Sunteți pe pagina 1din 35

Curs : Microbiologie generala

Conceptul modern de microorganism


Microorganismele reprezint un grup foarte heterogen de organisme care au n comun
cteva particulariti generale definitorii:
1) dimensiuni foarte mici, microscopice, care fac ca aceste organisme s nu poat fi vizibile ca
indivizi izolai dect la microscop, astfel c de obicei sunt studiate ca populaii omogene sau culturi
pure; n natur, pot fi observate uneori ca pelicule sau biofilme dezvoltate pe diverse suprafee;
dimensiunile sunt apreciate dup sistemul metric actual, n m, iar substructurile n nm sau ;
!) organizare celular; teoria celular "#chleiden $i #ch%an, 1&'&), a reprezentat o important
generalizare pe care s(a fundamentat biologia modern, postulnd c toate organismele sunt
alctuite din celule; deci microorganismele au o organizare celular, de tip procariot sau eucariot;
') sunt sisteme biologice, deci prezinta particularitile viului; sistemele biologice cele mai
rudimentare sunt bacteriile, care nsumeaz trsturile minime ce caracterizeaz viaa, reunind
atributele de: organizare celulara, autonomie "metabolism propriu), invarian "informatie genetica
ce codifica toate proprietatile acestor celule si transmisa descendentilor, ceea ce asigura mentinerea
speciilor);
)) raport mare ntre suprafa i volumul celular, deoarece o celul reprezint chiar un
organism; aceast particularitate favorizeaz strategia de supravieuire a microorganismelor n
natur, pentru c acest raport influeneaz capacitatea de interaciune cu mediul, respectiv
viteza schimburilor de substane dintre organism i mediu, care st la baza intensitii mari a
metabolismului, ca i a vitezei mari de multiplicare.
*ot ce poate fi definit prin aceste patru particulariti este considerat la ora actual
microorganism; rezult c aceast noiune este un concept integrator, fr valoare ta+onomic,
-rincipalele grupe de microorganisme, avnd ca reper organizarea celular, sunt:
!"#$!%"&'( ) M"*'!$
./012*.341 5 difereniate n dou mari grupe: bacterii 6ram pozitive $i negative
27189012*.341
132:1.1 "grupeaza microorganisme cu organizare celulara de tip procariot, anterior incadrate intre
bacterii; n prezent sunt ncadrate n ;omeniul 132:1.1 organisme care la nivel
molecular sunt mai asemanatoare cu eucariotele decat cu bacteriile),
( '+#$!%$
M4239</864: unicelulari ( =evuri "> ;ro?dii) $i filamento$i > Mucegaiuri
M42391=6.
-39*9@913.
1rchaeele au fost descoperite de Aoese n 1B&C n apa hipersalin a lacurilor din peninsula
#inai, 1ceste microorganisme cu organizare celular de tip procariot, sunt considerate ca fiind
adevarate fosile vii, reprezentnd formele actuale ale unor organisme aprute n condiiile
primordiale ale vieii pe pmnt, -e baza unor criterii de biologie molecular "de e+,, prin
secvenierea moleculelor de 138r 1D#), n prezent sunt considerate mai asemntoare cu
eucariotele, dect cu procariotele, reprezentnd o direcie de evoluie aparte, dintr(un strmo$
comun, ceea ce e+plic rencadrarea lor ta+onomic, Moleculele 138r "1D# pentru domeniile
Bacteria si Archaea si 1&# pentru domeniul Eukarya) sunt inalt conservate, fiind considerate
adevarate EcronometreF moleculare, astfel ca datele obtinute prin secventierea lor sunt utile pentru
stabilirea distantelor filogenetice si respectiv a gradului de inrudire dintre specii,
1
Microorganismele archaeene prezint o afinitate pentru ni$e ecologice speciale, fiind
considerate microorganisme e+tremofile, cu particularitati structurale $i activiti metabolice
neobi$nuite; sunt clasificate n trei grupe fiziologice:metanogene, termoacidofile, halofile
oziia microorganismelor n sistemele de clasificare a lumii vii. #istemul de clasificare propus
de AhittaGer "1BDB), acceptat si in prezent, mparte lumea vie n H regnuri:
1) Monera = Bacteria (Prokaryotes)
2) Pro(toc)tista
3) Fungi
4) Plantae
5) Animalia
1cest sistem de clasificare demonstreaz caracterul de grup heterogen al microorganismelor,
care se regsesc n primele ' regnuri $i caracterul integrator al noiunii de microorganism,
2el mai nou sistem de clasificare este cel pe domenii, bazat pe date de analiza filogenetica la
nivel molecular, date ce au permis stabilirea cadrului conceptual necesar elaborarii sistemului de
clasificare filogenetica a lumii vii in , domenii "2arl Aoese, 1BBI):
;omeniul Bacteria
;omeniul Archaea,
;omeniul Eukarya,
2um microorganismele sunt esentiale pentru pentru derularea multor cicluri biogeochimice
si pentru continua functionare a biosferei, acest sistem de clasificare al lui J, Aoese a clarificat
aspecte privind evolutia si diversitatea microorganismelor, cu un impact puternic asupra viziunii
specialistilor in ecologie generala si microbiana,
-entru ta+onomia procariotelor s(au utilizat diferite sisteme si scheme de clasificare, 2u
toate acestea, nu e+ista o clasificare a procariotelor unanim acceptata, *otusi in nici un sistem de
clasificare nu sunt luate n considerare virusurile, deoarece sunt entiti infecioase, avnd relaii cu
lumea vie "pentru toate cele H regnuri e+ist virusuri specifice), dar cu o organizare acelular $i
fiind particule complet inerte n mediul e+tern "nu cresc, nu se divid), =a nivel molecular sunt mai
nrudite cu celula(gazd pe care o paraziteaz, dect ntre ele; sunt ata$ate doar convenional
microorganismelor, cu care au n comun doar dimensiunile mici $i e+istena unei informaii
genetice, 4n lumea medical consider c $i capacitatea de a genera boli specifice, unele destul de
asemntoare ca simptomatologie cu cele de etiologie microbian ar fi un caracter de asemnare,
-omeniul !"#$!%"&'(
.acteriile au fost definite de <r, Kacob ca fiind un ,,minimum vital,, sau organismele cele mai
simple, dotate cu atributele viului: organizare, autonomie, invarian, 3eprezint o categorie aparte
de organisme unicelulare cu o morfologie caracteristic, destul de limitat, dimensiuni mici $i
caractere de colorabilitate u$or de stabilit prin observaii microscopice, 9dat cu observarea unor
particulariti foarte diferite, a devenit necesar stabilirea unor caractere difereniale, care s
permit stabilirea cu certitudine a apartenenei unui microorganism la grupul bacteriilor,
#tanier "1BI1) a definit bacteriile sau procariotele prin antitez cu eucariotele, utiliznd
caractere discriminatorii, care stabilesc diferene nete ntre celulele procariote $i eucariote; ulterior,
J, Aoese a adus completari esentiale "tabel nr,1),
!
&abel nr. /. Conceptul de bacterie, definit prin antiteza dintre caracteristicile celulelor procariote si eucariote
"adaptat dupa #tanier, 1BI1; Aoese, 1BBI),
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
Caracteristica # '#
/. eretele celular 0.C.1 i mar2eri ( prezent n mod constant 5 mureina(PG) ( absent ( la celula animal
biochimici ai acestuia ( DAP - prezent:
-D-aminoacizi - la cel, vegetal( celuloza
( acizii teichoici - la cel, fungic( chitina
"e+c, 6r, MMcoplasmelor $i 6, Halobacterium);
( la Archaee 5 pseudomureinaNm,neconventionala
_____________________________________________________________________________________________
!, Membrana plasmatic omniprezent i structurat la fel la toate organismele, potrivit
modelului mozaicului fluid al membranei
( comp,ch,: steroli 5 abseni ( constant prezeni
"e+c, Mycoplasma)
(f, selectiv: permeabila pt, apa, unii ioni, ( plasticitate mare la
ac,gra$i $i s, liposolubile, fragm,de 1;8 celula animal "capabil
"molecule cu O P C,&nm) de endocitoz), redus la
cel,veg $i fungic "cu -,2,)
,. Citoplasma ( stare permanent de gel ( tranziie permanent
cureni citoplasmatici 5 abseni gelQsol R cureni citopl,
( citoschelet 5 absent ( prezent
3. !ibozomii ( de tip IC# "mol, de 138r 1D# ( de tip &C#
> semantida; struct, inalt conservata) ( de tip IC # "n organite)
4. "rganite membranare ( absente (prezente"mitocondrii,reticul
endopl,, cloroplaste, ap, 6olgi)
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
5. (inergonul respirator i fotosintetic ( localizate la nivelul membranei plasm,, ( autonome, localizate la
interconectate structural $i funcional nivelul organitelor specifice
( marGer: bacterioclorofila "mitocondrii $i cloroplaste)
6. (ediul i organizarea ( n citoplasm 7 inf. genetic esenial ( n nucleu distinct "R nucleol)
materialului genetic ( nucleoi - fr mb. nuclear delimitat de membrana nuclear
1 molecul de 1;8 d,c,c,c,, (cromozomi5numr caract,
> 1 cromozom bacterian "nucleosom) fiecarei specii > 1;8 R histone
( inf. genetic accesorie
( plasmie Q molecule de 1;8 d,c,c,c,, (la niv, mitocondriilor $i
> minicromozomi cloroplastelor( 1;8 d,c,c,c,
"confer avanta?e adaptative)
( colinearitatea genelor ( se succed (informatie discontinua:
continuu, fara secv, non(informationale .+oniR 4ntroni
( grd, de ploidie ( haploid "1cromosom) ( celule somatice5 diploide
( celule se+uale 5 haploide
( funcionarea materialului genetic ( replicarea materialului genetic
( simplu, de tip semiconservativ ( prin mitoz 5 n nucleu
( de tip semiconservativ
n mitocondrii $i cloroplaste
( sediul traducerii informaiei genetice:
( n citoplasm 5 la niv, "riboz, IC# ( n citoplasm5 la niv riboz,&C#
L "transcrierea si traducerea ( cuplate) ( n organite la niv, riboz, IC#
8. Multiplicarea ( prin diviziune direct "binar) ( prin mitoz "diviziune
"rar prin nmugurire; prin fragmentare indirect) ( n cel,somatice
$i sporulare ( la bacteriile filamentoase) ( prin meioz "reducional)
( n celulele reproductoare
( echipartiia materialului genetic:
L ( asigurat de mezosom ( asigurata de aparatul mitotic
'
2ontinuare
9. rocese de se:ualitate ( e+cep,, fenomene de parase+ualitate ( se+ualitate propriu(zis,
> transfer unidirecional, cu formare de datorit fuziunii gameilor
merozogoi, parial $i temporar diploizi "> zigot), prin participarea
L egal a partenerilor se+ualiLLLL
/;. Mecanisme de transfer
de material genetic ( transformare genetica, con?ugare, (fuziune de gamei, urmat
transducie genetic de fuziune nuclear, cu
posibilitatea de recombinare
genetic $i variabilitateLLLL
//. Mobilitatea ( flageli de tip -J "facultativ) ( cili $i flageli de tip .J
"facult,)
"cu structura !+BR! microtubuli)
/<. =nfectarea cu virusuri ( prin perforarea -,2, $i in?ectarea ( la cel, anim, prin
genomului prin mec,de microsering endocitarea virionului
(la cel,veg,, fungi(dup lezarea -,2,
/,. (ensibilitatea la antibiotice ':: peniciline, cefalosporine, bacitracina (ciclohe:imide >subst,inhibitorii
subst. inhibitorii ale creterii celulare ( inhib sinteza mureinei din -,2, ale proteosintezei la .J
$ntibiotice > subst, cu aciune selectiv Qinte al bacteriilor n curs de cre$tere; ( intaQ rib,&C#(efect citostatic;
"structuri celulareN reacii de biosintez); ( inactive pe celulele eucariote;
folosite n terapia infeciilor bacteriene; (vinblastina,colchicina 5 inhib
( streptomicina, tetracicline, cloramfenicol asamblarea microtubulilor
( inta Q riboz, IC# ( efect de blocare a $i diviziunea ( efect citostatic;
proteosintezei $i implicit a proceselor
de cre$tere $i multiplicare; ( antibiotice polienice ( aciune
S nu au efect asupra celulelor .J "rib, &C#, antifungic "antimicotice),
si nici asupra ribozomilor IC # din organite active asupra sterolilor din
L "mb, mitoc,( imperm,la aceste antibiotice); plasmalema celulelor fungice,LL
/3. Capacitatea de a forma
organisme multicelulare
( la -J 5 o celul > un organism; ( la .J (
(incapabile de a forma organisme pluricelulare ( capacitatea de a forma
organisme multicelulare este
( n habitatele naturale: definitorie, celula fiind
( bacterii solitare "izolate); unitatea de baz a organismului
( agregate coloniale, asociaii de celule multicelular ca ntreg
identice sau diferite, fiecare celul
pstrndu($i individualitatea;
> biofilme microbiene 7 celulele beneficiaz
de protecie, de un ,,sistem circulator,,
primitiv, de o ,,homeostazie,, primitiv;
( celulele disociate 5 viabile, capabile de viata
L independenta si de colonizare de noi spaii;LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
/4. Capacitatea de difereniere celular
( la -J ( rudimentar, limitat, ( la .J ( se e+tinde pe o gam
reprezentat de: larg, de la forme rudimentare,
7 endosporul bacterian 5 form de rezisten la celule nalt specializate,
la condiii nefavorabile de mediu, considerat culminnd cu cele strict specializate:
n prezent o form primitiv de difereniere, ( neuronul,T
prezenta la bact, sporogene; (limfocitul T vertebratelor,
(marGer biochimic "endosporN-J) 5 aci ipicolinic
( heterochistul cianobacteriilor filamentoase
5 celul difereniat specializata in fi+area 8! atm,;
( biofilmele bacteriene 7,,esuturi,, primitive;
ntre celulele biofilmului se pot stabili relaii
sinergice de tip nutriional, cu activiti metabolice
mai diverse $i mai eficiente comparativ cu celulele
libere sau planctonice,
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
)
$natomie bacterian 7 (tructuri esentiale
eretele celular. .ste o structura bacterian definitorie, prin compoziie chimic, structura primar,
secundar $i teriar $i n general, un marGer biochimic pentru procariote, .ste o structur bine definit,
rigid, cu o grosime medie de 1H 5 'H nm, care ncon?oar celula bacterian, acoper membrana plasmatic
$i poate fi strbtut de flageli, la bacteriile mobile,
.videniere 5 la microscopul optic: ( pe preparate proaspete, datorit refringenei;
( pe frotiuri 5 colorate cu metode selective pentru perete celular;
( la microscopul electronic cu transmisie "M.*), pe sectiuni ultrafine;
( prin lezarea peretelui prin metode mecanice "agitare), /#, chimice, $oc osmotic, are loc eliminarea
coninutului celular $i evidenierea peretelui celular ca un sac golit de coninut,
;esi sistemul actual de clasificare filogenetica a bacteriilor se bazeaza pe criterii oferite de biologia
moleculara "Ber!ey"s Manual o# Determinati$e Bacteriolo!y 5 ultima editie fiind publicata intre !CC1(!C1!), o
schema general de clasificare fenotipica a bacteriilor, inca foarte utila din punct de vedere practic, utilizeaz
drept criteriu structura peretelui celular; mai e+act, n funcie de prezena, structura, $i gradul de dezvoltare al
peretelui celular, bacteriile se mpart n ) diviziuni:
%& ;iviz, '()M(*+,E- "lat, #irmus > tare, cutes > nveli$) > bacteriile 6ram pozitive;
2ls, 1, 'irmibacteria 5 bacterii cu perete celular gros, rigid, prin coninutul mare n murein
2ls, !, ,hallobacteria 5 bacterii filamentoase > Actinobacteria "den, veche Actinomycetes)
.& ;iviz, G)A*(/(*+,E- "lat, !racilis > fragil) > bacteriile 6ram negative;
*ls& %& -cotobacteria (!r& scotos0 intuneric)0 bacterii care se pot dezvolta in absenta luminii;
*ls& .& Photobacteria1
2 -ubcls& 34yphotobacteria5 respectiv *yanobacteria6
- -ubcls& Ano4yphotobacteria 5 bacteriile sulfuroase ro$ii " *hromatiaceae);
( ,, ,, verzi (*hlorobacteriaceae)6
( ,, nesulfuroase ro$ii ()hoospirillaceae)&
7& ;iviz, ,E8E)(*+,E- "lat& teneri > moale) > bacteriile fr perete celular > micoplasme,
2ls, Mollicutes (lat, molli 0 moale, pliabil), genul reprezentativ fiind Mycoplasma6 sunt cele mai
mici bacterii cunoscute capabile de cre$tere pe medii acelulare; membrana plasmatic a
micoplasmelor are un caracter unic printre bacterii, in sensul ca aceasta conine steroli care
prote?eaz celula de $ocul osmotic si ii confera un polimorfism accentuat,
9& ;iviz, ME8D3-(*+,E- "lat, menosus > fals, gre$it) > care grupeaza in prezent microorganismele
incadrate in ;omeniul Archaea5 respectiv microorganisme cu organizare celular de tip procariot,
dar care la nivel molecular sunt sunt mai asemanatoare cu eucariotele dect cu procariotele,
reprezentnd o directie de evolutie aparte, 1stfel archaeele prezinta un perete celular UfalsF, n
compoziia cruia intr pseudomureina sau o murein neconvenional "lipsit de acidul 8(
acetilmuramic > 81M), lipidele membranare sunt diferite, glicerolul fiind nlocuit cu acidul 85
acetil(talosaminuronic; alte deosebiri: structura particular a moleculelor de 138t, a 138r 1D#,
sensibilitatea diferita la antibiotice, 1rchaeele sunt foarte raspndite in natura, nu doar in medii cu
conditii e+treme, ci si in sol, mediul marin si oceanic; au fost identificate si specii comensale,
prezente in microbiota intestinala normala a omului si animalelor, participnd la procesul de digestie
"specii metanogene); nu au potential patogen direct,
-iferenele cele mai nete sunt nsa ntre bacteriile >ram pozitive i >ram negative, fiind nu
doar de tinctorialitate, ci $i din punct de vedere biochimic, comportamental, antigenic $i de patogenitate,
1ceasta coloratie diferentiala a fost inventata in 1&&) de :,2h, 6ram, fiind o metoda ce permitea si
permite in continuare diferentierea celor doua grupe mari de bacterii pe baza afinitatii lor pentru
coloranti; dupa elucidarea structurii peretelui celular bacterian, au fost intelese mecanismul acestei
coloratii, ca si toate implicatiile privind biologia bacteriilor,
H
(tructura peretelui celular la bacteriile >ram pozitive. 0acteriile incluse in acest grup au un perete
celular gros, relativ omogen, din mai multe straturi suprapuse, cu un coninut de:
7 murein 5 in proportie de &C ( BCV din masa uscata, substanta care din punct de vedere chimic
este un peptio!lican, numit $i mucopeptid sau mucocomple+, substanta considerata ca fiind un marGer
biochimic pentru procariote;
( polizaharide?
7 proteine.
#pecia tip pentru aceast grup de bacterii este -taphylococcus aureus&
Mureina este un heteropolimer, alcatuit din dou componente, respectiv o parte peptidic $i una
glicanic, Partea peptiic: este constituit din tetrapeptide si punti interpeptidice; tetrapeptiele au
urmatoarea secventa de aminoacizi:
!"Ala " #"$lu " !%& " #" Ala,
unde natura restului 3' variaza de la o specie la alta, putnd fi un aminoacid neutru( =( alanina sau =(
homoserina, un aminoacid dicarbo+ilic 5 acidul =(glutamic sau un aminoacid diaminat 5 =(lizina sau un
derivat al acesteia, respectiv aciul iaminopimelic2 DAP, derivat din lizin, cu o grupare 299:
adiional, /nitile tetrapeptidice aparinnd lanurilor glicanice adiacente sunt legate la rndul lor prin
puni interpeptidice formate din W H resturi de aminoaczi, astfel nct mureina are n ansamblu o structur
tridimensional n reea, n ?urul celulei bacteriene,
Partea !licanic: are structura unor lanuri liniare paralele, alctuite din resturi alternante de 8 5
acetil(he+ozamine: 8(acetiul glucozamina ( 816 $i acidul 8(acetil muramic 5 81M, legate prin
legturi 51(), 6ruprile 299: ale acidului 81M furnizeaz puncte de legare pentru lanurile
interpeptidice, care fac legtura cu gruparea 8:
!
a restului =3', 1ceast structur de baz a
peptidoglicanului poate suferi modificri discrete care nu altereaz ns arhitectura general a moleculei
"sunt descrise & tipuri de peptidoglican),
=a bacteriile cilindrice moleculele de murein sunt formate din lanuri de glicani a$ezate n spiral fa
de a+ul longitudinal al celulei, 1ceast structur este potrivit pentru cre$terea peretelui celular si diviziunea
celulelor, procese care se realizeaz printr(o continua remodelare a peretelui celular, respectiv prin sinteza de
molecule de murein sub aciunea murein-sintetazei, moleculele nou sintetizate fiind introduse acolo unde
acioneaz murein-hirolazele, desfcnd legaturile, 1ctivitatea acestor enzime este perfect coordonat n
timp $i spaiu, cre$terea peretelui celular avnd loc n zona central unde sunt localizate enzimele, -rin
mecanisme de aciune asemntoare acestor enzime acioneaz $i lizozimul "muramiaza), o protein
enzimatic, prezent n umorile organismului "serul sanguin, secreii), cu rol n aprarea antibacterian
nespecific sau a$a(numita rezisten natural a organismului animal $i uman,
;e asemenea, penicilinele sunt antibiotice care au ca int de aciune peretele celular bacterian, inhibnd
sinteza peptidoglicanului $i implicit procesele de cre$tere $i diviziune, -enicilina "si alte antibiotice X(
lactamice) actioneaza prin inhibarea proteinelor care lea!a penicilina "> -0-), proteine care catalizeaza in
mod normal formarea legaturilor incrucisate din peretele celular bacterian, 4nelul X(lactam "grupul
functional) al penicilinei se leaga de enzima ;;(transpeptidaza care participa la legarea moleculelor noi de
peptidoglican in peretele celular in curs de crestere, .nzimele care hidrolizeaza legaturile incrucisate din
peptidoglican continua sa functioneze, ceea ce conduce la slabirea peretelui celular, mergnd pna la citoliza
sau moartea celulei bacteriene datorita lizei osmotice, 4n plus, formarea de precursori ai peptidoglicanului
atrage dupa sine activarea hidrolazelor si autolizinelor din peretele celular, care vor digera mai departe
peptidoglicanul e+istent, 1cest dezechilibru intre sinteza si degradarea mureinei este responsabil de actiunea
bactericida rapida a acestei clase de antibiotice, chiar in absenta procesului de diviziune celulara, Mai mult,
dimensiunea relativ mica a moleculelor de penicilina permite patrunderea lor in profunzimea peretelui
celular, afectndu(l in totalitate, spre deosebire de alte clase de antibiotice care inhiba sinteza peretelui
celular, cum ar fi glicopeptidele "vancomicina) ale caror molecule sunt de dimensiuni mai mari,
-enicilina prezinta un efect sinergic cu aminoglicozide "streptomicina, gentamicina, Ganamicina,
neomicina etc,), deoarece inhibarea sintezei de peptidoglican permite aminoglicozidelor sa patrunda prin
peretele celular mai usor, permitnd actiunea lor specifica, respectiv inhibarea proteosintezei din celule,
D
3igiditatea sacului de murein este determinat de legturile ncruci$ate foarte numeroase, de alternana
aminoacizilor de+tro( $i levogiri din tetrapeptide n care legturile sunt mai compacte dect ntre orice tip de
monomeri, de legturile X(1,) din lanurile glicanice care fac aceste molecule s fie foarte compacte,
asemntoare celor din constituia chitinei, Yn plus, acestor legturi li se adaug $i punile de hidrogen,
3igiditatea sacului de murin este relativ totu$i, astfel c poate suferi fle+iuni, cum ar fi de e+, la spirochete,
;e asemenea, legturile ncruci$ate confera o oarecare fle+ibilitate, ceea ce permite mrirea $i mic$orarea
volumui celular n condiiile modificrii presiunii osmotice, 0acteriile patogene au numeroase legturi
ncruci$ate $i sunt mai rezistente la aciunea lizozimului,
Yn compoziia peretelui celular intr $i polizaharide caracteristice pentru procariote, respectiv acizi
teichoici "gr, teichos > zid), care se prezint sub forma unor molecule lungi, fle+ibile formate din 1,H5
poliribitol(fosfat $i 1,'5 poliglicerol(fosfat "legaturi fosfodiesterice) $i diferii substitueni care le imprim
specificitate "zaharuri, colin, ;(1la), 1ceste molecule sunt ancorate cu o e+tremitate de straturile interne de
peptidoglican "acizi teichoici de perete 5 prezeni la anumite specii) sau de membrana plasmatic "acizi
lipoteichoici 5 prezeni la toate bacteriile), cealalt e+tremitate fiind liber, e+pus la e+terior, 1cizii
teichoici pot fi $i e+cretai, ca molecule solubile,
Acizii teichoici intervin n transportul unor ioni, n procesul de diviziune normal, ca receptori de fagi,
iar la bacteriile patogene constituie un factor de virulen, fcnd parte din categoria adezinelor, respectiv a
structurilor de suprafa cu rol n aderena bacteriilor la substratul celular sensibil 5 prima etap a unui
proces infecios; au $i un rol antifagocitar, opunndu(se fagocitozei, proces realizat de ctre celulele
fagocitare ale gazdei, care fac parte din prima linie de aprare, nespecific a organismului,
;atorit compoziiei lor specifice, permit caracterizarea $i diferenierea bacteriilor 6ram pozitive prin
metode imunologice, cu a?utorul unor antiseruri specifice fa de diferite tipuri de acizi teichoici $i prin
evidenierea reaciilor 1g(1c,
roteinele se constituie n a$a(numitul strat -, reprezentat de dou straturi proteice paracristaline, 1cest
strat face parte dintre cele mai primitive structuri parietale, fiind prezent la toate eubacteriile $i la ma?oritatea
archaeelor,
-emni#ica;ie biolo!ic:, 2u e+cepia bacteriilor care au dezvoltat strategii pentru a tri n condiii foarte
specializate, adesea e+treme, care fac posibil prezena monoculturilor, ma?oritatea lor trebuie s
supravieuiasc n comuniti multispecifice $i deci n habitate nalt competitive, #e consider c stratul # are
rol de protecie, de sit molecular, de capcan pentru molecule $i ioni, ;e asemenea, se consider c stratul
# este implicat n adeziunea celular $i recunoa$tere $i constituie regiunea(cadru care determin $i menine
forma celulelor la acele archaee la care stratul # este unicul component al peretelui celular,
0acteriile 6ram pozitive au capacitatea de a sintetiza $i elibera n mediu metabolii, respectiv e:oenzime
$i e:oto:ine "gr, e4o > n afar), ;eci degradarea nutrienilor are loc sub aciunea e+oenzimelor n mediul
e+tracelular, moleculele cu g,m, mai mic fiind apoi preluate n celule, #unt favorizate bacteriile 6ram
pozitive din mediile naturale bogate n nutrieni $i cu mare densitate populaional, pentru c moleculele
rezultate prin biodegradare sunt folosite de populaia respectiv,
*o+inele sunt otrvuri microbiene care afecteaz profund iniierea $i evoluia unei infecii, deoarece o
singur to+in poate face ca un microorganism s fie patogen $i foarte virulent, 8u numai bacteriile parazite
produc to+ine, ci $i bacteriile saprotrofe "*lostriium botulinum),
':oto:inele bacteriene sunt produse n cea mai mare parte de ctre bacteriile patogene 6ram pozitive
"de$i $i unele bacterii 6ram negative au aceast capacitate)& #unt to+ine puternice, care odat eliberate n
mediu, se dizolv n snge $i circul n organism, a?ungnd la situsul lor de aciune "manifest
citoNhistotropism) $i determinnd apariia manifestrilor caracteristice unor boli specifice, cum ar fi:
botulismul alimentar, tetanosul, difteria etc, #inteza $i eliberarea din celulele productoare are loc n faza de
multiplicare activ a celulelor, iar concentraia lor n mediu este ma+im cnd cre$terea bacterian a atins
punctul ma+im,
*o+inele purificate au o to+icitate mult mai mare, comparativ cu cea a filtratelor culturilor bacteriene
apartinnd unor specii to+igene, ;eoarece e+oto+inele sunt proteine, moleculele lor sunt sensibile la caldur
"termolabile) $i la substane chimice care reacioneaz n mod normal cu proteinele, ;e e+emplu, to+inele
supuse aciunii formaldehidei $i pierd to+icitatea, transformndu(se n anato4ine sau to4oizi care $i
I
pstreaz ns capacitatea de a declan$a un rspuns imun dac sunt introduse intr(un organism
imunocompetent, .+ploatarea acestor proprieti conduce la obinerea anato+inelor difteric $i tetanic
utilizate n imunizarea activ antidifteric $i respectiv antitetanic, <iind de natur proteic, multe e+oto+ine
pot fi inactivate sau chiar distruse de enzimele proteolitice intestinale, <ace e+cepie to+ina botulinic, a
crei to+icitate se intensific dup o proteoliz limitat, prin e+punerea unor grupri de to+icitate anterior
mascate, Multe dintre to+inele bacteriene au utilizari medicale "terapie, imunoprofila+ie), ca si in cercetare,
eretele celular la bacteriile >ram negative ($racilicutes)
(pecie tip Escherichia coli "din 'am& Enterobacteriaceae)& -eretele celular al acestor bacterii are o
structur specific: conine doar &(1CV murein, lipsesc acizii teichoici; de asemenea, apare o structur
suplimentar numit membrana e4tern:, o copie a membranei plasmatice,
-eretele celular este alctuit din ! componente ma?ore:
( comple+ul peptidoglican ( lipoprotein "6 > 1,! 5 H nm); -6(=-;
( membrana e+tern "6 > H ( !C nm); conine: lipide 'HV, proteine 1HV $i =-# HCV;
o dublu strat fosfolipidic n care sunt inclavate =-# $i diferite categorii de proteine, dintre
care semnificative sunt porinele, organizate sub form de trimeri legai necovalent de
-6, n care se continu; ace$ti trimeri formeaz un canal central cu O de 1nm, prin care
pot trece molecule mici; au $i rol de receptori de fagi,
#paiul dintre cele ! membrane este numit spa;iu periplasmic6 la acest nivel se afl comple+ul -6 (
=-, format din lanuri scurte de -6, de care sunt ata$ate prin poriunea proteic =-, care menin membrana
e+tern ata$at de -6, =a nivelul membranei e+terne se afl =-# $i proteine, @( sau endoto:inele sunt
alctuite din lipidul 1 care este to+ic, inserat n membrana e+tern $i lanuri de polizaharide care formeaz
a$a(numitul 1ntigen 9, care are variabilitate antigenic "ma+im n cazul genului -almonella)&
Yn spaiul periplasmic e+ist $i proteine de legare cu rol de transport, molecule de oligozaharide
implicate n procesele de osmoreglare "determin presiunea optim, pentru a face fa presiunii interne care
mpinge membrana intern spre e+terior) si enzime: 38(aze, ;8(aze, penicilinaz, hidrolaze,
<ragilitatea bacteriilor 6ram negative este dat de cantitatea mic de murein, de prezena spaiului
periplasmic, ca $i a membranei e+terne,
Membrana e+tern este mai puin fluid $i mai puin permeabil la molecule hidrofobe "antibiotice),
mai rezistent $i la atacul srurilor biliare, ceea ce e+plic e+istena bacteriilor 6ram negative n numr mare
n intestin "att a celor ce fac parte din microbiota intestinal normal, ct $i a unor bacterii alohtone),
(emnificaia biologic a peretelui celular 5 este o structur de rezisten mecanic, ce menine ntreaga
structur a celulei, confer form celulei bacteriene, rigiditate, RN( elasticitate,
( asigur protecie fa de $ocul osmotic "se opun presiunii osmotice a mediului intracelular,
asigurand integritatea celulelor bacteriene);
( particip la procesele de cre$tere $i de diviziune, mai e+act la formarea septului transversal de
diviziune; conine enzime active n procesul de sporogenez "la bacteriile 6ram pozitive
sporogene);
( are rol n procesele de schimb ntre celula bacterian $i mediu "transportul nutrientilor, ca si al
produsilor de metabolism);
( la nivelul peretelui celular sunt localizai receptori pentru bacteriofagi, ca $i suprafee de
recunoa$tere $i legare a altor bacterii, cu rol n formarea cuplurilor de con?ugare;
( anumite componente structurale ale peretelui celular bacterian fac parte din categoria generica a
aezinelor, care mediaza legarea sau aerenta bacteriilor la diverse suprafee, inerte din mediul
natural sau celulare, la nivelul unor receptori specifici "de pe suprafata plantelor, ca si de pe
tegumente si mucoasele organismelor animale),
@a bacteriile >ram negative, prezena unor structuri suplimentare confer noi funcii peretelui
celular; astfel:
&
Membrana e'tern 7 funcioneaz ca o barier suplimentar de permeabilitate, ca o sit molecular ce
opre$te ptrunderea unor molecule ce dep$esc o anumit mas,
( conine proteine de transport: (orine $i sisteme active de transport, specifice "permeaze);
( are aciune antifagocitar, avnd efect chimiotactic negativ asupra fagocitelor sau opunndu(se
contactului cu membrana acestora $i contribuind astfel, indirect, la virulena bacteriilor patogene;
( prezint proteine receptori cu funcii specifice de nglobare a anumitor substane ( vitamina 0
1!
,
maltoz, maltode+trine, fier "proteine specifice de chelare si transport al fierului in celule,
numite generic siderofori);
( prin =-#, mai e+act prin 1ntigenul U9F, bacteriile capt personalitate biochimic $i
imunologic, care permite identificarea serogrupurilor bacteriene "de e+,, la -almonella sp, au
fost identificate peste DH de serogrupuri);
( =ipidul 1 are aciune to+ic fiind numit si endoto+in, care este termostabil si determin, n
cazul eliberrii masive n circulaie n infeciile sistemice sau generalizate asa(numitul $oc
endoto+ic caracterizat prin: febr mare, colaps circulator, coagulare intravascular diseminat
"2,4,;,), ceea ce determina o conduita terapeutica diferentiata in cazul infectiilor sistemice cu
bacterii 6ram negative, =ipidul 1 avnd o structur nalt conservat, aceste fenomene patologice
sunt acelea$i indiferent de specia bacterian implicat, #pre deosebire de e+oto+ine,
endoto+inele sunt termostabile, proprietate care are implicatii de ordin practic,
)(atiul (eri(lasmic 5 este considerat un compartiment pericelular adaptativ, in care are loc degradarea
enzimatica a nutrientilor cu g,m, mare la molecule mai mici, care aflndu(se in vecinatatea membranei, sunt
transportate integral "prin mecanisme de transport pasiv sau activ) si utilizate in celula bacteriana in
metabolismul energetic sau de biosinteza al acesteia, -rezenta acestui spatiu confera bacteriilor 6ram
negative o eficienta mai mare a procesului de nutritie, cresterea acestor bacterii fiind favorizata in
mediile sarace in nutrienti sau oli!otro#e, cum sunt mediile acvatice, in general,
0acteriile incadrate in 2ls, Mollicutes, cu genul reprezentativ Mycoplasma sunt bacterii lipsite de
perete celular "in mod natural), #unt cele mai mici bacterii cunoscute capabile de cre$tere pe medii acelulare;
membrana plasmatic a micoplasmelor are un caracter unic printre bacterii, in sensul ca aceasta conine
steroli care prote?eaz celula de $ocul osmotic si ii confera un polimorfism accentuat; datorit dimensiunilor
mici $i lipsei peretelui celular celulele traverseaz ma?oritatea filtrelor bacteriologice, .+ista specii de
micoplasme saprotrofe, comensale si parazite la om si animale "implicit patogene) ( de o maniera unica,
respectiv micoplasmele sunt paraziti de suprafata ai celulelor gazdei, fiind tolerate la acest nivel datorita
asemanarii structurale a membranelor celulelor animale si micoplasmelor,
=ndepartarea peretelui celular bacterian. #(a demonstrat n condiii de laborator c dup
ndeprtarea peretelui celular cu a?utorul lizozimului se obin (roto(la*ti n cazul bacteriilor 6ram pozitive $i
s#eropla<ti n cazul bacteriilor 6ram negative, acestea prezentnd inca resturi de perete celular, -rotopla$tii
bacterieni sunt sensibili la variaiile presiunii osmotice, pstrnd ns o serie de proprieti ale celulelor
bacteriene, cum ar fi: capacitatea de sintez proteic $i a acizilor nucleici $i de reactii ale metabolismului
energetic, iar viabilitatea lor se poate menine, fiind posibil chiar procesul de diviziune, iar in anumite
condiii poate avea loc procesul de regenerare a peretelui celular $i trecerea la forma vegetativ normal;
protoplastii pot realiza chiar replicarea unui bacteriofag daca celula bacterian a fost infectata in prealabil,
<orme de protopla$ti e+ist $i n mediul natural, mai ales n organismul animal, dar $i la periferia coloniilor
btrne $i n anumite medii acvatice,
$plicatii practice, 4ntre metodele circumscrise tehnologiei 1;8(recombinant este inclusa si
tehnica fuziunii de protoplasti, o tehnica prin care se obtin in $itro celule hibride "bacteriene, ca si celule
hibride fungice sau vegetale); protoplasti apartinnd la doua specii diferite sunt e+pusi actiunii unor
substane fuziogene, de tipul -.6 si in prezenta ionilor de 2aRR; in aceste condiii celulele se apropie,
stabilesc interaciuni de tipul protein(protein, iar fosfolipidele membranare se asociaz prin fenomenul de
B
coalescen, <uziunea de protoplasti s(a realizat mai ales la bacteriile 6ram pozitive, dar $i la unele bacterii
6ram negative,
Auziunea de protoplati este un fenomen de se'ualitate artificial pentru c are loc cu fuziunea n
ntregime a genomurilor bacteriene $i poate avea loc ntre specii foarte ndeprtate ta+onomic, care nu
prezint mecanisme de transfer genetic realizate in mod spontan, facnd astfel posibil recombinarea
genetic cu dep$irea barierelor de specie $i chiar de gen, Yntre celulele aparinand unor specii nrudite,
procentul de recombinani este mare,
(copul i avantaBele acestei tehnici sunt: tehnica #uziunii e protopla<ti permite obinerea de celule
ce conin tranzitoriu informaia genetic de la doua celule n ntregime, iar n final, prin recombinare genetic
se obin celule cu o informaie genetic provenit de la celulele de origine, ntr(o msur mai mic sau mai
mare; tehnica se practica cu scopul obinerii bacteriilor cu proprieti super(utile pentru biotehnologii de
obinere a unor produ$i de interes sau pentru obinerea unor celule cu caliti ce avanta?eaz anumite procese
biotehnologice,
(tructura i funciile componentelor intraparietale
Membrana plasmatic. .ste o formaiune structural permanent, care delimiteaz ansamblul
constituenilor celulari, cu diametrul de I,H 5 & nm, alctuit dintr(un dublu strat fosfolipidic "la arhee lipsesc
gruparile fosfat), n care sunt inclavate proteine situate pe faa e+tern, intern sau transmembranar, =a unele
specii de arhee membrana este unistratificata, ;in, din punct de vedere funcional, membrana plasmatic a
bacteriilor prezint o asimetrie, fiind frontiera ntre mediul e+tern $i intern,
;e menionat n ceea ce prive$te compoziia chimic, este faptul c lipsesc sterolii "cu e+ceptia
micoplasmelor si a unor specii de arhee hipertermofile care contin molecule sterol(like, cu structura
pentaciclica, numite opanoizi), Membrana plasmatic a bacteriilor prezint toate proprietile plasmalemei
celulelor eucariote, ceea ce a determinat adoptarea $i pentru bacterii a modelului ,,mozaicului fluid al
membranei,, "#inger Z 8icholson, 1BI!), ;atorit fluiditii moleculelor dublului strat fosfolipidic, acestea
$i schimb permanent poziia, pe acela$i strat cu vitez mare prin mi$cri de difuzie lateral $i de pe un strat
pe cellalt, prin mi$cri flip(flop,
Func+iile (roteinelor membranare,
( proteinele enzimatice particip la biosinteza nveli$urilor celulare, ce asigur cre$terea celulelor, ca
$i turno$er(ul componentelor "hidrolaze);
( proteinele de transport 5 preiau substane nutritive din mediu $i le introduc n celule;
( proteinele ce formeaz sistemele transportoare de electroni, cu rol n respiraia celular "e+,,
citocromi);
( 1*-(aza 5 cu rol n metabolismul energetic,
Func+iile membranei (lasmatice,
( nveli$ celular;
( barier osmotic, impermeabil pentru unele molecule $i permeabil pentru altele: molecule
liposolubile, filiforme, glucoz, ioni;
( sediul sinergonului respirator $i fotosintetic "la nivelul membranei si invaginarilor sale);
( suportul chemota+iei prin prezena chemoreceptorilor ce leag molecule atractante sau repelente,
cu rol n semnalizare $i deplasarea orientat a bacteriilor> chemota+ie;
( sediul unor procese metabolice, cum ar fi sinteza e+oenzimelor $i e+oto+inelor, sintetizate de
ribosomii legai de faa intern; se consider c procesele de formare a structurii secundare $i
teriare a acestor proteine de tip special au loc la nivelul membranei sau pe faa sa e+tern,
Citoplasma bacteriilor
2itoplasma celulelor bacteriene este un sistem coloidal comple+ cu coninut variabil si compus din
proteine "mai ales enzime), glucide, lipide, sruri minerale $i ap "n proporie de IC(&CV), care determina si
presiunea osmotica a mediului intern, 2itoplasma se afla ntr(o stare permanent de gel pentru a putea
1C
menine materialul nuclear lipsit de membran nuclear ntr(o stare compact si are o structur granular
datorit prezenei ribosomilor cu coninut crescut n 138r, ceea ce e+plic bazofilia intens a citoplasmei,
1lte caracteristici ale citoplasmei bacteriilor: este lipsita de cureni intracitoplasmatici "proprietate corelata
cu starea permanenta de gel) $i de un citoschelet, desi, mai nou, se consider c $i la bacterii ar fi prezent o
form rudimentar de citoschelet, format dintr(o protein contractil similar actinei, 2itoplasma mai poate
contine si structuri neesentiale, cum ar fi vacuole si incluziuni "granulatii),
2nd celulele bacteriene sunt supuse unui stres osmotic sunt afectate reactiile metabolice si implicit
procesele de crestere si multiplicare,

*+C@'"=-+@
4nformatia genetica a celulelor bacteriene este localizata in nucleoi sau nucleosom 7 de tip #, respectiv
fara membrana nucleara si localizat ntr(o zona a citoplasmei numita nucleoplasm; este o structur
esentiala, ce nu poate fi observat prin microscopie optica, prin colorarea cu metode simple sau difereniale,
datorit colorrii omogene a celulelor cu colorani bazici, bazofilia intens datorndu(se coninutului bogat in
138 al citoplasmei, =a microscopul optic nucleoidul poate fi evideniat prin digestie enzimatic; de e+,, in
celulele bacteriene supuse aciunii 38(azei sau hidrolizei acide, se observ o zon central opac, ce
corespunde 1;8(lui nedigerat $i o zon periferic clar, =a microscopul cu contrast de faz, celulele apar cu
o zon central mai clar cu filamente subiri, paralele, ondulate, aceasta fiind macromolecula de 1;8, Yn
raport cu celula de tip eucariot, celula procariota prezinta un contrast invers, datorit numrului mare de
ribosomi $i cantitii mari de 138 din citoplasma, =a microscopul electronic de transmisie "M.*) pe
sectiuni ultrafine se evidentiaza o regiune electronotransparenta ce corespunde nucleoidului 5 fibrile de 1;8
impachetate si o regiune electronodensa ce corespunde citoplasmei, bogata in particule ribosomale si lipsita
de organite membranare,
2u a?utorul unor tehnici speciale, din corpusculul central s(a e+tras materialul nuclear $i s(a
demonstrat e+istena unui singur cromosom, la celule aflate n stare de repaus, 4n prezent, se cunosc $i
e+cepii de la aceast regul, unele specii prezentnd ! cromosomi "de e+,, ag,patogen al holerei ( =ibrio
cholerae "! crs,)5 ca si specia fitopatogena ( A!robacterium tume#aciens "1 crs, circular $i 1 linear),
2romosomul bacterian este format dintr(o molecul de 1;8 dublu catenara, circulara, covalent
inchisa "d,c,c,c,,), 2ircularitatea moleculei este obligatorie, pentru c astfel este prote?at de aciunea
endonucleazelor, este reglat procesul de replicare $i se creeaz constrngeri topologice care determin o
anumit tensiune n molecula de 1;8, favoriznd aciunea topoizomerazelor ce modific topologia
moleculei, Yn ultimul deceniu, au fost evideniai $i cromosomi "Borrelia bur!or#eri $i -treptomyces sp,), ca
$i plasmide lineare, 1ceste elemente genetice lineare prezinta secvene repetate invers la capetele lor $i
proteine "secvente denumite in$ertroni) la capetele H[ care prote?eaz moleculele de aciunea enzimelor
specifice,
=a E& coli, molecula de 1;8 are = > 1'DC m, n timp ce lungimea celulei este de ' m, 6enomul
ocup un spaiu de 1m
'
, conine apro+, )CCC gene, g,m,> !,H + 1C
B
;a; diametrul moleculei de 1;8 este de
!,H nm, ;atorit constrngerilor topologice, molecula circular sufer procese de pliere, supraspiralizare $i
suprapunere, pentru ca n final molecula s fie compact si totusi funcionala, Yn structura fizic a moleculei
intervin topoizomerazele $i anume, giraza determin suprarsucirea moleculei, iar alte enzime sunt implicate
in derularea moleculei compacte, mai precis a acelor secvene de 1;8 necesare a fi transcrise $i traduse, n
funcie de condiiile in care se afla celula la un moment dat,
;in punct de vedere chimic, cromosomul poate fi disociat n urmtoarele componente: 1;8 5 DC(&C
V; 138 5 138m "in curs de sinteza), 138t; proteine 5 138(polimeraza, topoizomeraze, proteine asociate
nucleoidului "diferite de histone),
#(a demonstrat c moleculele de 138 $i proteine nu sunt asociate doar funcional cromosomului, ci
au rol $i n mpachetarea acestuia, Modelul de mpachetare "#tonington $i -etti?ohn, 1BI1) demonstreaz c
prin nchiderea moleculei, aceasta $i reduce diametrul la 'HCm, apoi sub aciunea topoizomerazelor
molecula sufer o pliere "engl, #olin!) n W HC domenii sau bucle, diametrul reducndu(se la 'C('Hm, prin
11
suprarsucirea "supercoilin!) domeniilor diametrul se reduce la ' m, iar prin suprapunerea acestora la 1m,
#piralizarea moleculei se realizeaza cu a?utorul topoizomerazelor,
2ompactizarea moleculei se face astfel nct asigur totu$i transcrierea genelor vitale, #(a
demonstrat c acest corpuscul este o structur dinamic, e+istnd $i poriuni la+e "bucle n citoplasm), care
reprezint secvene de 1;8 funcional, gene n curs de transcriere, pentru biosinteza proteinelor,
=a bacterii procesele de transcriere $i traducere sunt cuplate, avnd loc n citoplasm,
;in punctul de vedere al gradului de ploidie celula bacterian: este haploi:, caracter contestat de
unii cercettori care au observat !, ', ) mase nucleare "cromosomi), aparen datorat faptului c cele ! mase
nucleare nu sunt independente, ci legate prin puni de 1;8 foarte fine, #tructura genetic a bacteriilor
trebuie raportat la condiia normal, fiziologic a celulei bacteriene, care are de regul 1 cromosom $i este
haploid, 2ondiia normal este cea n care diviziunea celulei bacteriene este perfect reglat, e+istnd o
corelaie perfect ntre ritmul de replicare al cromosomului $i procesul de diviziune celular, Yn condiii
speciale "medii bogate n nutrieni) apare un decala? ntre ritmul de replicare al cromosomului $i cel de
cre$tere $i diviziune "vitez mare de replicare), 2elula ncearc s compenseze aceast situaie prin iniierea
unor cicluri suplimentare de replicare a 1;8, aprnd mai multe bifurcaii de replicare, Yn celul nu e+ist !
sau ) cromosomi replicai, ci un cromosom cu n furci de replicare, e+presia unui fenomen de amplificare
genic pentru determinanii din apropierea originii replicrii,
(tructura genetic a cromosomului bacterian, ;in punct de vedere molecular, cromosomul
bacterian este numit $i !eno#or sau lineom, denumiri care se refer la fenomenul de colinearitate a genelor,
informaia genetic fiind continu, astfel c $i biosinteza proteinelor va fi diferit fa de cea din celulele
eucariote, datorit faptului c din molecula de 1;8 bacterian lipsesc secvenele non(informaionale sau
intronii, #unt consemnate e+cepii $i de la aceast regul "de e+, in ;om, Archaea 5 genele pentru 138t de
la halofile $i hipertermofile, de asemenea unele cianobacterii), .+ist situsuri de ata$are la membrana
plasmatic, regiuni corespunztoare originii replicrii cromosomului $i punctului terminus al replicrii,
/nitatea genetic de structur $i funcie este reprezentat de operon& ;e e+,, la E& coli cromosomul
este compus din W )CCC de gene, din care BCV sunt gene structurale, care codific structura primar a
proteinelor "succesiunea aminoacizilor), 8u toate aceste gene sunt funcionale n acela$i timp, fiind supuse
proceselor de reglare prin inducie $i represie enzimatic,
Yn organizarea cromosomului bacterian e+ist regiuni corespunztoare genelor reglatoare, de tipul
promotorilor $i operatorilor, ;iferite gene structurale sunt dispuse n ordinea ce corespunde ordinii n care
produsele lor intr n aciune ntr(o cale metabolic, =a eucariote, astfel de gene pot fi situate pe cromosomi
diferii, fiind coordonat e+primarea lor de secvene genice care alctuiesc un re!lon,
3eglarea sintezei enzimelor la bacterii prin inducie $i represie enzimatic a fost e+plicat pe
modelul operon, elaborat de Kacob $i Monod "distin$i cu premiul 8obel pentru Medicin n 1BDH), Yn general
genele structurale care codific enzimele care intervin ntr(o cale metabolic sunt supuse controlului unei
regiuni de reglare mpreun cu care alctuiesc un operon:
- genele de reglare codific substane de tipul represorilor $i funcionarea lor determin stoparea
activitii genelor din regiunea operator a cromosomului;
- regiunea operator 5 funcioneaz ca receptor de semnale, sesiznd prezena n mediu a
represorilor $i inductorilor "funcioneaz similar unui comutator tip on>o##);
- regiunea promotor 5 adiacent regiunii operator, corespunde zonei n care are loc iniierea
transcrierii informaiei genetice realizat de 138(polimeraza, care se leag de aceast regiune,
3epresia este un mecanism care diminueaz sinteza enzimelor, care se manifest cnd celulele sunt
e+puse unui produs final al unei ci metabolice, condiii n care are loc o scdere a ratei de sintez a
enzimelor implicate n sinteza unui produs final, ;e e+,, celulele de E& coli cultivate pe un mediu lipsit de
aminoacizi, sintetizeaz enzime necesare cilor de sintez a aminoacizilor necesari sintezei proteinelor
specifice, 4ntroducerea unui aminoacid n mediu, va scdea sinteza enzimelor necesare producerii
aminoacidului respectiv, .nzimele a cror sintez este redus n prezena produsului final se numesc enzime
represibile, iar substana care determin represia este numit corepresor "> produs final),
1!
4nductia este mecanismul invers prin care se sintetizeaza enzimele necesare metabolizarii unui
substrat prezent in mediu, .+emple de mecanisme inductibile: genele pentru sinteza enzimelor necesare
pentru metabolizarea lactozei, organizate n operonul ,,lac,,, ;ac bacteriile sunt cultivate pe un mediu cu
lactoz, prin inducie vor produce o cantitate mare de (galactozidaz, o enzim inductibil, sintetizat n
prezena lactozei, acest substrat nutritiv acionnd ca un inductor al genei structurale, #imilar, se produce
sinteza penicilinazei "(lactamaza) la bacteriile rezistente la penicilin,
.+ist modaliti de reglare a e+primrii genelor, care regleaz $i metabolismul celulei, prin
transcrierea $i traducerea genelor ce codifica enzime metabolice; se realizeaz astfel direcionarea sintezei
proteice, -rin mecanisme de control "inducie $i represie) este reglat sinteza $i nu activitatea enzimelor
dintr(o cale metabolic, 3epresia prin produs final nu acioneaz asupra unor enzime pree+istente, ci
produsul final inhib sinteza de noi molecule de enzime, deci controlul se realizeaz la nivel genetic,
aceasta fiind deosebirea de inhibiia tip #ee-back, cu care se aseamn parial,
4nducia $i represia reprezint mecanisme adaptative, cu rol n supravieuirea celulei care nu
consum energie pentru sinteza unor enzime care nu sunt necesare n momentul respectiv, astfel c reglarea
e+primrii genelor este esenial pentru economia energetic a celulei, fiind o cale de conservare a energiei,
.+ist gene care nu sunt supuse represiei, acestea fiind rspunztoare de sinteza enzimelor necesare
indiferent de cantitatea de nutrieni din mediu, 1ceste gene $i enzimele a cror sintez o codific se numesc
constituti$e 5 enzimele respective fiind necesare celulelor n cantiti constante pentru desf$urarea
proceselor vitale "de e+,, respiratie celulara),
Aunciile materialului nuclear :
1) 2onine informaia genetic esenial e+istenei bacteriilor n mediul natural "pentru arhitectura
celulei, metabolism, sinteza enzimelor ce intervin n reaciile de biositez $i n metabolismul
energetic);
!) 2odific structura mecanismelor de reglare prin structuri operaionale de tip operon;
') 2onine informaia necesar pentru replicare $i ereditate, cu asigurarea potenialului de cre$tere $i
diviziune celular;
)) 1sigur potenialul de variabilitate $i evoluie prin ci comple+e: capacitatea de mutagenez, de
reparare a erorilor, prin mecanisme de transfer de material genetic si de integrare a plasmidelor "prin
con?ugare), a genelor fagice "prin transductie), a fragmentelor de 1;8 cromozomal Nplasmidial
"transformare) si a elementelor genetice transpozabile "secvente de insertie si transpozoni),
lasmidele sunt structuri intracitoplasmatice, invizibile la microscopul optic, care pot fi evideniate la
M,.,*, 2onin informaie genetic e:tracromosomal, accesorie, de confort sau de lu+, imbunatatind
conditiile de viata ale bacteriilor si adaptarea la mediu; reprezinta 1(H V din cromosom, fiind numite $i
minicromosomi, #unt structuri moleculare fizic independente de cromosom, constituite din molecule de
1;8 d,c,c,c,,, cu dimensiuni mai mici, cu e+cepia plasmidelor lineare ale unor specii de actinobacterii,
(emnificaia biologic general a plasmidelor
-lasmidele "<, 3, col, de patogenitate si virulenta, metabolice) confer proprieti noi celulelor
bacteriene $i posibilitatea adaptrii rapide la mediu, Yn acela$i timp reprezint o surs de variabilitate
genetic, cu implicaii n evoluia bacteriilor, deoarece plasmidele integrate n cromosom sunt transmise prin
diviziune descendenilor, mpreun cu genele cromosomale, 9 semnificaie deosebit au plasmidele cu
caracter de con?ugon, care pot fi transferate interspecific $i intergeneric, ;atorit acestor plasmide
con?ugative e+ist un flu+ genetic, prin care se pierd $i se c$tig continuu noi proprieti, proces controlat
cromosomal $i cu implicaii n variabilitatea genetic $i evoluia bacteriilor,
1daptarea genetic la un mediu variabil poate fi interpretat ca ca o strategie de supravieuire
mediat de plasmide, 0acteriile Umprumut geneF sub presiunea selectiv a mediului, #e poate vorbi deci de
o evoluie pe orizontal, responsabil de marea variabilitate genetic $i plasticitate metabolic a bacteriilor,
1'
!ibozomii
#unt structuri eseniale, invizibile la microscopul optic, vizibile doar la microscopul electronic cu
transmisie "M.*), fiind uniform dispersate n citoplasma care are un aspect granular $i prezentndu(se ca
formaiuni sferic(ovalare cu O > !C 5 !Hnm, aspect care s(a dovedit a nu corespunde formei reale,
!ibozomii bacterieni au constanta de sedimentare 6; (.
;in punct de vedere chimic, ribozomii sunt structuri ribonucleoproteice, alctuite din ! subuniti:
subunitatea mic de 'C# $i subunitatea mare de HC#, cea mic avnd forma unui receptor de telefon a$ezat pe
subunitatea mare "structura chimic $i morfologia au fost determinate prin tehnici de mare finee 5
biochimice, imunologice, cristalografie in raze \), Cele dou subuniti pot fi asociate, stare n care
ribosomii sunt funcionali "n prezena ionilor de Mg
!R
) sau disociate, fiind dispersate n citoplasm "la
scderea concentraiei de Mg
!R
), #ubunitile ribosomale conin:
#ubunitatea mic: 1 molecul 138r 1D#S;
!1 molecule de proteine #SS "#
1
(#
!1
; #, de la engl, -mall > mic),
#ubunitatea mare: ! molecule 138r: !'# $i H#;
') molecule de proteine = "=
1
(=
')
; =, de la engl, /ar!e > mare),
S Molecula de 138r 1D#, datorit originii sale vechi $i structurii nalt conservate, este considerat o molecul
semantoforetic sau semanti: "gr, semantikos > neles, semnificaie), deci purttoare de sensN semnificaie,
SS 2ele HH de molecule de proteine au rol structural $i funcional unic; de e+,, #1 ( particip la legarea
ribozomilor de molecula de 138m; #D 5 la legarea 8(f(Met(138t; #!, #', #1) 5 la legarea aminoacil 5 138t,
Yn formarea arhitecturii subunitilor, moleculele 138r au rol cheie 5 rol de matri n primele faze
ale asamblrii, de ele ata$ndu(se n poziii fi+e proteinele ribosomale ntre care e+ist interaciuni protein (
protein, astfel nct cele ! subuniti au o conformaie steric bine conturat $i prezint zone
complementare care faciliteaz asocierea lor, ca $i situsuri pentru ata$area moleculelor de 138 mesager $i
de transport, 1ran?area fi+ a moleculelor constitutive, conform unor scheme de la care nu e+ist abateri,
e+plic asamblarea rapid a ribozomilor, n funcie de necesitile de moment ale celulei, 1stfel, o celul
metabolic activ poate sintetiza pn la HCC de ribosomiNminut, n timp ce numrul total de ribozomi variaz
ntre 1H,CCC 5 1CC,CCCNcelul,
Auncia ribozomilor: funcia lor esenial este cea de traducere a informaiei genetice transcris n 138m,
ribosomii fiind considerai adevrate Efabrici de proteineF$i puncte de ntlnire a diferiilor constitueni
implicai n proteosintez, 1mbele procese, transcrierea $i traducerea informaiei genetice, la bacterii au loc
n citoplasm $i sunt cuplate "datorit lipsei membranei nucleare), 0iosinteza proteinelor este un proces
comple+ n cursul cruia informaia coninut n 1;8, transmis la ribosomi prin intermediul 138m, este
tradus ntr(o secven polipeptidic prin asamblarea aminoacizilor ntr(o ordine specific, nscris n
mesa?ul genetic "diata+ie celular), -rocesul de proteosintez decurge cu o mare fidelitate, <iecare ribosom
are dou situsuri de legare: situsul 1 "aminoacyl attachement) $i situsul - "peptiil), Moleculele de 138t
aduc aminoacizii a$ezndu(i n poziiile corespunztoare "situsul 1), ntre aminoacizi se formeaz legturile
peptidice rezultnd molecule polipeptidice n curs de sintez, translocate la situsul -, Yn ansamblu, ribosomii
sunt structuri dinamice ce au rolul de a menine matria de 138m, ct $i aminoacil(138t ntr(o orientare
corespunztoare pentru a asigura citirea corect a informaiei genetice "pe baza complementaritii codon(
anticodon) $i formarea legturilor peptidice, sub influena enzimei peptidil(transferaza, -rocesul are loc cu
consum de energie, rezultat din hidroliza 6*-,
4n celulele cu metabolism intens, care la un moment dat necesit de e+, cantiti mari ale aceleia$i
enzime sau alte tipuri de proteine, se formeaz poliribosomi, care sunt asociaii de H 5 HC ribosomi, la nivelul
crora are loc sinteza concomitent a mai multor lanuri polipeptidice, .+ist ribosomi liberi n citoplasm la
nivelul crora se sintetizeaz proteine intracelulare, ca $i ribosomi asociai cu faa intern a membranei
plasmatice, la nivelul crora se sintetizate proteinele Ede e+portF"de e+,, e+oenzime $i e+oto+ine),
-emni#icatie practica, #ecvenierea $i compararea secvenelor moleculelor de 138r 1D # provenite
de la specii bacteriene diferite sunt la ora actual tehnici utilizate n studiile ta+onomie bacterian $i filogenie
la nivel molecular,

1)
'ndosporul bacterian.
.ndosporul "> spor de origine endogen) a fost considerat o form tipic $i unic de spor la bacterii,
3eprezint o structur de rezisten $i adaptare a bacteriilor la condiii nefavorabile de mediu, asigurnd
astfel supravieuirea speciei si fr rol n multiplicare, Yn prezent, se cunosc $i alte tipuri de spori bacterieni,
dar cu particulariti $i funcii diferite de cele ale endosporului "de e+,, la actinobacterii se formeaza spori de
propagareNdiseminare, cu rol in multiplicarea bacteriilor),
.ndosporul este considerat o form primitiv de citodifereniere la procarite, o celul difereniat n
interiorul unei celule vegetative, o structur cu capaciti speciale de rezisten la factori de mediu nocivi,
datorit unor particulariti structurale $i chimice,
#porogeneza "capacitatea de a forma endospori) este un proces foarte diferit de ciclul de via
vegetativ al celulei bacteriene, controlat genetic, prezent la anumite bacterii 6ram pozitive, deoarece
formarea sporului este asociat cu producerea unui nveli$ gros, bogat n murein "peptidoglican), -rocesul
de sporogenez este limitat la o serie de eubacterii numite sporo!ene din grupul bacililor, proces obligatoriu
prezent la speciile genului -lostridium 0bacterii anaerobe1, frecvent la speciile aparinnd genurilor
Bacillus 0bacterii aerobe1, -porolactobacillus5 Desul#otomaculum "bacili incurbai, anaerobi, din grupul
fiziologic al bacteriilor sulfatreductoare) $i foarte rar ntlnit la coci "e+, -porosarcina)& 0acteriile
sporogene sunt prezente mai ales n sol "practic, orice prob de sol conine spori) si sedimentele acvatice,
.ndosporul este foarte diferit de celula vegetativ, numita si sporange, n care se formeaz, fiind
rezultatul unor modificari structurale, chimice, biochimice $i biologice ce caracterizeaz sporo!eneza sau
formarea sporului; celula vegetativ este considerata celula activ metabolic, pe cnd sporul este o form
inert, inactiva din punct de vedere metabolic "stare de criptobioza),
.videnierea microscopic a sporului se poate face ocazional pe preparate proaspete datorit
refringenei foarte mari, pe frotiuri colorate "prin metoda coloratiei simple sau prin metoda coloratiei
diferentiale 6ram) ca zone incolore "nveli$urile sporale fiind impermeabile pentru colorani $i alte substane
chimice n condiii obi$nuite) sau pe frotiuri colorate prin metode selective care permit colorarea sporului, #e
pot observa $i spori liberi, dup liza resturilor celulelor vegetative, #porii sunt structuri sferic(ovalare "cu
dimensiuni cuprinse ntre: C,H 5 C,B + 1( 1,H]m), ;imensiunile, forma $i poziia sporului sunt caracteristici
de specie $i au un rol important in identificare,
articularitile structurale i de compoziie chimic e+plic rezistena lor la temperaturi ridicate,
substane chimice, radiaii,
-in punct de vedere structural, endosporul conine urmtoarele structuri:
1. protoplastul sporal sau citoplasma sporului, diferentiata in nucleoplasma "zona in care se afla
materialul genetic ( 1;8) $i sporoplasma;
2. corte4ul sporal 5 un nveli$ sporal gros, alctuit din peptidoglican modificat n timpul procesului de
sporogenez "echivalentul peretelui celular), ce contribuie in mare masura la marea rezisten a
sporului;
3. ?n$eli<uri sporale e4terne "intina $i e4ina) 5 multistratificate, n funcie de tipul de spor; sunt de
natur proteic, cu un coninut bogat n aminoacizi cu sulf ce formeaz puni disulfidice $i o
structur keratin-like, foarte rezistent la factorii chimici;
4. e4ospor 5 de natur lipoproteica; prezint filamente suspensoare care ancoreaz miezul sporului de
nveli$ul e+tern, provenit din celula vegetativ;
5. apenice sporale ( prezent la unele tipuri de spori, cu rol n diseminarea acestora $i n preluarea
nutrienilor n perioada germinrii,
-in punct de vedere biochimic, sporul se caracterizeaz prin:
( absena unor enzime cu importan fundamental ntr(o celul activ metabolic "enzimele ciclului Jrebs $i
lanului transportor de electroni);
( prezenta unui numar redus de enzime ce pot fi "1) sintetizate e no$o "formate n timpul sporularii) sau "!)
provenite din celula vegetativ, caz n care deriv prin clivarea partilor laterale, cu pastrarea situsului
catalitic;
( continut mare de aminoacizi cu sulf;
1H
( cantitate mare de ioni de 2a
!R
$i Mg
!R
;
(prezenta acidului dipicolinic, sub forma dipicolinatului de Ca
<C
, mar2er biochimic pentru #;
( absena sintezei de macromolecule, inclusiv de 138m "absent sau prezent n cantitate mic);
( starea apei 5 coninutul n ap este similar cu cel al unei celule vegetative, predominnd insa apa legat de
diferite structuri, in timp ce apa liber este prezenta n cantitate mic "'()V);
-rin urmare, endosporul este o celula metabolic inactiva si rezistenta la orice factori de stres,
#porogeneza este declan$at in principal de absena mutrienilor din mediul de via, deci n condiii
de nfometare sau star$atie "2, 8, -), 2elula vegetativ se transform n sporan!e n care au loc o
succesiune de modificri, in I(& etape, <iecare stadiu de formare a sporului este codificat de alte gene "HC 5
!CC de gene sporogene), iar procesul odat amorsat este ireversibil,
=a revenirea condiiilor favorabile de mediu, sporii germineaz, >erminarea este procesul de
reversie a endosporului la starea vegetativ si are loc n ' stadii:
- activarea 5 implic deteriorarea nveli$urilor sporale $i se produce spontan
- germinarea propriu(zis 5 necesit ap $i un agent de germinare "aminoacizi, diferiti ioni) (
nveli$urile sporale se gelific ntr(o anumit regiune sub influena unei enzime sporolitice care
determin hidroliza corte+ului, favorizat de un numr mic de legturi ncruci$ate n stratul
e+tern de peptidoglican; se pierd ioni de 2a
!R
$i nceteaz starea de laten $i de rezisten a
sporului, celula vegetativ iesind din nveli$urile sporale;
- cre$terea 5 revenirea celulei bacteriene la condiia normal, care ntr(un mediu nutritiv bogat are
loc rapid 5 ncepe sinteza de 138m, proteine, de 1;8 $i celula $i dubleaz volumul iniial;
peretele celular se reface pe membrana celulei sporale,
(emnificaia biologic a endosporului bacterian,
#porogeneza reprezint o strategie adaptativ a bacteriilor, pentru a supravieui n condiii nefavorabile de
mediu, neavnd rol n multiplicare; endosporul este considerat in prezent o forma primitiva de
citodiferentiere la procariote, #tarea de laten metabolica sau criptobioz determin rezistena sporilor la
temperaturi de peste 1CC pna la 1&C^2, uscciune "desicatie) $i radiaii /_, la substane antimicrobiene
"antiseptice, antibiotice), ;eci endosporul poate fi considerat o form de conservare a speciei, dovedita de
longevitatea mare a acestor structuri; de e+,, n soluri nelucrate, sporii isi mentin viabilitatea timp de zeci $i
chiar sute de ani, iar n roci sedimentare chiar mai mult; au rol si n diseminarea bacteriilor n natur, fiind
omniprezenti in sol, praf si sedimente acvatice,
=mportana practic. ;escoperirea $i descrierea endosporilor au reprezentat momente eseniale in
dezvoltarea microbiologiei e+perimentale, ceea ce a permis dezvoltarea unor metode adecvate de sterilizare
pentru medii de cultur, alimente, produse farmaceutice $i alte produse perisabile "controlul microbiologic
fiind obligatoriu n cazul acestor produse); la stabilirea parametrilor fizici mentionati in protocolul acestor
metode s(a tinut cont in primul rnd de particularitatile endosporului bacterian,
=mportana medical este ilustrat de faptul c unele bacterii patogene sunt sporogene, cum
ar fi: *lostriium botulinum5 *& tetani5 *& per#rin!ens, aceste bacterii anaerobe prezentnd un
circuit enteroteluric, n sensul c se multiplic n intestin, fiind apoi eliminate si a?ungnd in apele
uzate si sol, unde supravieuiesc sub form de spori, 1ceste specii produc to+ine puternice, ce
determina boli specifice: botulism alimentar "into+icatie, determinata de ingerarea de to+ina preformata in
alimente incorect sterilizate), tetanos si respectiv gangrena gazoasa,
=mportanta industrial 5 mai e+act, pentru inustria alimentara, deoarece sporii pot fi cauza alterarii
alimentelor sterilizate sau pstrate incorect, la care se adaug $i riscul de into+icaii "botulism alimentar) $i
*,4,1, "*&per#rin!ens); pentru inustria #armaceutic: ( unele proprieti biologice ale bacteriilor sunt
asociate cu anumite faze ale sporogenezei, cum ar fi producerea de antibiotice: polimi+ina, bacitracina,
gramicidina "Bacillus sp&), ca $i producerea de proteinaze,
=n agricultur ( bacteriile numite UentomocideF prezint importan prin capacitatea lor de a sinteza cristale
parasporale, de natur proteic, cu caliti de preto+in; aceast form inactiv poate fi activat la p:(ul
alcalin > 1C din tubul digestiv al insectelor, la care determin fenomenul de paralizie, de unde imposibilitatea
hrnirii $i moartea consecutiv, 2ulturi sporulate de B& thurin!iensis sunt folosite pentru combaterea
1D
biologica a insectelor "larve de lepidoptere defoliatoare, nari), cu scopul nlocuirii insecticidelor chimice,
cu remanenta mare in organismul animalNuman, dar si in sol, cu efect poluant,
#pecia anaeroba sporogena *lostriium pasteurianum este in acelasi timp si fi+atoare de azot, cu rol
important in fertilitatea Nimbogatirea in azot a solurilor profunde sau inundate,
4n afar de bacteriile sporogene 5 bacterii 6ram pozitive, prezente ca spori mai ales n sol "$i la care
s(a demonstrat un circuit enteroteluric), celelalte bacterii, nesporogene, beneficiaz $i de alte mecanisme
de protecie fa de uscciune, radiaii "capsul $i glicocali+, pigmeni accesorii, plasmide 3 etc,), Yn
general, la schimbarea brusc a condiiilor de mediu numrul bacteriilor se reduce drastic, dar
supravieuie$te o parte "n microhabitate, sedimente, biofilme), capabil apoi la revenirea conditiilor
favorabile de mediu, s refac populaia,
@a bacteriile >ram negative acvatice s(a descris un mecanism de protecie la condiiile de
nfometare, reprezentat de o modificare structural $i metabolic 5 celulele vegetative intr ntr(o stare de
starvaie, transformndu(se n celule dormante numite ultramicrobacterii, celule sferice cu diametrul de
apro+, C,' ]m, care pot supravieui ca celule n suspensie timp de luni $i ani de zile,
(tructurile bacteriene Dmicrobiene e:traparietale 0capsula, glicocali:, pili, fimbrii1 sunt structuri
accesorii, cu rol adaptativ, de regula de natura polizaharidica, mai rar polipeptidica, motiv pentru care sunt
incadrate in conceptul integrator de .,-,# "e4tracellular polymeric substances), 1ceste structuri intervin in
relatiile microorganismelor cu mediul biotic si abiotic, toate fiind incluse in categoria generica a aezinelor,
numite astfel pentru ca mediaza aerenta bacteriilorNmicroorganismelor la diferite suprafete sau substraturi
din mediu, vii sau neanimate si dezvoltarea de bio#ilme, comunitati bacterieneN microbiene mono( sau
polispecifice, cu o semnificatie deosebita din punct de vedere medical, ecologic si industrial N biotehnologic,
.iofilm ) o comunitate microbian sesil compus din celule care sunt n mod ireversibil
ata$ate la un substrat, la o interfa sau unele de altele, care sunt nglobate ntr(o matrice de
substane polimerice e+tracelulare produse de ctre aceste celule $i care prezint un fenotip
modificat, n privina ratei de cre$tere $i a transcrierii genelor,
0iofilme microbiene > comunitati mono( Nmultispecifice "consortii) > e+presia cea mai de
succes si mai competitiva a genomului procariot "celule eficiente metabolic si bine prote?ate
rezistenta la conditii de stres "inclusiv la substantele antimicrobiene); rezistenta celulelor inglobate
in biofilme "in matricea acestora, constituita din e+opolizaharide microbiene) este comportamentala
si numita mai nou toleranta, pentru a o diferentia de cea codificata genetic "gene de rezistenta,
plasmidiale sau cromozomale), Yn cadrul biofilmelor interaciunile sunt att celul ( substrat, ct $i
celul 5 celul, 1cestea din urm permit pe de o parte, o mai mare acumulare de celule, ceea ce este
important mai ales pentru bacteriile cu cre$tere lent, iar pe de alt parte, distribuia lor spaial
poate iniia interaciuni metabolice $i schimburi de gene ntre diferitele celule bacteriene, ceea ce
determin o aaptare #iziolo!ic: rapi: la mediu,
;eoarece s(a observat ca celulele imobilizate au randamentul cel mai mare de producere a
reactiilor de biosinteza sau de catabolism, in prezent e+ista metode de stimulare a aderentei
microorganismelor "bacterii, levuri) la suprafata unui bioreactor, pentru producerea unor substante
de interes cu randament sporit prin metode biotehnologice,
Alagelul bacterian. <lagelii bacterieni sunt organite de locomotie filamentoase "lat, #la!ellum >
bici), unice sau multiple, care asigura mobilitatea si chemota+ia procariotelor, #unt echivalentul cililor si
flagelilor de tip eucariot, dar, spre deosebire de acestia "care au o structura sintetizata in formula "!+BR!
tubuli), flagelii bacterieni sunt tubulari, cu lungime variabila "!C(IC]m) si constituiti dintr(o proteina
specifica numita #la!elina, Morfogeneza flagelului este un proces comple+, controlat de gene numeroase
"`)C): #la5 #li5 #l!)&
-rezentaNabsenta, numarul si aran?area flagelilor sunt caracteristici de specie, utile ta+onomiei
bacteriene; astfel e+ista bacterii neflagelate sau atriche, bacterii flagelate cu flageli polari "unici 5 mono( si
1I
bipolari sau in manunchiuri, respectiv bacterii monotriche, amfitriche, lofotriche) si flageli pericelulari
"celule peritriche),
;atorit diametrului mic "in medie !C nm), la microscopul optic se evidentiaza doar prin tehnici speciale
de colorare, bazate pe ngrosarea filamentului flagelar prin depunere de coloranti, dar la M.* flagelul se
evidentiaza ca o structura cu arhitectura comple+a, fiind alcatuit din: #ilament5 c@rli! <i corp bazal,
"1) Ailamentul este o structura semirigida helicala si tubulara "O> 'nm), /nitatea structurala de baza a
filamentului este o proteina specifica globulara, respectiv monomerii de flagelina, sintetizati in celula si
depusi la e+tremitatea libera a flagelului, dupa o simetrie helicala, prin autoasamblare,
"!) Carligul este tubular, curbat, are rol de articulatie fle+ibila universala "denumirea sugereaza ca aceasta
structura are echivalent in tehnica), <le+ibilitatea permite filamentului sa aiba o asezare perpendiculara
pe suprafata peretelui celular si rotirea in asociatie a flagelilor multipli, 2rligul face legatura intre
filament si corpul bazal al flagelului, Mecanismul articulatiei crlig ( filament permite rotatia cu 'DC
C
a
filamentului, care se mi$c asemenea unei elice, aceasta miscare rotatorie fiind un caz unic in biologie,
"') Corpul bazal consta dintr(un a+ conectat la carlig si o serie de discuri care ancoreaza flagelul de
peretele celular si membrana plasmatica; are rol determinant in mobilitatea bacteriilor prin inducerea
rotatiei filamentului, 2orpul bazal are o structura diferita la bacteriile 6ram(pozitive "! discuri
suprapuse) si 6ram(negative ") discuri suprapuse),
*oate discurile sunt strabatute de piesa centrala cilindrica numit a4, care se continua cu carligul,
4n ?urul discurilor M#(2 se ataseaza lateral molecule de proteine Mot, formnd un manson in ?urul
discurilor, care functioneaza genernd cuplul motor pentru rotatia flagelului, pus in miscare de forta proton
motrice "rezultata din procese chemo(osmotice), <lu+ul de :
R
din membrana plasmatica strabate canalul
dintre proteinele Mot si discurile bazale si le incarca electrostatic, proteinele Mot avnd rol de stator al
motorului rotativ si imprimnd rotatia corpului bazal, -roteinele 'li actioneaza ca un comutator al motorului
care imprima flagelului fie o miscare de rotatie in sensul acelor de ceasornic, fie invers, ca si oprirea rotatiei
flagelului si deplasarii celulei bacteriene, <lu+ul de ioni dintre stator si rotor este de regula un flu+ de :
R
, dar
poate fi si un flu+ de ioni de 8aR la bacteriile care traiesc in medii alcaline, <ilamentul se roteste ca o elice,
cu pna la )C,CCC rotatiiNminut, propulsnd celula, _iteza relativa de deplasare a bacteriilor "raportata la
lungimea corpului lor) este foarte mare, fiind de !C(&C ]mNsec, de HC ori sau mai mult fata de lungimea
corpului, depasind viteza oricarui animal terestru sau acvatic,
4n functie de semnalele receptionate din mediu "substante atractante si repelente) si prelucrate
intracelular, este elaborat un raspuns comportamental, discurile M#(2 imprimnd rotatia flagelului intr(un
sens sau celalalt,
<unctia flagelului este asociata fenomenului de chemota'ie, de deplasare orientata a bacteriilor in
functie de gradientul de concentratie al diferitelor substante din mediu. 8utrientii, 9
!
"pentru bacteriile
aerobe) reprezinta substante atractante, determinnd apropierea bacteriilor, iar substantele potential
daunatoare, repelente, determina indepartarea bacteriilor,
2hemota+ia la bacterii asigura raspunsuri comportamentale specifice actionate chimic, al caror
suport structural este asigurat de prezenta chemoreceptorilor din membrana plasmatica 5 proteine senzoriale
metil(acceptoare ce actioneaza ca transductori de semnale "proteine transmembranare), #emnalele a?ung la o
proteina transuctor din membrana plasmatica si apoi la o proteina citoplasmatica re!lator a raspunsului,
care influenteaza activitatea flagelului,
#(a demonstrat ca flagelul este un organit care percepe contactul cu o suprafaa datorit ncetinirii
sau opririi rotaiei sale, mecanismul transmiterii acestui semnal fiind inca necunoscut, dar implicat in
semnalizarea intracelulara si reglarea e+primarii genelor, 1sa se e+plica de e+emplu, modificarea e+primarii
genelor la celulele aderate la un substrat "celular sau inert), -entru intelegerea acestui mecanism de
semnalizare este eseniala identificarea parametrilor interfeei solid( lichid care s fie suficient de diferii n
raport cu mediul lichid, pentru a informa bacteria de contactul cu suprafaa, cum ar fi osmolaritatea mediului
sau p:(ul e+tracelular, pentru receptionarea carora se utilizeaz acelea$i ci,
Aunctiile flagelului:
1&
( mobilitatea si chemota+ia sunt supuse reglarii si au valoare adaptativa; flagelul si
chemoreceptoriiNsenzorii au capacitatea de a converti stimulii senzoriali in raspunsuri
comportamentale;
( fotota+ia bacteriilor fotosintetizante poate fi considerata ca un precursor al sistemlor vizuale;
( factor de virulenta la bacteriile patogene:
( rol antifagocitar "prin evitarea contactului cu membrana fagocitelor si inglobarii de catre acestea);
( rol in aderenta la substratul celular sensibil, indirect, prin faptul ca favorizeaza strabaterea stratului
de mucus, bacteriile a?ungnd astfel in contact cu celulele epiteliale ale mucoaselor si adernd la
receptorii specifici "de e+,, Helicobacter pylori),
( rol de 1g in identificarea serologica,
Metabolismul microbian
3eprezint totalitatea reaciilor biochimice implicate n activitile biologice ale microorganismelor,
prin care acestea preiau din mediu energie $i elemente chimice biogene "ca atare sau sub forma unor
combinaii) $i le utilizeaz n reacii de biosintez, n reacii de biodegradare $i producere de energie, ca $i
pentru cre$tere $i alte activiti fiziologice "transport transmembranar, mobilitate, bioluminiscen etc,),
#ubstanele sunt preluate din mediu prin procese de transport pasi$ sau acti$ "cu consum de energie)
$i dup natura lor, sunt transformate n constitueni celulari, produ$i de metabolism ce pot fi secretai),
energie, 1ceste reacii metabolice se desf$oar la microorganisme n general $i la bacterii n special, cu
respectarea unui principiu fundamental n biologie, respectiv principiul economiei $i optimalitii sau al
eficienei ma+ime, nsemnnd c reaciile decurg cu consum minim de energie $i utilizarea sa ma+im pentru
biosinteze, din care rezult un numr mare de celule n unitatea de timp, Multiplicarea rapid $i consecutiv
e+istena n numr foarte mare reprezint condiia fundamental pentru supravieuirea n natur, fiind
principalul mecanism de competiie cu alte organisme asociate, ca $i de rezisten fa de condiile
nefavorabile de mediu,
Metabolismul este un proces ciclic autoreglat, datorit unor reacii chimice speciale de reglare a
ritmului de producere a reaciilor diferitelor ci metabolice, cu rol n meninerea stabilitii celulelor,
Cile metabolice
#unt secvene de reacii metabolice n mai multe trepte, fiecare treapt fiind catalizat de o enzim
specific, 4n cadrul unei ci metabolice, substratul metabolic este transformat n produ$i intermediari $i
ace$tia n produs final, 9 cale metabolic individual se poate manifesta n mai multe moduri: linear, ciclic
sau ramificat,
Metabolismul microbian se realizeaz pe ! ci metabolice principale:
reacii de catabolism 0 bioe!raare, cu eliberarea de energie > reacii e+ergonice;
reacii de anabolism 0 biosintez:, realizate cu consum de energie > reacii endergonice,
;in punct de vedere funcional, cele ! tipuri de ci metabolice sunt interconectate, deoarece energia $i o
parte din produ$ii rezultai din reaciile de catabolism sunt folosii ca energie $i produ$i intermediari n
reaciile de anabolism, -rin urmare, cile metabolice centrale care elibereaz energie, pot furniza $i
precursori pentru alte ci metabolice, aceste ci fiind numite c:i am#ibolice "au+iliare),
2ile anaplerotice sunt tot ci au+iliare ce apar atunci cand desf$urarea unei ci metabolice principale
este blocat datorit utilizrii produ$ilor intermediari n alte ci metabolice, 2ile anaplerotice au o
semnificaie deosebit fiind ci de reaprovizionare cu produ$i intermediari, rezultai dintr(o alte cale, a unei
ci metabolice principale, evitnd blocarea acesteia,
<uncionarea $i interaciunea celor patru tipuri de ci sunt perfect coordonate n celul, astfel nct
aceasta s funcioneze cu randament optim,
=. Cile catabolice ) Catabolismul ) Metabolismul energetic
Cile catabolice ) de dezasimilaie > catabolismul reprezint o succesiune de reacii biochimice
implicate n degradarea nutrienilor $i eliberearea de energie necesar pentru funcionarea celorlalte ci
metabolice $i altor activiti fiziologice ale celulei,
1B
2ile catabolice au loc n ' faze succesive "Jornberg, 1BDH):
Aaza /: macromoleculele sunt descompuse enzimatic n uniti de baz: proteinele Q11, lipidele Q
acizi gra$i $i glicerol, glucidele Q monoglucide;
( are loc frecvent la e+teriorul celulei bacteriene, fiind realizat de e+oenzime, ;in aceste reacii se
elibereaz W1V din energia total a macromoleculei, inaccesibil celulei, fiind eliberat sub form de
cldur,
Aaza <: moleculele rezultate n faza precedent sunt degradate incomplet,
eliberand 1N' din . total, cu producrea, n afar de 29
!
R :
!
9, a unui numr mic
"1!) de produ$i de importan esenial n metabolism, numii intermeiari metabolici ai c:ilor metabolice
centrale, 1ce$ti compu$i sunt aceia$i la toate organismele, o dovad a unitii metabolice n lumea vie, ;e
e+,, aminoacizii sunt utilizai pe ci diferite $i catabolismul lor conduce la formarea de acetil(2o1 sau
intermediari ai ciclului acizilor tricarbo+ilici > ciclul Jrebs,
Aaza ,: se deruleaz diferit, n funcie de tipul respirator al microorganismului
considerat, astfel:
( la microorganismele aerobe, care pot degrada substratul integral pn la 29
!
R :
!
9, calea ma?or
de desf$urare $i eliberare de energie este ciclul Jrebs, cuplat cu fosforilarea o+idativ $i eliberarea unei
mari cantiti de energie, stocata in 1*-,
( microorganismele anaerobe "sau n lipsa relativ a 9
!
molecular), urmeaz calea fermentaiei
"alcoolic, lactic, butiric, propionic etc,) ai crei produ$i de degradare servesc ca donori sau acceptori de
electroni $i :
R
n reacii de o+ido(reducere cuplate, care elibereaz o cantitate mic de energie "a mic),
;egradarea se face printr(o serie de reacii n care o substan ; cu rol de donor de e
(
N :
R
se o+ideaz $i o
alt substan 1 cu rol de acceptor de e
(
N:
R
se reduce,
-rocesul de degradare a nutrienilor prin reacii de o+idoreducere biologic se nume$te respira;ie
celular:,
==. Cile anabolice ) $nabolismul
) Metabolismul de asimilaie sau de biosintez
2ile anabolice sunt ci a cror evoluie este n direcie invers celor catabolice, 3eprezinta
totalitatea reactiilor biochimice prin care microorganismele $i sintetizeaz din molecule simple constituenii
celulari proprii, -ot fi utilizai $i intermediari ai cilor metabolice centrale,
#e sintetizeaz ! categorii de macromolecule:
de rezerv "depozit) alctuite din monomeri de acela$i tip "glicogen, amidon s,a,);
macromolecule eseniale pentru sistemele biologice, specifice, codificate genetic "proteine, acizi
nucleici),
#inteza macromoleculelor este foarte eficient $i se face sub aciunea informaiei genetice codificat
n 1;8, 2elula bacterian sintetizeaz mai nti monomeri "11, baze azotate) pe care i aran?eaz ulterior
ntr(o ordine specific, dictat genetic, care determin structura primar a macromoleculelor respective, prin
procesul de iata4ie celulara6 procesul este realizat cu mare fidelitate, -eriodic, apar accidente de tipul
mutaiilor care pot determina formarea de molecule nefuncionale, dar n momentul diata+iei sunt
recunoscute $i se evit legarea lor, #inteza macromoleculelor din molecule mici, asigur o mare eficien a
sintezelor,
-peci#icitatea biolo!ic: const n aran?area diferit a unui numr limitat de monomeri "uniti de
structur: !C 11, H baze azotate) pentru a forma un numr impresionant de macromolecule biologice cu
structuri $i funcii diferite,
articulariti specifice metabolismului microbian
4nainte se considera, pe baza dimensiunilor mici $i a relativei simpliti structurale, c metabolismul
ar fi rudimentar, 2ercetrile moderne de biochimie au demonstrat caracterul asemntor al cailor metabolice
centrale la toate formele de via, microorganismele folosind ci metabolice comune, Ma?oritatea cilor
metabolice principale au fost descoperite nti la microorganisme $i ulterior au fost e+trapolate la
organismele superioare, 2u toate acestea, la bacterii se manifest ci metabolice unice n lumea vie: fi+area
biologic a 8
!
atmosferic, respiraia anerob, sinteza anumitor antibiotice, fotosinteza ano+igenic,
!C
;e$i asemntor cu metabolismul organismelor superioarei, metabolismul bacterian "microbian n
general) prezint cteva particulariti generale:
o *atura i diversitatea nutrienilor folosii 5 ceea ce difereniaz microorganismele "M,9,)
n general $i bacteriile n special este capacitatea lor de a folosi o gam imens de substane,
mergnd de la cele anorganice simple, la substane organice comple+e, inclusiv unele chiar
cunoscute ca fiind inhibitorii ale cre$terii, .+,: acizi "formic, o+alic, sulfuric), lignin,
chitin, celuloz, antibiotice, fenoli, asfalt, petrol, parafine, materiale plastice, de sinteza
chimica in general, ;eci pot folosi chiar substane de sintez chimic sau a$a(numitele
substane +enobiotice, 1stfel c M,9, sunt considerate or!anismele cele mai tipic omni$ore
cunoscute, 1ceast particularitate e+plic faptul c, de$i n natur s(au depus cantiti
imense de substan organic moart, produ$i de e+creie, ca $i de$euri ale activitii umane,
acestea nu s(au acumulat ci, dup descompunerea lor de ctre M,9,, au fost reintroduse n
circuitul elementelor biogene, #(a dovedit c substanele organice greu biodegradabile, pot fi
degradate mai ales de ctre M,9, n asociaii de tipul biofilmelor polispecifice, aderente la
suprafee "inclusiv sedimentelor acvatice), a cror activitate metabolic este mai divers $i
mai eficient, comparativ cu cea a celulelor planctonice,
=a bacterii apar diferene individuale, unele specii bacteriene pot utiliza foarte muli nutrieni "e+,
Pseuomonas #luorescens), iar altele sunt specializate n utilizarea numai unui anumit substrat;
e+ist $i grupuri fiziologice de bacterii: celulozolitice obligate 5 utilizeaz ca sursa de 2 doar
celuloza, bacterii fi+atoare de 8
!
atmosferic, b, metilotrofe 5 utilizeaz doar compusi 2
1
,
o lasticitatea metabolismului bacterian 5 se refer la capacitatea bacteriilor de a folosi
surse alternative de nutrieni, 0acteriile utilizeaz preferenial anumite surse de carbon, azot,
dar n lipsa acestora utilizez substraturi alternative, sinteza enzimelor necesare fiind indus
de prezena acestor substraturi, -lasticitatea confer microorganismelor capacitatea de a se
adapta la tipul si cantitatea nutrientilor, mergand pe principiul ma+imei economii si avand la
baza e+istenta unui echipament en+imatic foarte comple+, .+,: E&coli foloseste preferential
6lu si 11 daca acestia e+ista in mediu, 4n cazul in care in mediu e+ista simultan 11 si
8:
)
R
, atunci foloseste 11 ca sursa de 8 si 8:
)
R
ulterior,
o -iversitatea mecanismelor enzimatice i a produilor rezultati 5 bacteriile,
microorganismele n general, nu au o cale metabolic pentru un produs, ci au ci alternative
multiple pentru a se adapta condiiilor de mediu variate; apar $i ci metabolice ocolite sau
$unturi, fiecare cale conducnd la producerea altor compu$i, .+,: degradarea glucozei se
face pe mai multe ci: .M-, :M-, .; si <2, n funcie de condiiile de mediu:
(a) calea Emben-Meyerho##-Parnas (E&M&P&) 0 ciclul !licolizei6
(b) calea he4ozomono#os#a;ilor (H&M&P&)6
(c) calea Entner-Douoro##6
() calea #os#ocetolazei&
-rimele dou sunt prezente $i la organismele superioare, iar ultimele ! doar la bacterii, 4n toate
aceste ci piruvatul ocup poziia unui intermediar cheie, deoarece este situat la punctele de intersecie a
cilor metabolice,
a. Calea 'M 5 calea ma?or de degradare a glucozei la ma?oritatea microorganismelor, ca $i la
organismele eucariote vegetale $i animale, .ste o cale anaerob, prezent ns nu doar la bacteriile strict
anaerobe, ci $i la organismele aerobe, n lipsa parial a o+igenului molecular "a$a se e+plic utilizarea
termenului de glicoliz, n loc de fermentaie), 2uprinde o secven de 1C reacii enzimatice prin care o
molecul de glucoz este degradat la ! molecule de piruvat, #pre deosebire de celulele animale la care
glucoza este transformat n acid lactic, la microorganisme acest mod de evoluie este prezent doar la
bacteriile lactice homofermentative, n timp ce alte microorganisme folosesc calea pn la piruvat, apoi se
formeaza acetaldehida si in final etanol, 1ceast cale nu e+plic modul de sinteza si utilizare a pentozelor ca
surs de . , ca si pentru sinteza acizilor nucleici, ;in punct de vedere al randamentului energetic, este calea
ma?or de sinteza de 1*-, prezent la microorganisme aerobe si anaerobe crescute pe medii comple+e,
!1
b. Calea EM > suntul he+ozofosfailor sau calea pentozofosfailor, este o cale aeroba de degradare a
6lu si de ocolire a .M-, Mai putin eficienta "se produce b din cantitatea de 1*- rezultat din calea
glicolizei), este o cale folosita pentru sinteza precursorilor acizilor nucleici "pentozofosfatii necesari sintezei
nucleotidelor) $i pentru obtinerea de 81;-:
!
ca putere reducatoare, folosit in alte cai metabolice,
c. Calea '- 5 este prezent doar la bacteriile strict aerobe ;i la unii viermi paraziti, fiind legat parial de
$untul :M-, dar poate funciona $i independent, 1 fost descris la Pseuomonas sp&& 2ale independenta de
.M-, prin care rezulta 1*- R 81;-:!, #e obtin intermediari de degradare ai glucidelor care pot fi utilizati
si in calea .M- sau :M-, <urnizeaza precursori pentru biosinteza 1;8, 138, vitamine, acizi aromatici,
1ceste ' cai pot functiona alternativ sau in combinatii,
d. Calea AC 5 descris la /euconostoc mesenteroies "bacterie lactica heterofermentativa), 3ezulta
11*-, primele ' reactiii sunt comune cu :M-, fiind o varianta a acestei cai, .nzima implicata >
fosfocetolaza, ce scindeaza acetil(fosfatul din compusi 2
H
sau 2
D
,
@a maBoritatea M" e+ist a,b,c,d alternativ, in functie de necesitati, 2aile sunt interconectate si au
o serie de enzime, etape sau produsi intermediari comuni, /nele M9, folosesc in mod normal, preferential,
anumite cai, in timp ce altele in functie de conditiile de cutlivare folosesc cai alternative de degradare,
o =ntensitatea metabolismului bacterian 0microbian n general1 5 este e+cepional de
mare, n raport cu cea a activitilor omologe ale organismelor superioare, 1ceast
proprietate decurge dintr(o proprietate structural, respectiv din raportul mare dintre
suprafa $i volum "#N_`), #uprafaa mare de contact cu mediul $i de absorbie a nutrienilor
determin intensitatea mare a reaciilor metabolice "de biosintez $i de biodegradare) $i
implicit viteza mare de multiplicare, aceasta fiind ns$i strategia de supravieuire a M,9, n
natur, respectiv e+istena n numr foarte mare, pentru a putea compensa pierderile datorate
variaiei factorilor abiotici, ca $i relaiilor antagoniste cu alte specii,
1lte cauze incriminate: a) varietatea mare a reaciilor pe care le por realiza; b) raportul mic dintre cantitatea
de materialul geneticNcitoplasm; c) activitatea enzimatic foarte ridicat a unor sisteme enzimatice
bacteriene, comparativ cu cele provenite din esuturile vegetale sau animale,
=ntensitatea se manifesta atFt in reactiile de biodegradare a nutrientilor, cFt si in reactiile de
biosinteza. 2apacitatea enorma de biosinteza, in special de proteine, e+plica si capacitatea mare de cre$tere
$i multiplicare a microorganismelor, cu aplicatii practice in biotehnologie: dro?dii si bacterii producatoare de
proteine monocelulare "produse de organisme unicelulare): #,2,-, "engl, -in!le *ell Proteins) sau #,2,0,
"engl, -in!le *ell Biomass),
;e e+,, randamentul sintezei proteice la diferite organisme, apreciat comparativ "val, arbitrarii):
bovine ) /, soia ) /;, droBdii ) /;
4
, bacterii ) /;
//
.
1ceasta intensitate mare se datoreaza mai multor cauze, intre care si raportului #N_`,
1lte avanta?e: ( 1) valoare nutritiv crescut, proteine cu aminoacizi eseniali; !) se produc n spaii
mici, sinteza este continu n bioreactoare; ') nu blocheaz terenuri agricole; )) folosesc substraturi
nutritive ieftine, uneori reziduuri ale diferitelor industrii,
*utriia microorganismelor
Microorganismele au nevoie pentru cretere i multiplicare, ca $i pentru alte manifestri ale activitii lor
biologice, de acelea$i elemente biogene ntlnite n structura oricrui sistem biologic, difereniate n:
.ioelemente maBore: C, ", E, *, (, , #, Mg, Ca, Ae primele D elemente reprezint BHV din greutatea
uscat a bacteriilor $i au roluri eseiale, din punct de vedere stuctural $i funcional, celelalte sunt cofactori
enzimatici; .+,: # 5 intr n structura aminoacizilor cu #, a endosporului , a unor coenzime;
- 5 intr n structura nucleotidelor, acizilor nucleici, a fosfolipidelor, a acizilor teichoici;
.ioelemente minore: @n, Mn, 8a, 2l, Mo, #e, 2o, 2u, A, 8i( necesare n cantiti reduse;
e+:( @n $i Mn intr n structura 1;8 $i 138 5polimerazelor, fosfatazei alcaline;
!!
( @n intr n structura #9; la celulele .J R cofactor enzimatic;
( Mo 5 intr n structura nitrogenezei "enzima ce catalizeaza reac ia de reducere a 8! atmosferic de ctre
bacteriile fi+atoare de azot),
-entru anabolism, microorganismele trebuie sa gseasca in mediu nutrieni, respectiv sursa de 2
"energie) si o sursa de 8, elemente eseniale pentru sinteza moleculelor specifice: proteine, acizi nucleici,
;eoarece mediul ncon?urator nu poate furniza ntotdeauna toi compu$ii necesari, microorganismele
folosesc o serie de compusi intermediari rezultati din metabolismulu energetic: acid piruvic, acetil(2o1, c(
cetoglutarat, gliceraldehid('(-, Microorganismele realizeaz procesul de nutriie prin asimilarea surselor de
2 si 8,
*utriia M" dupa natura sursei de C utilizate
=n funcie de acest criteriu, nutriia microorganismelor poate fi:
( nutritie autotrofa 5 29
!
este utilizat ca unic sau principal surs de 2 celular;
( nutritie heterotrof "organotrof) 5 substanele organice > surs de 2 $i .,
$utotrofia > n concepia clasic reprezint tipul de metabolism caracteristic organismelor capabile s
creasc n absena oricrui compus organic, 2orespunde capacitatii de biosinteza a tuturor metabolitilor
eseniali "avnd un echipament enzimatic comple+) pornind de la substane anorganice simple "29
!
5 folosit
ca unic sau priuncipal surs de 2 celular $i 8 sub form de 8:
'
, 89
'
(
, 89
!
(,
, 8
!,
), sruri minerale $i ap,
#e difereniaz dup natura sursei de energie utilizate n:
( fotoautotrofe 5 utilizeaz . luminoas $i o+ideaz compu$i anorgani redu$i ai # $i :!;
( chimioautotrofe 5 obin . necesar din o+idarea unor compu$i anorganici redu$i ca: 8:
'
, 89
!
(,
,
compu$i ai sulfului, fierului sau hidrogen,
#ub raportul capacitii lor de biosintez, autotrofele sunt cele mai complete, avnd enzime ce
asigur producerea constituenilor celulari de la 29
!,
pe seama o+idrii unor substraturi anorganice,
Microorganismele autotrofe au fost clasificate n:
( autotrofe obligate 5 care fi+eaz 29
!
ca principal surs de 2, pe calea ribulozodifosfatului "ciclul
0enson(2alvin), utiliznd o substan anorganic redus ca surs de . dac sunt chemotrofe sau ca donor de
e(, dac sunt fototrofe, deci pot fi:
( chemolitotrofe 5 obin toat . necesar prin o+idarea unor compu$i anorganici ai #, 8:
'
, ionilor
de 89
!
(
, <e
!R
sau hidrogenului molecular;
( fotolitotrofe 5 utilizeaz . luminoas, asociat cu o+idarea compu$ilor redu$i ai # sau :
!
,
( autotrofe facultative 5 au o adaptabilitate metabolic mai mare, mergnd de la cre$terea autotrof, pn la
cea heterotrof,
2onceptul actual de autotrofie "#chldgel, 1BIH) consider c definitoriu pentru autotrofe este faptul
c sunt capabile de a sintetiza substana celular de la 29
!
ca surs principal de 2, putnd utiliza ocazional
$i substane organice,
;eci, n prezent, conceptul de autotrofie este mult mai larg, incluznd printre autotrofi att
microorganisme care asimileaza 29
!
pe calea ciclului 2alvin, dar si microorganisme care pot asimila
compusi cu 1 atom de 2 "2:
)
,2:
'
(9:,2:
'
(8:
!
) > microorganisme metilotrofe, pe care i asimileaza pe
calea ciclului ribulozo(monofosfatului si ciclului serinei, 4n realitate, microorganismele sunt facultativ
autotrofe, iar heterotrofele, la rndul lor, au capacitatea de a se adapta la utilizarea unor compusi anorganici
atunci cnd cei organici lipsesc,
Eeterotrofia 5 este caracteristic microorganismelor incapabile de a folosi molecule simple $i 2
anorganicpentru sinteza metabolii eseniali, astfel nct este necesar s i obin din mediu,
Microorganismele heterotrofe nu se pot dezvolta dect pe medii cu substane organice foloste ca surs de 2
$i 8, fiind numite $i organotrofe,
Metabolismul prototrof 5 un tip de nutriie primordial, cracteristic bacteriilor de tip slbatic, cu
capaciti de sintez normale, ce presupun un echipament enzimatic comple+ $i un grad mare de
independen fa de mediu, 4n laborator se dezvolt pe medii minimale, 0acteriile prototrofe pot suferi
mutaii, devenind au:otrofe, respectiv defective pentru o cale metabolic, astfel c nu mai pot sintetiza un
!'
anumit compus $i nu mai pot cre$te dect dac acesta este adugat n mediu, #ubstanele care compenseaz
incapacitile de sintez ale au+otrofelor sunt numite factori de cre$tere sau vitamine microbiene $i sunt
necesare n cantiti mici, ;e e+,, aminoacizi, purine $i pirimidine, grupri prostetice ale unor enzime,
-ractica a demonstrat c aceste criterii de clasificare nu epuizeaz marea varietate a modalitilor de
nutriie la microorganisme, care nu triesc izolat ci n asociaii, -opulaiile microbiene nu sunt dect foarte
iar monospecifice "n condiii de mediu cu variaii e+treme, cum ar fi temperaturi foarte mari, presiuni
hidrostatice mari, condiii de p: e+treme etc,), ci polispecifice, condiii care determin $i asocierea unor
procese metabolice,
Eeterotrofia implic grade diferite, la limita e:trem fiind cele care nu mai pot folosi decFt
substane organice specifice, pe care le iau din organisme vii, pe care le paraziteaz.
Yn toate ecosistemele naturale e+ist fluctuaii ale concentraiei nutrienilor $i
energetice, fa de care microorganismele $i moduleaz permanent rata reaciilor productoare de energie
"prin regla?ul genetic al sintezei enzimelor implicate 5 inducieNrepresie) pentru a fi n acord cu reaciile
consumatoare de energie $i a asigura supravieuirea celulelor,
":igenul &ipurile de respiraie celulara la microorganisme 0M"1
Clasificarea M" pe baza efectului direct al "< asupra cresterii si metabolismului
9+igenul este un alt constituent universal al celulelor vii, furnizat n primul rnd de nutrieni $i de apa
din mediul naturalNde cultur, ;in cauza solubilitii sale reduse, o+igenul molecular aflat n soluie este
utilizat repede de bacteriile aerobe, astfel c densitatea atins de o cultur este limitat de rata de difuzie a 9
!
prin interfaa aerNap, -entru necesiti de ordin practic, pe baza efectului pe care 9
!
l e+ercit asupra
metabolismului $i cre$terii M9(lor, acestea se difereniaz n ) tipuri:
- 1) M" strict sau obligat aerobe 5 care au nevoie absolut de 9
!
atmosferic $i sunt incapabile s
triasc n anaerobioz, 3espiratia celulara > respiratia aeroba,
.+,: Bacillus sp&5 Mycobacterium sp&, Pseuomonas aeru!inosa, mucegaiuri,
- !) M" strict sau obligat anaerobe 5 care nu se pot dezvolta n prezenta 9
!
$i care pot fi cultivate doar
n medii srcite n 9
!
, deoarece chiar la presiuni ?ase, 9
!
poate avea efect inhibitor, to+ic, 3espiraia
celular > respiraie anaerob,
.+,( e:clusiv bacterii ( *lostriium (*& botulinum5 * tetani5 *& per#rin!ens)5 Bi#iobacterium sp&5
Bacteroies sp,, Peptococcus5 Peptostreptococcus etc,
- ') M" aerobe, facultativ anaerobe 5 care $i pot orienta metabolismul n funcie de disponibilitatea 9
!
in mediu, spre respiraie sau fermentaie, /nele "bacteriile lactice) desf$oar un metabolism de tip
fermentativ chiar n prezenta 9
! ,
altele $i orienteaz metabolismul spre respiraie sau fermentaie, n
funcie de condiiile de mediu; de e+,, E&coli "ca $i toate speciile incluse n <am, Enterobacteriaceae)5
-taphylcoccus sp&5 -treptococcus sp&5 levurile "-accharomyces sp&5 *ania sp& etc&),
- )) M" microaerofile 5 au nevoie de cantiti e+trem de mici de 9
!
, 1cest particularitate reflect
prezena unor enzime ce sunt inactivatte n condiii de o+idare puternic $i care pot fi meninute n stare
funcional numai la presiuni relative ale 9! reduse "WC,! atm), 3espiratie aerob, cu tendin spre
respiraie anaerobN fermentaie,
.+,: -pirochaetales5 ,hiobacteriales5 *ampylobacter AeAuni5 Helicobacter pylori&
*evoia de "< reflect mecanismul molecular prin care microorganismele i satisfac nevoile energetice,
reflect deci tipul de metabolism energetic.
Metabolismul energetic al microorganismelor
#istemele biologice sunt dependente de obinerea energiei prin cuplare chimic cu reaciile
o+idative, 3eaciile metabolice, ca toate reciile chimice, se mpart n cele ! mari categorii:
( reacii e+ergonice;
( reacii endergonice ,
!eaciile e:ergonice, productoare de ., sunt reacii potenial spontane $i corespund tranziiei de la o
stare mai instabil, cu un coninut mai mare de energie chimic, la o stare mai stabil, cu coninut de . mai
mic,
!)
!eaciile endergonice, consumatoare de ., au loc numai cu un aport de . $i nu sunt spontane; n celule,
reaciile endergonice au loc datorit cuplrii lor cu reacii e+ergonice care confer sistemului, n ansamblu,
un caracter e+ergonic, Yn unele cazuri aceast cuplare necesit prezena unui purttor intermediar obligatoriu,
cum ar fi cazul cuplrii reciilor de dehidrogenare cu cele de hidrogenare, ;e multe ori ns, cuplarea se
realizeaz prin sinteza n reaciile e+ergonice a unui compus cu potenial macroergic $i utilizarea sa n cele
endergonice, 1cest intermediar, reprezentat de regul de 1*-, poate servi ca transductor de ., practic pentru
cele mai multe reacii, endergonice $i e+ergonice, Yn cursul metabolismului lor, microorganismele realizeaz
o serie de transformri de energie, care condiioneaz activitile lor biologice eseniale, ca de e+,:
( conversia . luminoase n . chimic;
( ,, . chimice n . chemoosmotic "a unui gradient de :
R
)> protonmotrice;
( ,, . chimice "1*-) n alte forme de .: caloric, mecanic, electric,
&ipurile de metabolism energetic
4mportana general a metabolismului energetic n viaa microorganismelor, a surselor de ., a donorilor
de : $i e(, a acceptorului final de e(, n procesele productoare de ., a determinat utilizarea acestora drept
criterii de clasificare $i nomenclatur a principalelor tipuri de metabolism energetic,
4, Clasificarea microorganismelor dupa natura sursei de ' folosite:
( microorganisme fototrofe sau fotosintetizante;
( microorganisme chemotrofe sau chemosintetizante,
Aototrofia 7 energia folosit n reaciile de biosintez este energia fotonic, datorit capacitii
microorganismelor de a o converti n . chimic, sub forma legturilor macroergice din 1*-,
Chemotrofia 5 energia folosita in biosinteza este cea eliberata din reactii biochimice de
o+idoreducere, Microorganismele sunt numite chemosintetizante > chemotrofe,
0acteriile chemotrofe aparin grupului )cotobacteria 0gr, scotos > ntuneric), fiind bacteriile care nu
depind de energia luminoas&
==. Clasificarea microorganismelor n funcie de natura donorului de e7 i E
C
4n functide donorul de e(N:
R
microorganismele pot fi:
" litotrofe 5 donori de e( si :
R
sunt substante anorganice simple
o+idabile, cum ar fi :
!
, :
!
#, ionii feros, nitrit sau 8:
'
pe care i o+ideaz la :
!
9, #9
)
!(
, <e
'R
, 89
'
(
, n
reacii e+ergonice cuplate cu sintez de 1*-;
( organotrofe 5 donori de e( si :
R
sunt substante organice o+idabile,
4n definirea complet a tipului de metabolism se ine cont $i de sursa de 2, -rin combinarea criteriilor de
clasificare "surse de 2, . $i natura donorilor de e( si :
R
) rezult tipurile de metabolism "tabel nr, !,
*abel nr, !, -rincipalele tipuri de metabolism la microorganisme,
&ip de metabolism
energeticDnutriie
(ursa de ' (ursa de C -onor de e
7
iDsau E
C
':emple
<oto(lito(autotrof . luminoas 29! :!9, :!#, #
C
,
:!
2ianobacterii, ano+ifotobacterii:
*hromatium
*hlorobium
<oto(organo(heterotrof . luminoas #ubstae organice,
rar 29!
#ubstane
organice
)hoospirillumsp&
2hemo(lito(autotrof 9+idarea
substanelor
anorganice
29! 8:', 89!
(
,
:!#, #
C
, <e,
:!
0acterii nitrificatoare,
sulfoo+idante, ferobacterii, :(
bacterii
2hemo(organo(
heterotrof
9+idarea
substanelor
organice
#ubstane organice #ubstane
organice
(ma?oritatea bacteriilor,
(microfungi"levuri, mucegaiuri),
(protozoare
!H
Clasificarea microorganismelor n funcie de natura acceptorului final de e7
Yn funcie de natura acceptorului final de e(, microorganismele pot avea ' tipuri de metabolism
energetic, respectiv de respiraie celular:
1) 3espiraie aerob ( acceptorul final de e( este 9
!
;
!) 3espiraie anaerob ( acceptorul final de e( (alte substane, cu e+cepia 9
!
,
') <ermentaie ( acceptorii finali de e( sunt substanele organice,
!espiraia celular
-rocesul de degradare a nutrientilor prin reactii redo+ > respiratie celulara,
3espiratia celulara se caracterizeaza prin ! mecanisme:
( eliberarea fractionata a . 5 are loc in mai multe trepte, prin intermediul unor reactii redo+ succesive
catalizate de enzimele respiratoriii din membrana plasmatic > sistem trans(ortor de e
"
= catena de
res(ira+ie celular. 1ceaste enzime transport e
(
si :
R
de la substanele ;onor la cele 1cceptor pe calea
unui lan de reacii cuplate,
( . eliberat n reacii redo+ este nmagazinat ntr(un produs din care, la nevoie, poate fi eliberat, 1cest
produs este un compus organic cu -, iar nmagazinarea . se face sub forma unei legturi cu . mare >
legatura macroergic; cel mai important stocator de .> 1*- "! legturi asemntoare), dar mai e+ist $i
ali compu$i: 1;-, /*-, 6*-, acetilfosfat, acetil 2o1, fosfoenolpiruvat,
!eaciile de o:idoreducere i rolul lor n metabolismul energetic
Microorganismele $i procur energia necesar pentru cre$tere $i alte activiti biologice prin reacii
de o+idare, care sunt de ' tipuri principale:
( 3eacii de o+idare prin simpl pierdere de e( "de e+,, <e
!R
Q<e
'R
R e( R .);
( 3eacii catalizate de dehidrogenaze, care comport n acela$i timp, pierdere de e( $i :R, ca de e+,,
o+idarea alcoolilor la aldehide :
3(2:!(9: Q 3(2:9 R !:
R
R !e( R.
( 3eacii de o+idare cu c$tig de 9
!
de ctre substrat, ca de e+,, o+idarea aldehidelor la acizi : 3(2:9
R :
!
9 Q 3(299: R !:
R
R !e( R.,
/. !espiraia aerob
.ste un tip de respiraie celular n care acceptorul final de e7 este "<.
.ste un proces metabolic e+ergonic, de o+idare complet a substratului cu a?utorul 9
!
, din care se elibereaz
o cantitate mare de energie, #ubstratul donor de e
(
$i :
R
poate fi reprezentat de substane anorganice "n cazul
litotrofelor) sau organice "n cazul organotrofelor), acestea din urm fiind o+idate complet la 29
!
R:
!
9, -rin
respiraie se realizeaz degradarea o+idativ a compu$ilor cu un potenial eneergetic ridicat, de e+, glucoza,
.lectronii $i :R rezultai din degradarea substratului sunt transportai la 9
!
prin intermediul unui sistem de
enzime localizate la nivelul membranei "la -J) sau mitocondiilor "la .J), cu rol de transportori ce alctuiesc
sistemul transportor de e( > catena de respiraie celular "mai multe o+ido(reduceri succesive n urma crora
se elibereaz . $i se stocheaz 1*-), Modul de formare a 1*- prin cuplarea cu reacii redo+ > fosforilare
o'idati/,
#istemul transportor de e
(
este alctuit dintr(o serie de enzime: dehidrogenaze, euinone, citocromi; de
e+,, dehidrogenazele 5 coenzimele acestora servesc ca acceptori tranzitorii "temporari) de :
R
$i e
(
, de la un
substrat donor, pe care l o+ideaz, la un alt substrat acceptor, pe care l reduc,
2alea biochimic de degradare n respiraia aerob este ciclul Jrebs > ciclul acizilor tricarbo+ilici, care
continu glicoliza sau cile sale alternative $i asigur o+idarea terminal a substraturilor $i degradarea
piruvatului la 29
!
$i :
!
9,
6lucidele sunt degradate n prealabil prin ciclul glicolizei Q acid piruvic Q ciclul Jrebs Qcuplarea cu
lanul transportor de e( Q 29
!
R :
!
9,
!D
.ilan energetic: # ,8moli $& Dmol >lu degradat
'# ,5 moli $& Dmol >lu degradat
=a ma?oritatea M9(lor, aerobe n special, metabolismul energetic este un proces catabolic linear, cu eficien
termodinamic invariabil $i un c$tig constant de 1*-,
C5E/<"5 G 5C"< C 5 E<" C 588 #cal.
1cest tip de metabolism este prezent la numeroase grupuri fiziologice de bacterii litotrofe:
1) 0acterii care o+ideaz :
!
Q :
!
9 5 "Pseuomonas sp&5 Alcali!enes sp&);
! ) 0acterii nitrificatoare:
a) care o+ideaz 8:
'
Q89
!
(
"8itrosomonas sp&5 8itrosocystis sp&);
b) ,, ,, 89
!
(
Q89
'
(
"8itrobacter sp&5 8itrococcus sp&);
') 0acterii sulfoo+idante ( o+ideaz # $i derivaii si: :
!
#, #^,#
!
9
'
Q#9
)
!(
e+,: ,hiobacillus sp5 ,hiothri4 sp&5 Be!!iatoa sp, etc,
)) 0acterii care o+ideaz <e
!R
Q <e
'R

e+,: ,hiobacillus #erroo4ians5 Gallionella #erru!inea&
2ercetri relativ recente au demonstrat c de$i 9
!
molecular este indispensabil pentru viaa
organismelor aerobe, utilizarea lor conduce la apariia unor compu$i foarte to+ici pentru celula vie, ;e
asemenea, concentraii de 9
!
mai mari dect cele din aer, sunt to+ice pentru cele mai multe microorganisme
aerobe, 1ceste observaii demonstreaz c de$i respiraia aerob este avanta?oas, este n acela$i timp, foarte
prime?dioas, 2ompusul cel mai to+ic este radicalul supero+id, ce se formeaz u$or $i are o mare stabilitate,
#upero+iddismutazele "#9;) sunt efectori eseniali ai reaciilor celulare de aprare fa de acest efect,
#(a demonstrat c reducerea complet a unei molecule de 9
!
la ap, necesit intervenia a ) e( $i c n
cursul procesului secvenial univalent care asigur aceast reducere se formeaz obligatoriu mai muli
compu$i intermediari: radicalul anionic supero+id "9
!
(
, :
!
9
!
, radicalul hidro+il "9:)
(
), compu$i care sunt
prea reactivi pentru a fi tolerai de sistemele biologice, :
!
9
!
este descompus de ctre catalaze $i pero+idaze,
utiliznd reductori din celul, 4onul supero+id este inactivat de supero+id(dismutaze $i transformat n :
!
9
!
,
Yndeprtarea eficient a primilor doi intermediari ai procesului de reducere a o+igenului, mpiedic formarea
celui de(al treilea, care este foarte reactiv $i a crui degradare enzimatic nu este posibil,
e
(
e
(
R!:
R
e
(
R :
R
e
(
R :
R

"< G "<
7
G E<"< G "E
7
G
:
!
9 :
!
9


#9;(ele sunt prezente la toate organismele aerobe, catalaza fiind un mecanism de protecie
suplimentar, #9;(ele difer prin natura metalului din structura lor, astfel : <e#9; 5 la bacteriile 6ram
negative, Mn#9; la bacteriile 6ram pozitive, 2u@n#9; la celulele eucariote,
<. Creterea n absena "< i respiraia anaerob
2apacitatea de a cre$te indefinit n condiii anaerobe este prezent aproape
e+clusiv la anumite procariote, la eucariote fiind un proces tranzitoriu, n condiii de activitate intens $i
relativ hipo+ie, cu e+cepia protozoarelor ciliate din rumen, a celor lipsite de mitocondrii " Giaria sp&5
Blastocystis hominis 5 cre$terea lor fiind inhibat de Metronidazol, un antibiotic specific pentru bacteriile
anaerobe) $i a unor specii de mucegaiuri capabile s creasc slab n anaerobioz "'usarium sp&5 Mucor sp&),
.nergia pentru cre$terea anaerob poate fi obinut pe ' ci:
a) <otosintez ano+igenic
b) 3espiraie anaerob
c) <ermentaie
!espiraia anaerob, 2onversia . n anaerobioz este asemntoare
respiraiei aerobe n privina donorilor de electroni "compu$i organici sau anaorganici), deosebirea
fundamental fiind natura acceptorilor finali de electroni, diferite substane, cu e+cepia 9
!
, dar $i natura
produ$ilor finali, care permit clasificarea bacteriilor anaerobe n grupuri fiziologice,
!I
&ransportori de e7 7 la bacteriile anaerobe e+ist transportori specifici: ferredo+ina 5 rol de formare a
:
!
, <e nehemic; rubredo+ina 5 substituie <d, <e nehemic; flavodo+ina 5 cofactor enzimatic <MA, rol in
fi+area 8
!
$i eliberera :
!
,
>rupe fiziologice de bacterii anaerobe:
1) bacterii denitrificatoare 5 89
'
(
$iNsau 89
!
(
ca acceptori de e( Q 89 "o+id nitric) Q 8
!
9 "o+id nitros)
Q 8
!
eliberat n atmosfer,
.+,( bacterii din genurile Acinetobacter5 Aeromonas5 Alcali!enes5 *hromobacterium5 Pseuomonas
enitri#icans5 Micrococcus5)hizobium&
#unt bacterii facultativ anaerobe, deoarece pot transfera electroni $i la o+igen, dac este prezent,
;enitrificarea este ultima etap a circuitului azotului n natur "fi+area 8
!
Q amonificare Q nitrificare Q
denitrificare), duntor pentru sol, dac este foarte intens, deoarece conduce la o pierdere a compu$ilor
azotai, asimilabili de ctre plante $i deci la reducerea fertilitatii solului,
!) bacterii ("37reducatoare 5 folosesc #9
)
!(
$i #
C
ca acceptor de e( Q :
!
#,
( sunt bacterii obligat anaerobe "nu au caten de respiraie celular);
.+,: Desul#o$ibrio sp&5 Desul#uromonas sp&5 *lostriium sp&6
( coninut ridicat de citocrom 2' cu rol n reducerea #9
)
!(
$i ferredo+ina ( rol de transportor de e(,
') bacterii metanogene 5 folosesc 29
'
sau 29
!
ca acceptor final de e( Q 2:
)
, /n grup mic de bacterii,
numite metanogene, folosesc 29
!
ca acceptor final de electroni, reducndu(l la metan, folosind ca donor de
electroni hidrogenul,
) :
!
R 29
!
Q 2:
)
R ! :
!
9
( obligat Dstrict anaerobe, nu conin citocromi, dar au coninut ridicat de vitamina 01! $i acid folic cu rol n
procesul de reducere "sunt coenzimele unor enzime cu rol de reductaze),
.+,: dom, Archaea5 genurile Methanococcus5 Methanobacterium5 Methanospirillum5 Methanosarcina 5
utilizate in biotehnologii de producere a biogazului,
') Aermentaia
.ste procesul biologic de o+ido(reducere productoare de . n care ;onorii $i 1cceptorii de e( $i :R
sunt substane organice, 1 fost definit n 1&D1 de ctre -asteur ca ,, via fr aer,,, Microorganimele pot fi
aerobe facultativ anaerobe "unele bacterii, levurile: -accharomyces sp&5 *ania sp& etc,) sau obligat
anaerobe "unele bacterii),
2ompu$ii organici cu funcie de ; $i 1 sunt metabolii derivai dintr(un substrat fermentabil, 2ompu$ii
organici sunt o+idai parial $i numai o parte din . este eliberat, restul rmnnd n produsul de fermentaie,
4n cursul fermentaiei substratului se formeaz amestecuri de produ$i finali, din care unii sunt o+idai iar alii
sunt redu$i "coninnd $i o parte din .),
.+, fermentaia alcoolic:
C5E/<"5 < C<E47"E C < C"< C ' 046 #cal1.
.nergia rezultat n fermentaie nu se pierde n totalitate prin cldur, ci !C('CV din aceasta este
stocat n 1*-, care se formeaz prin transferul la 1;- a unei grupri fosfat "-) nalt energetic de la un
intermediar fosforilat rezultat din degradarea substratului, Modul de formare a A0P 1n tim(ul fermenta+iei
= fosforilare la ni/elul substratului.
<ermentaia este modalitatea de procurare de . la bacteriile anaerobe $i la dro?dii, glucidele
reprezentnd principalul substrat de fermentaie, glucoza fiind forma sub care glucidele sunt utilizate de ctre
microorganisme, <ermentaiile sunt clasificate $i denumite dup natura produsului final ma?or: alcoolic,
lactic, butiric, acetic, propionic etc,
Multe microorganisme, capabile de respiraie $i fermentaie, EpreferF fermentaia "n prezena unui
substrat fermentabil), n ciuda randamentului sczut de producere de 1*- "'D moli 1*-N1 mol he+oz( in
respiratia aeroba, fata de ! moli 1*- 5 prin fermentatie), acest comportament, determinat de o represie a
enzimelor respiratorii n prezena zaharurilor, demonstrnd c fermentaia este o cale metabolic principal,
!&
2unoasterea efectului -asteur >,,respiraia inhib fermentaia,, este importanta pentru diferitele
biotehnologii microbiene; de e+, in conditii de aerare 5 au loc procesele de respiraie, de crestere si de
multiplicare a celulelor si respectiv a biomasei; in anaerobioza "nu se mai barboteaza cu aer mediul inoculat)
( se produce fermentarea substratului si rezulta produ$i de fermentaie; aceasta tehnologie in trepte, in
conditii diferite, asigura cresterea randamentului reactiilor de fermentatie si de obtinere de produsi utili,
(mportan;a cunoa<terii particularit:;ilor metabolice1 biotehnolo!ica5 meical:5 ecolo!ica&
Cresterea si multiplicarea bacteriilor
2resterea si multiplicarea reprezinta rezultatul metabolismului microbian, 1ceste procese au o serie
de particularitati marcate de intensitatea deosebita si de reglarea perfecta a metabolismului microbian,
Cresterea, in sens biologic, este definita ca procesul de marire coordonata a tuturor constituientilor
unui organism ca rezultat al producerii sau adaugarii de substanta noua, -ornind de la nutrientii din mediu,
cresterea se realizeaza prin sinteza specifica si echilibrata a unor compusi de baza care sunt asamblati ulterior
pentru a forma copii fidele ale constituientilor celulari si ulterior noi celule, prin multiplicare, 2resterea nu se
realizeaza la infinit deoarece este un proces controlat genetic iar dimensiunile bacteriilor sunt caracteristice
in conditii normale, 1tunci cnd este atins un volum critic, cresterea inceteaza si este urmata de i$iziunea
celulara, Mecanismul molecular declansator al diviziunii celulare nu este bine cunoscut, 4n mod obisnuit
e+ista un raport echilibrat, controlat genetic, intre suprafata si volumul celulei "#N_) astfel ca un rol
important il are dezechilibrul #N_ aparut ca rezultat al cresterii, care declanseaza diviziunea, prin care se
restabileste raportul echilibrat #N_, Mecanismul de multiplicare cel mai raspandit si caracteristic bacteriilor
tipice este diviziunea simpla ) binara, izomorfa 0mai rar, heteromorfa, cu aparitia de minicelule),
-inamica procesului de multiplicare a bacteriilor. 4n mod obisnuit, cresterea bacteriana se refera
nu la dimensiunea unei celule, ci la numarul acestora in populatia bacteriana rezultata, la masa totala
"biomasa) care este proportionala cu numarul de celule bacteriene, 0aza cresterii populatiei este diviziunea
binara, -rin diviziunea unei celule sunt produse doua celule(fiice, iar acestea vor genera ) celule(fiice, 1poi
diviziunile devin asincrone, -ornind de la o singura celula se a?unge la un numar de celule ce creste in
progresie geometrica,
_iteza de sporire a masei populatiei corespunde vitezei de multiplicare, ce se masoara prin durata
sau timpul de generatie 0->)&>1 care reprezinta perioada de timp necesara pentru ca o celula sa se divida
si deci populatia sa se dubleze, sau timpul dintre doua diviziuni succesive, ;urata de generatie variaza
considerabil intre bacterii, ;e e+,, ma?oritatea bacteriilor au o ;6 de 1('h, dar e+ista si e+ceptii, 4n conditii
favorabile, o celula de E& coli se divide si formeaza ! celule la fiecare !CN!Hmin, -otentialul de multiplicare
nu este atins niciodata, nici in $itro, si cu att mai putin in mediul natural datorita unor factori limitanti, cum
ar fi: competitia pentru nutrienti, relatiile interspecifice de tip antagonist, variatiile conditiilor de mediu
abiotic "t^, p:, pres,osmotica, pres,hidrostatica, umiditate, radiatii), ;6 este influentata de conditiile de
mediu, totusi chiar in prezenta unei concentratii mari de nutrienti nu poate sa scada sub o durata minima,
necesara replicarii cromosomului bacterian; diviziunea este declansata de cresterea concentratiei peste o
valoare prag a unei proteine initiator a replicarii,
4n conditii aritificale de crestere pe medii de cultura, multiplicarea bacteriilor poate fi studiata pe
populatii omogene de bacterii, folosind < tipuri principale de culturi:
/. culturi discontinue sau asincrone 5 corespund modalitatii de cultivare in sistem inchis "e+,
flacoane sau eprubete) in care cultivarea are loc intr(un volum fi+ de mediu nutritiv, 2ultivarea discontinua
se caracterizeaza prin particularitati legate de:
!B
volumul fi+ de mediu, cu influenta asupra compozitiei chimice a mediului, care se modifica pe
parcursul cultivarii sub raportul continutului in nutrienti, valorii p: si a produsilor de metabolism
rezultati "acumularea de cataboliti, dintre care unii to+ici);
numarul celulelor viabile (variabil: creste progresiv si ulterior incepe sa scada prin moartea celulelor
si autoliza;
ritmul de diviziune inegal: mai mare la inceput cand populatia este tnara si mediul optim, pentru ca
apoi sa scada progresiv; varsta diferita a celulelor;
nr, de generatii este limitat datoria limitarii procesului de multiplicare in anumite conditii de mediu,
<. culturi de tip continuu 5 obtinute in conditii speciale utilizand sisteme de tip chemostat sau
turbiostat in care mediul de cultura este permanent reinnoit printr(un mecanism dublu: adaugare de mediu
proaspat cu acelasi ritm cu care se recolteza si indeparteaza cultura microbiana rezultata, 2ulturile de tip
continuu furnizeaza celule cu proprietati uniforme si activitati fiziologice optime, fiind utilizate in procese
biotehnologice industriale,
Curba de crestere a unei culturi bacteriene discontinue asincrone
-entru studiul dinamicii unei populatii bacteriene intr(o cultura discontinua asincrona se analizeaza
curba de crestere a bacteriilor > evolutia unei populatii bacteriene care se multiplica prin diviziune simpla in
functie de timp, Modalitatea de reprezentare grafica este pe o scala semilogaritmica, de evolutie a numarului
de celule bacteriene in timp "fig, 1),
<ig 1, 2urba de crestere a unei culturi bacteriene discontinue asincrone
2urba de crestere bacteriana prezinta ) faze esentiale: faza de la!, faza de crestere logaritmica, faza
stationara si faza de declin si moarte celulara,
Aaza de lag "de crestere zero; engl, Eto lag[ > a intarzia) 5 incepe din momentul introducerii
inoculului in mediu de cultura, 8umarul celulelor bacteriene ramne neschimbat sau se modifica foarte
putin, 4n aceasta faza celulele nu sunt latente ci au un metabolism activ "sinteza de enzime inductibile),
celulele pregatindu(se de multiplicare, =a sfarsitul fazei celulele bacteriene cresc in dimensiuni si are loc
faza de initiere a cresteriii,
Aaza de log "de crestere logaritmica) 5 caracterizata printr(un ritm e+ponential de crestere, =a
fiecare diviziune populatia bacteriana se dubleaza, ;6 are durata constanta minima astfel inct reprezentarea
'C
grafica este o line dreapta, 2elulele au dimensiuni mari, continut omogen, nu prezinta incluzii, au afinitate
mare pentru colorantii bazici "bazofilie intensa) si la sfrsitul acestei perioade si inceputul urmatoarei se
diferentiaza optim prin coloratia 6ram, 2elulele au cea mai intensa activitate metabolica si sunt sensibile la
conditiile nefavorabile "radiatii, substante antimicrobiene), 2apacitatea de crestere e+ponentiala dureaza o
perioada redusa de timp, datorita factorilor de mediu limitanti "e+,: lipsa nutrientilor, relatii antagoniste etc),
Aaza stationara de crestere "EplatouF) ( perioada de echilibru in care numarul de celule bacteriene
ramne constant, astfel ca numarul de celule care mor este compensat de numarul celor ce se divid, 2elulele
sunt mature, dimensiuni si morfologie normale "ca in atlasele de bacteriologie), apar primele incluzii si
primii spori "la speciile sporogene) si au o activitate metabolica redusa, =a sfarsitul fazei numarul celulelor
incepe sa scada progresiv,
Aaza de declin si moarte celulara 5 are loc o regresie e+ponentiala care continua pna ramne o
fractiune mica de celule rezistente sau pna moare toata populatia celulara, ;urata fazei depinde de durata de
viata a speciei, 2elulele prezinta alterari morfologice, se coloreaza anormal, au substante de rezerva, devin
acidofile, =a speciile sporulate se intalnesc numerosi spori maturi,
2unoasterea evolutiei populatiei microbiene este foarte importanta pentru stabilirea perioadelor
optime de recoltare a metabolitilor primari si secundari, in cursul proceselor biotehnologice,
Metabolitii primari sunt substante produse de bacterii pe parcusul cailor metabolice ma?ore si care
sunt esentiale pentru viata celulei "enzime, 11, acizi organici), #unt sintetizati in faza de log, Metabolitii
secundari sunt substante biochimice neesentiale bacteriilor "vitamine, antibiotice, alcooli) si care sunt
sintetizati in faza stationara,
H=!+(+!=@': C$!$C&'!=(&=C= -'A=*=&"!== (= C@$(=A=C$!'
Conceptul actual de IH=!+(J
_irusurile sunt entitati infectioase acelulare, ne/ii. 3eprezinta o categorie de agenti infectiosi de
natura nucleoproteica "acizi nucleici si proteine), de dimensiuni mici, submicroscopice, filtrabili "W!C('CC
nm),
#unt agenti infectiosi de temut, lund in considerare faptul ca infectiile virale au o incidenta mare in
populatie, agentii chemoterapeutici antivirali sunt mai putini si prezinta o specificitate de actiune mai redusa
comparativ cu antibioticele utilizate in infectiile microbiene si in plus, unele virusuri au potential cancerigen,
_irusurile sunt paraziti obligat intracelulari la toate tipurile de celule, apartinand tuturor regnurilor,
8atura parazitismului lor este diferita de parazitismul obligat intracelular al grupelor de procariote cu aceasta
particularitate ")ickettsiaceae5 *hlamyiaceae5 Bartonellaceae), aceste bacterii de dimensiuni mici, cu un
genom de dimensiuni reduse, avand insa un metabolism propriu "desi simplificat, rudimentar) si fiind
capabile de multiplicare autonoma, arazitismul virusurilor este absolut, deoarece, desi prezinta un
genom viral ce codifica o informatie genetica, nu contin enzime metabolice si implicit nu au un metabolism
propriu, fiind astfel incapabile de crestere si multiplicare autonoma,
-rezinta si alte particularitati unice atat din punct de vedere structural si biochimic, cat si sub
raportul relatiilor cu sistemele biologice,
+nicitatea lor structurala, care se refera in primul rand la organizarea acelulara si la simetria la
nivel molecular, reiese indirect si din faptul ca virusurile nu sunt incluse in nici unul din sistemele de
clasificare a lumii vii, fiind doar asociate conventional microorganismelor si domeniului Microbiolo!iei, =a
inceput un subdomeniu al microbiologiei, =irolo!ia este in prezent o stiinta de sine statatoare care studiaza
virusurile la nivel structural, biochimic, genetic, ca si relatiile virusurilor cu celulele gazda, infectiile
determinate si evolutia acestora,
'1
_irusurile prezinta o structura si un mod propriu de multiplicare, prin disocierea in componente dupa
patrundera in celula(gazda, utilizarea echipamentului enzimatic al celulei(gazda pentru sinteza propriilor
componente si formarea de noi particule virale prin procesul de autoasamblare, ;atorita utilizarii
echipamentului enzimatic si a componentelor structurale "aminoacizi, nucleotide) din celula(gazda parazitata
pentru sinteza de noi particule virale, sinteza directionata de genomul viral, nu este recomandata utilizarea
termenului de multiplicare, ci cel de replicare a virusului, de formare de noi replici sau copii ale acestuia,
articularitatile definitorii ale virusurilor
Conceptul de virus a fost definit prin comparatie cu celula bacteriana "considerata de <r, Kacob
a reprezenta un fminimum vitalf sau treapta cea mai rudimentara a viului) si a fost elaborat de catre 1,
=%off "1BHI) care a stabilit o serie de caractere discriminatorii ale virusurilor:
1) *ipul de organizare: acelular "nu sunt -J);
!) /nitatea de structura si functie este virionul > particula virala matura, completa din punct de vedere
morfologic, cu caracter infectios;
') _irusurile au , stari posibile de e:istenta:
- virion > particula virala matura asa cum este eliberata din celula(gazda;
- virus vegetativ > genomul viral liber in celula, pregatit pentru initierea procesului de replicare;
- provirus > genomul viral integrat in genomul celulei(gazda, astfel ca determina infectii latente
si pot declansa transformarea maligna a celulelor "e+,: retrovirusurile),
)) Modelul general de structura se refera la virion, constituit din:
- componente esentiale:
"a) !enom $iral AD8>A)8, care impreuna cu capsidaT
"b) capsia > invelis proteic; T impreuna formeaza nucleo-capsia;
K Caz unic: numai la virusuri e:ista informatie genetica inscrisa in: $!* si $-*m.c.
- componente accesorii:
"a) in$elis $iral 0 peplos 0 an$elopa $irala;
"b) spicule glicoproteice implantate in anvelopa,
_irusurile constituite doar din nucleocapsida sunt numite $irusuri nue, iar cele care prezinta si un invelis
sau anvelopa sunt denumite $irusuri an$elopate,
H, (imetria la nivel molecular 5 aceasta particularitate a virusurilor se refera la capsida; la organismele vii
simetria este prezenta la nivel macroscopic "simetrie bilaterala, radiara) si nu la nivel molecular cum se
intampla la virusuri, aceasta caracteristica fiind un caz unic si o conditie absolut necesara deoarece capsida
este alcatuita dintr(un numar fi+ de monomeri proteici > capsomere, care se asambleaza automat in functie
de tipul de simetrie, .+ista ' tipuri de simetrie la nivel molecular:
a1 helicala 5 capsomerele sunt dispuse in spirala, sub forma tubulara, in interior e+istand genomul viral, .+,:
virusul mozaicului tutunului ( _M*, virusul gripal 5 capsida fle+ibila anvelopata etc,;
b1 cubica "icosaedrica) 5 cu forma de poliedru > icosaedru cu !C fete, 'C muchii, 1! vrfuri; e+,: poliovirus,
adenovirus, herpesvirus, :4_ etc,
c1 binara 0mi:ta) 5 capul cu simetrie icosaedrica si coada cu simetrie helicala,
.+, bacteriofagii "virusurile care paraziteaza bacteriile),
D, Compozitia chimica ( virusurile sunt constituite din acizi nucleici si proteine, =a virusurile anvelopate,
invelisul viral este de natura fosfolipidica, pentru ca deriva din membrana celulei(gazda din care particulele
virale nou formate sunt eliberate prin procesul de inmugurire, #piculele sunt constituite din proteine sau
glicoproteine "partea proteica este codificata de genomul viral),
@ipseste echipamentul enzimatic de biosinteza si catabolizare, de aceea virusurile sunt incapabile sa(si
sintetizeze constituientii proprii si deci sa creasca si sa se multiplice autonom,
4n structura unor virusuri pot fi prezente si enzime, dar acestea nu au rol in metabolism ci in
infectiozitatea virusurilor sau in propria lor replicare e+,: neuraminiaza ( unul din cele ! tipuri de
'!
spicule ale virusului gripal, cu actiune degradativa asupra mucoproteinelor din secretia mucoasei respiratorii,
care va fi fluidificata favorizand diseminarea virusurilor si adsorbtia lor la nivelul receptorilor de virus de pe
celulele sensibile; re$erstranscriptaza ( enzima din structura virusului :4_ "engl, human immunoe##iciency
$irus > virusul imunodeficientei umane), enzima ce realizeaza transctrierea inversa a genomului viral de tip
138, la o molecula de 1;8 monocatenara, ce devine apoi dublu catenara si se integreaza in genomul
celulei gazda, fiind replicata odata cu acesta,
I, Multiplicarea virusurilor( formarea de noi particule virale se realizeaza prin procesul de replicare
"copierea informatiei genetice), care are loc obligatoriu intr(o celula vie, 2ele ! genomuri, viral si al celulei(
gazda, pot coe+ista, independent sau genomul viral poate fi integrat in genomul celulei gazda sub forma de
pro$irus&
4nformatia genetica virala perturba metabolsimul celulei(gazda "diata+ia celulara) indreptandu(l spre
sinteza de virus "diata+ia virala), #e disting doua faze:
1) faza de sinteza a componentelor virale ( dependenta de celula(gazda;
!) faza de diata:ie a componentelor virale pentru constituirea particulelor virale mature, dependenta
de informatia genetica virala, ;in aceasta particularitate functionala decurge parazitismul genetic absolut al
virusurilor, motiv pentru care se considera ca virusurile nu se multiplica, ci sunt replicate,
-etalii structurale 7 componentele virale
>enomul viral 7 poate fi constituit din 1;8 "1;8(virusuri) sau 138 "138(virusuri), raportul
dintre genom si proteinele capsidale fiind in general mic, cu e+ceptia virusurilor de dimensiuni mai mari
"-o+ virusurile: v, variolei, v, vaccinei, v, varicelei),
1;8(virusurile pot avea genom constituit dintr(o molecula monocatenara liniara sau circulara, dublu
catenara liniara sau circulara, suprahelicla, dublu catenara cu brese monocatenare,
138(virusurile pot avea genom constituit dintr(o molecula monocatenara liniara sau circulara, dublu
catenara segmentata, 6enomul segmentat este prezent la virusurile gripale "& segmente), la reovirusuri "1C
segmente), la virusul :4_ "! segmente identice de 138 liniar) etc,
.+ista probabilitatea ca ! tipuri de virus "de e+, virus gripal uman si aviar sau porcin) sau ! tulpini
virale sa infecteze concomitent aceeasi celula, iar segmentele genomice libere, dupa replicare, sa se
reasorteze si sa rezulte o noua tulpina virala, diferita din punct de vedere genetic, dar si antigenic,
Capsida 0denumire derivata din gr, capsa > cutie); este de natura proteica, unitatile de constructie
fiind numite capsomere; acestea pot fi monomere la virusurile cu simetrie helicala si oligomere "pentoni si
he+oni) la virusurile cu simetrie icosaedrica,
=nvelisul viral numit si peplos sau anvelopa virala 7 componenta accesorie,
_irusurile care au nucleocapsida invelita de peplos sau anvelopa virala sunt denumite /irusuri
an/elo(ate. -rezenta sau absenta anvelopei virale influenteaza rezistenta sau persistenta virusurilor in mediul
natural si implicit caile de transmitere a virusurilor la o noua gazda sensibila, 1stfel, virusurile anvelopate,
desi prezinta o structura suplimentara, sunt mai fragile; fragilitatea lor deriva din fragilitatea anvelopei
virale, provenita din membrana celulei(gazda din care particulele virale nou formate prin procesul de
replicare sunt eliberate prin procesul de inmugurire, <iind constituita din fosfolipide, anvelopa va imprima
virusurilor anvelopate termolabilitate si sensibilitate la solventi ai lipidelor, ca si la actiunea enzimelor
digestive; ori pentru a fi infectioase, virusurile trebuie sa aiba o structura intacta,
2irusurile nude "lipsite de anvelopa) se pot transmite la distanta, pe cale digestiva sau hidrica, avand
o rezistenta mare in mediul e+tern
(piculele sunt structuri accesorii, de natura proteica sau glicoproteica, cu rol in prima faza a infectiei
virale, respectiv in adsorbtia virusurilor la nivelul receptorilor de virus prezenti pe suprafata celulelor
sensibile, ;e e+,, hemaglutininele prezente pe suprafata multor virusuri animale "virusuri gripale, virusul
urlian sau al oreionului, virusul rubeolic, virusul ru?eolic etc,) au afinitate si se adsorb la suprafata hematiilor
umane sau animale, fiecare virus avand un spectru de gazda specific,
''
1cesti receptori celulari au alte functii originare, dar agentii infectiosi "virusuri, dar si
microorganisme patogene), printr(un proces de fmimetism molecularf, au dezvoltat in cursul coevolutiei
gazda(parazit structuri de suprafata complementare din punct de vedere stereochimic, mentinandu(se astfel
in gazda si totodata in natura,
#piculele influenteaza si virulenta virusurilor, unele avand capacitatea de a anihila anumite
mecanisme de aparare nespecifice ale gazdei care determina asa(numita rezistenta naturala sau innascuta a
organismului, cum ar fi mucusul produs de epiteliul mucoasei respiratorii si flu+ul acestuia, eliminand
particulele straine "praf, agenti infectiosi) patrunse odata cu aerul, /n e+emplu in acest sens este
neuraminiaza ( unul din cele doua tipuri de spicule ale virusului gripal, cu actiune degradativa asupra
mucoproteinelor din secretia mucoasei respiratorii, care va fi fluidificata favorizand diseminarea virusurilor
si adsorbtia lor la nivelul receptorilor de virus de pe celulele sensibile,
=a anumite virusuri, spiculele intervin in virulenta in alt mod: fiind codificate de genomul viral, sunt
supuse fenomenului de variatie antigenica "determinata de variabilitatea genetica a unor virusuri, prin mutatii
punctiforme sau prin pseudorecombinari ( reasorarea in celula gazda infectata a segmentelor genomice ale
virusurilor cu genom multipartit); din aceasta particularitate a unor virusuri rezulta dificultatea de a obtine
vaccinuri eficiente "fata de virusul :4_), ca si reinfectarea cu acelasi virus de mai multe ori in cursul vietii
"virusurile gripale), aparent datorita unei stari de imunitate de scurta durata "in realitate imunitatea
antigripala este de lunga durata, doar ca in fiecare an sunt in circulatie alte tulpini virale),
Aazele ciclului de evolutie la virusuri
1dsorbtia virionilor la receptorii de virus de pe membrana celulei gazda;
-atrunderea in celula(gazda "infectia virala), urmata de decapsidare si disocierea componentelor virale,
ce vor fi folosite in metabolismul celulei(gazda;
3eplicarea materialului genetic viral cu sinteza unui numar mare de copii;
*ranscrierea informatiei genetice virale in 138m;
*raducerea informatiei genetice virale "sinteza de proteine capsidale RN( spicule);
( aceste ultime ! procese sunt sustinute de masinaria de biosinteza a celulei(gazda "este utilizat
echipamentul enzimatic, moleculele de 138t, aminoacizi, nucleotide);
$samblarea componentelor 0proteine capsidale si genomul viral $-*D$!*1 si eliberarea
particulelor virale nou7formate ) virusuri progene "eliberarea prin liza celulei gazda sau prin
inmugurire, fara citoliza),
S aceste faze valabile in general la toate virusurile, prezinta si aspecte particulare, in functie de tipul de virus,
Clasificarea virusurilor
2lasificarea acestor agenti infectiosi de tip special s(a realizat in functie de mai multe criterii, cum ar fi:
1) dupa spectrul de gazda:
( virusuri care infecteaza bacteriile > bacteriofagi;
( virusuri gg gg fungii > micofagi;
( virusuri gg gg plantele > v, ale plantelor;
( virusuri gg gg animalele > v, ale animalelor;
!) dupa tropismul fata de diferite celule gazda si simptomatologie: unele virusuri determina boli generalizate,
altele infecteaza organe specifice: virusuri hepatitice, virusuri respiratorii, virusuri enterice, virusuri
encefalitice etc,
') criterii stiintifice de clasificare:
( dupa tipul de acid nucleic genomic: virusuri 1;8 si virusuri 138;
( dupa conformatia capsidei;
( dupa prezentaNabsenta invelisului e+tern si comple+itatea acestuia;
( dupa criterii furnizate de biologia moleculara, aplicabile virusurilor animalelor "si uneori la bacteriofagi si
virusuri ale plantelor): se porneste de la premisa ca in centrul ciclului de e+istenta al virusurilor se afla etapa
de replicare a genomului viral si sinteza moleculelor de 138m, 4n functie de aceste criterii, e+ista D clase de
virusuri; primele ! clase ! au genom 1;8 "dublu si respectiv monocatenar), iar celelalte ) clase de virusuri
')
au genom 138 "1 clasa cu genom 138 dublu catenar si ' clase cu genom monocatenar, dar cu polaritate
diferita), /n caracter cu totul deosebit au virusurile din clasa a _4(a, numite )etro$irusuri, datorita prezentei
in structura virusului a enzimei numita re$erstranscriptaza ( 3*, enzima ce realizeaza transctrierea inversa a
genomului viral de tip 138, la o molecula de 1;8 m,c,, ce devine apoi dublu catenara si se integreaza in
genomul celulei gazda, fiind replicata odata cu acesta; e+, de retrovirus ( virusul :4_ "engl, human
immunoe##iciency $irus > virusul imunodeficientei umane), 3etrovirusurile au capacitate transformanta,
3ecent s(a adaugat i o a _44(a clasa de virusuri cu genom de tip 1;8 dublu catenar, cu brese monocatenare
":0_),
4dentificarea virusurilor se realizeaza prin metode directe si indirecte, Metodele directe se utilizeaza
mai ales in cercetare: microscopie electronica, metode de biologie moleculara, respectiv tehnici de
hibridizare, de secventializare a genomului viral; foarte mult utilizate in practica medicala curenta sunt
metodele imunologice, foarte sensibile si specifice "de evidentiere si cuantificare fie a virusurilor sau
componentelor virale ( serotipizare, fie a anticorpilor specifici antivirali( serodiagnostic); pentru studiul virus
(celula gazda este utilizata microscopia optica pentru evidentierea efectului citopatogen pe culturi de celule,
=nfectiile virale, dupa relatia virusului cu celula gazda si evolutia acesteia, pot fi: productive,
persistente, latente, unele avnd efect de transformare maligna,
.acteriofagii 0fagii1 se clasifica in < categorii:
( fagi litici sau virulenti " caracterizati (rintr"un ciclu litic; dupa infectie si replicarea fagilor,
acestia determina liza celulei respective; prototip bacteriofagul *), din seria * par, a carei gazda specifica
este colibacilul (Escherichia coli)6
( fagi lizogeni D temperati " caracterizati (rintr"un ciclu lizogen; dupa infectia unei celule
permisive, genomul fagic se poate integra in cromozomul bacterian "starea de profag), replicandu(se odata cu
acesta si fiind transmis pe verticala; spontan sau indus genomul fagic poate trece din starea integrata in starea
de virus vegetativ, liber in citoplasma si capabil sa initieze un ciclu litic; e+cizia profagului poate fi corecta
"e+act la situsurile de integrare) sau incorecta, prelund gene cromozomale si lasnd aici gene fagice, proces
prin care acesti fagi pot transmite genele cromozomale preluate la alte celule bacteriene pe care le infecteaza;
fenomenul este denumit transductie, fagii respectivi sunt transductori si reprezinta o modalitate de
variabilitate genetica si evolutie a bacteriilor, -rototip al fagilor temperati este bacteriofagul h, a carei gazda
specifica este tot colibacilul (Escherichia coli)& 0acteriile purtatoare de fagi integrati in cromozom, deci in
stare lizogena, pot manifesta proprietati diferite fata de celula normala, fenomen denumit con$ersie #a!ica
"de e+, sinteza unor to+ine bacteriene, codificate de informatia virala ( profagi),
Cultivarea virusurilor in laborator. 9 caracteristic definitorie a virusurilor este parazitismul
intracelular absolut datorat absenei unui metabolism propriu, din care decurge incapacitatea virusurilor de
a se multiplica autonom, n afara celulelor vii, 2a urmare a acestui fapt, nici un virus nu a putut fi cultivat pe
un substrat artificial, acelular, orict de comple+ ar fi fost acesta,, Metodele de cultivare trebuie sa furnizeze
ca substrat de cultivare celule vii, implicit tehnici de cultivare mai comple+e, care difera in functie de tipul
de virusuri: bacteriofagi, virusuri ale plantelor, virusuri ale animalelor,
Cultivarea bacteriofagilor 7 bacteriofagii se cultiva in laborator prin inocularea unei culturi
bacteriene cu o suspensie de particule virale, care vor determina ca urmare a ciclului litic moartea celulelor
bacteriene > liza celulelor bacteriene infectate cu bacteriofagi, care se manifesta prin limpezirea unei culturi
pe mediu lichid sau aparitia unor zone clare sau plaAe e liza pe o cultura bacteriana insamantata in panza pe
suprafata unui mediu solid,
Cultivarea virusurilor animalelor ( cu puine e+cepii "de e+, virusurile hepatitelor 0, 2, ; $i
:4_), ma?oritatea virusurilor pot fi obinute n cantiti suficient de mari "pt, reactii de serodiagnostic,
obtinere de vaccinuri, studiul relatiei virus 5 celula (gazda etc,), prin metode de:
cultivare in $i$o prin:
infectarea e+perimental a unor animale de laborator sensibile;
infectarea e+perimental a embrionilor de gin;
cultivare in $itro pe diferite tipuri de culturi de celule ":e=a, :ep(! etc,),
'H