caciuli specifice ca
nsemn al puterii. Dacii erau organizati n triburi: de ex. carpii, care au dat denumirea Muntiilor Carpati.
n secolul I .Hr. triburile geto-dace au fost unite de regele Burebista (82-44 .Hr.).
Burebista a pus bazele unui stat ntins ce era temut chiar de romani. nfruntarea dintre dacii lui
Burebista si romanii condusi de Cezar, nu a mai avut loc datorita asasinarii marelui om politic roman n
44 .Hr.. Scapati de pericolul unei invazii romane conducatorii daci l-au omort pe Burebista pentru a-si
recstiga independenta (Matyszak, 2008, pag.199). Dupa moartea marelui rege statul dac s-a destramat
n mai multe statulete mai mici,cel mai important fiind cel din munti cu capitala la Sarmizegetusa. Statul
dac a fost refacut n timpul regelui Decebal (87-106). Statul dac al lui Decebal era mai mic,dar mai
puternic dect a lui Burebista, asa cum o demonstreaza cetatile mai mari si mai numeroase, uneltele si
armele de calitate mai buna, dar si forta dacilor din razboaiele cu romanii. Statul dac a fost cucerit de
mparatul roman Traian, dupa doua razboaie grele n 101- 102 si 105-106. Sarmizegetusa a fost distrusa
n 106, iar Decebal s-a sinucis pentru a nu fi prins de romani. Scenele din razboaiele daco-romane sunt
prezentate la Roma pe Columna ridicata de Traian, dupa marele triumf din 106 (Bennett ,2006, pag.144).
Cucerirea Daciei de catre romani a stat la baza procesului de formare a limbii si a poporului roman
Sa ne reamintim...
Gramatica limbii romne si majoritatea cuvintelor din vocabular sunt de origine latina. Mihai Viteazul a
unit la 1600 cele trei Tari Romne. Statul romn a aparut la 24 ianuarie 1859 cnd s-a unit Moldova cu
Tara Romneasca prin dubla alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza. La 9 mai Romnia si-a proclamat
independenta n fata Imperiului Otoman. La 1 decembrie 1918 s-a unit Transilvania cu Romnia..
Rezumat
Grecii si romanii antici au pus bazele civilizatiei europene. Cucerirea Daciei de catre romani sta la baza
etnogenezei romnilor. Galii au fost cuceriti de romani si sunt stramosii francezilor. Slavii stau la baza
mai multor popoare din ziua de azi: rusi,ucrainieni, croati,sarbi, sloveni, cehi, polonezi,etc.
Rivalitatea franco-germana a stat la baza celor doua razboaie mondiale. Dupa al dpoilea razboi mondial
apropierea celor doua tari sta la baza formarii Uniunii Europene.
n Rusia comunistii condusi de Lenin au ajuns la putere n 1917. Dupa al doilea razboi mondial U.R.S.S. a
ocupat militar si trecut la comunism statele Europei de est: Romnia, Ungaria, Polonia, Bulgaria,etc.
Iugoslavia s-a destramat pe cale violenta dupa 1990.
6.3.4. Mircea cel Batrn
A fost domnitorul Tarii Romnesti ntre anii 1386-1418. A alipit Dobrogea la Tara Romneasca ca sa
mpiedice cucerirea ei de catre turci. A venit n sprijinul srbilor atacati de turci. n lupta de la Cmpia
Mierlei srbii au fost nvinsi, iar Serbia a devenit pasalc turcesc. n fata amenintarii otomane Mircea s-a
aliat cu Ungaria si Polonia. n 1395 o armata turceasca condusa de sultanul Baiazid a atacat Tara
Romneasca. Mircea a obtinut o stralucita victorie la Rovine. Mircea a participat si la batalia de la
Nicopole din 1396, unde crestinii au fost nvinsi de turci.
n 1402 turcii au fost nvinsi n mod catrastrofal de mongolii condusi de Timur Lenk. Baiazid a fost
capturat si a murit n prizonierat. Mircea s-a amestecat n luptele pentru putere ntre fii lui Baiazid ceea
ce arata puterea Tarii Romnesti. Devenit sultan Mehmed I a atacat Tara Romneasca n 1417. Lupta nu
a mai avut loc deoarece Mircea a acceptat sa plateasca turcilor tribut(Giurescu,2007,vol.I,pag.369).
Mircea a fost ngopat la mnastirea Cozia, ctitoria lui.
6.3.5. Vlad Tepes
A fost domnitorul Tarii Romnesti si a avut trei domnii: 1448,1456-1462,1476. Dupa o prima domnie de
numai cateva luni Vlad Tepes a ocupat tronul Tarii Romnesti cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara,
voievodul Transilvaniei. Tepes a instaurat ordinea si cinstea n Tara Romneasca. A pedepsit cu tragerea
n teapa pe criminali, hoti, tradatori, turci si tatari prinsi la jefuit etc. A ntarit autoritatea domnitorului n
fata boierilor. Tepes a ncheiat un tratat antiotoman cu regele Ungariei Matei Corvin(fiul lui Iancu de
Hunedoara). Tepes a refuzat sa plateasca turcilor tribut si a ntreprins un sngeros atac la sud de Dunare,
unde a provocat otomanilor grele pierderi. n fata acestei situatii chiar sultanul Mahomed al II-lea cu o
mare armata a atacat Tara Romneasca. Tepes a aplicat tactica pamntului prjolit, hartuind n
permanenta oastea turceasca. n apropiere de Trgoviste, Tepes a ntreprins un celebru atac de noapte
asupra taberei turcesti. Multi otomani au fost omorti si chiar viata sultanului a fost n primejdie. Boierii
l-au tradat nsa pe Tepes si au trecut de partea lui Radu cel Frumos (fratele domnitorului adus de turci)
(Giurescu,2003,vol.II,pag.339). Tepes s-a retras spre Transilvania pentru a primi sprijin de la regele
Ungariei. Matei Corvin nu vroia nsa sa se lupte cu turcii si l-a arestat pe Vlad Tepes, pe motiv de
tradare(ca ar fi negociat n secret cu sultanul). La baza acuzatiei de tradare stateau niste scrisori false,
realizate de negustorii sasi din Sibiu, aflati n conflict cu domnitorul Tarii Romnesti(Balan, 2001, vol I,
pag. 118). Tepes a fost nchis n temnita de la Buda. El a fost eliberat la cererea lui Stefan cel Mare ce
dorea un aliat mpotriva turcilor. n 1476 Stefan si Matei Corvin l-au impus pe Vlad Tepes pe tronul Tarii
Romnesti. Dupa cateva luni de domnie Tepes tradat de boieri a fost ucis ntr-o lupta cu turcii
6.3.6. Stefan cel Mare
A fost domnitorul Moldovei ntre anii 1457-1504. Stefan a ajuns la tron cu sprijinul lui Vlad Tepes. Stefan
a luat masuri de consolidare economica si institutionala a Moldovei. A redus puterea marilor boieri.
Stefan a purtat razboaie cu Ungaria, Polonia,dar mai ales cu Imperiul Otoman. La nceputul domniei
Stefan a fost n conflict cu Ungaria, de la care a luat cetatea Chilia. n lupta de la Baia din 1467, Stefan a
obtinut o mare victorie mpotriva regelui maghiar Matei Corvin. Dupa aceasta stralucita victorie relatia
lui Stefan, cu Matei Corvin s-a normalizat si cei doi au devenit aliati mpotriva turcilor. Domnitorul
Moldovei a nceput lupta antiotomana refuznd sa mai plateasca turcilor tribut si nlaturnd de pe tronul
Tarii Romnesti pe supusul turcilor Radu cel Frumos. Stefan a sustinut pe tronul Tarii Romnesti mai
multi domnitori,dar n momentul luptei cu turcii toti l-au tradat(Balan, 2001, vol I, pag. 159). n 1475 o
armata turceasca de 120 000 de oameni a atacat Moldova sub conducerea generalului Soliman-Pasa.
Stefan a obtinut o stralucita victorie la Vaslui, n locul numit Podul nalt. Victoria domnitorului moldovean
a uimit Europa si l-a transformat pe Stefan ntr-un erou al crestinatatii.
n 1476 chiar sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul, cu o armata imensa invadeaza Moldova. Tatarii
ataca si ei Moldova din Rasarit. Stefan a mprastiat trupele tatarilor, iar apoi l-a nfruntat pe Mahomed
Cuceritorul la Razboieni. Dupa o lupta grea moldovenii au fost nvinsi. Stefan s-a retras n munti unde a
primit sprijinul populatiei pentru a-si reface armata. Boierii au ramas de partea domnitorului si au
refuzat sa colaboreze cu sultanul. Cetatile Moldovei au rezistat n fata turcilor: Suceava,Cetatea
Neamtului, Hotin, Soroca, Chilia, Cetatea Alba. Armata otomana a nceput sa sufere de foame si n
rndul turcilor s-a raspndit ciuma. Aceste dificultati si faptul ca de Moldova se apropiau ostile maghiare
ale lui Matei Corvin, l-au determinat pe Mahomed sa ordone retragerea din Moldova. Turcii au fost
urmariti pna la Dunare de de oastea refacuta a lui Stefan(Giurescu,2003,vol.II,pag.53).
n 1484 noul sultan Baiazid al II-lea a atacat Moldova pe apa si pe uscat, ocupnd cetatile Chilia si
Cetatea Alba pe care Stefan nu a putut sa le recupereze. Amenintarea otomana l-a determinat pe Stefan,
sa depuna, juramnt de vasalitate n fata regelui polonez Vladislav Jagello. Cu toate astea Stefan nu a
fost ajutat de regele Poloniei n momentul luptei cu turcii(Balan, 2001, vol I, pag. 173).
Turcii au invadat din nou Moldova n 1486, dar Stefan lipsit de ajutor extern i-a alungat. Au fost ultimele
victorii ale domnitorului moldovean n fata turcilor. n 1487, ntr-un context international dificil n care
mai multe puteri crestine au ncheiat pace cu turcii, Stefan a hotart si el sa plateasca tribut otomanilor
si sa ncheie astfel ostilitatile. n ultimii ani ai domniei Stefan s-a nfruntat cu regele Poloniei Ioan Albert.
n 1497, la Codri Cosminului, moldovenii au distrus o puternica armata poloneza. Stefan a murit n 1504
si a fost ngropat la mnastirea Putna, locas de cult pe care el l ridicase.
Sa ne reamintim...
Stefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei ntre anii 1457-1504. Stefan a avut mai multe razboaie cu
turcii, tatarii, ungurii si polonezii. Cele mai importante victorii au fost la Vaslui mpotriva turcilor, la Baia
mpotriva ungurilor si la Codrii Cosminului mpotriva polonezilor. Moldova medievala a atins apogeul n
timpul lui Stefan cel Mare.
6.3.7. Mihai Viteazul
A fost domnitorul Tarii Romnesti ntre anii 1593-1601. Mihai si-a cumparat tronul cu bani de la turci. n
Europa se formase o alianta antiotomana din care faceau parte: Austria, Spania, statele italiene si
principele Transilvaniei, Sigismund de Bathory. Mihai a aderat la Liga Sfnta, dar pentru acest lucru a
trebuit sa devina vasalul lui Sigismund. Principele Transilvaniei primise juramnt de vasalitate si de la
domnitorii Moldovei: Petru-Aron, iar mai apoi Stefan Razvan. n acest fel Sigismund de Bathory controla
cele trei Tari Romne.
Mihai a nceput lupta antiotomana prin masacrarea turcilor si a creditorilor sai, din Bucuresti. Ostile lui
Mihai au ntreprins apoi un puternic atac la sud de Dunare provocnd otomanilor grele pierderi la Vidin,
Nicopole, Plevna, Braila, etc. n 1595 o mare armata otomana condusa de batrnul general Sinan-Pasa a
atacat Tara Romneasca. Mihai a cstigat o mare biruinta asupra turcilor la Calugareni.
Otomanii s-au reorganizat au primit ntariri si au reluat naintarea, ocupnd Bucurestiul. Mihai s-a retras
spre Transilvania unde a primit sprijin din partea lui Sigismund si a domnitorului Moldovei. Ostile reunite
ale celor trei Tari Romne i-au alungat pe turci si i-au distrus la Giurgiu.
n 1596 armata Ligii Sfinte condusa de Sigismund sufera o mare nfrngere n fata turcilor la sud de
Dunare. Sigismund a renuntat la tronul Transilvaniei n favoarea varului sau cardinalul Andrei Bathory.
Mai multe state crestine au ncheiat pace cu turcii. n acest context Mihai a facut si el pace cu otomanii,
a acceptat sa plateasca tribut, dar n schimb i era recunoscuta domnia, iar Tara Romneasca si pastra
autonomia. n 1598, la mnastirea Dealul Mihai a ncheiat cu mparatul Imperiului Austriac, Rudolf al II-
lea un tratat antiotoman.. Prin acest tratat Mihai devenea vasalul mparatului
austriac(Giurescu,2003,vol.II,pag.193). Unirea celor trei Tari Romnen Transilvania Andrei Bathory era
partizanul pacii cu turcii si avea fata de Mihai un comportament ostil. n 1599 Mihai a intrat cu armata n
Transilvania si l-a nvins pe Andrei n lupta de la Selimbar. Dupa lupta Andrei Bathory a fost prins si
decapitat de secui. Mihai a intrat triumfator n Alba-Iulia si adevenit stapnul Transilvaniei.
n Moldova era domnitor Ieremia Movila prieten cu polonezii si dusman a lui Mihai. Ieremia dorea sa l
impuna n Tara Romneasca pe fratele sau Simion. n 1600 Mihai a ocupat Moldova dupa o campanie
militara fulgeratoare. Ieremia a fugit la polonezi fara sa opuna rezistenta. Pentru prima data n evul
mediu cele trei Tari Romne aveau un singur domnitor. Unirea nu a durat mult deoarece contravenea
intereselor marilor puteri din jurul spatiului romnesc. n Transilvania nobilii maghiari s-au rasculat si l-
au nvins pe Mihai n lupta de la Miraslau. Polonezii au invadat Moldova unde au pus domnitor pe
Ieremia Movila, iar apoi si Tara Romneasca unde l-au urcat pe tron pe Simion Movila. nvins militar
Mihai a fugit la Praga unde a cerut ajutor mparatului austriac Rudolf al II-lea al carui vasal era. n
contextul n care nobilii maghiari s-au rasculat si mpotriva mparatului si l-au ales ca principe pe
Sigismund Bathory, Rudolf al II-lea a decis sa l ajute pe Mihai sa recucereasca Transilvania. mparatul i-a
acordat lui Mihai o suma mare de bani ca sa si refaca armata si pe generalul austriac Basta ca sa l ajute
(Giurescu,2003,vol.II,pag.203). n 1601 Mihai si Basta au intrat n Transilvania si n lupta de la Guraslau i-
au nvins pe nobilii maghiari condusi de Sigismund. Dupa victorie Mihai a intrat n Cluj si controla
Transilvania. n Tara Romneasca boierii Buzesti credinciosi lui Mihai l-au alungat pe Simion Movila.
Mihai avea astfel posibilitatea sa refaca unirea celor trei Tari Romne. Marele domnitor a fost ucis pe
Cmpia Turzii, la 19 august 1601, din ordinal generalului Basta si cu acordul mparatului de la Viena.
Austriecii s-au folosit de Mihai ca sa ocupe Transilvania, iar apoi l-au nlaturat (Balan, 2001, vol II, pag.
64). Turcii au intervenit militar si au reluat controlul asupra Transilvaniei, pe care au stapnit-o n
secolul XVII. n epoca moderna figura si faptele lui Mihai Viteazul a reprezentat un symbol unificator
pentru generatile de luptatori romni, pentru care marele domnitor a devenit un model eroic ce trebuia
urmat.
Sa ne reamintim...
Mihai Viteazul a aderat la Liga Sfnta, pentru a lupta cu mai mult succes mpotriva turcilor. Batalia
victorioasa de la Calugareni reprezinta cea mai mare biruinta a domnitorului mpotriva turcilor. La 1600
Mihai a unit pentru prima data cele trei Tari Romne sub o singura conducere. Interventia austriecilor si
a polonezilor a dus la destramarea unirii. Mihai a fost asasinat pe Cmpia Turzii pentru ca reprezenta o
piedica n calea anexarii Transilvaniei de catre austrieci.
6.3.14. Alexandru cel Mare
Alexandru a fost unul dintre cei mai mari generali si cuceritori pe care i-a cunoscut istoria. A fost eroul
grecilor, un model de curaj si de vitejie pentru oamenii sai. nca de mic Alexandru a fost fascinat de eroii
poemelor homerice si n special de viteazul Ahile. Profesorul sau a fost marele filosof grec Aristotel. La
numai 17 ani Alexandru a condus cavaleria tatalui sau Filip al II-lea n batalia de la Cheroneea, n anul
338 .Hr.. Dupa aceasta victorie Regatul Macedoniei si-a ntins suprematia asupra ntregii lumi grecesti
(macedonienii erau si ei greci). Dupa ce Filip al II-lea a fost ucis de un grec fanatic Alexandru a devenit
regale Macedoniei la numai 19 ani. Alexandru a condus razbunarea lumii grecesti mpotriva Imperiului
Persan, ce ocupase orasele grecesti de pe litoralul Asiei Mici (Turcia de astazi), iar n secolul IV .Hr.
invadase Grecia continentala. n timpul acestei invazii persii au incendiat Atena. Prin victoriile de la
Maraton, Plateea si Salamina grecii si-au salvat libertatea, dar ntre cele doua lumi ramasese o puternica
ostilitate(Regan, 2004, pag.12).
Alexandru a cucerit Imperiul Persan ntre anii 336-323 .Hr., dupa ce l-a nvins pe regele Darius al III-lea n
luptele de la Granicos, Issos si Gaugamela (s-au nfruntat 300 000 de persi cu 40 000 de macedonieni si
greci, cea mai mare batalie de pna atunci din istorie). Darius al III-lea a fost asasinat de supusii sai, iar
Alexandru a devenit mparat al grecilor si persanilor. Alexandru a manifestat toleranta fata de populatile
cucerite. Singura exceptie a fost reprezentata de distrugerea capitalei Persepolis, ce s-a vrut o razbunare
pentru incendierea Atenei de catre persi. Invazia asupra Asiei s-a oprit n India, cnd soldatii greci si
macedonieni au refuzat sa mearga mai departe speriati de marea distanta fata de
patrie(Regan,2004,pag.20). Alexandru a ridicat peste 20 de orase care i purtau numele, cel mai cunoscut
fiind orasul Alexandria din Egipt. Alexandru vedea supravietuirea marelui sau Imperiu printr-o colaborare
ntre greci si persi. n acest sens el s-a casatorit cu o asiatica si si-a obligat soldatii sa se casatoreasca cu
femei persane. La 33 de ani Alexandru a murit rapus de febra asiatica n orasul Babilon, una dintre
capitalele Imperiului. Dupa moartea sa Imperiul s-a prabusit si s-a mpartit n trei state: Macedonia,
Egipt, Siria. Aceste regate vor ajunge sub stapnirea Romei. Prin Imperiul lui Alexandru limba, cultura,
religia si modul de viata grecesc s-au raspndit n Orient. S-a nascut astfel cultura elenistica ce avea
componente de civilizatie greaca si orientala.
10.3.Strategia didactica- definitie; etapele elaborarii unei strategii didactice Strategia didactica este unul
din instrumentele definitorii ale activitatii didactice. De aceea cunoasterea modului de elaborare,
desfasurare si evaluare a strategiei didactice este o conditie necesara pentru eficienta oricarei activitati
didactice. I. Cerghit defineste strategia de instruire ca un mod de abordare a predarii si nvatarii, de
combinare si organizare optima a metodelor si mijloacelor avute la dispozitie, precum si a formelor de
grupare a elevilor, n vederea atingerii obiectivelor urmarite.
Conceptul de strategie didactica se bucura de mai multe acceptiuni care subliniaza complexitate acestuia
si importanta ntelegerii lui pentru practica didactica. I.Cerghit analiznd definitiile propuse conceptului
de strategie didactica identifica urmatoarele acceptiuni:
- strategia un mod de gndire si actiune
- strategia- structura procedurala
- stretegia-tactica (reactie la reactiile elevilor, niste solutionari practice,
metodice, promte si punctuale ivite pe parcurs)
- strategia-nlantuire de decizii
- strategia- rezultat al contopirii strategiei de predare si strategiei de nvatare
O acceptiune care se apropie de cele prezentate mai sus este cea oferita de M. Bocos: ca mod specific
de gndire si actiune, strategia reprezinta o optiune pentru un anumit tip de experienta de nvatare,
pentru un anumit mod de a selecta, de a organiza rational, cronologic, de a mbina adecvat si n viziune
sistemica resursele instruirii: metodele didactice, mijloacele de nvatamnt, formele de organizare a
activitatii elevilor (Bocos, 2007,p.202)
Asa cum rezulta din acceptiunile de mai sus, problema strategiei didactice este o problema de
competenta didactica, ce presupune cunostinte de specilitate dar si psihopedagogice care
fundamenteaza alegerea unei strategii potrivite n functie de anumiti factori: disciplina predata,
caracteristicile clasei de elevi, forma de organizare, materialele didactice avute la dispozitie etc.
Iata de ce trebuie sa cunoastem factori / variabile de care depind proiectarea si desfasurarea strategiei
didactice: (Oprea, 2007, p. 32)
a. Variabile care tin de profesor:
- stilul didactic
- personalitatea profesorului
- conceptia pedagogica
- pregatirea stiintifica
- pregatirea metodica
- experienta didactica
- atitudinea fata de creativitatea elevilor
- atitudinea fata de implicarea elevilor n procesul nvatarii
- dorinta de inovare
b. Variabile care tin de elev
- particularitatile colectivului
- nivelul de pregatire intelectuala
- stilul cognitive
- dezvoltarea socio-afectiva
- aptitudinea de a lucra n grup, frontal sau individual
- personalitatea elevilor
- interesele si motivatia elevilor
c. Variabile care tin de curriculum
- finalitatile educationale
- continuturi si experiente de nvatare
relatia dintre noile cunostinte si achizitiile curente
- tipurile de nvatare promovate
- utilitatea cunostintelor
- gradul de problematizare
- gradul de complexitate
- accesibilitatea informatiilor
- normativitatea didactica
- modalitati de evaluare
d. Variabile care tin de organizarea scolara
dotari materiale
echipamente
materiale didactice
aparatura audio-video
mijloace de nvatamnt
timpul scolar
contextual n care se desfasoara activitatea (clasa, laborator etc.)
Etapele elaborarii unei strategii didactice eficiente
1. Examinarea scopurilor si a obiectivelor de atins
2. Alegerea continuturilor corespunzatoare, adaptarea, sistematizarea, organizarea acestora
3. Examinarea exigentelor si orientarilor impuse de normele si principiile didactice
4. Examinarea alternativelor metodologice de predare/nvatare/ evaluare disponibile
5. Analiza resurselor disponibile: umane (particularitatile elevilor), material (mijloace si materiale
didactice), de continut (manuale, ghiduri, caiete tip, materiale bibliografice), de timp scolar etc.
6. Optarea pentru o anumita forma de grupare a colectivului de elevi
7. Alegerea metodelor, tehnicilor de instruire, mijloacelor didactice n functie de situatia de instruire
propusa, dupa principiul complementarietatii al interdependentei si al sprijinului reciproc
Exemple
Redam mai jos un exemplu de elaborare a unei strategii didactice plecnd de la etapele prezentate
anterior. Avnd ca obiectiv cadru Cunoasterea si interpretarea faptelor istorice- si ca obiectiv de
referinta - sa aprecieze rolul oamenilor n desfasurarea evenimentelor, propunem urmatoarele activitati
de nvatare:
- vizite la muzee
- realizarea unui poster (n grup de 4 elevi) cu evenimente
istorice
- realizarea unei comparatii ntre personalitati istorice
Formele de organizare a activitatii sunt: frontale , grupal si individual
Metodele utilizate: vizita la muzeu, nvatarea prin cooperare, turul galeriei,
conversatia euristica, explicatia
Schitati strategia pe care ati utiliza-o pronind de la urmatorul obiectiv de referinta: sa formuleze puncte
de vedere cu privire la evenimente/fapte/ personalitati.
10.4. Strategiile didactice interactive si efectele lor formative n alegerea tipului de strategie didactica
utilizata trebuie sa tinem seama de faptul ca tinta noastra este formarea competentelor, atitudinilor si
valorilor specifice profesiunii didactice.
Sa ne reamintim...
Strategia didactica este un mod specific de gndire si actiune, strategia reprezinta o optiune pentru un
anumit tip de experienta de nvatare, pentru un anumit mod de a selecta, de a organiza rational,
cronologic, de a mbina adecvat si n viziune sistemica resursele instruirii: metodele didactice, mijloacele
de nvatamnt, formele de organizare a activitatii elevilor (Bocos, 2007,p.202)
Sugestiile metodologice prezentate n programa sunt importante:
Selectarea si diferentierea metodelor si a procedeelor didactice, att n raport cu tipurile de
competente (psihopedagogice, sociale, manageriale), ct si cu nivelurile de complexitate a achizitiilor de
nvatare (cunoastere si ntelegere, explicare si interpretare, gndire crtitica, aplicare)
ncurajarea utilizarii metodelor de autocunoastere si de autoexprimare,n scopul mbunatatirii
propriilor performante n nvatare
Proiectarea unor startegii educationale diferentiate, centrate pe elev, tinnd cont de trasaturile de
personalitate si de nevoile de formare ale acestuia
Utilizarea de resurse ct mai variate, adecvate finalitatilor urmarite si care i implica pe elevi n propria
formare documente scolare si de politica educationala, lucrari de specialitate cu caracter metodico-
stiintific, sisteme multimedia, studii de caz, simulari etc.
Diversificarea (cresterea) oportunitatilor de integrare eficienta a noilor tehnologii de informare si de
comunicare n activitatea didactica
Evaluarea sistematica a performantelor fiecarui elev,n raport cu finalitatile programei scolare; dupa
caz, se vor utiliza probe orale, probe scrise, probe practice, precum si metode alternative de evaluare
(proiect, portofoliu etc.) n acord cu recomandarile de mai sus, fara a absolutiza rolul lor, strategiile
didactice interactive bazate pe nvatarea prin colaborare si cooperare sunt cele care satisfac n grad nalt
cerintele unui nvatamnt centrat pe competente. Aceste startegii sunt deosebit de eficiente n studiul
istoriei, deoarece ele ajuta la apropierea acestei discipline de viata reala, concreta pe care copilul o
traieste. Strategiile didactice adoptate n scoala nu trebuie sa se limiteze la simpla asimilare a
cunostintelor, lucru des imputat discipinei istorie, ci la participarea efectiva a elevilor la construirea
semnificatiilor evenimentelor istorice. Tocmai de aceea pledam pentru strategiile interactive, care
asigura nu numai dezvoltarea gndirii critice ci si i ajuta pe elevi sa exerseze participarea la viata
sociala, prin participarea la activitatiile, discutiile care se fac la scoala. Efectele formative ale acestor
strategii se concretizeaza n comportamentul elevilor astfel:
- dezvolta capacitatile sociale de comunicare si de adaptare la regulile
grupului
- succesele nregistrate n solutionarea colectiva a problemelor sunt mai mari
- sunt stimulate gndirea critica, creativa si laterala
- dezvolta ncrederea n propriile puteri
- promoveaza o atitudine pozitiva, respectul reciproc si toleranta
- motiveaza participarea activa si implicarea n sarcina colectiva (Oprea, 2007, p.137)
Aceste efecte formative apar daca sunt respectate principiile nvatarii prin cooperare
1. Interdependenta pozitiva, conform careia succesul grupului depinde de efortul depus n realizarea
sarcinii de catre toti membrii. Elevii sunt dirijati catre un scop comun, stimulati de o apreciere colectiva,
rezultatul fiind suma eforturilor tuturor.
2. Responsabilitatea individuala, care serefera la faptul ca fiecare membru al grupului asi asuma
responsabilitatea sarcinii de rezolvat.
3. Formarea si dezvoltarea capacitatilor sociale, stimularea inteligentei interpersonale care se refera la
abilitatea de a comunica cu celalalt, de a primi sprijin atunci cnd e nevoie, de a oferi ajutor, la
priceperea de a rezova situatii conflictuale.
4. Interactiunea fata n fata ce presupune un contact direct cu partenerul de lucru, aranjarea scaunelor n
clasa astfel nct sa se poata crea grupuri mici de interactiune n care elevii sa se ncurajeze si sa se ajute
reciporc.
5. mpartirea sarcinilor n grup si reflectarea asupra modului cum se vor rezolva sarcinile de catre fiecare
membru n parte si de catre colectiv. Enumerati trei avantaje si trei dezavantaje ale strategiilor
interactive folosite n predarea-nvatarea istoriei.
Rezumat
Staretegia didactica este un mod specific de gndire si actiune, strategia reprezinta o optiune pentru un
anumit tip de experienta de nvatare, pentru un anumit mod de a selecta, de a organiza rational,
cronologic, de a mbina adecvat si n viziune sistemica resursele instruirii: metodele didactice, mijloacele
de nvatamnt, formele de organizare a activitatii elevilor (Bocos, 2007,p.202)
Strategiile didactice interactive bazate pe nvatarea prin colaborare si cooperare sunt cele care satisfac n
grad nalt cerintele unui nvatamnt centrat pe competente.
Aceste strategii sunt deosebit de eficiente n studiul istoriei, deoarece ele ajuta la apropierea acestei
discipline de viata reala, concreta pe care copilul o traieste. Strategiile didactice adoptate n scoala nu
trebuie sa se limiteze la simpla asimilare a cunostintelor, lucru des imputat discipinei istorie, ci la
participarea efectiva a elevilor la construirea semnificatiilor evenimentelor istorice.
Strategiile interactive asigura nu numai dezvoltarea gndirii critice ci si i ajuta pe elevi sa exerseze
participarea la viata sociala, prin participarea la activitatiile, discutiile care se fac la scoala.