Sunteți pe pagina 1din 43

CASSIRER, Ernst, Eseu despre om.

O introducere n filosofia culturii


umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
II
O cheie pentru natura omului:
simbolul
Biologul Johannes von e!"ull a scris o carte #n care
#ntre$rinde o revi%uire critic& a $rinci$iilor 'iologiei(
Biologia, du$& o$inia lui e!"ull, este o tiin)& a naturii care
tre'uie s& *ie de%voltat& $rin metodele em$irice o'inuite +
metodele o'serva)iei si e!$eriment&rii( ,#ndirea 'iologic&, $e
de alt& $arte, nu a$ar)ine aceluiai ti$ ca i g#ndirea din
domeniul *i%icii sau chimiei( e!"ull este un cam$ion
hot&r#t al vitalismului- el este un a$&r&tor al $rinci$iului
autonomiei vie)ii( .iata este o realitate ultim& si inde+
$endent&( Ea nu $oate *i descris& sau e!$licat& #n termeni ai
*i%icii sau chimiei( /in acest $unct de vedere, e!"ull
de%volt& o schem& general& nou& a cercet&rii 'iologice( Ca
*ilo%o*, el este un idealist sau *enomenalist( /ar *enomena+
lismul lui nu se 'a%ea%& $e considera)ii meta*i%ice sau
e$istemologice- el se #ntemeia%& mai cur#nd $e $rinci$ii
em$irice( Aa cum arat& el, $resu$unerea c& e!ist& o realitate
a'solut& a lucrurilor care este aceeai $entru toate vie)ui+toarele +
ar *i un *el de dogmatism *oarte naiv( Realitatea nu
este un lucru unic i omogen- ea este e!trem de diversi*icat&,
av#nd tot at#tea scheme i modele di*erite c#te organisme
di*erite e!ist&( 0iecare organism este, $entru a s$une ast*el, o
e!istent& monadic&( El are o lume $ro$rie, $entru c& el are o
e!$erien)& $ro$rie( 0enomenele $e care le g&sim #n via)a
anumitor s$ecii 'iologice nu s#nt trans*era'ile altor s$ecii(
E!$erien)ele + i $rin urmare realit&)ile + a dou& organisme
di*erite s#nt incomensura'ile #ntre ele( #n lumea unei mute,
s$une e!"ull, a*l&m numai 1lucruri+musc&2- #n lumea unui
arici de mare a*l&m numai 1lucruri+arici de mare2(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
48 ESEU DESPRE OM
/in aceast& i$ote%& general&, e!"ull de%volt& o schem&
*oarte ingenioas& i general& a lumii 'iologice( /orind s&
evite orice inter$ret&ri $sihologice, el urmea%& o metod&
#ntru totul o'iectiv& sau 'ehaviorist&( Singura cheie $entru
viata animal&, men)ionea%& el, ne este dat& de c&tre *a$tele
anatomiei com$arate( /ac& cunoatem structura anatomic& a
unei s$ecii animale, $osed&m toate datele necesare $entru
reconstruirea modului ei s$ecial de e!$erien)&( n studiu
atent al structurii cor$ului animal, al num&rului, calit&)ii i
distri'u)iei di*eritelor organe de sim), i condi)iile sistemului
nervos ne dau o imagine $er*ect& a lumii interne i e!terne a
organismului( e!"ull i+a #nce$ut investiga)iile cu un
studiu al organismelor celor mai $u)in evoluate- el le+a
e!tins tre$tat la toate *ormele de via)& organic&, #ntr+un
anumit sens, el re*u%& s& vor'easc& des$re *orme de viat&
in*erioare si su$erioare( .iata este $er*ect& $este tot- ea este
aceeai #n cercul cel mai mic ca si #n cel mai mare( 9rice
: :
organism, chiar cel mai $u)in evoluat, nu este numai ada$tat
#ntr+un sens vag (angepasst) la mediul s&u am'iant, dar cu
totul $otrivit (eingepasst) acestuia( Con*orm structurii lui
anatomice, el $osed& un anumit Merknet si un anumit
!irknet " un sistem rece$tor si un sistem e*ector( 0&r&
coo$erarea i echili'rul acestor dou& sisteme, organismul nu
ar $utea su$ravie)ui( Sistemul rece$tor $rin care o s$ecie
'iologic& $rimete stimuli din a*ar& si sistemul e*ector $rin
care reac)ionea%& la ei s#nt, #n toate ca%urile, str#ns #m'inate(
Ele s#nt verigi ale unuia si aceluiai lan) descris de c&tre
e!"iill ca cercul func#ional ($unktionskreis) al animalului(
;u $ot intra aici #n discutarea $rinci$iilor 'iologice ale lui
e!"iill( <+am re*erit doar la conce$tele si terminologia lui
$entru a $une o $ro'lem& general&( Este $osi'il& *olosirea
schemei $ro$use de e!"iill $entru descrierea si caracteri%a+
rea lumii umane% Evident, aceast& lume nu *ace nici un *el
de e!ce$)ie de la acele legi 'iologice care guvernea%& via)a
: .e%i Johanncs von e!"iill, &'corctisc'c (iologie =ed( a 8+a, Berlin,
19>4?- Um)cltund*nncn)cltder&icrc(l+,,- ed. a ."a, Berlin, 1981?(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
O /0E1E PE2&RU 23&UR3 OMU4U15 S1M(O4U4 4>
tuturor celorlalte organisme( @otui #n lumea uman& a*l&m o
caracteristic& nou& care $are s& *ie semnul distinctiv al vie)ii
umane( Cercul *unc)ional al omului este nu numai e!tins din
$unct de vedere cantitativ- el a su*erit de asemenea o schim+
'are calitativ&( 9mul a desco$erit, cum se s$une, o metod&
nou& $entru a se ada$ta la mediul s&u am'iant, #ntre sistemul
rece$tor si cel e*ector, care se g&sesc la toate s$eciile ani+
male, a*l&m la om o a treia verig& $e care o $utem descrie ca
sistemul sim6olic. Aceast& nou& achi%i)ie trans*orm& #n+
treaga viat& omeneasc&( Com$arat cu alte animale, omul tr&+
iete nu numai #ntr+o realitate mai cu$rin%&toare- el tr&iete,
$entru a s$une aa, #ntr+o nou& dimensiunea realit&)ii( E!ist& o
di*eren)& clar& #ntre reac)iile organice si r&s$unsurile
umane, #n $rimul ca%, este dat un r&s$uns direct si imediat la
un stimul e!tern- #n al doilea ca%, r&s$unsul este am#nat( El
este #ntreru$t i #nt#r%iat $rintr+un lent i com$licat $roces de
g#ndire( 3a $rima $rivire, o ast*el de am#nare $oate $&rea un
c#stig destul de #ndoielnic( <ul)i *ilo%o*i au averti%at
#m$otriva acestui $retins $rogres( 13:homme Aui medite2,
s$une Rousseau, 1est un animal de$rave2B de$&irea grani+
)elor vie)ii organice nu este o ameliorare, ci o deteriorare a
naturii umane(
Si totui nu e!ist& nici un remediu contra acestei r&stur+
n&ri a ordinii naturale( 9mul nu se $oate sustrage $ro$riei
#m$liniri( El nu $oate dec#t s& ado$te condi)iile $ro$riei
vie)i( 9mul nu mai tr&iete #ntr+un univers $ur *i%ic, el
tr&iete #ntr+un univers sim'olic( 3im'aCul, mitul, arta i
religia s#nt $&r)i ale acestui univers( Ele s#nt *irele di*erite
2care )es re)eaua sim'olic&, )es&tura #nc#lcit& a e!$erien)ei
umane, #ntregul $rogres uman #n g#ndire si e!$erien)&
s$eculea%& asu$ra acestei re)ele si o #nt&rete( 9mul nu mai
#n*runt& realitatea #n mod nemiClocit- el nu o $oate vedea,
cum se s$une, *at& #n *at&( Realitatea *i%ic& $are s& se retrag&
#n m&sura #n care avansea%& activitatea sim'olic& a omului(
Dn log s& ai'& de a *ace cu lucrurile #nsei, ornul conversea%&
#ntr+un sens, #n mod constant cu sine #nsui( El s+a #nchis #n
aa *el #n *orme lingvistice, imagini artistice, sim'oluri
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
44 ESEU DESPRE OM
mitice sau rituri religioase #nc#t el nu $oate vedea sau
cunoate nimic dec#t $rin inter$unerea acestui mediu arti*i+
cial( Situa)ia lui este aceeai #n s*era teoretic& si #n cea
E # #
$ractic&( Chiar si aici, omul nu tr&iete #ntr+o lume de *a$te
'rute, sau con*orm nevoilor si dorin)elor lui imediate( El
tr&iete mai cur#nd #n miClocul unor emo)ii imaginare, #n s$e+
ran)e si temeri, #n ilu%ii si de%ilu%ii, #n *ante%iile si visurile
E 7 89 #
sale( 1Ceea ce #l tul'ur& i #l nelinitete $e om2, s$unea
E$ictet, 1nu s#nt lucrurile, ci o$iniile i #nchi$uirile des$re
lucruri(2
/in $unctul de vedere la care am aCuns, tre'uie s&
corect&m i s& l&rgim de*ini)ia clasic& a omului, #n $o*ida
tuturor e*orturilor ira)ionalismului modern, aceast& de*ini)ie
a omului ca un animal rationale nu i+a $ierdut *or)a(
Ra)ionalitatea este, #ntr+adev&r, o tr&s&tur& inerent& tuturor
activit&)ilor umane( <itologia #ns&i nu este o mas& 'rut& de
su$ersti)ii sau de%ilu%ii vulgare( Ea nu este $ur si sim$lu
haotic&, #ntruc#t $osed& o *orm& sistematic& sau conce$+
tual&(
8
/ar, $e de alt& $arte, ar *i im$osi'il de caracteri%at
structura mitului ca *iind ra)ional&( 3im'aCul a *ost identi*i+
cat adeseori(cu ra)iunea, sau cu adev&ratul i%vor al ra)iunii( /ar
este uor de v&%ut c& aceast& de*ini)ie nu reuete s& aco$ere
#ntregul domeniu( Ea este o pars pro toto- ea ne o*er& o
$arte $entru #ntreg( Fentru c& al&turi de lim'aCul conce$tual
e!ist& un lim'aC emo)ional- al&turi de lim'aCul logic sau
tiin)i*ic e!ist& un lim'aC al imagina)iei $oetice( 3a origine
lim'aCul nu e!$rim& g#nduri sau idei, ci sentimente i emo)ii(
Gi chiar o religie 1#n limitele ra)iunii $ure2, cum a *ost
conce$ut& si ela'orat& de c&tre Hant, nu este mai mult dec#t
o sim$l& a'strac)ie( Ea e!$rim& doar *orma ideal&, um'ra a
ceea ce este o viat& religioas& verita'il& si concret&( <arii
g#nditori care au de*init omul ca un animal rationale nu au
*ost em$iriti i nici nu au inten)ionat vreodat& s& dea o
e!$lica)ie em$iric& a naturii umane( Frin aceast& de*ini)ie
8
.e%i Cassirer, Dic (egriffsform im m:t'isc'en Denkcn =3ci$%ig,
1981?(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
O /0E1E PE2&RU 23 &UR3 OMU4U15 S1M(O4U4 4E
ei e!$rimau mai cur#nd un im$erativ moral *undamental(
Ra)iunea este un termen *oarte ne$otrivit $entru a #n)elege
*ormele vie)ii culturale a omului #n toat& 'og&)ia si varietatea
lor( /ar toate aceste *orme s#nt *orme sim'olice( /e aceea,
#n locul de*inirii omului ca animal ra#ionale, ar tre'ui s&+1
de*inim ca animal s:m6olicum. Frin aceasta $utem desemna
di*eren)a lui s$eci*ic& i $utem #n)elege noua cale deschis&
omului + calea s$re civili%a)ie(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
III
De la reacii animale la
rspunsuri umane
Frin de*inirea omului ca un animal s:m6olicum am aCuns
la $rimul nostru $unct de $lecare $entru investiga)ii ulte+
rioare( /ar acum devine im$erios necesar s& de%volt&m
aceast& de*ini)ie $entru a+i da cumva mai mult& $reci%ie( C&
g#ndirea sim'olic& i com$ortamentul sim'olic s#nt $rintre
cele mai caracteristice tr&s&turi ale vie)ii umane si c& #ntregul
$rogres al culturii umane se 'a%ea%& $e aceste condi)ii este
de net&g&duit( /ar s#ntem noi #ndre$t&)i)i s& le consider&m
ca o #n%estrare s$ecial& a omului, s$re deose'ire de toate
celelalte *iin)e organiceI ;u este sim'olismul un $rinci$iu
$e care #l $utem urm&ri #n decursul evolu)iei $#n& la o surs&
mai $ro*und&, i care are o mai mare arie de a$lica'ilitateI
/ac& r&s$undem negativ la aceast& #ntre'are, $recum se
$are, ne m&rturisim ignoran)a $rivind multe chestiuni
*undamentale care au ocu$at mereu centrul aten)iei #n
*ilo%o*ia culturii umane(Fro'lema originii lim'aCului, artei,
religiei devine de nere%olvat si cultura uman& ni se $re%int&
ca un *a$t dat care r&m#ne #ntr+un anumit sens i%olat si, $rin
urmare, neinteligi'il(
Este de #n)eles c& oamenii de tiin)& au re*u%at totdeauna
s& acce$te o ast*el de solu)ie( Ei au *&cut e*orturi mari $entru
a $une #n rela)ie *a$tele sim'olismului cu alte *a$te mai
elementare si 'ine cunoscute( Fro'lema a *ost sesi%at& ca
*iind de o ma!im& im$ortan)&, dar din ne*ericire ea a *ost
rareori a'ordat& #ntr+un mod cu totul li$sit de $reCudec&)i(
/intru #nce$ut ea a *ost com$licat& inutil si con*undat& cu
alte $ro'leme care a$ar)in unui domeniu cu totul di*erit al
discursului, #n loc s& ne o*ere o descriere si o anali%& im+
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia culturii
umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
meta*i%icii(
;u ne ocu$&m aici cu acest as$ect al $ro'lemei, $ro+
$un#ndu+ne o sarcin& mult mai modest& si concret&( .om
#ncerca s& descriem atitudinea sim'olic& a omului #ntr+o
manier& mai $recis& $entru a $utea distinge alte moduri ale
com$ortamentului sim'olic, care se #nt#lnete $este tot #n
regnul animal( C& animalele nu reac)ionea%& totdeauna la
stimuli #ntr+un mod direct, c& ele s#nt ca$a'ile de o reac)ie
indirect& st&, evident, #n a*ara chestiunii( E!$erimentele 'ine
cunoscute ale lui Favlov ne o*er& un volum de e!$erien)&
em$iric& $rivind aa+numi)ii stimuli re$re%entativi( In ca%ul
maimu)elor antro$oide, un studiu e!$erimental *oarte
interesant e*ectuat de c&tre Jol*e a ar&tat e*icienta
1recom$ensei sim'olice2( Animalele au #nv&)at s& r&s$und& la
sim'oluri ca su'stitut al recom$ensei #n hran& #n acelai mod
#n care r&s$undeau la hrana #ns&i(
1
/u$& o$inia lui Jol*e,
re%ultatele unor e!$erimente de antrenare variate si
$relungite au demonstrat c& $rocesele sim'olice a$ar #n
com$ortamentul maimu)elor antro$oide( Ro'ert <( Ker"es,
care descrie aceste e!$erimente #n ultima sa carte, trage din
ele o im$ortant& conclu%ie general&(
C& ele L$rocesele sim'oliceM s#nt relativ rare si di*icil de o'servat
este evident( Cineva $oate continua s& se #ntre'e $e dre$t cuv#nt
1des$re e!isten)a lor, dar eu $resu$un c& actualmente ele vor *i
identi*icate ca antecedente ale $roceselor sim'olice omeneti(
Ast*el, l&s&m acest su'iect #ntr+un stadiu de de%voltare e!trem de
incitant, c#nd desco$eriri de moment $ar iminente(
8
1
J(B(Jol*e, 1E*ectiveness o* @o"cn+rcNards *or Chim$an%ees2,
Com$arative FsOchologO <onogra$hs, 18, nr( E(
8
Ro'ert <( Kcr"cs, /'impances. 3 4a6orator: /olon: =;eN
Havcn, Kale niverssitO Fress, 19>4?, $( 149(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E 4P
$ar)ial& a *enomenelor #nsei, discu)ia acestei $ro'leme a
*ost convertit& #ntr+o dis$ut& meta*i%ic&( Ea a devenit m&rul
discordiei #ntre di*erite sisteme meta*i%iceB #ntre idealism i
materialism, s$iritualism si naturalism( Fentru toate aceste
sisteme, chestiunea sim'olismului a devenit o $ro'lem&
crucial& de care $&rea s& at#rne *orma viitoare a tiin)ei si
meta*i%icii
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
44 ESEU DESPRE OM
Ar *i $rematur s& se *ac& vreun *el de $redic)ii $rivind
de%voltarea viitoare a acestei $ro'leme( /omeniul tre'uie
l&sat deschis investiga)iilor viitoare( Inter$retarea *a$telor
e!$erimentale, $e de alt& $arte, de$inde totdeauna de anu+
mite conce$te *undamentale care tre'uie s& *ie clari*icate
#nainte ca materialul em$iric s& $oat& da roade( Fsihologia
modern& si $siho'iologia )in seama de acest *a$t( <i se $are
*oarte semni*icativ *a$tul c&, ast&%i, cei care $reiau rolurile
conduc&toare #n re%olvarea acestei $ro'leme nu s#nt *ilo%o*ii,
ci o'servatorii si investigatorii em$irici( Acetia ne s$un c&
$#n& la urm& $ro'lema nu este doar una em$iric&, ci #n mare
$arte una logic&( ,eorg Reves% a $u'licat de cur#nd o serie
de articole care de'utea%& cu a*irma)ia c& chestiunea at#t de
ardent de%'&tut& a aa+numitului lim6a= animal nu $oate *i
re%olvat& doar $e 'a%a *a$telor $sihologiei animale( 9ricine
e!aminea%& di*eritele te%e si teorii $sihologice cu un s$irit
critic i li$sit de $reCudec&)i aCunge $#n& la urm& la conclu%ia
c& $ro'lema nu $oate *i l&murit& $rin sim$la re*erire la
*orme ale comunic&rii animale si la anumite re%ultate la care
acestea aCung ca urmare a antrenamentului si dres&rii(
Asemenea re%ultate $ermit cele mai contradictorii
inter$ret&ri( /e aceea, este necesar, #nainte de orice, s& se
a*le un $unct de $lecare logic corect, unul care s& ne $oat&
conduce la o inter$retare natural& i temeinic& a *a$telor
em$irice( Acest $unct de $lecare este defini#ia lim6a=ului
=die (egriffs6estimmung der Sprac'e).> /ar #n loc s& se dea
o de*ini)ie a lim'aCului gata *&cut&, ar *i $oate mai 'ine s& *ie
urmate #n continuare direc)iile em$irice( 3im'aCul nu este un
*enomen sim$lu i uni*orm( El este constituit din elemente
di*erite, at#t 'iologice, c#t si sistematice, care nu se a*l& la
acelai nivel( @re'uie s& #ncerc&m s& g&sim ordinea si inter+
E ,
rela)iile elementelor constituente- tre'uie, ca s& s$unem
ast*el, s& distingem di*eritele straturi geologice ale lim'aCu+
Frimul si cel mai im$ortant este, evident, lim'aCul
>
,( Reves%, 1/ic menschlichcn Hommuni"ations*ormen und die
sogcnnante @iers$rache2, Proccedings of t'c 2et'crlands 3kademic ?an
!etensc'appcn, Q3III =194R?, nr( 9, 1RB Q3I. =1941?, nr( 1(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
lui(
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E
49
emo)iilor( 9 mare $arte a rostirii omeneti a$ar)ine #nc&
acestui strat( /ar e!ist& o *orm& a lim'aCului care ne #n+
*&)iea%& un ti$ cu totul di*erit, #n acest ca% cuv#ntul nu
este
E #
c#tui de $u)in o sim$l& interCec)ie- el nu este o e!$resie
involuntar& a emo)iilor, ci o $arte a unei $ro$o%i)ii care are
o structur& sintactic& si logic& de*init&(
4
Este adev&rat c&
si #n
*
lim'aC *oarte de%voltat, =teoretic? leg&tura cu $rimul ele+
ment este total #ntreru$t&( Cu greu $oate *i g&sit& o $ro+
$o%i)ie + cu e!ce$)ia, $oate, a $ro$o%i)iilor $ur *ormale ale
matematicii + *&r& o anumit& nuan)& a*ectiv& sau emo+
)ional&(
E
Analogii si $aralele cu lim'aCul emo)ional $ot *i
g&site din a'undent& #n lumea animal&( C#t $rivete
cim$an+%eii, Jol*gang Hoehler a*irm& c& ei reali%ea%& un
grad #nalt de e!$resie $rin intermediul gestului( 0urie,
s$aim&, dis$e+rare, m#hnire, rug&minte, dorin)&, veselie i
$l&cere s#nt e!$rimate cu $rom$titudine #n aceast&
manier&( @otui, li$+sete un element care este
caracteristic i indis$ensa'il oric&rui lim'aC omenescB nu
g&sim nici un semn care s& ai'& o re*erire o'iectiv& sau o
semni*ica)ie( 1Foate *i considerat
dre$t *a$t dovedit2, s$une Hoehler, +
c& gama lor fonetic@ este cu totul 1su'iectiv&2 si $oate e!$rima
numai emo)ii, niciodat& nu $oate desemna sau descrie o'iecte(
/ar ei $osed& at#tea elemente *onetice care s#nt, de asemenea,
comune tuturor lim'ilor omeneti, #nc#t li$sa la ei a unui lim'aC
articulat nu $oate *i atri'uit& limit&rilor secundare =gloso+la'iale?(
3a *el i gesturile lor, ale *etei si cor$ului, ca si e!$resiile lor
sonore nu desemnea%& sau 1descriu2 niciodat& o'iecte =Biihler?(
6
Aici atingem $uctul crucial al #ntregii noastre $ro'leme(
/i*eren)a dintre lim6a=ul discursi? si lim6a=ul emo#ional este
4
Fentru distinc)ia dintre e!$rim&rile $ur emotive i 1ti$ul normal de
comunicare a ideilor care este lim'a2, ve%i o'serva)iile introductive ale lui
EdNard Sa$ir, 4anguagc =;eN Kor", Harcourt, Brace, 1981?(
E
Fentru alte detalii ve%i Charles BallO, 4e langage ct 1a ?ie =Faris,
19>6?(
6
Jol*gang Hoehler, 1Sur FsOchologie des Schim$ansen2,
Ps:c'ologisc'e $orsc'ung, I =l981?, $( 8P, C*( edi)ia engle%& &'e
Mentalit: of 3pcs =;eN Kor", Harcourt, Brace, 198E?, a$endice, $( >1P(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
ER ESEU DESPRE OM
'orna de hotar #ntre lumea omului si lumea animal&( @oate
teoriile si o'serva)iile re*eritoare la lim'aCul animal s#nt
de$arte de adev&r dac& nu reuesc s& recunoasc& aceast&
di*eren)& *undamental&(
P
#n #ntreaga literatur& a su'iectului
$Tre s& nu e!iste nici o singur& dovad& conclu%iv& asu$ra
*a$tului c& vreun animal a *&cut vreodat& $asul decisiv de la
lim'aCul su'iectiv la cel o'iectiv, de la cel a*ectiv la cel
discursiv( Hoehler insist& cu t&rie asu$ra *a$tului c& lim'a
este #n mod hot&r#t dincolo de $uterile maimu)elor Intro+
$oide( El sus)ine c& li$sa acestui miCloc aCut&tor tehnic de
ne$re)uit si marea limitare a acelor com$onente *oarte
im$ortante ale g#ndirii, aa+numitele re$re%ent&ri, constituie
cau%ele care #m$iedic& animalele s& reali%e%e chiar i cele
mai modeste #nce$uturi ale de%volt&rii culturale(
4
3a aceeai
conclu%ie a aCuns i Reves%( 3im'a, a*irm& el, este un
conce$t antro$ologic care tre'uie s& *ie #nl&turat cu totul din
studiul $sihologiei animale( /ac& $lec&m de la o de*ini)ie
clar& si $recis& a lim'ii, toate celelalte *orme de e!$rimare
$e care le g&sim si la animale s#nt eliminate #n mod auto+
mat(
9
Ker"es, care a studiat $ro'lema cu un interes s$ecial,
vor'ete $e un ton mai $recis( El este convins c& #n $rivin)a
lim'aCului si sim'olismului e!ist& o str#ns& leg&tur& #ntre om
i maimu)ele antro$oide( 1Aceasta sugerea%&2, scrie el, 1c&
se $oate ca noi s& *i dat $este un stadiu *ilogenetic tim$uriu
#n evolu)ia $rocesului sim'olic( E!ist& dove%i a'undente c&
di*erite alte ti$uri ale $rocesului de semnali%are dec#t cel
sim'olic a$ar #n mod *recvent i *unc)ionea%& e*ectiv la
P
9 #ncercare mai veche de a *ace o distinc)ie strict& #ntre lim'aCul
discursiv si cel emo)ional a *ost *&cut& #n domeniul $siho$atologici
lim'aCului( ;eurologul engle% Jac"son a introdus termenul de 1lim'aC
discursiv2 $entru a e!$lica c#tcva *enomene $atologice *oarte interesante(
El a desco$erit c& mul)i $acien)i care su*ereau de a*a%ie nu+i $ierduser&
deloc u%ul lim'ii, dar nu $uteau *olosi cuvintele #ntr+un sens o'iectiv,
discursiv( /istinc)ia lui Jac"son s+a dovedit a *i *oarte *ertil&( Ea a Cucat un
rol im$ortant #n de%voltarea ulterioar& a $siho$atologiei lim'aCului( Fentru
detalii ve%i Cassircr, P'ilosop'ic dcr s:m6olisc'cn $ormen, III, ca$( 6,
$$( 8>P+>8>(
4
Hoehler, &'e Mcntalit: of 3pes, $( 8PP(
9
Rcvcs%, op. cit., Q3III, $artea a Il+a =194R?, $( >>(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E E l
cim$an%eu2(
1R
#ns& toate acestea r&m#n #n mod hot&r#t
$relingvistice( Chiar i #n o$inia lui Ker"es, toate aceste
e!$resii *unc)ionale s#nt e!trem de rudimentare, sim$le, i au
o #ntre'uin)are limitat& #n com$ara)ie cu $rocesul cognitiv
omenesc(
11
Fro'lema genetic& nu tre'uie con*undat& aici cu
$ro'lema analitic& i *enomenologic&( Anali%a logic& a lim+
'aCului omenesc ne conduce la un element de $rim& im$or+
tant& care nu cunoate nimic asem&n&tor #n lumea animal&(
(@eoria general& a evolu)iei nu st& #n nici un *el #n calea
recunoaterii acestui *a$t( Chiar #n domeniul *enomenelor
naturii organice am a*lat c& evolu)ia nu e!clude un *el de
crea)ie original&( 0a$tul muta)iei 'rute si al evolu)iei
emergente tre'uie s& *ie admis( Biologia modern& nu mai
vor'ete de evolu)ie #n termenii darvinismului tim$uriu- nici
nu e!$lic& #n acelai mod cau%ele evolu)iei( Futem admite
*&r& re%erve c& maimu)ele antro$oide, #n de%voltarea anumi+
tor $rocese sim'olice, au *&cut un semni*icativ $as #nainte(
/ar, #nc& o dat&, tre'uie s& accentu&m c& ele nu au atins
$ragul lumii umane( Ele au intrat, cum se s$une, #ntr+o
*und&tur&(
/e dragul $re%ent&rii mai clare a $ro'lemei, tre'uie s&
distingern cu griC& #ntre semne Ai sim6olun. Fare s& *ie
l&murit *a$tul c& #n com$ortamentul animal g&sim mai
cur#nd sisteme com$le!e de semne i semnale( Futem s$une
chiar ca anumite animale, #n s$ecial cele domestice, s#nt
*oarte sensi'ile la semne(
18
n c#ine va reac)iona la cele mai
1R
Ker"es si ;issen, 1Fre+linguistic Sign Behavior in Chim$an%ee
Sc5ence, 3QQQIQ, $( E4P(
11
Ker"es, /'impanccs, $( 149(
18
Aceast& sensi'ilitate a *ost dovedit&, de e!em$lu, #n *aimosul ca% al
1#n)ele$tului Hans2, care cu c#teva decenii #n urm& a creat $rintre
$siho'iologi un *el de sen%a)ie, #n)ele$tul Hans era un cal care $&rea s&
$osede o inteligen)& uimitoare( El $utea chiar s&+si #nsueasc& $ro'leme de
aritmetic& destul de com$licate, s& e!trag& r&d&cinile cu'ice (a(m(d(
'&t#nd cu $iciorul #n $&m#nt de at#tea ori de(c#te o cerea solu)ia $ro'lemei(
n colectiv s$ecial de $sihologi si al)i oameni de tiin)& au *ost chema)i s&
investighe%e ca%ul( A devenit imediat lim$ede c& animalul reac)iona la
anumite mic&ri involuntare ale st&$#nului s&u( C#nd st&$#nul era a'sent
sau nu #n)elegea #ntre'area, calul nu $utea s& r&s$und&(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
E8 ESEU DESPRE OM
mici schim'&ri #n com$ortamentul st&$#nului s&u- el va
distinge chiar e!$resiile *etei omeneti sau modula)iile unei
voci umane(
n
/ar e o cale lung& de la aceste *enomene la
#n)elegerea lim'aCului sim'olic i uman( 0aimoasele e!$eri5
mente ale lui Favlov dovedesc doar c& animalele $ot
*i
instruite cu uurin)& s& reac)ione%e nu numai #n mod direct
la
stimuli, ci si la tot *elul de stimuli media)i sau re$re%entativi(
9 sonerie, de e!em$lu, $oate deveni un 1semn $entru mas&2
si un animal $oate *i dresat s& nu+i ating& hrana c#nd acest
semn este a'sent( /ar de aici $utem a*la numai c& e!$eri+
mentatorul, #n acest ca%, a reuit s& schim'e situa)ia de hran& a
animalului( El a com$licat aceast& situa)ie introduc#nd #n mod
voluntar #n ea un element nou( @oate *enomenele care s#nt
descrise #n mod o'inuit ca re*le!e condi)ionate nu numai
c& s#nt *oarte de$arte de caracterul esen)ial al g#ndirii
sim'olice omeneti, dar s#nt chiar o$use acestuia( Sim'o+
lurile + #n sensul $ro$riu al acestui termen + nu $ot *i reduse
la sim$le semnale( Semnalele i sim'olurile a$ar)in de dou&
domenii di*erite ale discursuluiB semnalul este o $arte a
lumii *i%ice a e!istentei- sim'olul este o $arte a lumii umane a
semni*ica)iei( Semnalele s#nt 1o$eratori2- sim'olurile s#nt
1>
Fentru a ilustra acest lucru, as dori s& men)ione% alt e!em$lu *oarte
revelator( Fsiho'iologul dr( F*ungst, care de%voltase c#tcva metode noi i
interesante $entru studiul com$ortamentului animal, mi+a s$us odat& c& a
$rimit o scrisoare de la un maior #n leg&tur& cu o $ro'lem& curioas&(
<aiorul avea un c#ine carc+1 #nso)ea #n $lim'&rile sale( 9ri de c#te ori
st&$#nul era gata s& ias& din cas&, animalul d&dea semne de marc 'ucurie i
agita)ie( /ar #ntr+o %i maiorul s+a hot&r#t s& #ncerce un mic e!$eriment(
Simul#nd $lecarea, i+a $us $&l&ria, i+a luat 'astonul i a *&cut $reg&tirile
o'inuite + *&r& nici o inten)ie, totui, de a merge la $lim'are( S$re marca
lui sur$ri%&, clinele nu a *ost #nelat $#n& la urm&- el a r&mas linitit #n
coltul s&u( /u$& o scurt& $erioad& de o'serva)ie, dr( F*ungst a *ost #n stare
s& de%lege misterul, #n camera maiorului se a*la un 'irou cu un sertar care
con)inea c#tcva documente valoroase i im$ortante( <aiorul #i *ormase
o'iceiul s& #ncerce acest sertar, care $roducea un %orn&it, #nainte de a
$&r&si casa, $entru a se asigura c& era 'ine #ncuiat( El nu a *&cut acest
lucru #n %iua #n care nu inten)ionase s& ias& din cas&( /ar $entru c#inc
acesta devenise un semnal, un element necesar al situa)iei de $lim'are(
0&r& acest semnal, c#inele nu reac)iona(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E E>
1designatori2(
14
Semnalele, chiar #n)elese i *olosite ca atare,
au totui un *el de e!istent& *i%ic& sau su'stan)ial&- sim'o+
lurile au doar o valoare *unc)ional&(
Cu aceast& distinc)ie #n minte, $utem g&si o a'ordare a
uneia din cele mai controversate $ro'leme( Fro'lema inteli"
gen#ei animalelor a *ost totdeauna una din cele mai mari
enigme ale *ilo%o*iei antro$ologice( Au *ost cheltuite e*orturi
imense de g#ndire i o'serva)ie $entru a g&si r&s$unsuri la
aceast& #ntre'are( /ar am'iguitatea si caracterul vag al
termenului #nsui de 1inteligen)&2 a stat mereu #n calea unei
solu)ii clare( Cum $utem s$era s& r&s$undem la o #ntre'are al
c&rui sens nu+1 #n)elegemI <eta*i%icieni i oameni de tiin)&,
naturalisti si teologi au *olosit cuv#ntul 1inteligen)&2 #n
sensuri di*erite si contradictorii( nii $sihologi i $siho+
'iologi au re*u%at categoric s& vor'easc& des$re inteligen)a
animalelor, #n orice com$ortament animal ei v&d numai
Cocul unui anumit automatism( Aceast& te%& are #n s$atele ei
autoritatea lui /escartes- si ea a *ost totui rea*irmat& #n
$sihologia modern&( 1Animalul2, s$une E(3( @homdi"e #n
lucrarea lui des$re inteligenta animal&, 1nu g#ndete c& unul
este la *el cu cel&lalt si nu+1 con*und& $e unul cu altul, aa
cum se s$une adeseori( El nu g#ndete despre ceva- el
g#ndete acel ce?a =(((?( Ideea c& animalele reac)ionea%& la o
im$resie sen%orial& $articular& i a'solut de*init& si reali%at&
i c& o reac)ie similar& la o im$resie sen%orial& care deriv&
din $rima dovedete o asocia)ie $rin similitudine este un
mit(2
1E
9'serva)ii recente si mult mai e!acte au condus la o
conclu%ie di*erit&( In ca%ul animalelor su$erioare a devenit
clar c& ele s#nt ca$a'ile s& re%olve $ro'leme destul de
di*icile si c& aceste solu)ii nu au *ost a*late $e o cale $ur
mecanic&, $rin #ncercare i eroare( Aa cum arat& Hoehler,
#ntre o solu)ie autentic& i una $ur #nt#m$l&toare e!ist& o
14
Fentru distinc)ia dintre o$eratori si designatori ve%i Charles <orris,
1@he 0oundation o* the @heorO o* Signs2, Encyclopedia of t'e Unificd
Sciences (7+>B).
1E
EdNard 3( @horndi"c, 3nimal 1ntclligence =;eN Kor", <acmillan
1911?, $$( 119 i urm(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
E4 ESEU DESPRE OM
di*eren)& remarca'il&, ast*el #nc#t una $oate *i distins& de
cealalt&( A$are ca incontesta'il *a$tul c&, $#n& la urm&, unele
reac)ii ale animalelor su$erioare nu s#nt un $rodus al #nt#m+
$l&rii, ci s#nt c&l&u%ite de c&tre discern&m#nt(
16
/ac& $rin
inteligent& #n)elegem *ie o acomodare la mediul am'iant
imediat, sau o modi*icare ada$ta'il& a acestuia, tre'uie s&
atri'uim cu certitudine animalelor o inteligent& relativ
de%voltat&( @re'uie s& se recunoasc&, de asemenea, c& nu
toate ac)iunile animalelor s#nt guvernate de $re%enta unui
stimul imediat( Animalul este ca$a'il de tot *elul de
ocoliuri #n reac)iile lui( El $oate #nv&)a nu numai s& *olo+
seasc& instrumentele, dar chiar s& i invente%e unelte $entru
sco$urile lui( /e aceea, unii $sihologi nu au e%itat s& vor+
'easc& des$re o imagina)ie creatoare sau constructiv& la
animale(
1P
/ar nici aceast& inteligen)&, nici aceast& imagi+
na)ie nu s#nt asem&n&toare cu cele s$eci*ic omeneti( Fe
scurt, $utem s$une c& animalul $osed& o imagina)ie i o
inteligent& $ractice, $e cTnd omul singur a de%voltat o nou&
*orm&B o imagina#ie si o inteligent@ sim6olice.
Fe l#ng& aceasta, #n de%voltarea mental& a $sihicului in+
dividual, tran%i)ia de la o *orm& la alta + de la o atitudine $ur
$racticii la o atitudine sim'olic& +este evident&( /ar aici,
acest $as este re%ultatul *inal al unui $roces lent i continuu(
Frin metodele o'nuite ale o'serva)iei $sihologice nu se $ot
distinge cu uurin)& stadiile individuale ale acestui $roces
com$licat( E!ist&, totui, o alt& cale de a o')ine o #n)elegere
de$lin& a caracterului general i a im$ortantei e!traordinare
a acestei tran%i)ii( ;atura #ns&i a *&cut, aici, $entru a vor'i
ast*el, un e!$eriment ca$a'il s& arunce o lumin& neate$tat&
asu$ra $ro'lemei #n cau%&( Avem ca%urile clasice ale 3aurei
Bridgman i Helen Heller, doi co$ii or'i i surdo+mu)i, care
cu aCutorul unor metode s$eciale au #nv&)at s& vor'easc&(
/ei am'ele ca%uri s#nt 'ine cunoscute si au *ost adeseori
16
.e%i Hochlcr, op, cit., ca$( .II, 1#nt#m$lare2 si 1imita)ie2(
1P
.e%i R(<( si A(<( Ker"es, &'e Crcat 3pes =;eN Haven, Kale
niversitO Fress, 1989?, $$( >64 i urm(, E8R si urm(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E EE
tratate #n literatura $sihologic&,
14
tre'uie s& reamintesc,
totui, cititorului des$re ele $entru c& ele con)in $oate cea
mai 'un& ilustrare a $ro'lemei generale de care ne ocu$&m
noi( /oamna Sullivan, #nv&)&toarea Helenei Heller, a #n+
registrat data e!act& c#nd co$ilul T #nce$ut cu (adev&rat s&
#n)eleag& semni*ica)ia i *unc)ia lim'aCului omenesc( Cite%
$ro$riile sale cuvinteB
@re'uie s& v& scriu c#teva r#nduri #n diminea)a aceasta $entru c& s+a
#nt#m$lat ceva *oarte im$ortant( Helen a *&cut al doilea mare $as #n
educa)ia sa( Ea a #nv&)at c& orice are un nume si c@ alfa6etul
manual este c'eia pentru tot ceea ce ?rea s@ Atie. =(((? #n diminea)a
aceasta, $e c#nd se s$&la, ea a dorit s& cunoasc& numele $entru
1a$&2( Atunci c#nd dorete s& cunoasc& numele unui lucru, ea arat&
s$re el si m& lovete uor $este m#n&( Am scris liter& cu liter& 1a+$+
a2, i nu m+am g#ndit la aceasta $#n& du$& micul deCun( L<ai
t#r%iuM am mers #n sala $om$elor i am *&cut+o $e Helen s& tin&
cana su' Cetul de a$& #n tim$ ce eu $om$am( C#nd a$a rece a
)#nit um$l#nd cana, am scris liter& cu liter& $e m#na li'er& a
Helenei 1a+$+&2( Asocierea at#t de str#ns& a cuv#ntului cu a$a rece
ud#ndu+i m#na a $&rut s+o sur$rind&( Ea a sc&$at cana din m#n& si
st&tea ca #ncremenit&( 9 nou& lumin& se citea $e *a)a ei( Ea a scris
liter& cu liter&, de mai multe ori, cuv#ntul 1a$&2( A$oi s+a ae%at
$e $&m#nt si a #ntre'at des$re numele ei, a ar&tat s$re $om$& si s$re
gr&tar si, 'rusc, #ntorc#ndu+se, a #ntre'at des$re numele meu( Eu am
scris liter& cu liter& 1#nv&)&toare2( @ot drumul la #ntoarcere
s$re cas& era *oarte emo)ionat& si a #nv&)at numele *iec&rui o'iect
$e care+1 atingea, ast*el #nc#t #n c#teva ore ad&ugase voca'ularului
s&u trei%eci de cuvinte noi( /iminea)a urm&toare s+a sculat ca o
%#n& radioas&( A trecut re$ede de la o'iect la o'iect #ntre'#ndu+m&
des$re numele *iec&ruia i s&rut#ndu+m& de at#ta 'ucurie( =(((? Acum
totul tre'uie s& ai'& un nume( 9riunde ne ducem, ea #ntrea'& cu
ner&'dare des$re numele lucrurilor $e care nu le+a #nv&)at acas&(
Este ner&'d&toare s& scrie $rietenilor ei diverse cuvinte liter& cu
liter& i doritoare s& 2#nve)e literele $e oricine #nt#lneste( Ea
Fentru 3aura Bridgman ve%i <aud HoNe i 0lorencc Hall, 4aura
(ridgman =Boston, 19R>?- <arO SNi*t 3amson, 4ife and Education of
4aura De)e: (ridgman =Boston, 1441?- Jilhelm Jcrusalem, 4aura
(ridgman. Eric'ung einer &au6stumm"(linden =Berlin, 19RE?(
l4
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
E6 ESEU DESPRE OM
a'andonea%& semnele i gesturile *olosite mai #nainte #ndat& ce are
cuvinte cu care s& le #nlocuiasc&, si achi%i)ionarea unui nou cuv#nt
#i $rocur& cea mai vie $l&cere( Gi remarc&m c& *a)a ei devine mai
e!$resiv& cu *iecare %i(
19
Fasul decisiv care duce de la *olosirea semnelor si ges+
turilor la *olosirea cuvintelor, adic& a sim'olurilor, nu ar
$utea *i descris #ntr+o manier& mai *ra$ant&( Care a *ost
adev&rata desco$erire a co$ilului #n acel momentI Helen
Heller #nv&)ase mai #nainte s& $un& #n rela)ie un anumit lucru
sau eveniment cu un anumit semn al al*a'etului manual( A
*ost sta'ilit& o asocia)ie *i!& #ntre aceste lucruri si anumite
) #
im$resii tactile( /ar o serie de ast*el de asocia)ii, chiar dac&
ele s#nt re$etate i am$li*icate, #nc& nu im$lic& o #n)elegere a
ceea ce este i #nseamn& lim'aCul omenesc( Fentru a aCunge
la o ast*el de #n)elegere, co$ilul a tre'uit s& *ac& o desco$e+
rire nou& si mult mai semni*icativ&( E a tre'uit s& #n)eleag&
c& orice lucru are un nume " c& *unc)ia sim'olic& nu este
restr#ns& la ca%uri $articulare, ci este un $rinci$iu cu a$li+
ca'ilitate uni?ersal@ care #nglo'ea%& #ntregul domeniu al
g#ndirii umane, #n ca%ul Helenei Heller, aceast& desco$erire
a venit ca un soc neate$tat( Ea era o *etit& #n v#rst& de a$te
ani care, cu e!ce$)ia de*ectelor #n *olosirea unor organe de
sim), era #ntr+o e!celent& stare de s&n&tate i $oseda o
inteligen)& *oarte de%voltat&( Frin negliCarea educa)iei, ea
*usese *oarte mult #nt#r%iat&( A$oi, dintr+o dat&, are loc
de%voltarea crucial&( Aceasta ac)ionea%& ca o revolu)ie
intelectual&( Co$ilul #nce$e s& vad& lumea #ntr+o nou&
lumin&( El a #nv&)at #ntre'uin)area cuvintelor nu doar ca $e
nite semne sau semnale mecanice, ci ca $e un instrument de
gTndire cu totul nou( n ori%ont nou s+a deschis i de acum
#nainte co$ilul va hoin&ri du$& $lac #n aceast& arie incom$a+
ra'il mai #ntins& i mai li'er&(
Acelai lucru $oate *i ar&tat #n ca%ul 3aurei Bridgman,
dei $ovestea ei este mai $u)in s$ectaculoas&( At#t #n a'ili+
19
Hclcn Heller, &'e Stor: of M: 4ife =;eN Kor", /ou'ledaO,
Fage U Co(, 19R8, 19R>?, Su$$lementarO Account o* Hellen Heller:s 3i*e
and Education, $$( >1E i urm(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia culturii
umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E EP
tatea mintal& c#t i #n de%voltarea intelectual&, 3aura
Bridgman era cu mult in*erioar& Helenei Heller( .ia)a i
educa)ia ei nu con)in aceleai elemente dramatice $e care le
g&sim la Helen Heller( Si totui, aceleai elemente ti$ice s#nt
$re%ente #n am'ele ca%uri( /u$& ce 3aura Bridgman #nv&)ase
al*a'etul degetelor, a aCuns si ea, dintr+o dat&, #n $unctul #n
care a #nce$ut s& #n)eleag& sim'olismul lim'aCului omenesc, #n
aceast& $rivin)&, a*l&m un $aralelism sur$rin%&tor #ntre cele
dou& ca%uri( 1;u voi uita niciodat&2, scrie domnioara /reN,
una din $rimele #nv&)&toare ale 3aurei Bridgman, 1$rima
mas& luat& du$& ce ea a #n)eles #ntre'uin)area al*a'etului
degetelor( 0iecare o'iect $e care #l atingea tre'uia s& ai'& un
nume- si am *ost o'ligat& s& chem $e cineva s& ai'& griC& de
ceilal)i co$ii, #n tim$ ce ea m& )inea ocu$at& cu scrierea liter& cu
liter& a cuvintelor noi(2
8R
Frinci$iul sim'olismului, cu universalitatea, vala'ilitatea si
a$lica'ilitatea lui general&, este cuv#ntul magic, Sesam,
deschide+teV d#nd acces la lumea s$eci*ic uman&, lumea
culturii umane( 6 dat& ce omul se a*l& #n $osesia acestei chei
magice, $rogresul ulterior este asigurat( n ast*el de $rogres
nu este o'struc)ionat sau *&cut im$osi'il $rin nici o li$s& de
natura sen%orial&( Ca%ul Helenei Heller, care a atins un
*oarte #nalt grad de de%voltare mintal& i cultur& intelectual&,
ne arat& cu claritate si #n mod ire*uta'il c& o *lint& omeneas+
>c& nu este de$endent&, #n construirea lumii sale umane, de
calitatea materialului ei sen%orial( /ac& teoriile sen%ualismu+lui
ar *i adev&rate, dac& orice idee nu ar *i nimic altceva dec#t o
sla'& co$ie a unei im$resii sen%oriale originare, atunci
condi)ia unui co$il or' , surd si mut ar *i, #ntr+adev&r,
dis$erat&( Fentru c& el ar *i $rivat de adev&ratele surse ale
cunoaterii- el ar *i, cum se s$une, un e!ilat din realitate( /ar
dac& studiem auto'iogra*ia Helenei Heller, s#ntem contien)i
dintr+o dat& c& acest lucru nu este adev&rat si #n)elegem #n
acelai tim$ de ce nu este adev&rat( Cultura omeneasc& #i
R
.e%i <arO SNi*t 3amson, 4ife and Education of 4aura De)e:
(ridgman, t'c Deaf, Dum6 and (lind Cirl =Boston, Hughton, <i**lin Co(,
1441? $$( P si urm(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
E4 ESEU DESPRE OM
ca$&t& caracterul s$eci*ic, valorile ei intelectuale i morale
nu din materialul din care consist&, ci din *orma lui, din
structura lui arhitectural&( Iar aceast& *orm& $oate *i e!$ri+
mat& #n orice material sensi'il( 3im'aCul sonor are un
avantaC tehnic *oarte mare asu$ra lim'aCului tactil- dar
de*ectele tehnice ale acestuia din urm& nu+i distrug #ntre+
'uin)area esen)ial&( /e%voltarea li'er& a g#ndirii sim'olice i
e!$rimarea sim'olic& nu s#nt #ngreuiate de *olosirea
semnelor tactile #n locul celor vocale( /ac& co$ilul a reuit
s& #n)eleag& semni*ica)ia lim'aCului omenesc, nu are im$or+
tant& #n ce material $articular #i este accesi'il& aceast&
semni*ica)ie( Aa cum dovedete ca%ul Helenei Heller, omul
#i $oate construi lumea sim'olic& din cele mai s&race i
$u)ine materiale( 3ucrul de im$ortant& vital& #l constituie nu
c&r&mi%ile i $ietrele individuale, cu *unc)ia lor general&
ca *orm& arhitectural&, #n domeniul lim'aCului este *unc)ia
lor sim'olic& general& care d& viat& semnelor materiale i
1le *ace s& vor'easc&2( 0&r& acest $rinci$iu d&t&tor de
viat& lumea uman& ar r&m#ne #ntr+adev&r mut& si surd&(
Cu aCutorul acestui $rinci$iu, chiar i lumea unui co$il surd,
mut i or' $oate deveni incom$ara'il mai larg& si mai
'ogat& dec#t lumea celui mai evoluat animal(
A$lica'ilitatea universal&, datorit& *a$tului c& orice lucru are
un +nume, Wste una din cele mai mari $rerogative ale
sim'olismului omenesc( /ar nu este singura( <ai e!ist& alt&
caracteristica & sim'olurilor care o acom$ania%& si o com+
$letea%&, i *ormea%& corelatul ei necesar( n sim'ol nu este
numai universal, ci si e!trem de varia'il( Eu $ot e!$rima
aceeai semni*ica)ie #n di*erite lim'i- i chiar #n interiorul
unei singure lim'i, un anumit g#nd sau o anumit& idee $ot *i
e!$rimate #n termeni di*eri)i( n semn sau un semnal este
legat de lucrul care se re*era intr+un mod *i! si univoc( 9rice
semn concret si individual se re*er& la un anumit lucru
individual( Dn e!$erimentele lui Favlov, cTinii $uteau *i dresa)i
cu uurin)& s& aCung& la hran& numai la anumite semnale
s$eciale- ei nu ar *i m#ncat $#n& la au%irea unui su*let
$articular care $utea *i ales la discre)ia e!$erimenta+
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E E9
torului( /ar aceasta nu com$ort& nici o analogie, aa cum s+a
inter$retat adeseori, cu sim'olismul uman- dim$otriv&, se
a*l& #n o$o%i)ie cu sim'olismul( n autentic sim'ol uman
este caracteri%at nu $rin uni*ormitate, ci $rin versalilitale( El
nu este rigid sau in*le!i'il, ci mo'il( Este adev&rrat c&
conAtiin#a de$lin&(a acestei mo'ilit&)i $are a *i mai curTnd o
reali%are t#r%ie #n de%voltarea intelectual& si cultural& a
omului( Dn mentalitatea $rimitiv&, aceast& contiin)& este
atins& *oarte rar( Aici sim'olul este #nc& $rivit ca o $ro$rie+
tate a lucrului, ca si alte $ro$riet&)i *i%ice( D#n g#ndirea
mitic&, numele unui %eu este o $arte integrant& a naturii
%eului( /ac& nu chem %eul $e adev&ratul s&u nume, atunci
vraCa sau rug&ciunea s#nt ine*icace( Acelai lucru este vala'il
$entru ac)iunile sim'olice( n rit religios, un sacri*iciu
tre'uie s& *ie #nde$linite totdeauna #n aceeai manier&
invaria'il& i #n aceeai ordine dac& e vor'a s&+si *ac&
e*ectul(81 Co$iii s#nt adesea *oarte #ncurca)i c#nd #nva)& mai
#nt#i c& nu orice nume
al unui o'iect este un 1nume $ro$riu2, c& acelai lucru $oate
avea nume di*erite #n lim'i di*erite( Ei tind s&+i #nchi$uie c&
un lucru 1este2 ceea ce #l numete( /ar aceasta este doar un
$rim $as( 9rice co$il normal va #nv&)a *oarte cur#nd c& $oate
#ntre'uin)a sim'oluri di*erite $entru a e!$rima aceeai
dorin)& sau acelai g#nd( Fentru aceast& varia'ilitate i
# X Y
mo'ilitate nu e!ist&, a$arent, nici o $aralel& #n lumea
animalelor(
88
Cu mult #nainte ca 3aura Bridgman s& *i
#nv&)at a vor'i, ea de%voltase un mod de e!$rimare *oarte
curios, un lim'aC $ro$riu( Acest lim'aC nu const& #n sunete
articulate, ci doar #n %gomote di*erite, care s#nt descrise ca
1%gomote emo)ionale2( Ea avea o'iceiul s& rosteasc& aceste
sunete #n $re%en)a anumitor $ersoane( Ast*el ele deveneau
cu totul individuali%ate- *iecare $ersoan& din $reaCma ei era
salutat& cu un sunet s$ecial( 19ri de c#te ori #nt#lnea #n mod
neate$tat o cunotin)&2, scrie dr( 3ie'er, 1a*lam c& ea
811
Fentru alte detalii ve%i Cassircr, Sprac'c und M:t'os(4eipig, 198E?(
88
Fent ru aceast & $r o'l em& ve%i J( <( r'an, 4anguagc and Rcal i t :,
$artea I, $$( 9E i urm(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia culturii
umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
6R
ESEU DESPRE OM
e!$rima #n mod re$etat cuv#ntul $entru acea $ersoan& #nainte
de a #nce$e s& vor'easc&( Era e!$resia unei recunoateri
agrea'ile(2
8>
/ar atunci c#nd, cu aCutorul al*a'etului
degetelor, co$ilul a #n)eles semni*ica)ia lim'aCului omenesc,
situa)ia s+a schim'at( Acum sunetul a devenit cu adev&rat un
I
numeB i acest nume nu era legat de o $ersoan& individual&,
ci $utea *i schim'at dac& circumstan)ele $&reau s& o cear&(
Intr+o %i, de e!em$lu, 3aura Bridgman a $rimit o scrisoare
de la *osta ei #nv&)&toare, domnioara /reN, care #ntre tim$,
$rin c&s&torie, devenise doamna <orton( #n aceast& scrisoare
ea era invitat& s&+si vi%ite%e #nv&)&toarea( Aceasta i+a *&cut
+ +
mare $l&cere, dar #i re$roa #nv&)&toarei *a$tul c& a semnat
scrisoarea cu vechiul nume #n loc s& #ntre'uin)e%e numele
I
so)ului s&u( A +s$us chiar c& acum va tre'ui s& g&seasc& un
alt sunet $entru #nv&)&toarea ei, #ntruc#t acela $entru numele
/reN nu $oate *i acelai ca $entru <orton(
84
Este clar c&
vechile 1sunete2 au su*erit aici o schim'are de semni*ica)ie
*oarte im$ortant& si interesant&( Ele nu mai s#nt e!$rim&ri
s$eciale, inse$ara'ile de o situa)ie $articular& concret&( Ele
au devenit nume a'stracte( Fentru c& noul nume inventat de
c&tre co$il nu desemna un nou individ, ci acelai individ
#ntr+o rela)ie nou&(
Alt as$ect im$ortant al $ro'lemei noastre generale a$are
acum + $ro'lema dependen#eigndiriirela#ionale de gndirea
sim6olic@. 0&r& un sistem com$le! de sim'oluri, g#ndirea
rela)ional& nu $oate a$&rea deloc, cu at#t mai $u)in nu $oate
atinge de$lina de%voltare( ;u ar *i corect s& s$unem c&
sim$la conAtiin#@ a rela)iilor $resu$une un act intelectual, un
act de g#ndire logic& sau a'stract&( 9 ast*el de contiin)& este
necesar& chiar #n actele elementare ale $erce$)iei( @eoriile
sen%ualiste o'inuiau s& descrie $erce$)ia ca $e un mo%aic
de sim$le date sen%oriale( ,#nditorii care #m$&rt&eau
aceast& convingere omiteau *a$tul c& sen%a)ia #ns&i nu este
c#tui de $u)in un sim$lu agregat sau m&nunchi de im$resii
8>
.e%i 0rancis 3i c'er, 1A Fa$er on the .ocal Sounds o* 3aura
Bridgman2, Smithsonian /ontri6utions to Dno)ledgc, II, art( 8, $( 8P(
84
.e%i <arO SNi*t 3amson, op. cit., $( 44(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;E1 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E 61
i%olate( Fsihologia gestaltist& modern& a corectat acest $unct
de vedere( Ea a arat&t c& $rocesele $erce$tive cele mai
sim$le im$lic& elemente structurale *undamentale, anumite
modele sau con*igura)ii( Acest $rinci$iu este vala'il at#t
$entru lumea 2uman&, c#t i $entru cea animal&( Chiar #n
stadiile relativ in*erioare ale vie)ii animale, $re%en)a acestor
elemente structurale + #n s$ecial a structurilor s$a)iale i
o$tice + a *ost dovedit& $e cale e!$erimental&(
8E
Sim$la
contiin)& a rela)iilor nu $oate *i $rivit&, $rin urmare, ca o
tr&s&tur& s$eci*ic& a contiin)ei umane( ;oi a*l&m, totui, la
om, un ti$ s$cial de g#ndire rela)ional& care nu are nici o
$aralel& #n lumea animal&( 3a om s+a de%voltat o a$titudine de
a i%ola rela)ii + de a le considera #n semni*ica)ia lor
a'stract&( Fentru a #n)elege aceast& semni*ica)ie, omul nu
mai este de$endent de datele sen%oriale concrete, de datele
vi%uale, auditive, tactile, "ineste%ice( El consider& aceste
rela)ii 1#n ele #nsele2 , cum s$unea Flaton( ,eometria este
e!em$lul clasic al cestui $unct de cotitur& #n via)a intelectual&
a omului( Chiar #n geometria elementar& noi nu s#ntem lega)i
de #n)elegerea *igurilor individuale con+crete( ;u ne ocu$&m
de lucruri *i%ice sau o'iecte $erce$ti+'ile, $entru c& studiem
rela)iile s$a)iale universale $entru a c&ror e!$rimare avem
un sim'olism adecvat( 0&r& $asul $reala'il al lim'aCului
omenesc, o asemenea reali%are nu ar *i $osi'il&, #n toate
testele care au *ost *&cute asu$ra $roceselor
a'stracti%&rii i generali%&rii la animale, acest as$ect a
devenit evident( Hoehler a reuit s& arate ca$acitatea
cim$an%eilor de a r&s$unde la rela#ia dintre dou& sau mai
multe o'iecte #n loc de un anumit o'iect( Fus #n *a)a a dou&
cutii #n care se a*l& m#ncare, cim$an%eul, din ra)iuni datorite
e!ers&rii anterioare, o va alege #n mod constant $e cea mai
mare + chiar dac& o'iectul selectat $oate s& *i *ost res$ins
#ntr+un e!$eriment anterior ca *iind cel mai mic din cele
dou&( A *ost demonstrat& ca$acitatea de a r&s$unde la
8E
.e%i, Jol*gang Hochler, 19$tische ntersuchungen am Schim+
$anscn und am HaushuhnB ;achNeis ein*achcr Stru"tur*unctionen 'eim
Schim$ansen und 'eim Haushuhn2, 36'andlungcn dcr (crliner 3kademic
dcr !isscnsc'aften =191E,1914?(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
68 ESEU DESPRE OM
o'iectul mai a$ro$iat, mai str&lucitor, mai al'astru, nu numai
la o anumit& cutie( Re%ultatele lui Hoehler au *ost con*irmate
i e!tinse $rin e!$erimente ulterioare( S+a $utut ar&ta c&
animalele su$erioare s#nt ca$a'ile de ceea ce s+a numit
2i%olare a *actorilor $erce$tivi2( Ele au $osi'ilitatea de a
(selec)iona o anumit& calitate $erce$tiv& dintr+o situa)ie
e!$erimental& i de a reac)iona #n mod cores$un%&tor( In
acest sens, animalele s#nt ca$a'ile s& se$are culoarea de
dimensiune i *orm& sau *orma de dimensiune si culoare, #n
unele e!$erimente e*ectuate de c&tre doamna Hohts, un
cim$an%eu a *ost #n stare s& selecte%e dintr+o colec)ie de
o'iecte, variind *oarte mult #n $rivin)a calit&)ilor vi%uale, $e
acelea care aveau o calitate comun&- el a $utut, de e!em$lu,
s& aleag& toate o'iectele de o anumit& culoare si s& le $un&
#ntr+o cutieB Aceste e!em$le $ar s& dovedeasc& *a$tul c&
animalele su$erioare s#nt ca$a'ile de acel $roces des$re care
Hume, #n a sa teorie a cunoaterii, s$une c& *ace o Fdistinc#ie
a ra#iuniiG. /ar to)i e!$erimentatorii angaCa)i #n aceste
investiga)ii au su'liniat ast*el raritatea, caracterul rudimentar
i im$er*ec)iunea acestor $rocese( Chiar du$& ce au #nv&)at s&
selecte%e o anumit& calitate si s& se #ndre$te c&tre ea,
animalele s#nt $asi'ile de tot *elul de greeli curioase(
8P
/ac& e!ist& unele urme ale unei distinctio rationis #n lumea
animal&, ele+ s#nt, cum se s$une, #n&'uite #n *a&( Ele nu se
$ot de%volta $entru c& nu $osed& acel ne$re)uit si cu
adev&rat indis$ensa'il aCutor al lim'aCului omenesc, al unui
sistem de sim'oluri(
Frimul g#nditor care a avut o #n)elegere (clar& a acestei
$ro'leme a *ost Herder( El vor'ea ca un *ilo%o* al umanit&)ii
care dorea s& $un& $ro'lema #n termeni cu totul 1umani2(
Res$ing#nd te%ele meta*i%ice sau teologice des$re o origine
su$ranatural& sau divin& a lim'aCului, Herder #nce$e cu o
revi%uire critic& a $ro'lemei #nsei( .or'irea nu este un
86
@eoria lui Hume des$re 1distinc)ia ra)iunii2 este e!$licat& #n al s&u
&reatisc of 0uman 2aturc, $artea I, scc)( P =3ondra, ,rccn and ,rose,
14P4?, I, $$( >>8 i urm(
8P
E!em$lele #n acest sens s#nt date de c&tre Kcr"es #n /'impanccs,
$$( 1R> i urm-
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E 6>
o'iect, un lucru *i%ic $entru care $utem c&uta o cau%&
natural& sau su$ranatural&( Ea este un $roces, o *unc)ie general&
a s$iritului uman( /in $ers$ectiv& $sihologic& nu $utem
descrie acest $roces #n terminologia care era *olosit& de
c&tre toate colile $sihologice ale secolului al Q.III+lea( #n
vi%iunea lui Herder, lim'a nu este e crea)ie arti*icial& a
ra)iunii i nici nu $oate *i e!$licat& $rintr+un mecanism s$ecial
de asocia)ii, #n $ro$ria+i #ncercare de a e!$lica natura
lim'aCului, Herder $une accentul #n #ntregime $e ceea ce
numete 2re*lec)ie2( Re*lec)ia sau g#ndirea re*le!iv& este ca+
$acitatea omului de a selecta din #ntreaga mas& indistinct& a
torentului de *enomene sen%oriale $lutitoare anumite ele+
mente *i!e $entru a le i%ola i a concentra aten)ia asu$ra lor(
9mul d& dovad& de re*lec)ie atunci cTnd $uterea su*letului s&u
ac)ionea%& at#t de li'er #nc#t el $oate se$ara din #ntregul ocean de
sen%a)ii ce se ivesc #n toate sim)urile sale un ?al, cum se s$une- i
c#nd el $oate o$ri acest val, $oate atrage aten)ia asu$ra lui si $oate
*i contient de aceast& aten)ie( El d& dovad& de re*lec)ie atunci c#nd
din #ntregul torent #nv&lurit de imagini ce n&v&lete #n sim)urile
sale, el se $oate concentra #ntr+un moment de veghe, $oate st&rui
asu$ra unei imagini #n mod s$ontan, o $oate o'serva cu claritate i
*&r& gra'& si $oate detaa caracteristici care #i arat& c& acesta este
o'iectul i nu altul( Ast*el el d& dovad& de re*lec)ie atunci c#nd, nu Z
numai c& $oate $erce$e toate calit&)ile cu #nsu*le)ire sau claritate,
dar $oate recunoaAte una sau mai multe dintre ele ca nite calit&)i
distincte( =(((? /ar $rin ce miCloace se $roduce aceast& re+
cunoatereI Frintr+o caracteristic& $e care el a tre'uit s+o se$are i
care, ca un element al contiin)ei, se $re%int& cu claritate( Atunci s&
e!clam&mB Evri"aV Acest caracter ini)ial al contiin)ei era lim'aCul
su*letului( Cu el, lim'aCul omenesc este creat(
84
Aceasta are mai mult as$ectul unei descrieri $oetice dec#t
al,unei anali%e logice a lim'ii omeneti( @eoria lui Herder
des$re originea lim'aCului a r&mas cu totul s$eculativ&( Ea
nu a $lecat de la o teorie general& a cunoaterii, nici de la o
84
Herder, O6er den Ursprung dcr Sprac'c =1PP8?, 1Jer"e2, cd(
Su$han, ., $$( >4 i urm(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
64 ESEU DESPRE OM
o'servare a *a$telor em$irice( Ea era 'a%at& $e idealul lui de
umanitate i $e $ro*unda lui intuire a caracterului si de%+
volt&rii culturii umane( Cu toate acestea, ea con)ine elemente
logice si $sihologice de cea mai mare valoare( Frocesele de
generali%are sau a'stracti%are la animale care au *ost
investigate i descrise cu acurate)e
89
nu cu$rind, #n mod
evident, nota distinctiv& su'liniat& de c&tre Herder( <ai
t#r%iu, totui, conce$)ia lui Herder si+a a*lat o neate$tat&
clari*icare si con*irmare dintr+o direc)ie cu totul di*erit&(
E I
Cercet&ri recente #n domeniul psi'opatologiei lim6a=ului au
condus la conclu%ia c& $ierderea sau deteriorarea grav& a
vor'irii cau%ate $rin v&t&marea creierului nu este niciodat&
un *enomen i%olat( n ast*el de de*ect modi*ic& #ntregul
caracter al com$ortamentului uman( Facien)ii care su*er& de
a*a%ie sau alte 'oli #nrudite au $ierdut nu numai u%ul cuvin+
telor, dar au su*erit schim'&ri cores$un%&toare ale $ersona+
lit&)ii( Asemenea schim'&ri s#nt cu greu o'serva'ile #n
com$ortamentul lor e!terior, $entru c& aici ei tind s&
ac)ione%e #ntr+o manier& $er*ect normal&( Ei $ot reali%a
sarcinile vie)ii de toate %ilele- unii dintre ei dovedesc chiar o
#ndem#nare considera'il& #n toate testele de aceast& natur&(
/ar ei s#nt cu totul de%orienta)i de #ndat& ce solu)ia $ro'le+
mei cere o activitate teoretic& sau re*le!iv& s$eci*ic&( Ei nu
mai s#nt ca$a'ili s& g#ndeasca $rin conce$te generale sau
categorii( Fier%#ndu+si ca$acitatea de #n)elegere a ideilor
universale, ei se men)in la *a$tele imediate, la situa)iile
concrete( Asemenea $acien)i s#nt inca$a'ili s& #nde$lineasc&
vreo sarcin& care $oate *i e!ecutat& numai cu aCutorul
#n)elegerii a'stractului(
>R
Acest *a$t este *oarte semni*icativ
89
.e%i, de e!em$lu, o'serva)iile lui R(<( Ker"es des$re 1r&s$unsurile
generali%ate2 la cim$an%eu, op. cit., $$( 1>R i urm(
>R
9 relatare detailat& i *oarte interesant& des$re aceste *enomene va
$utea *i g&sit& #n di*erise scrieri ale lui H( ,oldstein i A( ,cl'( ,oldstein
a o*erit o $rivire general& asu$ra conce$)iil or sale teoretice #n 0uman
2ature in t'c 4ig't of Ps:c'opat'olog:, Cursurile Jilliam James )inute la
nivcrsitatea:Harvard, 19>P+19>4 =Cam'ridgc, <ass(, Harvard niversitO
Fress, 194R?( Eu am discutat aceast& $ro'lem& dintr+un $unct de vedere
general *ilo%o*ic #n P'ilosop'ie der s:m6olisc'cn $ormen, III, vi,
$$( 8>P+>8>(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
DE 43 RE3/;11 &ERM1234E 43 R<SPU2SUR1 UM32E 6E
$entru c& ne arat& #n ce m&sur& acel ti$ de gTndire $e care
Herder a numit+o re*le!iv& de$inde de gTndirea sim'olic&, 0&r&
sim'olism, viata omului ar *i ca i aceea a $ri%onierilor din
$etera *aimoasei com$ara)ii a lui Flaton( .ia)a omului ar *i
#ngr&dit& #n limitele nevoilor 'iologice i ale intereselor sale
$ractice- ea nu ar avea nici un *el de acces la 1lumea ideal&2
care #i este deschis& din di*erite $&r)i de c&tre religie, art&,
*ilo%o*ie, tiin)&(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
IV Lumea uman a spaiului i timpului
S$a)iul si tim$ul constituie cadrul #n care este im$licat&
#ntreaga realitate( ;u $utem conce$e nici un lucru real #n
a*ara condi)iilor de s$a)iu si tim$( ;imic #n lume, du$&
Heraclit, nu+i $oate de$&i $ro$riile dimensiuni + i aceste
dimensiuni s#nt limit&ri s$atio+tem$orale( #n g#ndirea mitic&
s$a)iul i tim$ul nu s#nt considerate niciodat& ca *orme $ure
sau goale( Ele s#nt $rivite ca marile *orte misterioase care
guvernea%& toate lucrurile, care c#rmuiesc si determin& nu
numai viata noastr& muritoare, ci si viata %eilor(
/escrierea i anali%a caracterului s$eci*ic $e care s$a)iul,
i tim$ul #l are #n e!$erien)a uman& constituie una din cele
mai atr&g&toare si interesante sarcini ale unei *ilo%o*ii
antro$ologice( Ar *i o $resu$unere naiv& i ne#ntemeiat&
considerarea #n*&)i&rii s$a)iului si tim$ului ca *iind #n mod
necesar una i aceeai $entru toate *iin)ele organice( Evident,
noi nu $utem atri'ui organismelor in*erioare acelai mod de
$erce$ere a s$a)iului ca i la om( Gi chiar #ntre lumea omului
si cea a antro$oi%ilor su$eriori r&m#ne, #n aceast& $rivin)&, o
di*eren)& incon*unda'il& i de neters( Gi totui, nu este(
uoar& e!$lica)ia acestei di*eren)e $rin sim$la a$licare a
metodelor noastre $sihologice o'inuite( @re'uie s& urm&m
o cale indirect&B tre'uie s& anali%&m *ormele culturii umane
$entru a desco$eri adev&ratul caracter al s$a)iului i tim$ului
#n lumea uman&(
Frimul lucru care devine clar $rintr+o ast*el de anali%&
este acela c& e!ist& tipuri *undamental di*erite ale e!$e+
rien)ei s$a)iale i tem$orale( ;u toate *ormele acestei e!$e+
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 S1 &1MPU4U1 6P
rien)e s#nt situate la acelai nivel( E!ist& straturi in*erioare si
su$erioare ae%ate #ntr+o anumit& ordine( Stratul cel mai de
Cos $oate *i descris ca spa#iul si timpul organic. 0iecare
organism tr&iete #ntr+un anumit mediu am'iant i tre'uie s&
se ada$te%e #n mod constant la condi)iile acestui mediu
$entru a su$ravie)ui( Chiar la organismele in*erioare, ada$+
tarea cere un sistem de reac)ii destul de com$licat, o di*e+
ren)iere #ntre stimulii *i%ici i un r&s$uns adecvat la aceti
stlmuli( @oate acestea nu se #nva)& $rin e!$erien)& indi+
vidual&( Animalele nou+n&scute $ar s& ai'& un simt *oarte *in
i e!act al distan)ei i direc)iei s$a)iale( n $ui oare tocmai a
ieit din g&oace se orientea%& i ciugulete 'oa'ele #m+
$r&tiate #n calea lui( Condi)iile s$eciale de care de$inde
acest $roces al orient&rii s$a)iale au *ost studiate cu griC& de
c&tre 'iologi i $sihologi( /ei nu $utem r&s$unde la toate
#ntre'&rile com$licate $rivind $uterea de orientare la al'ine,
*urnici i $&s&ri migratoare, $utem da, cel $u)in, un r&s$uns
negativ( ;u $utem $resu$une c& animalele, atunci c#nd
reali%ea%& aceste reac)ii *oarte com$licate, s#nt c&l&u%ite de
vreun *el de $rocese ideatice. /im$otriv&, ele $ar s& *ie
c&l&u%ite de im$ulsuri cor$orale de un ti$ s$ecial- ele nu au
nici o imagine mintal& sau idee de s$a)iu, nici o $ers$ectiv&
a rela)iilor s$a)iale(
* r
C#nd ne a$ro$iem de animalele su$erioare, ne #nt#lnim
cu o *orm& nou& de s$a)iu $e care o $utem numi spa#iu
percep"ti6il. Acest s$a)iu nu este o sim$l& in*orma)ie
sen%orial&- el este de o natur& *oarte com$le!&, con)in#nd
elemente ale di*eritelor ti$uri de e!$erien)& sen%orial& +
o$tic&, tactil&, acustic& i "ineste%ic&( <odul #n care toate
aceste elemente coo$erea%& la construirea s$a)iului
$erce$ti'il s+a dovedit a *i una din $ro'lemele cele mai
di*icile ale $sihologiei moderne a sen%a)iei( n mare
savant, Hermann von Helmholt%, a g&sit necesar s&
inaugure%e o ramur& a cunoaterii cu totul nou&, s& cree%e
tiin)a o$ticii *i%iologice, $entru a re%olva $ro'lemele cu
care ne con*runt&m ast&%i( Cu toate acestea, r&m#n #nc&
multe chestiuni asu$ra c&rora nu se $oate decide $entru
moment de o manier& clar& si *&r&
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
64 ESEU DESPRE OM
echivoc( In istoria $sihologiei moderne, lu$ta 1$e c#m$ul de i
'&t&lie al nativismului si em$irismului2 a $&rut *&r& s*#rit(
1
;u ne ocu$&m aici de acest as$ect al $ro'lemei(
Fro'lema genetic@, a originii $erce$)iei s$a)iale, care mult&
vreme a #ntunecat si ecli$sat toate celelalte $ro'leme, nu este
singura chestiune- i nici nu este cea mai im$ortant&( /in
$unctul de vedere al teoriei generale a cunoaterii si al
*ilo%o*iei antro$ologice, alt& $ro'lem& ne ca$tea%& interesul
acum i tre'uie adus& #n centrul aten)iei( /ec#t s& investig&m
originea i de%voltarea s$a)iului $erce$tiv, tre'uie s& anali+
%&m, mai cur#nd, spa#iul sim6olic. Frin a'ordarea acestei
$ro'leme, s#ntem la *rontiera dintre lumea uman& i cea
animal&( Cu $rivire la s$a)iul organic, spa#iu al ac#iunii,
omul se simte #n multe $rivin)e cu mult in*erior animalelor(
n co$il tre'uie s& #nve)e multe de$rinderi $e care animalele
le au la natere( /ar ca o com$ensa)ie $entru aceast&
de*icient&, omul $osed& un alt dar $e care doar el singur #l
de%volt& i care nu com$ort& nici o analogie cu ceva din
natura organic&( ;u dintr+o dat&, ci $rintr+un $roces de
g#ndire *oarte com$le! i di*icil, el aCunge la ideea de spa#iu
a6stract" i aceast& idee este cea care $reg&tete + calea
omului nu numai c&tre un nou domeniu al cunoaterii, ci i
c&tre o direc)ie cu totul nou& a vie)ii sale culturale(
Cele mai mari di*icult&)i au *ost #nt#lnite, chiar de la
#nce$ut, de c&tre *ilo%o*ii #nii, #n e!$licarea i descrierea
naturii adev&rate a s$a)iului a'stract sau sim'olic, E!isten)a
unui ast*el de lucru $recum s$a)iul a'stract a *ost una din
$rimele si cele mai mari desco$eriri ale g#ndirii greceti(
<aterialistii si idealitii au accentuat #n mod egal semni*i+
ca)ia acestei desco$eriri( /ar g#nditorii de am'ele convingeri
au avut mari di*icult&)ii #n elucidarea caracterului ei logic( Ei
au tins s& caute re*ugiu #n a*irma)iile $arado!ale( /emocrit
ieclar& c& s$a)iul este non+e!isten)&, dar c& aceast&
non+e!isten)& are, totui, o realitate autentic&( Flaton, #n
:.e%i o'serva)iile lui Jilliam Stern #n a sa Ps:c'olog: of Earl:
/'ild'ood, trad( engl( de Anna BarNell =ed( (a 8+a, ;eN Kor", Holt [ C:o(,
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4 UME3 UM32< 3 SP3 ;1U4 U1 H1 &1MPU4 U1 69
dialogul &imaios se re*er& la conce$tul de s$a)iu ca la un
1conce$t hi'rid2 care cu greu
$oate *i descris #n termeni
adecva)i(
Chiar si #n tiin)a si *ilo%o*ia
modern&, aceste di*icult&)i tim$urii s#nt #nc& nere%olvate(
;eNton ne $revine s& nu con*und&m s$a)iul a'stract +
s$a)iul matematic adev&rat + cu s$a)iul e!$erien)ei noastre
sen%oriale( 9amenii de r#nd, s$une el, g#ndesc des$re s$a)iu,
tim$ si micare con*orm unui singur $rinci$iu, si anume
acela al rela)iilor $e care aceste conce$te le au cu o'iectele
sensi'ile( /ar tre'uie s& a'andon&m acest $rinci$iu dac&
dorim s& do'#ndim un adev&r tiin)i*ic sau *ilo%o*ic realB #n
*ilo%o*ie tre'uie s& a'stracti%&m datele noastre sen%oriale(
8
Acest $unct de vedere neNtonian a devenit $iatra de
#ncercare $entru toate sistemele sen%ualismului( Ber"eleO
i+a concentrat toate atacurile critice asu$ra acestui $unct( El
men)iona c& 1s$a)iul matematic adev&rat2 al lui ;eNton nu
era de *a$t dec#t un s$a)iu imaginar, o *ic)iune a s$iritului
uman( Iar dac& admitem $rinci$iile generale ale teoriei
cunoaterii a lui Ber"eleO, cu greu $utem res$inge acest
$unct de vedere( @re'uie s& admitem c& s$a)iul a'stract nu
are nici un cores$ondent si nici o #ntemeiere #n realitatea
*i%ic& sau $sihologic&( Functele si liniile geometrului nu s#nt
nici o'iecte *i%ice, nici o'iecte $sihologice- ele s#nt doar
sim'oluri $entru rela)ii a'stracte( /ac& atri'uim 1adev&r2
acestor rela)ii, atunci sensul termenului 1adev&r2 va cere de
aici #nainte o rede*inire( Fentru c&, #n ca%ul s$a)iului
a'stract, avem de+a *ace nu cu adev&rul lucrurilor, ci cu
adev&rul $ro$o%i)iilor i Cudec&)ilor(
/ar #nainte ca acest $as s& $oat& *i *&cut si s& $oat& *i
#ntemeiat #n mod sistematic, *ilo%o*ia i tiin)a au tre'uit s&
str&'at& un drum lung si s& treac& $rin multe stadii interme+
diare( Istoria acestei $ro'leme #nc& nu a *ost scris&, dei ar *i
o sarcin& *oarte atractiv& trasarea $ailor individuali ai
acestei de%volt&ri( Ei o*er& o #n)elegere a naturii si tendin)ei
generale a vie)ii culturale a omului( Aici tre'uie s& m&
mul)umesc cu selectarea c#torva stadii ti$ice, #n viata $rimi+
8
.e%i ;eNton, Principiu, cartea I, de*ini)ia 4, scolia(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
PR ESEU DESPRE OM
tivilor si #n condi)iile societ&)ii $rimitive cu greu g&sim vreo
urm& a ideii unui s$a)iu a'stract( S$a)iul $rimitiv este un
s$a)iu al ac)iunii- iar ac)iunea este centrat& $e nevoi i
interese $ractice imediate, #n m&sura #n care $utem vor'i
des$re o 1conce$)ie2 $rimitiv& a s$a)iului, aceast& conce$)ie
nu are un caracter $ur teoretic( Ea este #nc& #nc&rcat& cu
sentimente $ersonale sau sociale concrete, cu elemente
emo)ionale( 1At#ta vreme c#t omul $rimitiv #nde$linete
activit&)ile tehnice #n s$a)iu2, scrie Hein% Jemer,
at#ta tim$ c#t el m&soar& distan)e, #i c#rmuiete 'arca, #i arunc&
suli)a c&tre o anumit& )int& etc(, s$a)iul s&u, ca un s$a)iu de ac)iune,
ca un s$a)iu $ragmatic, nu di*er& #n structura lui de s$a)iul nostru(
/ar c#nd omul $rimitiv *ace din acest s$a)iu un su'iect de
re$re%entare i de g#ndire re*le!iv&, atunci a$are o idee s$eci*ic&
$rimordial& care di*er& #n mod radical de orice versiune intelectu+
ali%at&( Ideea de s$a)iu, $entru omul $rimitiv, chiar atunci c#nd este
sistemati%at&, este unit& #n mod sincretic cu su'iectul( Ea este o
no)iune mult mai a*ectiv& i concret& dec#t s$a)iul a'stract al
omului de cultur& avansat&( =(((? Ea nu are un caracter o'iectiv,
m&sura'il i a'stract( Ea $re%int& caracteristici egocentrice sau
antro$omor*ice i este *i%ionomic+dinamic&, #nr&d&cinat& #n concret
si su'stan)ial(
>
/in $unctul de vedere al mentalit&)ii si culturii $rimitive,
este cu adev&rat o sarcin& a$roa$e im$osi'il& a *ace $asul
decisiv care singurul ne $oate conduce de la s$a)iul de
ac)iune la un conce$t teoretic sau tiin)i*ic al s$a)iului + la
s$a)iul geometriei, #n acesta din urm&, toate di*eren)ele
concrete ale e!$erien)ei noastre sen%oriale imediate s#nt
de*initiv #nl&turate( ;u mai avem un s$a)iu vi%ual, tactil,
acustic sau ol*activ( S$a)iul geometric se se$ar& de toat&
varietatea i eterogenitatea $e care ni le im$une natura
di*erit& a sim)urilor noastre, #n geometrie avem un s$a)iu
omogen, universal( Gi doar $rin intermediul acestei *orme de
s$a)iu noi i caracteristice se $oate aCunge la conce$tul unic,
>
Hein% Jerner, /omparati?e Ps:c'olog: of Mental De?elopment
=;eN Kor", Har$er [ Bros(, 194R?, $( 16P(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 S1 &1MPU4U1 P1
sistematic de orine cosmic@. Ideea unei ast*el de ordini, a
unit&)ii si legit&)ii universului nu ar *i $utut *i atins&
niciodat& *&r& ideea unui s$a)iu uni*orm( /ar a e!istat o
lung& $erioad& de tim$ #nainte ca acest $as s& *ie *&cut(
,#ndirea $rimitiv& este nu numai inca$a'il& de a conce$e un
sistem al s$a)iului- ea nu $oate conce$e nici m&car o ima+
ginea s$atiului( S$a)iul ei concret nu $oate *i trans$us #ntr+
o *orm& sc'ematic@. Etnologia ne arat& c& tri'urile
$rimitive s#nt dotate cu o $erce$)ie e!traordinar de ascu)it& a
s$a)iului( n nativ al acestor tri'uri are un ochi $entru
cele mai *ine detalii ale mediului am'iant( El este e!trem
de sensi'il la orice schim'are #n $o%i)ia o'iectelor
o'inuite din $reaCma sa( Chiar i #n condi)ii *oarte di*icile,
el va reui s& g&seasc& drumul( Atunci c#nd v#sleste sau
navighea%& $e o am'ar+ca)iune cu $#n%e, el urmea%& cu
cea mai mare $reci%ie toate cotiturile r#ului $e care+1
str&'ate #n sus i Cos( /ar la o e!aminare mai atent&
desco$erim, s$re sur$rinderea noastr&, c& #n ciuda acestei
*acilit&)i $are s& e!iste o ciudat& lacun& #n $erce$erea de
c&tre el a s$a)iului( /ac& i se cere s& dea o descriere
general&, o conturare a cursului r#ului, el nu este ca$a'il de
aceasta( /ac& i se cere s& desene%e o hart& a r#ului i a
di*eritelor lui cotituri el $are s& nu #n)eleag& nici m&car
ceea ce i se cere( Aici #n)elegem #ntr+un mod *oarte distinct
di*eren)a #ntre $erce$erea concret& i cea a'stract& a s$a)iu+
lui i a rela)iilor s$a)iale( Indigenul este $er*ect *amiliari%at
cu cotiturile r#ului, dar aceast& *amiliari%are este de$arte de
ceea ce $utem numi cunoatere #ntr+un sens a'stract, teo+
retic( 0amiliari%area $resu$une doar $re%ent&- cunoaterea
include si $resu$une re$re%entarea( Re$re%entarea unui
o'iect este un act cu totul di*erit de sim$la lui mani$ulare(
Aceasta din urm& nu cere nimic altceva dec#t o serie de*init&
de ac)iuni, de mic&ri ale cor$ului coordonate una cu alta sau
urm#nd una alteia( Este vor'a de o o'inuin)& do'#ndit& $rin
constanta reali%are re$etat& si invaria'il& a anumitor acte(
/ar re$re%entarea s$a)iului si a rela)iilor s$a)iale #nseamn&
mult mai mult( Fentru a re$re%enta un lucru nu este su*icient
s&+1 $o)i mani$ula corect #n sco$uri $ractice( @re'uie s&
avem o conce$)ie general& des$re
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
P8 ESEU DESPRE OM
di*erite unghiuri $entru a a*la rela)iile lui cu alte o'iecte(
@re'uie s&+1 locali%&m si s&+i determin&m $o%i)ia #ntr+un
sistem general(
Dn istoria culturii umane, aceast& mare generali%are, care
a dus la conce$)ia unei ordini cosmice, $are s& *i *ost *&cut&
$entru $rima dat& #n astronomia 'a'ilonian&( Aici a*l&m
$rima dovad& clar& a unei g#ndiri care transcende s*era vie)ii
concrete, $ractice a omului, care #ndr&%nete s& cu$rind&
#ntregul univers #ntr+o vi%iune inteligi'il&( Acesta este
motivul $entru care cultura 'a'ilonian& a *ost $rivit& ca
leag&nul #ntregii vie)i culturale( <ul)i oameni de tiin)& au
*&cut men)iunea c& toate conce$)iile mitologice, religioase si
tiin)i*ice ale omenirii deriv& din aceast& surs&( ;u voi
discuta aici aceste teorii $an+'a'iloniene
4
, $entru c& doresc s&
ridic o alt& $ro'lem&( Se $ot aduce argumente #n *avoarea
*a$tului c& 'a'ilonienii au *ost nu numai $rimii care au
o'servat *enomenele cereti, dar si $rimii care au $us
temeliile unei astronomii si cosmologii tiin)i*iceI Im$or+
tan)a *enomenelor cereti nu *usese niciodat& trecut&
com$let cu vederea( 9mul tre'uie s& *i devenit *oarte
devreme contient de *a$tul c& #ntreaga lui via)& era de+
$endent& de anumite condi)ii cosmice generale( R&s&ritul si
a$usul soarelui, luna, stelele, ciclul anotim$urilor + toate
aceste *enomene naturale s#nt *a$te 'ine cunoscute care
Coac& un rol im$ortant #n mitologia $rimitiv&( /ar $entru ca
ele s& *ie aduse #ntr+un sistem de g#ndire, se cereau alte
condi)ii, care $uteau *i #nde$linite numai #n circumstan)e
s$eciale( Aceste circumstan)e *avora'ile au $revalat la
originea culturii 'a'iloniene( 9tto ;euge'auer a scris un
studiu *oarte interesant des$re istoria matematicii antice #n
care corectea%& multe din o$iniile $recedente $rivind acest
su'iect( Functul de vedere tradi)ional era c& #nainte de
4
Fentru aceste teorii ve%i scrierile lui Hugo Jinc"ler, #n s$ecial
Himmelsbild und !elten6ild der (a6:lonicr als Crundlagc der
!cltansc'auung und M:t'ologie aller Iolkcr =3ei$%ig, 19R1? i Die
6a6:lonisc'e Ceisteskultur in i'rcn (eie'ungen ur Dulturent)icklung
dor Mensc''eit =3ei$%ig, 19R1?(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 H1 &1MPU4U1 P>
$erioada greac& nu se $uteau g&si nici un *el de dove%i ale
unei matematici tiin)i*ice( Ba'ilonienii i egi$tenii + se
admitea #n general + *&cuser& $rogrese $ractice i tehnice
mari- dar ei nu desco$eriser& $rimele elemente ale unei
matematici teoretice( Con*orm o$iniei lui ;euge'auer, o
anali%& critic& a tuturor i%voarelor e!istente duce la o
inter$retare di*erit&( A devenit clar c& $rogresul reali%at #n
astronomia 'a'ilonian& nu a *ost un *enomen i%olat( El a
de$ins de un *a$t mai im$ortant + desco$erirea i *olosirea
unui nou instrument intelectual( Ba'ilonienii desco$eriser& o
alge6r@ sim6olic@, #n com$ara)ie cu ultimele de%volt&ri ale
g#ndirii matematice, aceast& alge'r& era, desigur, #nc& *oarte
sim$l& si elementar&( Cu toate acestea, ea con)inea o
conce$)ie nou& i e!trem de *ertil&( ;euge'auer urm&rete
aceast& conce$)ie $#n& c&tre #nce$uturile culturii 'a'ilo+
niene( Fentru a #n)elege *orma caracteristic& a alge'rei 'a'i+
loniene, s$une el, tre'uie s& lu&m #n considera)ie *undalul
istoric al civili%a)iei 'a'iloniene( Aceast& civili%a)ie s+a
de%voltat #n condi)ii s$eciale( Ea a *ost $rodusul unei
#nt#lniri i coli%iuni #ntre dou& $o$ula)ii di*erite + sumerienii
i a""adienii( Cele dou& $o$ula)ii s#nt de origine di*erit& si
vor'esc lim'i care nu au nici o leg&tur& una cu alta( 3im'a
a""adienilor a$ar)ine unui ti$ semitic- cea a sumerienilor,
unui alt gru$ care nu este nici semitic, nici indo+euro$ean(
C#nd aceste dou& $o$ula)ii s+au #nt#lnit, c#nd au aCuns s&
#m$art& #n comun viata $olitic&, social& i cultural&, ele au
avut de re%olvat $ro'leme noi, $ro'leme $entru care au g&sit
necesar s& de%volte noi *or)e intelectuale( 3im'a original& a
sumerienilor nu $utea *i #n)eleas&- te!tele lor scrise nu
$uteau *i desci*rate de c&tre a""adieni dec#t cu mare di*i+
cultate si cu un constant e*ort mintal( /atorit& acestui e*ort
au #nv&)at 'a'ilonienii mai #nt#i s& #n)eleag& semni*ica)ia i
#ntre'uin)area unui sim'olism a'stract( 19rice o$era)ie
alge'ric&2, s$une ;euge'auer,
$resu$une c& cineva $osed& anumite sim'oluri *i!ate at#t $entru
o$era)ia matematic&, c#t si $entru cantit&)ile la care aceste o$era)ii
s#nt a$licate( 0&r& un ast*el de sim'olism conce$tual nu ar *i
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
P4 ESEU DESPRE OM
$osi'il& com'inarea unor cantit&)i care nu s#nt determinate i
de*inite numeric i nu ar *i $osi'il& derivarea unor noi com'ina)ii
din ele( /ar un ast*el de sim'olism se $re%int& imediat si cu
necesitate #n scrierea te!telor a""adiene( =(((? Chiar de la #nce$ut,
'a'ilonienii au $utut dis$une, $rin urmare, de cel mai im$ortant
*undament al unei de%volt&ri alge'rice + un sim'olism adecvat(
E
#n astronomia 'a'ilonian& g&sim, totui, doar $rimele
*ra%e ale acelui mare $roces care $#n& la urm& a dus la
cucerirea intelectual& a s$a)iului si la desco$erirea unei
ordini cosmice, a unui sistem al universului( ,#ndirea mate+
matic& nu $utea, ca atare, s& conduc& la A solu)ie imediat& a
$ro'lemei, $entru c& #n %orii civili%a)iei umane g#ndirea
matematic& nu a$are niciodat& #n adev&rata ei *orm& logic&(
Ea este, cum se s$une, #nv&luit& #n atmos*era g#ndirii mitice(
Frimele desco$eriri ale unei matematici tiin)i*ice nu $uteau
str&'ate acest v&l( Fitagoreicii vor'eau des$re num&r ca
des$re o $utere magic& i misterioas&, i chiar #n teoria lor a
s$a)iului ei *olosesc un lim'aC mitic( Aceast& #ntre$&trundere
a unor elemente a$arent eterogene devine cu deose'ire
evident& #n toate sistemele $rimitive de cosmogonie(
Astronomia 'a'ilonian& #n #ntregul ei este #nc& o inter$retare
mitic& a universului( Ea nu mai era restr#ns& la s*era #ngust&
a s$a)iului concret, material, $rimar( S$a)iul este, ca s&
s$unem aa, trans$us de $e $&m#nt #n cer( /ar c#nd s+a
#ndre$tat c&tre ordinea *enomenelor cereti, omenirea nu i+a
$utut uita nevoile i interesele $&m#ntene( /ac& omul si+a
#ndre$tat $rivirea mai #nt#i c&tre cer, aceasta nu era $entru
satis*acerea unei sim$le curio%it&)i intelectuale( Ceea ce
omul c&uta cu adev&rat #n cer era $ro$ria lui re*lec)ie si
ordinea universului s&u uman( El sim)ea c& aceast& lume era
legat& $rin nenum&rate leg&turi vi%i'ile si invi%i'ile de
ordinea general& a universului + i el c&uta s& $&trund& #n
aceast& misterioas& cone!iune( 0enomenele cereti nu
$uteau *i studiate, $rin urmare, #ntr+un s$irit detaat al
medita)iei a'stracte i tiin)ei $ure( Ele erau $rivite ca
E
9tto ;eugc'aucr, 1.orgricchischc <athemati"2, in Iorlcsungen
ii6er die Ccsc'ic'tc der antikcn Mat'ematisc'cn !issensc'aftcn =Berlin,
J( S$ringer, 19>4?, I, $$( 64 si urm(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 S1 &1MPU4U1 PE
st&$#nii si conduc&torii lumii, guvernatorii vie)ii umane( S+a
dovedit c& $entru organi%area vie)ii $olitice, sociale si
morale a omului era necesar& orientarea c&tre cer( ;ici un
*enomen uman nu $&rea s& se e!$lice $e sine #nsui- el
tre'uia s& *ie e!$licat $rin ra$ortarea lui la un *enomen
ceresc cores$un%&tor, de care de$inde( /in aceste conside+
rente devine lim$ede c& s$a)iul $rimelor sisteme astronomice
nu $utea *i un s$a)iu $ur teoretic + i de ce( El nu era consti+
tuit din $uncte sau linii, sau su$ra*e)e #n sensul geometric
a'stract al termenului( El era um$lut cu $uteri magice(
divine i demonice( Sco$ul $rim i esen)ial al astronomiei
era de a do'#ndi o #n)elegere a naturii i activit&)ii acestor
$uteri $entru a $revedea si evita in*luen)ele lor $ericuloase(
Astronomia nu $utea s& a$ar& dec#t #n aceast& *orm& mitic&
i magic& + #n *orma astrologiei. Ea i+a $&strat acest
caracter multe mii de ani- #ntr+un anumit sens acest caracter
era #nc& dominat #n $rimele secole ale erei noastre, #n cultura
Renaterii( Chiar si He$ler, adev&ratul *ondator al astrono+
miei noastre tiin)i*ice, a tre'uit s& lu$te #ntreaga sa viat&
cu aceast& $ro'lem&( /ar $#n& la urm& acest ultim $as
tre'uia *&cut( Astronomia a #nl&turat astrologiaB s$a)iul
geometric ia locul s$a)iului mitic si magic( El era o *orm&
*als& i eronat& a g#ndirii sim'olice care a $avat la #nce$ut
drumul c&tre un sim'olism nou i adev&rat, sim'olismul
tiin)ei moderne(
na din $rimele si cele mai di*icile sarcini ale *ilo%o*iei
moderne a *ost #n)elegerea acestui sim'olism #n adev&ratul
lui sens i #ntreaga lui semni*ica)ie( /ac& studiem evolu)ia
g#ndirii carte%iene, a*l&m c& /escartes nu #nce$e cu al s&u
/ogito ergo sum. El a #nce$ut cu al s&u conce$t i ideal al
unei mat'esis uni?ersalis. Idealul s&u era #ntemeiat $e o
mare desco$erire matematic& + geometria analitic&, #n cadrul
acesteia g#ndirea sim'olic& a *&cut un nou $as #nainte care
avea s& ai'& consecin)ele sistematice cele mai im$ortante(
/evenise clar c& #ntreaga noastr& cunoatere a s$a)iului i
rela)iilor s$a)iale $oate *i trans$us& #ntr+un lim'aC nou, cel al
numerelor, i c&, $rin aceast& trans$unere i trans*ormare,
caracterul logic adev&rat al g#ndirii geometrice $utea *#
conce$ut #ntr+un mod mult mai clar i mai adecvat(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
P6 ESEU DESPRE OM
A*l&m acelai $rogres caracteristic atunci c#nd trecem de
la $ro'lema s$a)iului la $ro'lema tim$ului( Este adev&rat c&
nu e!ist& doar analogii stricte, ci si di*eren)e caracteristice
#n de%voltarea celor dou& conce$te( Con*orm conce$)iei lui
Hant, s$a)iul este *orma 1e!$erien)ei noastre e!terne2, iar
tim$ul *orma 1e!$erien)ei interne2, #n inter$retarea e!$e+
rien)ei sale interne omul a tre'uit s& se con*runte cu noi
$ro'leme( Aici el nu a $utut *olosi aceleai metode ca #n
$rima #ncercare de a organi%a i sistemati%a cunotin)ele sale
des$re lumea *i%ic&( E!ist&, totui, un *undal comun $entru
am'ele $ro'leme( Chiar si s$a)iul este g#ndit la #nce$ut nu ca
o *orm& s$eci*ic& a vie)ii omeneti, ci ca o condi)ie
general& a vie)ii organice( .ia)& organic& e!ist& numai #n
m&sura #n care evoluea%& #n tim$( Ea nu este un lucru, ci
un $roces +un curent ne#ntreru$t, continuu de
evenimente( In acest curent nimic nu revine la aceeai
*orm& identic&( A*irma)ia
lui Heraclit este vala'il& $entru #ntreaga via)& organic&B 1;u
$o)i $&i de dou& ori #n acelai r#u(2 Atunci c#nd ne ocu$&m
de $ro'lema vie)ii organice, tre'uie s& ne eli'er&m #nainte de
orice de ceea ce Jhitehead a numit $reCudecata 1sim$lei
locali%&ri2( 9rganismul nu este niciodat& locali%at #ntr+un
singur moment( In via)a lui, cele trei moduri ale tim$ului
+trecutul, $re%entul si viitorul + *ormea%& un #ntreg care nu
$oate *i descom$us #n #ntregime #n elemente individuale(
13e $resent est charge du $asse, et gros de Favenir2, s$unea
3ei'ni%( ;u $utem descrie starea momentan& a unui
organism *&r& a lua #n considera)ie istoria lui i *&r& a+1
ra$orta la o stare viitoare $entru care aceast& stare este doar
un $unct de trecere(
nul dintre *i%iologii cei mai distini ai secolului al
QIQ+lea, ENald Hering, sus)inea teoria c& memoria tre'uie
$rivit& ca o *unc)ie general& a #ntregii materii organice(
6
Ea
nu este doar un *enomen al vie)ii noastre contiente, ci este
r&s$#ndit& #n #ntregul domeniu al naturii vii( Aceast& teorie a
*ost acce$tat& i de%voltat& mai de$arte de c&tre R(
Semon
6
.e%i ENald Hering, U6er dan Ccd@c'tnis als eine allgcmcinc
$unktion dcr organisc'cn Materie (14 PR?(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 S1 &1MPU4U1 PP
care, $e aceast& 'a%&, a de%voltat o nou& schem& general& a
$sihologiei( /u$& o$inia lui Semon, singura a$ro$iere de o
$sihologie tiin)i*ic& este $e calea unei F6iologii mnemo"
niceG. 1<neme2 a *ost de*init de c&tre Semon ca $rinci$iul
de conservare (#n varia'ilitatea tuturor evenimentelor
organice( <emorie i ereditate s#nt dou& as$ecte ale aceleiai
*unc)ii organice( 9rice stimul care ac)ionea%& asu$ra unui
organism las& #n el o 1engram&2, o urm& *i%iologic& de*init&-
si toate reac)iile viitoare ale organismului s#nt de$endente de
lan)ul acestor engrame, de 1com$le!ul de engrame2 #nrudit(
P
/ar chiar dac& admitem te%ele generale ale lui Hering i
Semon, s#ntem #nc& *oarte de$arte de a *i e!$licat rolul i
semni*ica)ia memoriei #n lumea noastr& uman&( Conce$tul
antro$ologic de mneme sau memorie este ceva cu totul
di*erit( /ac& #n)elegem memoria ca o *unc)ie general& a
oric&rei materii organice, s$unem numai c& organismul $&s+
trea%& unele urme ale e!$erien)ei lui anterioare si c& aceste
urme au o in*luen)& de*init& asu$ra reac)iilor lui ulterioare(
/ar $entru a avea memorie #n sensul omenesc al cuv#ntului
nu este su*icient s& r&m#n& 1o urm& latent& a ac)iunii
anterioare a unui stimul(2
4
Sim$la $re%ent&, suma total& a
acestor remanente nu $ot e!$lica *enomenul memoriei(
<emoria im$lic& un $roces de recunoatere i identi*icare,
un $roces ideational de un ti$ *oarte com$le!( Im$resiile
anterioare tre'uie nu numai s& *ie re$etate- ele tre'uie, de
asemenea, s& *ie organi%ate i locali%ate, si ra$ortate la
di*erite momente #n tim$( 9 ast*el de locali%are nu este
$osi'il& *&r& conce$erea tim$ului ca o schem& general& + ca o
ordine serial@ care cu$rinde toate evenimentele indivi+
duale( Contiin)a tim$ului im$lic& #n mod necesar *a$tul c&
conce$tul unei ast*el de ordini seriale cores$unde celeilalte
scheme $e care o numim s$a)iu(
P
Fentru detalii ve%i lucrarea lui Semon, Mncmc =19R9? si Dic
mnemisc'en Empfindungcn =19R9?( 9 versiune engle%& $rescurtat& a
acestor c&r)i, editat& de Bella /u**O, a *ost $u'licat& su' titlul Mnemic
Ps:c'olog: =;eN Kor", 198>?(
4
1/er latente Rest cincr *riiheren Rci%Nir"ung2 =Semon?(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
P4 ESEU DESPRE OM
<emoria ca o sim$& re$roducere a unui eveniment din
trecut a$are i #n viata animalelor su$erioare, #n ce m&sur&
ea de$inde de $rocese idea)ionale com$ara'ile cu acelea $e
care le a*l&m la om este o $ro'lem& di*icil& i mult contro+
versat&( Ro'ert <( Ker"es, #n ultima sa carte, dedic& un
ca$itol s$ecial investig&rii si clari*ic&rii $ro'lemei( Aceste
animale, #ntrea'& el cu re*erire la cim$an%ei,
ac)ionea%& ca i cum ar *i ca$a'ile s&+i aminteasc&, s& evoce
e!$erien)e anterioare sau, #ntr+adev&r, ceea ce nu se vede se uit&I
Fot ele s& antici$e%e, s& ate$te, s& imagine%e i, $e 'a%a unei ast*el
de contiin)e, s& se $reg&teasc& $entru evenimente viitoareI =(((? Fot
ele s& re%olve $ro'leme i, #n general, s& se ada$te%e la situa)ii
am'ientale cu aCutorul $roceselor sim'olice analoge sim'olurilor
noastre ver'ale ca i $rin de$enden)a de asocia)ii care *unc)ionea%&
ca semneI
9
Ker"es este #nclinat s& r&s$und& a*irmativ la aceste #ntre+
'&ri( /ar chiar dac& acce$t&m toate dove%ile lui, $ro'lema
crucial& r&m#ne totui( Fentru c& ceea ce contea%& aici nu
este at#t faptul $roceselor ideatice la oameni si animale, c#t
forma acestor $rocese( 3a om nu $utem descrie aducerea
aminte ca o sim$l& #ntoarcere a unui eveniment, ca o ima+
gine vag& sau o co$ie a im$resiilor din trecut( Ea nu este $ur
si sim$lu o re$eti)ie, ci mai cur#nd o renatere a trecutului-
ea im$lic& un $roces creativ si constructiv( ;u este su*i+
cient& adunarea de date i%olate ale e!$erien)ei noastre tre+
cute- tre'uie cu adev&rat s& le re"adun@m, tre'uie s& le
organi%&m si s& le sistemati%&m, i s& le uni*ic&m #ntr+un
*ocar de g#ndire( Acest ti$ de amintire este cel care ne d&
*orma de memorie s$eci*ic uman& si o distinge de toate
celelalte *enomene #nt#lnite la animale sau #n viata organic&(
/esigur, #n e!$erien)a noastr& curent&, #nt#lnim multe
*enomene de amintire sau memorie care, #n mod evident, nu
cores$und acestei descrieri( <ulte ca%uri de memorie, $oate
maCoritatea, $ot *i e!$licate destul de adecvat con*orm
a'ord&rii u%uale a colilor sen%ualismului, adic& $ot *i e!$li+
+
Ker"es, /'impanees, $( 14E(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 H1 &1MPU4U1 P9
cate $rintr+un mecanism al 1asocia)iei de idei2( <ul)i
$sihologi au *ost convini c& nu e!ist& nici o cale mai 'un&
$entru a veri*ica memoria unei $ersoane dec#t aceea de a a*la
c#te cuvinte sau sila'e li$site de semni*ica)ie $oate )ine
minte i le $oate re$eta du$& un anumit interval de tim$(
E!$erimentele organi%ate con*orm acestei i$ote%e $ar s& dea
singura m&sur& e!act& a memoriei omeneti( na din
contri'u)iile lui Bergson #n domeniul $sihologiei const& #n
atacurile sale la adresa tuturor acestor teorii mecanice ale
memoriei( /u$& $&rerea lui Bergson, de%voltat& #n Matiere
et memoire, memoria este un *enomen mult mai $ro*und i
com$le!( Ea #nseamn& 1internali%are2 i intensi*icare- ea
#nseamn& o #ntre$&trundere a tuturor elementelor vie)ii
noastre trecute( In o$era lui Bergson, aceast& teorie devine
un nou $unct de $lecare meta*i%ic, care se dovedete a *i
temelia *ilo%o*iei lui asu$ra vie)ii(
;u ne ocu$&m aici de as$ectul meta*i%ic al $ro'lemei(
9'iectivul nostru este o fenomenologie a culturii umane.
@re'uie s& #ncerc&m, $rin urmare, s& ilustr&m i s& l&murim
$ro'lema cu aCutorul e!em$lelor concrete luate din via)a
cultural& a omului( 9 ilustrare clasic& o constituie viata si
o$era lui ,oethe( <emoria sim'olic& este $rocesul $rin care
omul nu re$et& doar e!$erien)a lui trecut&+ ci o si recon+
struiete( Imagina#ia devine un element necesar al amintirii
adev&rate( Acesta a *ost motivul $entru care ,oethe i+a
intitulat auto'iogra*ia Poeie Ai ade?@r (Dic'tung und
!a'r'eit). El nu+voia s& s$un& c& inserase #n relatarea vie)ii
lui vreun *el de elemente imaginare sau *ictive( El dorea s&
desco$ere si s& descrie adev&rul des$re via)a lui- dar acest
adev&r $utea *i a*lat numai d#nd *a$telor i%olate i dis$ersate
ale vie)ii sale o *orm& $oetic&, adic& sim'olic&( Si al)i $oe)i
i+au v&%ut o$era #ntr+un mod similar( A *i $oet, declara
Henri" I'sen, #nseamn& a $re%ida ca un Cudec&tor asu$ra ta
#nsu)i(
1R
Foe%ia este una din *ormele #n care un om $oate s&
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
1R
1 At le?e er+"rig med trolde i hCertets og hCermens hvaelv(
Att digte, det er at holde dommedag over sig selv(2
I'sen, Digte (ed. a E+a, Co$enhaga, 1446?, $( 8R>(
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4R ESEU DESPRE OM
dea verdictul asu$ra lui #nsui si a vie)ii sale( Ea este
autocunoastere si autocritic&( 9 ast*el de critic& nu tre'uie
#n)eleas& #nrr+un sens moral( Ea nu #nseamn& a$reciere sau
'lamare, Custi*icare sau condamnare, ci o #n)elegere nou& i
mai $ro*und&, o reinter$retare a vie)ii $ersonale a $oetului(
Frocesul nu este restr#ns la $oe%ie- el este $osi'il #n orice alt
miCloc al e!$rim&rii artistice( /ac& $rivim auto$ortretele lui
Rem'randt, $ictate #n $erioade di*erite ale vistii sale, a*l&m
#n tr&s&turi #ntreaga istoria a vie)ii lui Rem'randt, a $ersona+
lit&)ii sale, a evolu)iei lui ca artist(
E I
@otui, $oe%ia nu este singura si $ro'a'il nici cea mai
caracteristic& *orm& de memorie sim'olic&( Frimul mare
e!em$lu des$re ceea ce este si #nseamn& o auto'iogra*ie a
*ost dat #n /onfesiunile lui Augustin( Aici a*l&m un ti$ cu
totul di*erit de autoe!aminare( Augustin nu reali%ea%&
evenimentele $ro$riei vie)i, care $entru el erau de mic&
valoare $entru a *i reamintite sau #nregistrate( /rama
$ovestit& de Augustin este drama religioas& a omenirii(
Fro$ria sa convertire este numai re$etarea i re*lectarea
$rocesului religios universal + al c&derii si m#ntuirii omului(
0iecare r#nd din cartea lui Augustin are nu numai o semni*i+
ca)ie istoric&, ci si o semni*ica)ie sim'olic& ascuns&(
Augustin nu+si $utea #n)elege via)a sau nu $utea vor'i
des$re ea dec#t #n lim'aCul sim'olic al credin)ei cretine(
Frin acest $rocedeu el a devenit at#t un mare g#nditor re+
ligios, c#t i *ondatorul unei noi $sihologii, al unei metode de
intros$ec)ie si autoe!aminare(
F#n& acum am luat #n considerare doar un as$ect al
tim$ului + rela)ia $re%entului cu trecutul( /ar mai e!ist& si
un alt as$ect care $are s& *ie mai im$ortant si mai
caracteristic $entru structura vie)ii umane( Acesta este ceea
ce $oate *i numit& a treia dimensiune a tim$ului, dimen+
siunea viitorului, #n conce$)ia noastr& des$re tim$, viitorul
este un element indis$ensa'il( Chiar #n cele mai tim$urii
stadii ale vie)ii, acest element #nce$e s& Coace un rol domi+
nant( 1Este caracteristic $entru #ntreaga de%voltare tim$urie
a lumii ideilor2, scrie Jilliam Stern, 1c& ele nu a$ar ca
amintiri indic#nd ceva din trecut, c#t ca ate$t&ri orientate
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4UME3 UM32< 3 SP3 ;1U4U1 H1 &1MPU4U1 41
c&tre viitor + chiar dac& e vor'a doar des$re un viitor *oarte
a$ro$iat, #nt#lnim aici, $entru $rima dat&, o lege general& a
de%volt&rii( Re*erirea la viitor este sesi%at& de c&tre
contiin)& mai devreme dec#t cea la trecut(2
11 D
n viata noastr&
recent&, aceast& tendin)& devine chiar mai $ronun)ata( @r&im
mult mai mult cu #ndoielile i temerile, cu nelinitile i
s$eran)ele noastre #n leg&tur& cu viitorul, dec#t cu amintirile
sau cu #nt#m$l&rile $re%ente( Aceasta ar a$&rea, la $rima
$rivire, ca o calitate uman& $ro'lematic&, $entru c& intro+
duce un element de incertitudine #n via)a oamenilor, care
este str&in tuturor celorlalte creaturi( Fare ca i cum omul ar
*i mai #n)ele$t si rnai *ericit dac& s+ar descotorosi de aceast&
idee *antastic&, de acest miraC al viitorului( 0ilo%o*i, $oe)i si
mari g#nditori religioi 1+au $revenit #n toate tim$urile $e om
#m$otriva acestei surse de constant& autoam&gire( Religia #l
s*&tuiete $e om s& nu *ie tem&tor *at& de %iua ce vine, iar
#n)ele$ciunea omeneasc& #l s*&tuiete s& se 'ucure de %iua
$re%ent&, nu s& se #ngriCeasc& de viitor( 1\uid sit *uturum
cras *uge Auaerere2], s$une Hora)iu( /ar omul nu a $utut
urma niciodat& acest s*at( A g#ndi la viitor i a tr&i #n viitor
este o $arte necesar& naturii sale(
Dntr+un anumit sens, aceast& tendin)& $are s& nu de$&+
easc& limitele #ntregii vie)i organice( Fentru toate $rocesele
organice este caracteristic *a$tul c& nu le $utem descrie *&r&
re*erire la viitor( <aCoritatea instinctelor animale tre'uie s&
*ie inter$retat& #n acest mod( Ac)iunile instinctive nu s#nt
determinate de nevoi imediate- ele s#nt im$ulsuri orientata
c&tre viitor, si adeseori c&tre un viitor *oarte #nde$&rta)i
E*ectul acestor ac)iuni nu va *i v&%ut de animalul care le
#nde$linete #ntruc#t el a$ar)ine vie)ii genera)iei urm&toareB
/ac& studiem o carte $recum cea a lui Jules 0adre Sou?enirs
entomologiJues, a*l&m a$roa$e la *iecare $agin& e!em$le
*ra$ante des$re aceast& caracteristic& a instinctelor animale(
@oate acestea nu $retind i nici nu dovedesc e!isten)a
vreunei 1idei2, a unei conce$)ii sau contiin)e a viitorului la
11
Stern, op. cit., $$( 118 si urm(
] 1Evit& s& cercete%i ceea ce se va #nt#m$la m#ine2( (2. t.).
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
48 ESEU DESPRE OM
animalele in*erioare( /e #ndat& ce a'ord&m via)a animalelor
su$erioare, ca%ul devine echivoc( <ul)i o'servatori com$e+
ten)i au vor'it des$re antici$are la animalele su$erioare- si
$are ca si cum, *&r& aceast& $resu$unere, cu greu am $utea
o*eri o descriere adecvat& a com$ortamentului lor( /ac&
#n e!$erien)ele lui Jol*e un animal acce$t& recom$ense+
sim'ol #n locul celor reale, aceasta #nseamn& s& im$lice
o antici$are contient& a *a$telor viitoare- animalul se
1atea$t&2 ca sim'olurile s& $oat& *i schim'ate mai t#r%iu $e
hran&( 1;um&rul o'serva)iilor este mic2, scrie Jol*gang
Hoehler,
#n care 'i%uirea $e o #nt#m$lare viitoare este recognosci'il&, si mi
se $are a avea im$ortan)& teoretic& *a$tul c& cea mai clar& consi+
derare a unui eveniment viitor a$are atunci c#nd evenimentul
antici$at este un act $rogramat al animalului nsuAi, #ntr+un ast*el
de ca%, se $oate #nt#m$la cu adev&rat ca un animal s& cheltuiasc& un
tim$ considera'il #n lucrarea $reg&titoare =#ntr+un sens li$sit de
echivoc?( =(((? Acolo unde asemenea lucrare $reliminar&, #ntre$rins&
#n mod evident #n vederea sco$ului *inal, durea%& un tim$ #ndelun+
gat, dar #n sine nu $ermite nici o a'ordare vi%i'il& $entru acel sco$,
acolo avem semnele cel $u)in ale unui anumit simt al viitorului(
18
Fe 'a%a acestei constat&ri $are s& urme%e c& antici$area
evenimentelor viitoare si chiar $lani*icarea ac)iunilor vii+
toare nu s#nt cu totul dincolo de ca$acitatea vie)ii animale(
/ar la *iin)ele umane, contiin)a viitorului su*er& aceeai
E ? E +
schim'are caracteristic& de semni*ica)ie $e care am
men)ionat+o cu $rivire la ideea de trecut( .iitorul nu este
doar o imagine- el devine un 1ideal2( Semni*ica)ia aeestei
trans*orm&ri se mani*est& #n toate *a%ele vie)ii culturale a
omului( At#ta vreme c#t el r&m#ne cu totul a'sor'it #n acti+
vit&)ile sale $ractice, di*eren)a nu este o'serva'il& cu clari+
tate( Ea $are s& *ie doar o di*eren)& de grad, nu o di*eren)&
s$eci*ic&( 0&r& #ndoial&, viitorul #n*&)iat de c&tre om se
#ntinde $e o arie mult mai larg&, iar $lani*icarea #ntre$rins&
de c&tre el este mult mai contient& si mai atent&( /ar aceasta
18
Hoehler, &'e Mentalit: of 3pes, $( 848(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 H1 &1MPU4U1 4>
a$ar)ine #n #ntregime domeniului $ruden)ei, nu aceluia al
#n)ele$ciunii( @ermenul 1$ruden)&2 (prudentia) este legat
etimologic cu acela de 1$roviden)&2 (pro?identia). El #n+
seamn& ca$acitatea de antici$are a evenimentelor viitoare i
de $reg&tire $entru nevoi viitoare( /ar ideea teoretic@ de
viitor + ideea care este o $remis& a tuturor activit&)ilor
culturale su$erioare ale omului + este de un ti$ cu totul
di*erit( Ea este mai mult deci dec#t sim$l& ate$tare- ea devine
un im$erativ al vie)ii umane( Iar acest im$erativ se #ntinde
mult dincolo de nevoile $ractice imediate ale omului + #n
*orma lui eea mai #nalt& el se #ntinde dincolo de limitele
vie)ii sale em$irice( Acesta este ?iitorul sim6olic al
omului- care cores$unde trecutului s&u sim'olic i este #n
strict& analogie cu el( D $utem numi viitor $ro*etic2
$entru c& el nu este nic&ieri e!$rimat mai 'ine dec#t #n
c&r)ile marilor $ro*e)i religioi( Aceti #nv&)&tori
religioi nu s+au mul)umit niciodat& s& ne $re%ic& $ur i
sim$lu evenimente viitoare, sau s& ne $revin& asu$ra unor
rele viitoare( Ei nu vor'eau nici ca augurii si nu acce$tau
evidenta semnelor $reves+titoare sau a $resim)irilor( Altul
era sco$ul lor + de *a$t, cu totul o$us celui al ghicitorilor(
.iitorul des$re care vor'eau ei nu era un *a$t em$iric, ci o
sarcin& etic& i religioas&( /e aici, $redic)ia a *ost
trans*ormat& #n $ro*e)ie( Fro*e)ia nu #nseamn& doar
$re%icere- ea #nseamn& o $romisiune( Aceasta este tr&s&tura
nou& care devine clar& la $ro*e)ii lui Israel + la Isaia, Ieremia
i E%e"iel( .iitorul lor ideal semni*ic& negarea lumii
em$irice, 1s*#ritul tuturor %ilelor2- dar el con)ine #n acelai
tim$ s$eran)a i asigurarea 1unui nou cer i a unui nou
$&rn#nt2( Aici, de asemenea, $uterea sim'olic& a omului se
aventurea%& dincolo de toate limitele e!isten)ei sale *inite(
/ar aceast& negare im$lic& un nou i mare act de integrare-
el marchea%& o *a%& decisiv& #n via)a moral& i religioas& a
omului(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.