Sunteți pe pagina 1din 8

Vitamina C

Vitamina C este un nutrient esential vietii, solubil n apa, implicat n


productia de glucocorticosteroizi si de anumiti neurotransmitatori (substante
care permit transmisia influxului nervos), n metabolismul glucozei, al
colagenului, al acidului folic si al anumitor aminoacizi, n neutralizarea
radicalilor liberi si a nitrozaminelor, n reactii imunologice, care faciliteaza
absorbtia fierului la nivelul tubului digestiv.


Structura chimica a vitaminei C.


Savantul maghiar Szent Gyorgyi Albert a fost primul care a reusit sa
extraga vitamina C din ardei si pentru aceasta descoperire a primit premiul
Nobel. In timp au aparut si alte produse cu vitamina C obtinute din surse
naturale (macese, lamai).
Vitamina C sau acidul ascorbic este una din cele mai cunoscute
vitamine.Denumirea ei provine de la proprietatea de a vindeca scorbutul,boala
cea decimat populatia de-a lungul istoriei.
Proprietati
Vitamina C prezinta o importanta capitala pentru organism. Principalele ei
proprietati sunt urmatoarele:
- intervine in fenomenele de oxidoreducere, fiind cel mai puternic antioxidant;
-este antiinfectioasa, tonifianta, antitoxica;
-participa la asimilarea de catre organism a fierului;
-previne si vindeca scorbutul;
-mareste rezistenta vaselor sanguine ;
-contribuie la formarea globulelor rosii, a dintilor si oaselor;
-are rol de reglare a nivelului glicemiei si al colesterolului, de distrugere a
toxinelor acumulate in organism;
-intervine in buna functionare a tesuturilor, precum si a diferitelor organe;
- participa la transformarile chimice ale proteinelor, lipidelor si glucidelor, la
formarea substantelor intercelulare ;
-diminueaza perioadele de convalescenta;
-este eficienta in reducerea ritmului de opacifiere a cristalinului (indeosebi la
persoanele varstnice);
-intarzie aparitia cataractei si-i reduce gravitatea cu cca 50%;
-impiedica depunerea grasimilor la nivelul ficatului asigura functionarea
normala a celulei hepatice;
- intervine in metabolismul carotenilor ;
-protejeaza acidul folic ;
-are actiune antialergica ;
-ca laxativ natural;
-scade incidenta aparitiei de cheaguri in vasele sanguine;
-mareste gradul de absorbtie a fierului organic;
-reduce efectele unui numar mare de alergeni;
-asigura coeziunea celulelor proteice, marind astfel durata vietii.
Datorita acestor proprietati, vitamina C este indicata intr-un de afectiuni,
cum ar fi: forme incipiente de scorbut, boli infectioase acute si febrile, surmenaj
fizic si intelectual, anemii, anorexie, oboseala, neadaptarea organismului la frig,
diferite alergii, arsuri, hemoragii nazale si hemoragii vaginale, acnee, celulita,
stres, carenta de calciu (fracturi, osteomielita, paradontoze, carii dentare,
tulburari de crestere), raceala si gripa, tulburari respiratorii, artrita, diaree,
hipcolesterolemie, hipertensiune arteriala si ateroscleroza, diferite tulburari
digestive, afectiuni vasculare, deficiente in buna functionare a glandelor sexuale,
angine, sinuzite, gingi-vite, diferite toxicoze, diabet, astenii, insuficienta
cardiaca, reumatism cardiovascular, pneumonii si pleurezii, tuberculoza
pulmonara, astm bronsic, dificultati in mentinerea sarcinii si asigurarea alaptarii,
in cicatrizarea ranilor si tratarea contuziilor uscate, inflamatii ale cailor biliare,
hepatice si ciroze hepatice etc. In plus, s-a aratat ca aceasta vitamina este si
antiaterosclerogena.
Necesarul de vitamina C pentru un adult sanatos este de 73 mg/zi. La
femeile aflate in perioada de graviditate, acesta este de cea 100 mg/zi, iar la cele
care alapteaza - de 50 mg/zi.
Necesarul de vitamina C al copiilor este de 1,5-2 mg/kilogram-corp/zi,
in functie de varsta. Sunt si autori care recomanda doze de vitamina C mai mici.
Aportul de vitamina C trebuie marit pentru muncitorii care lucreaza in
mediu cu plumb, benzen sau lacuri, precum si in cazul sportivilor, in perioadele
de antrenament (pana la 200 mg/zi). De asemenea, necesarul este mai mare in
unele cazuri patologice cu metabolismul crescut, apoi in bolile infectioase,
tuberculoza, ulcer gastric si ulcer duodenal, precum si la varstnici si la fumatori
(fiecare tigara fumata distruge intre 25 si 100 mg) etc. Vitamina C este
consumata mult mai repede in conditii de stres. Actiunea antiaterosclerotica,
anticolesterolica a vitaminei C, precum si procesul de activare a circulatiei
sanguine capilare datorat acesteia sunt favorizate prin asocierea ei cu vitaminele
B3 si P.
Surplusul de vitamina C se elimina rapid din organism.
Hipovitaminoza C se evidentiaza prin urmatoarele simptome : oboseala,
sangerari ale pielii si a mucoaselor, umflarea dureroasa a incheieturilor,
incetinirea cresterii, tulburari in activitatea sistemului nervos si a celui muscular,
diminuarea rezistentei organismului la infectii, fragilizarea capilara si aparitia
hemoragiilor gingivale, respiratie greoaie, dureri ale oaselor, tahicardie,
paradontoza, hipotensiune arteriala, acumularea de colesterol in organism
(hipercolesterolemie), instalarea asteniei de primavara etc. In cazul
hipovitaminozelor C severe, apare si afectiunea cunoscuta sub denumirea de
scorbut ("boala marinarilor"). Profilaxia hipovitaminozei C se poate realiza usor,
prin asigurarea unui aport zilnic corespunzator, deoarece aceeasi vitamina nu se
acumuleaza in organism, excesul fiind eliminat in permanenta pe cale renala.
Carenta n vitamina C, rara n tarile n curs de dezvoltare si exceptionala
n tarile industrializate. Este responsabila de aparitia scorbutului, o forma
de avitaminoza. Cauzata de un aport alimentar insuficient, unei malabsorbtii
digestive, unei cresteri a necesitatilor sau unei eliminari excesive, carenta apare
de cele mai multe ori la subiectii vrstnici, alcoolici, suferind de malabsorbtie
cronica sau supusi unei hraniri prin perfuzii nesuplimentate n vitamina C. Ea se
traduce prin oboseala si anemie, dureri osteoarticulare, edeme, gingivita si
pierderea dintilor, hemoragii, imunitate scazuta. Era o afectiune foarte des
ntlnita la marinarii care plecau n voiaje lungi sau pe perioada iernii, din cauza
ca fructele si legumele nu puteau fi pastrate proaspete pentru foarte mult timp.
Starile de subcarenta (stadiul care precede carenta) ar fi mult mai numeroase, iar
actualmente se pune ntrebarea referitoare la eventualele relatii ntre un defect de
aport n vitamina C si diverse boli (cancer, boli cardiovasculare, cataracta etc.).
Efecte negative cunoscute
Vitamina C este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai putin toxice
substante din medicina.
O prima grija o reprezinta persoanele cu tulburari de metabolism al
fierului, incluznd hematocromatoza. Vitamina C creste absorbtia de fier. Daca
bolnavii de hiperabsorbtie de fier ingera doze de vitamina C de ordinul
gramelor, aceasta poate nrautati tulburarea lor, din cauza absorbtiei marite.
Vitamina C cauzeaza diaree daca este ingerata n cantitati mai mari dect
limita, care depinde de la individ la individ. Cathcart a numit aceasta limita
Limita de Toleranta Bowel si a observat ca este mai mare la persoanele care sunt
suferinzi dect la cele sanatoase. Variaza de la 5 grame pe zi la persoanele
sanatoase pna la 300 grame pe zi la cei care sufera de boli grave,
precum SIDA sicancer. Diareea nceteaza imediat ce doza este redusa, fara a
provoca vreun alt efect negativ.
Niveluri insuficiente de enzima, o tulburare genetica, poate predispune
unii indivizi la anemie hemolitica dupa ingerarea unor substante oxidante
prezente n alimentatie sau medicamente.


Strucura chimica
Acidul ascorbic este y-lactona acidului 2,3-ediol-l-gluconic si are in
solutie puternice proprietati oxidoreducatoare .Prin oxidare trece in acid
dehidroascorbic,care la randul sau participa usor la reactie de reducere trecand
reversibil in acid ascorbic.

Acidul ascorbic este un acid organic cu proprietati antioxidante. Apare
sub forma unei pudre sau unor cristale albe spre galben deschis. Este solubil
n apa. Enantiomerul L al acidului ascorbic este cunoscut sub numele comun
de vitamina C.
Chimie
1.Aciditate
Cei doi hidroxili (-OH) din
partea de jos, de la legatura
dubla sunt enoli. Un enol pierde
o pereche de electroni, devenind o
grupare oxoniu (=OH
+
), prin crearea unei legaturi duble cu atomul de carbon.
Simultan, legatura dubla carbon-carbon (dintre enoli) si
transfera electronii pentru a forma o legatura dubla cu urmatorul carbon. Pentru
a face loc, electronii legaturii duble a grupei carbonil sunt primiti de oxigenul
carbonilului, pentru a forma un enolat. Oxoniul se deprotoneaza prompt pentru a
produce un carbonil, iar aceasta pierdere de protoni da acidului ascorbic
caracterul sau acid. ntreaga reactie este deprotonarea enolului pentru a forma
un enolat, unde sarcina negativa a enolatului rezultat este delocalizata de
sistemul carbonil (C=O) si de dubla legatura (C=C). Aceasta delocalizare face
ionul mult mai stabil si mai putin probabil sa si reprimeasca protonul.

2.Tautomerie

Acidul ascorbic se converteste foarte repede n doi tautomeri instabili
ai dicetonei prin transfer de protoni, desi este mai stabil sub forma de enol.
Protonul enolului este pierdut si recstigat de electronii dublei legaturi,
producnd o dicetona. Aceasta este o rectie de enol. Exista doua forme posibile:
Formula
chimica
C
6
H
8
O
6

Masa molara 176,12 g/mol
Punct de
topire
190 - 192 C
(descompunere)
1,2-dicetona si 1,3-dicetona.

3.Determinare
Concentratia unei solutii de acid ascorbic poate fi determinata prin mai
multe metode, cele mai comune implicnd titrarea cu un agent oxidant.
Metode titrative
a)DCPIP
Un agent oxidant des folosit este colorantul 2,6-diclorofenol-indofenol,
sau, pe scurt, DCPIP. Colorantul albastru este introdus n solutia de acid
ascorbic pna cnd o culoare roz pal apare timp de 15 secunde.
b)Iod
O alta metoda implica folosirea iodului si un indicator de amidon. Iodul
reactioneaza cu acidul ascorbic, iar cnd tot acidul ascorbic este consumat,
iodul, aflat n exces, reactioneaza cu amidonul, formnd un complex de culoare
albastra. Aceasta indica sfrsitul reactiei de titrare.
c)iodat si ioni ai ionului
Metoda de mai sus care implica iodul necesita crearea si standardizarea
solutiei de iod. O alta cale o reprezinta generarea iodului n prezenta acidului
ascorbic prin reactia ionilor iodat si iodin n solutie acida.
d)N-Bromusuccinimida
Un agent de oxidare mai putin ntlnit este N-bromosuccinimida, (NBS).
n aceasta titrare, NBS oxideaza acidul ascorbic (n prezenta deiodura de
potasiu si amidon). Cnd NBS este n exces (de exemplu, reactia este completa),
acesta elibereaza iodul din iodura de potasiu, care formeaza cu amidonul un
complex de culoare albastra, indicnd sfarsitul titrarii.
Utilizari
Acidul ascorbic este oxidat foarte usor si de aceea este folosit ca reducator
n solutiile de developare fotografica si drept conservant.
Expunerea la oxigen, metale, lumina si caldura distrug acidul ascorbic,
deci trebuie pastrat la ntuneric si racoare, ntr-un recipient non-metalic.
Forma oxidata a acidului ascorbic se numeste acid dehidroascorbic.
Acidul ascorbic si sarurile sale de sodiu, potasiu si calciu sunt des folositi ca
aditivi alimentari antioxidanti. Acesti compusi sunt solubili napa si, deci, nu pot
proteja grasimile de oxidare: pentru acestea, esterii liposolubili ai acidului
ascobic cu catena lunga de acizi grasi (ascorbil palmitat sau ascorbil stearate)
pot fi folositi drepti antioxidanti.
Numele aditivilor alimentari europeni relevanti sunt: E300 acid ascorbic,
E301 ascorbat de sodiu, E302 ascorbat de calciu, E303 ascorbat de potasiu,
E304 esteri ai acidului ascorbic cu acizi grasi ascorbil palmitat,ascorbil stearat.
Rolul
Are o importanta capitala pentru organism, intervenind in procesele de
oxido-reducere. Are rol anti-infectios, tonifiant, participa la detoxifierea
organismului si la folosirea rezervelor de fier, protejeaza vitaminele A si E,
economiseste vitaminele din complexul B.
Acidul dehidroascorbic participa la diferite procese metabolice datarita
capacitatii sale de a forma un sistem oxidoreducator reversibil.Acidul ascorbic
se comporta in unele sisteme enzimatice ca un transportor de hidrogen
intervenind in reactii catalizate de
oxireducere(dehidrogenre,catalaze,peroxidoze,citocromodoze etc.).In respiratia
celulara acidul ascorbic reactioneaza cu oxigenul reducandu-l la apa sau apa
oxigenata.Intervine in metabolizrea normala a unor aminoacizi(ca tiroza),in
reactii de hidroxilare a unor aminoacizi,compusi aromatici si acizi
grasi,intervine in formarea in organism aunor compusi cetonici ca hormoni 17-
cetosteroizi.
Mecanismul antioxidant
Ascorbatul se compora ca un antioxidant prin disponibilitatea sa de a se
oxida n conditii energetice favoranile. Oxidantii precum redicalul hidroxil
(format din peroxid de hidrogen), contin un orbital monoelectronic si de aceea
sunt foarte reactivi si daunatori oamenilor si plantelor la nivel molecular. Acest
lucru are loc datorita interactiei lor cu acizii nucleici, proteinele si lipidele.
Speciile de oxigen reactiv pot 'extrage' un atom hidrogen din ascorbat, care
devine astfel monodehidroascorbat, dar imediat cstiga un alt electron pentru a
redeveni dehidroascorbat. Speciile de oxigen reactiv sunt reduse la apa, n timp
ce formele de ascorbat oxidat sunt relativ stabile si nereactive, necauznd nici un
rau celulei.
Formarea sa depinde de prezenta unui complex enzimatic ce contine
peroxidaza si ascorbic-oxidaza, de prezenta citocromilor cat si a glicozei.
Este sintetizata de toate plantele, de unele microorganisme si de ajoritatea
animalelor, cu exceptia omului, primatelor si cobaiului, care sunt tributare
aportului exogen.
In sange, durata de viata a vitaminei C este de aproximativ 16 zile, la
animalele care o sintetizeaza.
Excesul este eliminat pe cale renala. In urma unui test de incarcare cu vitamina
C, la adulti s-a constatat ca o parte din vitamina C este degradata la acid oxalic,
acid dicetogluonic, acid treonic si mici cantitati de CO2, eliminat prin
plamani. Principalele reactii la care participa vitamina C sunt: hidroxilarea
prolinei si lizinei pentru sinteza colagenului, hidroxilarea fenilalaninei, sinteza
catecolaminelor, hidroxilarea sterolilor, desaturarea acizilor grasi, absorbtia
fierului, metabolizarea xenobioticelor etc.
Resurse
1.Plante
Fructele citrice (lami,verde, lamie, portocala, grepfrut), tomatele si cartofii sunt
surse comune si foarte bune de vitamina C. Alte alimente care sunt bune surse de vitamina C
includ papaya, broccoli, varza de Bruxelles, coacaze, capsuni, conopida, spanac, pepene
galbensi kiwi. De asemenea, merisoarele si ardeii iuti sunt surse bogate n vitamina C.
Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de:
-varietatea exacta a plantei,
-conditiile solului
-climatul n care s-a dezvoltat,
-perioada de timp dintre recoltare si consumare,
-conditiile de pastrare,
-metoda de preparare. Gatitul n general, se presupune, distruge vitamina C
Urmatorul tabel arata abundenta relativa a vitaminei C n plante crude.
Cantitatea este exprimata n mg la 100 grame de fruct sau leguma:
Sursa Cantitate Sursa Cantitate
Portocala 50 Pruna 10
Lamie 40 Pepene rosu 10
Pepene galben 40 Banana 9
Conopida 40 Morcov 9
Grepfrut 30 Avocado 8
Zmeura 30 Mar salbatic 8
Tangerina 30 Piersica 7
Mandarina 30 Mar 6
Fructul pasiunii 30 Mura 6
Spanac 30 Sfecla 5
Varza verde cruda 30 Para 4
Lamie verde 20 Salata 4
Mango 20 Castravete 3
Pepene Honeydew 20 Vnata 2
2.Animale
Majoritatea speciilor de animale si plante si sintetizeaza singure vitamina
C. Prin urmare, nu este o vitamina pentru ele. Sinteza este obtinuta printr-o
secventa de pasi, bazati pe enzime, care convertesc glucoza n acid ascorbic.
Acest lucru are loc fie n rinichi, la reptile sipasari, sau n ficat, la mamifere si
pasari ciripitoare.Ultima enzima din proces, l-gulonolactona oxidaza, nu poate fi
fabricata de organismele umane deoarece gena care apartine enzimei nu
functioneaza. Pierderea unei enzime care este importanta pentru
producerea acidului ascorbic a avut loc frecvent pe scara evolutiei si a afectat
majoritatea pestilor, multe pasari, unii lilieci, porcusorii de Guineea si
majoritateaprimatelor, incluznd oamenii. Mutatiile nu sunt nca letale, deoarce
acidul ascorbic se regaseste din abundenta n sursele alimentare (se poate spune
ca multe dintre aceste specii se hranesc, sau se hraneau, n principal cu fructe).
Urmatorul tabel arata abundenta relativa a vitaminei C n diferite alimente
de origine animala, cantitatea fiind exprimata n mg la 100 grame de aliment:


Aliment Cantitate Aliment Cantitate
Ficat de vitel (crud) 36 Limba de miel (nabusita) 6
Ficat de vita (crud) 31 Lapte uman (proaspat) 4
Scoici (crude) 30 Lapte de capra (proaspat) 2
Cod roe (prajit) 26 Lapte de vaca (proaspat) 2
Ficat de porc (crud) 23 Friptura de vita (fripta) 0
Creier de miel (fiert) 17 Ou de gaina (crud) 0
Ficat de pasare (prajit) 13 Bacon de porc (prajit) 0
Ficat de miel (prajit) 12
Cotlet de vitel/vita
(prajit)
0
Inima de miel (fripta) 11 Pulpa de pui (fripta) 0
3.Sinteza chimica artificiala
Vitamina C este produsa din glucoza prin doua metode principale.
Procesul Reichstein, dezvoltat n anii 1930, foloseste o singura pre-fermentare,
urmata de o cale pur chimica. Procesul de fermentatie modern n doi pasi este
originar din China, dezvoltat n anii 1960, si foloseste fermentatia aditionala
pentru a nlocui partial pasii chimici urmatori. Ambele procese transforma n
vitamina C aproximativ 60% din glucoza introdusa.
Medicamente :
1.Upsarin Vitamine C

, comprimate efervescente.\
Compozitie
-acid acetilsalicilic 0,330 g, acid ascorbic 0,200 g. Excipienti: glicina, acid citric
anhidru, hidrogen carbonat de sodiu, benzoat de sodiu, polividona pentru un
comprimat efervescent cu sant median de 3,501 g.
2.Vitamina C


Compozitie
-Comprimate continand acid ascorbic 200 mg.
3.Vitamina C din macese

(Alevia)
4.Vitamina C cu propolis pur

5.Echinaceea,Vitamina C si Zinc

6.Ascovit

7.Vitamina C cu pulpa din macese

8.Vitamina C naturala

9.Calciu Sandoz + Vitamina C


10.Vitamina C Kids

11.Echinaceea cu propolis si Vitamina C


12.Efferalgan

-paracetamol 0,330 g, acid ascorbic 0,200 g


13.Daleron C

-paracetamol 500 mg si acid ascorbic 20 mg.


14.Sirop cu Vitamina C pentru copii