03 Ernst Cassirer-Eseu Despre Om (Fragmente)

CASSIRER, Ernst, Eseu despre om.
O introducere n filosofia culturii

umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
II
O cheie pentru natura omului:
simbolul
Biologul Johannes von e!"ull a scris o carte #n care
#ntre$rinde o revi%uire critic& a $rinci$iilor 'iologiei(
Biologia, du$& o$inia lui e!"ull, este o tiin)& a naturii care
tre'uie s& *ie de%voltat& $rin metodele em$irice o'inuite +
metodele o'serva)iei si e!$eriment&rii( ,#ndirea 'iologic&, $e
de alt& $arte, nu a$ar)ine aceluiai ti$ ca i g#ndirea din
domeniul *i%icii sau chimiei( e!"ull este un cam$ion
hot&r#t al vitalismului- el este un a$&r&tor al $rinci$iului
autonomiei vie)ii( .iata este o realitate ultim& si inde+
$endent&( Ea nu $oate *i descris& sau e!$licat& #n termeni ai
*i%icii sau chimiei( /in acest $unct de vedere, e!"ull
de%volt& o schem& general& nou& a cercet&rii 'iologice( Ca
*ilo%o*, el este un idealist sau *enomenalist( /ar *enomena+
lismul lui nu se 'a%ea%& $e considera)ii meta*i%ice sau
e$istemologice- el se #ntemeia%& mai cur#nd $e $rinci$ii
em$irice( Aa cum arat& el, $resu$unerea c& e!ist& o realitate
a'solut& a lucrurilor care este aceeai $entru toate vie)ui+toarele +
ar *i un *el de dogmatism *oarte naiv( Realitatea nu
este un lucru unic i omogen- ea este e!trem de diversi*icat&,
av#nd tot at#tea scheme i modele di*erite c#te organisme
di*erite e!ist&( 0iecare organism este, $entru a s$une ast*el, o
e!istent& monadic&( El are o lume $ro$rie, $entru c& el are o
e!$erien)& $ro$rie( 0enomenele $e care le g&sim #n via)a
anumitor s$ecii 'iologice nu s#nt trans*era'ile altor s$ecii(
E!$erien)ele + i $rin urmare realit&)ile + a dou& organisme
di*erite s#nt incomensura'ile #ntre ele( #n lumea unei mute,
s$une e!"ull, a*l&m numai 1lucruri+musc&2- #n lumea unui
arici de mare a*l&m numai 1lucruri+arici de mare2(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai pentru
uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia
culturii umane, Bucureti, Editura Humanitas, 1994
48 ESEU DESPRE OM
/in aceast& i$ote%& general&, e!"ull de%volt& o schem&
*oarte ingenioas& i general& a lumii 'iologice( /orind s&
evite orice inter$ret&ri $sihologice, el urmea%& o metod&
#ntru totul o'iectiv& sau 'ehaviorist&( Singura cheie $entru
viata animal&, men)ionea%& el, ne este dat& de c&tre *a$tele
anatomiei com$arate( /ac& cunoatem structura anatomic& a
unei s$ecii animale, $osed&m toate datele necesare $entru
reconstruirea modului ei s$ecial de e!$erien)&( n studiu
atent al structurii cor$ului animal, al num&rului, calit&)ii i
distri'u)iei di*eritelor organe de sim), i condi)iile sistemului
nervos ne dau o imagine $er*ect& a lumii interne i e!terne a
organismului( e!"ull i+a #nce$ut investiga)iile cu un
studiu al organismelor celor mai $u)in evoluate- el le+a
e!tins tre$tat la toate *ormele de via)& organic&, #ntr+un
anumit sens, el re*u%& s& vor'easc& des$re *orme de viat&
in*erioare si su$erioare( .iata este $er*ect& $este tot- ea este
aceeai #n cercul cel mai mic ca si #n cel mai mare( 9rice
: :
organism, chiar cel mai $u)in evoluat, nu este numai ada$tat
#ntr+un sens vag (angepasst) la mediul s&u am'iant, dar cu
totul $otrivit (eingepasst) acestuia( Con*orm structurii lui
anatomice, el $osed& un anumit Merknet si un anumit
!irknet " un sistem rece$tor si un sistem e*ector( 0&r&
coo$erarea i echili'rul acestor dou& sisteme, organismul nu
ar $utea su$ravie)ui( Sistemul rece$tor $rin care o s$ecie
'iologic& $rimete stimuli din a*ar& si sistemul e*ector $rin
care reac)ionea%& la ei s#nt, #n toate ca%urile, str#ns #m'inate(
Ele s#nt verigi ale unuia si aceluiai lan) descris de c&tre
e!"iill ca cercul func#ional ($unktionskreis) al animalului(
;u $ot intra aici #n discutarea $rinci$iilor 'iologice ale lui
e!"iill( <+am re*erit doar la conce$tele si terminologia lui
$entru a $une o $ro'lem& general&( Este $osi'il& *olosirea
schemei $ro$use de e!"iill $entru descrierea si caracteri%a+
rea lumii umane% Evident, aceast& lume nu *ace nici un *el
de e!ce$)ie de la acele legi 'iologice care guvernea%& via)a
: .e%i Johanncs von e!"iill, &'corctisc'c (iologie =ed( a 8+a, Berlin,
19>4?- Um)cltund*nncn)cltder&icrc(l+,,- ed. a ."a, Berlin, 1981?(
0ragmente $reluate #n con*ormitate cu 3egea 451996 7 numai
pentru uz didactic.
O /0E1E PE2&RU 23&UR3 OMU4U15 S1M(O4U4 4>
tuturor celorlalte organisme( @otui #n lumea uman& a*l&m o
caracteristic& nou& care $are s& *ie semnul distinctiv al vie)ii
umane( Cercul *unc)ional al omului este nu numai e!tins din
$unct de vedere cantitativ- el a su*erit de asemenea o schim+
'are calitativ&( 9mul a desco$erit, cum se s$une, o metod&
nou& $entru a se ada$ta la mediul s&u am'iant, #ntre sistemul
rece$tor si cel e*ector, care se g&sesc la toate s$eciile ani+
male, a*l&m la om o a treia verig& $e care o $utem descrie ca
sistemul sim6olic. Aceast& nou& achi%i)ie trans*orm& #n+
treaga viat& omeneasc&( Com$arat cu alte animale, omul tr&+
iete nu numai #ntr+o realitate mai cu$rin%&toare- el tr&iete,
$entru a s$une aa, #ntr+o nou& dimensiunea realit&)ii( E!ist& o
di*eren)& clar& #ntre reac)iile organice si r&s$unsurile
umane, #n $rimul ca%, este dat un r&s$uns direct si imediat la
un stimul e!tern- #n al doilea ca%, r&s$unsul este am#nat( El
este #ntreru$t i #nt#r%iat $rintr+un lent i com$licat $roces de
g#ndire( 3a $rima $rivire, o ast*el de am#nare $oate $&rea un
c#stig destul de #ndoielnic( <ul)i *ilo%o*i au averti%at
#m$otriva acestui $retins $rogres( 13:homme Aui medite2,
s$une Rousseau, 1est un animal de$rave2B de$&irea grani+
)elor vie)ii organice nu este o ameliorare, ci o deteriorare a
naturii umane(
Si totui nu e!ist& nici un remediu contra acestei r&stur+
n&ri a ordinii naturale( 9mul nu se $oate sustrage $ro$riei
#m$liniri( El nu $oate dec#t s& ado$te condi)iile $ro$riei
vie)i( 9mul nu mai tr&iete #ntr+un univers $ur *i%ic, el
tr&iete #ntr+un univers sim'olic( 3im'aCul, mitul, arta i
religia s#nt $&r)i ale acestui univers( Ele s#nt *irele di*erite
2care )es re)eaua sim'olic&, )es&tura #nc#lcit& a e!$erien)ei
umane, #ntregul $rogres uman #n g#ndire si e!$erien)&
s$eculea%& asu$ra acestei re)ele si o #nt&rete( 9mul nu mai
#n*runt& realitatea #n mod nemiClocit- el nu o $oate vedea,
cum se s$une, *at& #n *at&( Realitatea *i%ic& $are s& se retrag&
#n m&sura #n care avansea%& activitatea sim'olic& a omului(
Dn log s& ai'& de a *ace cu lucrurile #nsei, ornul conversea%&
#ntr+un sens, #n mod constant cu sine #nsui( El s+a #nchis #n
aa *el #n *orme lingvistice, imagini artistice, sim'oluri
uz didactic.
44 ESEU DESPRE OM
mitice sau rituri religioase #nc#t el nu $oate vedea sau
cunoate nimic dec#t $rin inter$unerea acestui mediu arti*i+
cial( Situa)ia lui este aceeai #n s*era teoretic& si #n cea
E # #
$ractic&( Chiar si aici, omul nu tr&iete #ntr+o lume de *a$te
'rute, sau con*orm nevoilor si dorin)elor lui imediate( El
tr&iete mai cur#nd #n miClocul unor emo)ii imaginare, #n s$e+
ran)e si temeri, #n ilu%ii si de%ilu%ii, #n *ante%iile si visurile
E 7 89 #
sale( 1Ceea ce #l tul'ur& i #l nelinitete $e om2, s$unea
E$ictet, 1nu s#nt lucrurile, ci o$iniile i #nchi$uirile des$re
lucruri(2
/in $unctul de vedere la care am aCuns, tre'uie s&
corect&m i s& l&rgim de*ini)ia clasic& a omului, #n $o*ida
tuturor e*orturilor ira)ionalismului modern, aceast& de*ini)ie
a omului ca un animal rationale nu i+a $ierdut *or)a(
Ra)ionalitatea este, #ntr+adev&r, o tr&s&tur& inerent& tuturor
activit&)ilor umane( <itologia #ns&i nu este o mas& 'rut& de
su$ersti)ii sau de%ilu%ii vulgare( Ea nu este $ur si sim$lu
haotic&, #ntruc#t $osed& o *orm& sistematic& sau conce$+
tual&(
8
/ar, $e de alt& $arte, ar *i im$osi'il de caracteri%at
structura mitului ca *iind ra)ional&( 3im'aCul a *ost identi*i+
cat adeseori(cu ra)iunea, sau cu adev&ratul i%vor al ra)iunii( /ar
este uor de v&%ut c& aceast& de*ini)ie nu reuete s& aco$ere
#ntregul domeniu( Ea este o pars pro toto- ea ne o*er& o
$arte $entru #ntreg( Fentru c& al&turi de lim'aCul conce$tual
e!ist& un lim'aC emo)ional- al&turi de lim'aCul logic sau
tiin)i*ic e!ist& un lim'aC al imagina)iei $oetice( 3a origine
lim'aCul nu e!$rim& g#nduri sau idei, ci sentimente i emo)ii(
Gi chiar o religie 1#n limitele ra)iunii $ure2, cum a *ost
conce$ut& si ela'orat& de c&tre Hant, nu este mai mult dec#t
o sim$l& a'strac)ie( Ea e!$rim& doar *orma ideal&, um'ra a
ceea ce este o viat& religioas& verita'il& si concret&( <arii
g#nditori care au de*init omul ca un animal rationale nu au
*ost em$iriti i nici nu au inten)ionat vreodat& s& dea o
e!$lica)ie em$iric& a naturii umane( Frin aceast& de*ini)ie
8
.e%i Cassirer, Dic (egriffsform im m:t'isc'en Denkcn =3ci$%ig,
1981?(
pentru uz didactic.
O /0E1E PE2&RU 23 &UR3 OMU4U15 S1M(O4U4 4E
ei e!$rimau mai cur#nd un im$erativ moral *undamental(
Ra)iunea este un termen *oarte ne$otrivit $entru a #n)elege
*ormele vie)ii culturale a omului #n toat& 'og&)ia si varietatea
lor( /ar toate aceste *orme s#nt *orme sim'olice( /e aceea,
#n locul de*inirii omului ca animal ra#ionale, ar tre'ui s&+1
de*inim ca animal s:m6olicum. Frin aceasta $utem desemna
di*eren)a lui s$eci*ic& i $utem #n)elege noua cale deschis&
omului + calea s$re civili%a)ie(
pentru uz didactic.
III
De la reacii animale la
rspunsuri umane
Frin de*inirea omului ca un animal s:m6olicum am aCuns
la $rimul nostru $unct de $lecare $entru investiga)ii ulte+
rioare( /ar acum devine im$erios necesar s& de%volt&m
aceast& de*ini)ie $entru a+i da cumva mai mult& $reci%ie( C&
g#ndirea sim'olic& i com$ortamentul sim'olic s#nt $rintre
cele mai caracteristice tr&s&turi ale vie)ii umane si c& #ntregul
$rogres al culturii umane se 'a%ea%& $e aceste condi)ii este
de net&g&duit( /ar s#ntem noi #ndre$t&)i)i s& le consider&m
ca o #n%estrare s$ecial& a omului, s$re deose'ire de toate
celelalte *iin)e organiceI ;u este sim'olismul un $rinci$iu
$e care #l $utem urm&ri #n decursul evolu)iei $#n& la o surs&
mai $ro*und&, i care are o mai mare arie de a$lica'ilitateI
/ac& r&s$undem negativ la aceast& #ntre'are, $recum se
$are, ne m&rturisim ignoran)a $rivind multe chestiuni
*undamentale care au ocu$at mereu centrul aten)iei #n
*ilo%o*ia culturii umane(Fro'lema originii lim'aCului, artei,
religiei devine de nere%olvat si cultura uman& ni se $re%int&
ca un *a$t dat care r&m#ne #ntr+un anumit sens i%olat si, $rin
urmare, neinteligi'il(
Este de #n)eles c& oamenii de tiin)& au re*u%at totdeauna
s& acce$te o ast*el de solu)ie( Ei au *&cut e*orturi mari $entru
a $une #n rela)ie *a$tele sim'olismului cu alte *a$te mai
elementare si 'ine cunoscute( Fro'lema a *ost sesi%at& ca
*iind de o ma!im& im$ortan)&, dar din ne*ericire ea a *ost
rareori a'ordat& #ntr+un mod cu totul li$sit de $reCudec&)i(
/intru #nce$ut ea a *ost com$licat& inutil si con*undat& cu
alte $ro'leme care a$ar)in unui domeniu cu totul di*erit al
discursului, #n loc s& ne o*ere o descriere si o anali%& im+
pentru uz didactic.
CASSIRER, Ernst, Eseu despre om. O introducere n filosofia culturii
meta*i%icii(
;u ne ocu$&m aici cu acest as$ect al $ro'lemei, $ro+
$un#ndu+ne o sarcin& mult mai modest& si concret&( .om
#ncerca s& descriem atitudinea sim'olic& a omului #ntr+o
manier& mai $recis& $entru a $utea distinge alte moduri ale
com$ortamentului sim'olic, care se #nt#lnete $este tot #n
regnul animal( C& animalele nu reac)ionea%& totdeauna la
stimuli #ntr+un mod direct, c& ele s#nt ca$a'ile de o reac)ie
indirect& st&, evident, #n a*ara chestiunii( E!$erimentele 'ine
cunoscute ale lui Favlov ne o*er& un volum de e!$erien)&
em$iric& $rivind aa+numi)ii stimuli re$re%entativi( In ca%ul
maimu)elor antro$oide, un studiu e!$erimental *oarte
interesant e*ectuat de c&tre Jol*e a ar&tat e*icienta
1recom$ensei sim'olice2( Animalele au #nv&)at s& r&s$und& la
sim'oluri ca su'stitut al recom$ensei #n hran& #n acelai mod
#n care r&s$undeau la hrana #ns&i(
1
/u$& o$inia lui Jol*e,
re%ultatele unor e!$erimente de antrenare variate si
$relungite au demonstrat c& $rocesele sim'olice a$ar #n
com$ortamentul maimu)elor antro$oide( Ro'ert <( Ker"es,
care descrie aceste e!$erimente #n ultima sa carte, trage din
ele o im$ortant& conclu%ie general&(
C& ele L$rocesele sim'oliceM s#nt relativ rare si di*icil de o'servat
este evident( Cineva $oate continua s& se #ntre'e $e dre$t cuv#nt
1des$re e!isten)a lor, dar eu $resu$un c& actualmente ele vor *i
identi*icate ca antecedente ale $roceselor sim'olice omeneti(
Ast*el, l&s&m acest su'iect #ntr+un stadiu de de%voltare e!trem de
incitant, c#nd desco$eriri de moment $ar iminente(
8
1
J(B(Jol*e, 1E*ectiveness o* @o"cn+rcNards *or Chim$an%ees2,
Com$arative FsOchologO <onogra$hs, 18, nr( E(
8
Ro'ert <( Kcr"cs, /'impances. 3 4a6orator: /olon: =;eN
Havcn, Kale niverssitO Fress, 19>4?, $( 149(
uz didactic.
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E 4P
$ar)ial& a *enomenelor #nsei, discu)ia acestei $ro'leme a
*ost convertit& #ntr+o dis$ut& meta*i%ic&( Ea a devenit m&rul
discordiei #ntre di*erite sisteme meta*i%iceB #ntre idealism i
materialism, s$iritualism si naturalism( Fentru toate aceste
sisteme, chestiunea sim'olismului a devenit o $ro'lem&
crucial& de care $&rea s& at#rne *orma viitoare a tiin)ei si
meta*i%icii
44 ESEU DESPRE OM
Ar *i $rematur s& se *ac& vreun *el de $redic)ii $rivind
de%voltarea viitoare a acestei $ro'leme( /omeniul tre'uie
l&sat deschis investiga)iilor viitoare( Inter$retarea *a$telor
e!$erimentale, $e de alt& $arte, de$inde totdeauna de anu+
mite conce$te *undamentale care tre'uie s& *ie clari*icate
#nainte ca materialul em$iric s& $oat& da roade( Fsihologia
modern& si $siho'iologia )in seama de acest *a$t( <i se $are
*oarte semni*icativ *a$tul c&, ast&%i, cei care $reiau rolurile
conduc&toare #n re%olvarea acestei $ro'leme nu s#nt *ilo%o*ii,
ci o'servatorii si investigatorii em$irici( Acetia ne s$un c&
$#n& la urm& $ro'lema nu este doar una em$iric&, ci #n mare
$arte una logic&( ,eorg Reves% a $u'licat de cur#nd o serie
de articole care de'utea%& cu a*irma)ia c& chestiunea at#t de
ardent de%'&tut& a aa+numitului lim6a= animal nu $oate *i
re%olvat& doar $e 'a%a *a$telor $sihologiei animale( 9ricine
e!aminea%& di*eritele te%e si teorii $sihologice cu un s$irit
critic i li$sit de $reCudec&)i aCunge $#n& la urm& la conclu%ia
c& $ro'lema nu $oate *i l&murit& $rin sim$la re*erire la
*orme ale comunic&rii animale si la anumite re%ultate la care
acestea aCung ca urmare a antrenamentului si dres&rii(
Asemenea re%ultate $ermit cele mai contradictorii
inter$ret&ri( /e aceea, este necesar, #nainte de orice, s& se
a*le un $unct de $lecare logic corect, unul care s& ne $oat&
conduce la o inter$retare natural& i temeinic& a *a$telor
em$irice( Acest $unct de $lecare este defini#ia lim6a=ului
=die (egriffs6estimmung der Sprac'e).> /ar #n loc s& se dea
o de*ini)ie a lim'aCului gata *&cut&, ar *i $oate mai 'ine s& *ie
urmate #n continuare direc)iile em$irice( 3im'aCul nu este un
*enomen sim$lu i uni*orm( El este constituit din elemente
di*erite, at#t 'iologice, c#t si sistematice, care nu se a*l& la
acelai nivel( @re'uie s& #ncerc&m s& g&sim ordinea si inter+
E ,
rela)iile elementelor constituente- tre'uie, ca s& s$unem
ast*el, s& distingem di*eritele straturi geologice ale lim'aCu+
Frimul si cel mai im$ortant este, evident, lim'aCul
>
,( Reves%, 1/ic menschlichcn Hommuni"ations*ormen und die
sogcnnante @iers$rache2, Proccedings of t'c 2et'crlands 3kademic ?an
!etensc'appcn, Q3III =194R?, nr( 9, 1RB Q3I. =1941?, nr( 1(
pentru uz didactic.
lui(
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E
49
emo)iilor( 9 mare $arte a rostirii omeneti a$ar)ine #nc&
acestui strat( /ar e!ist& o *orm& a lim'aCului care ne #n+
*&)iea%& un ti$ cu totul di*erit, #n acest ca% cuv#ntul nu
este
E #
c#tui de $u)in o sim$l& interCec)ie- el nu este o e!$resie
involuntar& a emo)iilor, ci o $arte a unei $ro$o%i)ii care are
o structur& sintactic& si logic& de*init&(
4
Este adev&rat c&
si #n
*
lim'aC *oarte de%voltat, =teoretic? leg&tura cu $rimul ele+
ment este total #ntreru$t&( Cu greu $oate *i g&sit& o $ro+
$o%i)ie + cu e!ce$)ia, $oate, a $ro$o%i)iilor $ur *ormale ale
matematicii + *&r& o anumit& nuan)& a*ectiv& sau emo+
)ional&(
E
Analogii si $aralele cu lim'aCul emo)ional $ot *i
g&site din a'undent& #n lumea animal&( C#t $rivete
cim$an+%eii, Jol*gang Hoehler a*irm& c& ei reali%ea%& un
grad #nalt de e!$resie $rin intermediul gestului( 0urie,
s$aim&, dis$e+rare, m#hnire, rug&minte, dorin)&, veselie i
$l&cere s#nt e!$rimate cu $rom$titudine #n aceast&
manier&( @otui, li$+sete un element care este
caracteristic i indis$ensa'il oric&rui lim'aC omenescB nu
g&sim nici un semn care s& ai'& o re*erire o'iectiv& sau o
semni*ica)ie( 1Foate *i considerat
dre$t *a$t dovedit2, s$une Hoehler, +
c& gama lor fonetic@ este cu totul 1su'iectiv&2 si $oate e!$rima
numai emo)ii, niciodat& nu $oate desemna sau descrie o'iecte(
/ar ei $osed& at#tea elemente *onetice care s#nt, de asemenea,
comune tuturor lim'ilor omeneti, #nc#t li$sa la ei a unui lim'aC
articulat nu $oate *i atri'uit& limit&rilor secundare =gloso+la'iale?(
3a *el i gesturile lor, ale *etei si cor$ului, ca si e!$resiile lor
sonore nu desemnea%& sau 1descriu2 niciodat& o'iecte =Biihler?(
6
Aici atingem $uctul crucial al #ntregii noastre $ro'leme(
/i*eren)a dintre lim6a=ul discursi? si lim6a=ul emo#ional este
4
Fentru distinc)ia dintre e!$rim&rile $ur emotive i 1ti$ul normal de
comunicare a ideilor care este lim'a2, ve%i o'serva)iile introductive ale lui
EdNard Sa$ir, 4anguagc =;eN Kor", Harcourt, Brace, 1981?(
E
Fentru alte detalii ve%i Charles BallO, 4e langage ct 1a ?ie =Faris,
19>6?(
6
Jol*gang Hoehler, 1Sur FsOchologie des Schim$ansen2,
Ps:c'ologisc'e $orsc'ung, I =l981?, $( 8P, C*( edi)ia engle%& &'e
Mentalit: of 3pcs =;eN Kor", Harcourt, Brace, 198E?, a$endice, $( >1P(
pentru uz didactic.
ER ESEU DESPRE OM
'orna de hotar #ntre lumea omului si lumea animal&( @oate
teoriile si o'serva)iile re*eritoare la lim'aCul animal s#nt
de$arte de adev&r dac& nu reuesc s& recunoasc& aceast&
di*eren)& *undamental&(
P
#n #ntreaga literatur& a su'iectului
$Tre s& nu e!iste nici o singur& dovad& conclu%iv& asu$ra
*a$tului c& vreun animal a *&cut vreodat& $asul decisiv de la
lim'aCul su'iectiv la cel o'iectiv, de la cel a*ectiv la cel
discursiv( Hoehler insist& cu t&rie asu$ra *a$tului c& lim'a
este #n mod hot&r#t dincolo de $uterile maimu)elor Intro+
$oide( El sus)ine c& li$sa acestui miCloc aCut&tor tehnic de
ne$re)uit si marea limitare a acelor com$onente *oarte
im$ortante ale g#ndirii, aa+numitele re$re%ent&ri, constituie
cau%ele care #m$iedic& animalele s& reali%e%e chiar i cele
mai modeste #nce$uturi ale de%volt&rii culturale(
4
3a aceeai
conclu%ie a aCuns i Reves%( 3im'a, a*irm& el, este un
conce$t antro$ologic care tre'uie s& *ie #nl&turat cu totul din
studiul $sihologiei animale( /ac& $lec&m de la o de*ini)ie
clar& si $recis& a lim'ii, toate celelalte *orme de e!$rimare
$e care le g&sim si la animale s#nt eliminate #n mod auto+
mat(
9
Ker"es, care a studiat $ro'lema cu un interes s$ecial,
vor'ete $e un ton mai $recis( El este convins c& #n $rivin)a
lim'aCului si sim'olismului e!ist& o str#ns& leg&tur& #ntre om
i maimu)ele antro$oide( 1Aceasta sugerea%&2, scrie el, 1c&
se $oate ca noi s& *i dat $este un stadiu *ilogenetic tim$uriu
#n evolu)ia $rocesului sim'olic( E!ist& dove%i a'undente c&
di*erite alte ti$uri ale $rocesului de semnali%are dec#t cel
sim'olic a$ar #n mod *recvent i *unc)ionea%& e*ectiv la
P
9 #ncercare mai veche de a *ace o distinc)ie strict& #ntre lim'aCul
discursiv si cel emo)ional a *ost *&cut& #n domeniul $siho$atologici
lim'aCului( ;eurologul engle% Jac"son a introdus termenul de 1lim'aC
discursiv2 $entru a e!$lica c#tcva *enomene $atologice *oarte interesante(
El a desco$erit c& mul)i $acien)i care su*ereau de a*a%ie nu+i $ierduser&
deloc u%ul lim'ii, dar nu $uteau *olosi cuvintele #ntr+un sens o'iectiv,
discursiv( /istinc)ia lui Jac"son s+a dovedit a *i *oarte *ertil&( Ea a Cucat un
rol im$ortant #n de%voltarea ulterioar& a $siho$atologiei lim'aCului( Fentru
detalii ve%i Cassircr, P'ilosop'ic dcr s:m6olisc'cn $ormen, III, ca$( 6,
$$( 8>P+>8>(
4
Hoehler, &'e Mcntalit: of 3pes, $( 8PP(
9
Rcvcs%, op. cit., Q3III, $artea a Il+a =194R?, $( >>(
pentru uz didactic.
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E E l
cim$an%eu2(
1R
#ns& toate acestea r&m#n #n mod hot&r#t
$relingvistice( Chiar i #n o$inia lui Ker"es, toate aceste
e!$resii *unc)ionale s#nt e!trem de rudimentare, sim$le, i au
o #ntre'uin)are limitat& #n com$ara)ie cu $rocesul cognitiv
omenesc(
11
Fro'lema genetic& nu tre'uie con*undat& aici cu
$ro'lema analitic& i *enomenologic&( Anali%a logic& a lim+
'aCului omenesc ne conduce la un element de $rim& im$or+
tant& care nu cunoate nimic asem&n&tor #n lumea animal&(
(@eoria general& a evolu)iei nu st& #n nici un *el #n calea
recunoaterii acestui *a$t( Chiar #n domeniul *enomenelor
naturii organice am a*lat c& evolu)ia nu e!clude un *el de
crea)ie original&( 0a$tul muta)iei 'rute si al evolu)iei
emergente tre'uie s& *ie admis( Biologia modern& nu mai
vor'ete de evolu)ie #n termenii darvinismului tim$uriu- nici
nu e!$lic& #n acelai mod cau%ele evolu)iei( Futem admite
*&r& re%erve c& maimu)ele antro$oide, #n de%voltarea anumi+
tor $rocese sim'olice, au *&cut un semni*icativ $as #nainte(
/ar, #nc& o dat&, tre'uie s& accentu&m c& ele nu au atins
$ragul lumii umane( Ele au intrat, cum se s$une, #ntr+o
*und&tur&(
/e dragul $re%ent&rii mai clare a $ro'lemei, tre'uie s&
distingern cu griC& #ntre semne Ai sim6olun. Fare s& *ie
l&murit *a$tul c& #n com$ortamentul animal g&sim mai
cur#nd sisteme com$le!e de semne i semnale( Futem s$une
chiar ca anumite animale, #n s$ecial cele domestice, s#nt
*oarte sensi'ile la semne(
18
n c#ine va reac)iona la cele mai
1R
Ker"es si ;issen, 1Fre+linguistic Sign Behavior in Chim$an%ee
Sc5ence, 3QQQIQ, $( E4P(
11
Ker"es, /'impanccs, $( 149(
18
Aceast& sensi'ilitate a *ost dovedit&, de e!em$lu, #n *aimosul ca% al
1#n)ele$tului Hans2, care cu c#teva decenii #n urm& a creat $rintre
$siho'iologi un *el de sen%a)ie, #n)ele$tul Hans era un cal care $&rea s&
$osede o inteligen)& uimitoare( El $utea chiar s&+si #nsueasc& $ro'leme de
aritmetic& destul de com$licate, s& e!trag& r&d&cinile cu'ice (a(m(d(
'&t#nd cu $iciorul #n $&m#nt de at#tea ori de(c#te o cerea solu)ia $ro'lemei(
n colectiv s$ecial de $sihologi si al)i oameni de tiin)& au *ost chema)i s&
investighe%e ca%ul( A devenit imediat lim$ede c& animalul reac)iona la
anumite mic&ri involuntare ale st&$#nului s&u( C#nd st&$#nul era a'sent
sau nu #n)elegea #ntre'area, calul nu $utea s& r&s$und&(
pentru uz didactic.
E8 ESEU DESPRE OM
mici schim'&ri #n com$ortamentul st&$#nului s&u- el va
distinge chiar e!$resiile *etei omeneti sau modula)iile unei
voci umane(
n
/ar e o cale lung& de la aceste *enomene la
#n)elegerea lim'aCului sim'olic i uman( 0aimoasele e!$eri5
mente ale lui Favlov dovedesc doar c& animalele $ot
*i
instruite cu uurin)& s& reac)ione%e nu numai #n mod direct
la
stimuli, ci si la tot *elul de stimuli media)i sau re$re%entativi(
9 sonerie, de e!em$lu, $oate deveni un 1semn $entru mas&2
si un animal $oate *i dresat s& nu+i ating& hrana c#nd acest
semn este a'sent( /ar de aici $utem a*la numai c& e!$eri+
mentatorul, #n acest ca%, a reuit s& schim'e situa)ia de hran& a
animalului( El a com$licat aceast& situa)ie introduc#nd #n mod
voluntar #n ea un element nou( @oate *enomenele care s#nt
descrise #n mod o'inuit ca re*le!e condi)ionate nu numai
c& s#nt *oarte de$arte de caracterul esen)ial al g#ndirii
sim'olice omeneti, dar s#nt chiar o$use acestuia( Sim'o+
lurile + #n sensul $ro$riu al acestui termen + nu $ot *i reduse
la sim$le semnale( Semnalele i sim'olurile a$ar)in de dou&
domenii di*erite ale discursuluiB semnalul este o $arte a
lumii *i%ice a e!istentei- sim'olul este o $arte a lumii umane a
semni*ica)iei( Semnalele s#nt 1o$eratori2- sim'olurile s#nt
1>
Fentru a ilustra acest lucru, as dori s& men)ione% alt e!em$lu *oarte
revelator( Fsiho'iologul dr( F*ungst, care de%voltase c#tcva metode noi i
interesante $entru studiul com$ortamentului animal, mi+a s$us odat& c& a
$rimit o scrisoare de la un maior #n leg&tur& cu o $ro'lem& curioas&(
<aiorul avea un c#ine carc+1 #nso)ea #n $lim'&rile sale( 9ri de c#te ori
st&$#nul era gata s& ias& din cas&, animalul d&dea semne de marc 'ucurie i
agita)ie( /ar #ntr+o %i maiorul s+a hot&r#t s& #ncerce un mic e!$eriment(
Simul#nd $lecarea, i+a $us $&l&ria, i+a luat 'astonul i a *&cut $reg&tirile
o'inuite + *&r& nici o inten)ie, totui, de a merge la $lim'are( S$re marca
lui sur$ri%&, clinele nu a *ost #nelat $#n& la urm&- el a r&mas linitit #n
coltul s&u( /u$& o scurt& $erioad& de o'serva)ie, dr( F*ungst a *ost #n stare
s& de%lege misterul, #n camera maiorului se a*la un 'irou cu un sertar care
con)inea c#tcva documente valoroase i im$ortante( <aiorul #i *ormase
o'iceiul s& #ncerce acest sertar, care $roducea un %orn&it, #nainte de a
$&r&si casa, $entru a se asigura c& era 'ine #ncuiat( El nu a *&cut acest
lucru #n %iua #n care nu inten)ionase s& ias& din cas&( /ar $entru c#inc
acesta devenise un semnal, un element necesar al situa)iei de $lim'are(
0&r& acest semnal, c#inele nu reac)iona(
pentru uz didactic.
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E E>
1designatori2(
14
Semnalele, chiar #n)elese i *olosite ca atare,
au totui un *el de e!istent& *i%ic& sau su'stan)ial&- sim'o+
lurile au doar o valoare *unc)ional&(
Cu aceast& distinc)ie #n minte, $utem g&si o a'ordare a
uneia din cele mai controversate $ro'leme( Fro'lema inteli"
gen#ei animalelor a *ost totdeauna una din cele mai mari
enigme ale *ilo%o*iei antro$ologice( Au *ost cheltuite e*orturi
imense de g#ndire i o'serva)ie $entru a g&si r&s$unsuri la
aceast& #ntre'are( /ar am'iguitatea si caracterul vag al
termenului #nsui de 1inteligen)&2 a stat mereu #n calea unei
solu)ii clare( Cum $utem s$era s& r&s$undem la o #ntre'are al
c&rui sens nu+1 #n)elegemI <eta*i%icieni i oameni de tiin)&,
naturalisti si teologi au *olosit cuv#ntul 1inteligen)&2 #n
sensuri di*erite si contradictorii( nii $sihologi i $siho+
'iologi au re*u%at categoric s& vor'easc& des$re inteligen)a
animalelor, #n orice com$ortament animal ei v&d numai
Cocul unui anumit automatism( Aceast& te%& are #n s$atele ei
autoritatea lui /escartes- si ea a *ost totui rea*irmat& #n
$sihologia modern&( 1Animalul2, s$une E(3( @homdi"e #n
lucrarea lui des$re inteligenta animal&, 1nu g#ndete c& unul
este la *el cu cel&lalt si nu+1 con*und& $e unul cu altul, aa
cum se s$une adeseori( El nu g#ndete despre ceva- el
g#ndete acel ce?a =(((?( Ideea c& animalele reac)ionea%& la o
im$resie sen%orial& $articular& i a'solut de*init& si reali%at&
i c& o reac)ie similar& la o im$resie sen%orial& care deriv&
din $rima dovedete o asocia)ie $rin similitudine este un
mit(2
1E
9'serva)ii recente si mult mai e!acte au condus la o
conclu%ie di*erit&( In ca%ul animalelor su$erioare a devenit
clar c& ele s#nt ca$a'ile s& re%olve $ro'leme destul de
di*icile si c& aceste solu)ii nu au *ost a*late $e o cale $ur
mecanic&, $rin #ncercare i eroare( Aa cum arat& Hoehler,
#ntre o solu)ie autentic& i una $ur #nt#m$l&toare e!ist& o
14
Fentru distinc)ia dintre o$eratori si designatori ve%i Charles <orris,
1@he 0oundation o* the @heorO o* Signs2, Encyclopedia of t'e Unificd
Sciences (7+>B).
1E
EdNard 3( @horndi"c, 3nimal 1ntclligence =;eN Kor", <acmillan
1911?, $$( 119 i urm(
pentru uz didactic.
E4 ESEU DESPRE OM
di*eren)& remarca'il&, ast*el #nc#t una $oate *i distins& de
cealalt&( A$are ca incontesta'il *a$tul c&, $#n& la urm&, unele
reac)ii ale animalelor su$erioare nu s#nt un $rodus al #nt#m+
$l&rii, ci s#nt c&l&u%ite de c&tre discern&m#nt(
16
/ac& $rin
inteligent& #n)elegem *ie o acomodare la mediul am'iant
imediat, sau o modi*icare ada$ta'il& a acestuia, tre'uie s&
atri'uim cu certitudine animalelor o inteligent& relativ
de%voltat&( @re'uie s& se recunoasc&, de asemenea, c& nu
toate ac)iunile animalelor s#nt guvernate de $re%enta unui
stimul imediat( Animalul este ca$a'il de tot *elul de
ocoliuri #n reac)iile lui( El $oate #nv&)a nu numai s& *olo+
seasc& instrumentele, dar chiar s& i invente%e unelte $entru
sco$urile lui( /e aceea, unii $sihologi nu au e%itat s& vor+
'easc& des$re o imagina)ie creatoare sau constructiv& la
animale(
1P
/ar nici aceast& inteligen)&, nici aceast& imagi+
na)ie nu s#nt asem&n&toare cu cele s$eci*ic omeneti( Fe
scurt, $utem s$une c& animalul $osed& o imagina)ie i o
inteligent& $ractice, $e cTnd omul singur a de%voltat o nou&
*orm&B o imagina#ie si o inteligent@ sim6olice.
Fe l#ng& aceasta, #n de%voltarea mental& a $sihicului in+
dividual, tran%i)ia de la o *orm& la alta + de la o atitudine $ur
$racticii la o atitudine sim'olic& +este evident&( /ar aici,
acest $as este re%ultatul *inal al unui $roces lent i continuu(
Frin metodele o'nuite ale o'serva)iei $sihologice nu se $ot
distinge cu uurin)& stadiile individuale ale acestui $roces
com$licat( E!ist&, totui, o alt& cale de a o')ine o #n)elegere
de$lin& a caracterului general i a im$ortantei e!traordinare
a acestei tran%i)ii( ;atura #ns&i a *&cut, aici, $entru a vor'i
ast*el, un e!$eriment ca$a'il s& arunce o lumin& neate$tat&
asu$ra $ro'lemei #n cau%&( Avem ca%urile clasice ale 3aurei
Bridgman i Helen Heller, doi co$ii or'i i surdo+mu)i, care
cu aCutorul unor metode s$eciale au #nv&)at s& vor'easc&(
/ei am'ele ca%uri s#nt 'ine cunoscute si au *ost adeseori
16
.e%i Hochlcr, op, cit., ca$( .II, 1#nt#m$lare2 si 1imita)ie2(
1P
.e%i R(<( si A(<( Ker"es, &'e Crcat 3pes =;eN Haven, Kale
niversitO Fress, 1989?, $$( >64 i urm(, E8R si urm(
pentru uz didactic.
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E EE
tratate #n literatura $sihologic&,
14
tre'uie s& reamintesc,
totui, cititorului des$re ele $entru c& ele con)in $oate cea
mai 'un& ilustrare a $ro'lemei generale de care ne ocu$&m
noi( /oamna Sullivan, #nv&)&toarea Helenei Heller, a #n+
registrat data e!act& c#nd co$ilul T #nce$ut cu (adev&rat s&
#n)eleag& semni*ica)ia i *unc)ia lim'aCului omenesc( Cite%
$ro$riile sale cuvinteB
@re'uie s& v& scriu c#teva r#nduri #n diminea)a aceasta $entru c& s+a
#nt#m$lat ceva *oarte im$ortant( Helen a *&cut al doilea mare $as #n
educa)ia sa( Ea a #nv&)at c& orice are un nume si c@ alfa6etul
manual este c'eia pentru tot ceea ce ?rea s@ Atie. =(((? #n diminea)a
aceasta, $e c#nd se s$&la, ea a dorit s& cunoasc& numele $entru
1a$&2( Atunci c#nd dorete s& cunoasc& numele unui lucru, ea arat&
s$re el si m& lovete uor $este m#n&( Am scris liter& cu liter& 1a+$+
a2, i nu m+am g#ndit la aceasta $#n& du$& micul deCun( L<ai
t#r%iuM am mers #n sala $om$elor i am *&cut+o $e Helen s& tin&
cana su' Cetul de a$& #n tim$ ce eu $om$am( C#nd a$a rece a
)#nit um$l#nd cana, am scris liter& cu liter& $e m#na li'er& a
Helenei 1a+$+&2( Asocierea at#t de str#ns& a cuv#ntului cu a$a rece
ud#ndu+i m#na a $&rut s+o sur$rind&( Ea a sc&$at cana din m#n& si
st&tea ca #ncremenit&( 9 nou& lumin& se citea $e *a)a ei( Ea a scris
liter& cu liter&, de mai multe ori, cuv#ntul 1a$&2( A$oi s+a ae%at
$e $&m#nt si a #ntre'at des$re numele ei, a ar&tat s$re $om$& si s$re
gr&tar si, 'rusc, #ntorc#ndu+se, a #ntre'at des$re numele meu( Eu am
scris liter& cu liter& 1#nv&)&toare2( @ot drumul la #ntoarcere
s$re cas& era *oarte emo)ionat& si a #nv&)at numele *iec&rui o'iect
$e care+1 atingea, ast*el #nc#t #n c#teva ore ad&ugase voca'ularului
s&u trei%eci de cuvinte noi( /iminea)a urm&toare s+a sculat ca o
%#n& radioas&( A trecut re$ede de la o'iect la o'iect #ntre'#ndu+m&
des$re numele *iec&ruia i s&rut#ndu+m& de at#ta 'ucurie( =(((? Acum
totul tre'uie s& ai'& un nume( 9riunde ne ducem, ea #ntrea'& cu
ner&'dare des$re numele lucrurilor $e care nu le+a #nv&)at acas&(
Este ner&'d&toare s& scrie $rietenilor ei diverse cuvinte liter& cu
liter& i doritoare s& 2#nve)e literele $e oricine #nt#lneste( Ea
Fentru 3aura Bridgman ve%i <aud HoNe i 0lorencc Hall, 4aura
(ridgman =Boston, 19R>?- <arO SNi*t 3amson, 4ife and Education of
4aura De)e: (ridgman =Boston, 1441?- Jilhelm Jcrusalem, 4aura
(ridgman. Eric'ung einer &au6stumm"(linden =Berlin, 19RE?(
l4
uz didactic.
E6 ESEU DESPRE OM
a'andonea%& semnele i gesturile *olosite mai #nainte #ndat& ce are
cuvinte cu care s& le #nlocuiasc&, si achi%i)ionarea unui nou cuv#nt
#i $rocur& cea mai vie $l&cere( Gi remarc&m c& *a)a ei devine mai
e!$resiv& cu *iecare %i(
19
Fasul decisiv care duce de la *olosirea semnelor si ges+
turilor la *olosirea cuvintelor, adic& a sim'olurilor, nu ar
$utea *i descris #ntr+o manier& mai *ra$ant&( Care a *ost
adev&rata desco$erire a co$ilului #n acel momentI Helen
Heller #nv&)ase mai #nainte s& $un& #n rela)ie un anumit lucru
sau eveniment cu un anumit semn al al*a'etului manual( A
*ost sta'ilit& o asocia)ie *i!& #ntre aceste lucruri si anumite
) #
im$resii tactile( /ar o serie de ast*el de asocia)ii, chiar dac&
ele s#nt re$etate i am$li*icate, #nc& nu im$lic& o #n)elegere a
ceea ce este i #nseamn& lim'aCul omenesc( Fentru a aCunge
la o ast*el de #n)elegere, co$ilul a tre'uit s& *ac& o desco$e+
rire nou& si mult mai semni*icativ&( E a tre'uit s& #n)eleag&
c& orice lucru are un nume " c& *unc)ia sim'olic& nu este
restr#ns& la ca%uri $articulare, ci este un $rinci$iu cu a$li+
ca'ilitate uni?ersal@ care #nglo'ea%& #ntregul domeniu al
g#ndirii umane, #n ca%ul Helenei Heller, aceast& desco$erire
a venit ca un soc neate$tat( Ea era o *etit& #n v#rst& de a$te
ani care, cu e!ce$)ia de*ectelor #n *olosirea unor organe de
sim), era #ntr+o e!celent& stare de s&n&tate i $oseda o
inteligen)& *oarte de%voltat&( Frin negliCarea educa)iei, ea
*usese *oarte mult #nt#r%iat&( A$oi, dintr+o dat&, are loc
de%voltarea crucial&( Aceasta ac)ionea%& ca o revolu)ie
intelectual&( Co$ilul #nce$e s& vad& lumea #ntr+o nou&
lumin&( El a #nv&)at #ntre'uin)area cuvintelor nu doar ca $e
nite semne sau semnale mecanice, ci ca $e un instrument de
gTndire cu totul nou( n ori%ont nou s+a deschis i de acum
#nainte co$ilul va hoin&ri du$& $lac #n aceast& arie incom$a+
ra'il mai #ntins& i mai li'er&(
Acelai lucru $oate *i ar&tat #n ca%ul 3aurei Bridgman,
dei $ovestea ei este mai $u)in s$ectaculoas&( At#t #n a'ili+
19
Hclcn Heller, &'e Stor: of M: 4ife =;eN Kor", /ou'ledaO,
Fage U Co(, 19R8, 19R>?, Su$$lementarO Account o* Hellen Heller:s 3i*e
and Education, $$( >1E i urm(
pentru uz didactic.
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E EP
tatea mintal& c#t i #n de%voltarea intelectual&, 3aura
Bridgman era cu mult in*erioar& Helenei Heller( .ia)a i
educa)ia ei nu con)in aceleai elemente dramatice $e care le
g&sim la Helen Heller( Si totui, aceleai elemente ti$ice s#nt
$re%ente #n am'ele ca%uri( /u$& ce 3aura Bridgman #nv&)ase
al*a'etul degetelor, a aCuns si ea, dintr+o dat&, #n $unctul #n
care a #nce$ut s& #n)eleag& sim'olismul lim'aCului omenesc, #n
aceast& $rivin)&, a*l&m un $aralelism sur$rin%&tor #ntre cele
dou& ca%uri( 1;u voi uita niciodat&2, scrie domnioara /reN,
una din $rimele #nv&)&toare ale 3aurei Bridgman, 1$rima
mas& luat& du$& ce ea a #n)eles #ntre'uin)area al*a'etului
degetelor( 0iecare o'iect $e care #l atingea tre'uia s& ai'& un
nume- si am *ost o'ligat& s& chem $e cineva s& ai'& griC& de
ceilal)i co$ii, #n tim$ ce ea m& )inea ocu$at& cu scrierea liter& cu
liter& a cuvintelor noi(2
8R
Frinci$iul sim'olismului, cu universalitatea, vala'ilitatea si
a$lica'ilitatea lui general&, este cuv#ntul magic, Sesam,
deschide+teV d#nd acces la lumea s$eci*ic uman&, lumea
culturii umane( 6 dat& ce omul se a*l& #n $osesia acestei chei
magice, $rogresul ulterior este asigurat( n ast*el de $rogres
nu este o'struc)ionat sau *&cut im$osi'il $rin nici o li$s& de
natura sen%orial&( Ca%ul Helenei Heller, care a atins un
*oarte #nalt grad de de%voltare mintal& i cultur& intelectual&,
ne arat& cu claritate si #n mod ire*uta'il c& o *lint& omeneas+
>c& nu este de$endent&, #n construirea lumii sale umane, de
calitatea materialului ei sen%orial( /ac& teoriile sen%ualismu+lui
ar *i adev&rate, dac& orice idee nu ar *i nimic altceva dec#t o
sla'& co$ie a unei im$resii sen%oriale originare, atunci
condi)ia unui co$il or' , surd si mut ar *i, #ntr+adev&r,
dis$erat&( Fentru c& el ar *i $rivat de adev&ratele surse ale
cunoaterii- el ar *i, cum se s$une, un e!ilat din realitate( /ar
dac& studiem auto'iogra*ia Helenei Heller, s#ntem contien)i
dintr+o dat& c& acest lucru nu este adev&rat si #n)elegem #n
acelai tim$ de ce nu este adev&rat( Cultura omeneasc& #i
R
.e%i <arO SNi*t 3amson, 4ife and Education of 4aura De)e:
(ridgman, t'c Deaf, Dum6 and (lind Cirl =Boston, Hughton, <i**lin Co(,
1441? $$( P si urm(
uz didactic.
E4 ESEU DESPRE OM
ca$&t& caracterul s$eci*ic, valorile ei intelectuale i morale
nu din materialul din care consist&, ci din *orma lui, din
structura lui arhitectural&( Iar aceast& *orm& $oate *i e!$ri+
mat& #n orice material sensi'il( 3im'aCul sonor are un
avantaC tehnic *oarte mare asu$ra lim'aCului tactil- dar
de*ectele tehnice ale acestuia din urm& nu+i distrug #ntre+
'uin)area esen)ial&( /e%voltarea li'er& a g#ndirii sim'olice i
e!$rimarea sim'olic& nu s#nt #ngreuiate de *olosirea
semnelor tactile #n locul celor vocale( /ac& co$ilul a reuit
s& #n)eleag& semni*ica)ia lim'aCului omenesc, nu are im$or+
tant& #n ce material $articular #i este accesi'il& aceast&
semni*ica)ie( Aa cum dovedete ca%ul Helenei Heller, omul
#i $oate construi lumea sim'olic& din cele mai s&race i
$u)ine materiale( 3ucrul de im$ortant& vital& #l constituie nu
c&r&mi%ile i $ietrele individuale, cu *unc)ia lor general&
ca *orm& arhitectural&, #n domeniul lim'aCului este *unc)ia
lor sim'olic& general& care d& viat& semnelor materiale i
1le *ace s& vor'easc&2( 0&r& acest $rinci$iu d&t&tor de
viat& lumea uman& ar r&m#ne #ntr+adev&r mut& si surd&(
Cu aCutorul acestui $rinci$iu, chiar i lumea unui co$il surd,
mut i or' $oate deveni incom$ara'il mai larg& si mai
'ogat& dec#t lumea celui mai evoluat animal(
A$lica'ilitatea universal&, datorit& *a$tului c& orice lucru are
un +nume, Wste una din cele mai mari $rerogative ale
sim'olismului omenesc( /ar nu este singura( <ai e!ist& alt&
caracteristica & sim'olurilor care o acom$ania%& si o com+
$letea%&, i *ormea%& corelatul ei necesar( n sim'ol nu este
numai universal, ci si e!trem de varia'il( Eu $ot e!$rima
aceeai semni*ica)ie #n di*erite lim'i- i chiar #n interiorul
unei singure lim'i, un anumit g#nd sau o anumit& idee $ot *i
e!$rimate #n termeni di*eri)i( n semn sau un semnal este
legat de lucrul care se re*era intr+un mod *i! si univoc( 9rice
semn concret si individual se re*er& la un anumit lucru
individual( Dn e!$erimentele lui Favlov, cTinii $uteau *i dresa)i
cu uurin)& s& aCung& la hran& numai la anumite semnale
s$eciale- ei nu ar *i m#ncat $#n& la au%irea unui su*let
$articular care $utea *i ales la discre)ia e!$erimenta+
pentru uz didactic.
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E E9
torului( /ar aceasta nu com$ort& nici o analogie, aa cum s+a
inter$retat adeseori, cu sim'olismul uman- dim$otriv&, se
a*l& #n o$o%i)ie cu sim'olismul( n autentic sim'ol uman
este caracteri%at nu $rin uni*ormitate, ci $rin versalilitale( El
nu este rigid sau in*le!i'il, ci mo'il( Este adev&rrat c&
conAtiin#a de$lin&(a acestei mo'ilit&)i $are a *i mai curTnd o
reali%are t#r%ie #n de%voltarea intelectual& si cultural& a
omului( Dn mentalitatea $rimitiv&, aceast& contiin)& este
atins& *oarte rar( Aici sim'olul este #nc& $rivit ca o $ro$rie+
tate a lucrului, ca si alte $ro$riet&)i *i%ice( D#n g#ndirea
mitic&, numele unui %eu este o $arte integrant& a naturii
%eului( /ac& nu chem %eul $e adev&ratul s&u nume, atunci
vraCa sau rug&ciunea s#nt ine*icace( Acelai lucru este vala'il
$entru ac)iunile sim'olice( n rit religios, un sacri*iciu
tre'uie s& *ie #nde$linite totdeauna #n aceeai manier&
invaria'il& i #n aceeai ordine dac& e vor'a s&+si *ac&
e*ectul(81 Co$iii s#nt adesea *oarte #ncurca)i c#nd #nva)& mai
#nt#i c& nu orice nume
al unui o'iect este un 1nume $ro$riu2, c& acelai lucru $oate
avea nume di*erite #n lim'i di*erite( Ei tind s&+i #nchi$uie c&
un lucru 1este2 ceea ce #l numete( /ar aceasta este doar un
$rim $as( 9rice co$il normal va #nv&)a *oarte cur#nd c& $oate
#ntre'uin)a sim'oluri di*erite $entru a e!$rima aceeai
dorin)& sau acelai g#nd( Fentru aceast& varia'ilitate i
# X Y
mo'ilitate nu e!ist&, a$arent, nici o $aralel& #n lumea
animalelor(
88
Cu mult #nainte ca 3aura Bridgman s& *i
#nv&)at a vor'i, ea de%voltase un mod de e!$rimare *oarte
curios, un lim'aC $ro$riu( Acest lim'aC nu const& #n sunete
articulate, ci doar #n %gomote di*erite, care s#nt descrise ca
1%gomote emo)ionale2( Ea avea o'iceiul s& rosteasc& aceste
sunete #n $re%en)a anumitor $ersoane( Ast*el ele deveneau
cu totul individuali%ate- *iecare $ersoan& din $reaCma ei era
salutat& cu un sunet s$ecial( 19ri de c#te ori #nt#lnea #n mod
neate$tat o cunotin)&2, scrie dr( 3ie'er, 1a*lam c& ea
811
Fentru alte detalii ve%i Cassircr, Sprac'c und M:t'os(4eipig, 198E?(
88
Fent ru aceast & $r o'l em& ve%i J( <( r'an, 4anguagc and Rcal i t :,
$artea I, $$( 9E i urm(
pentru uz didactic.
6R
ESEU DESPRE OM
e!$rima #n mod re$etat cuv#ntul $entru acea $ersoan& #nainte
de a #nce$e s& vor'easc&( Era e!$resia unei recunoateri
agrea'ile(2
8>
/ar atunci c#nd, cu aCutorul al*a'etului
degetelor, co$ilul a #n)eles semni*ica)ia lim'aCului omenesc,
situa)ia s+a schim'at( Acum sunetul a devenit cu adev&rat un
I
numeB i acest nume nu era legat de o $ersoan& individual&,
ci $utea *i schim'at dac& circumstan)ele $&reau s& o cear&(
Intr+o %i, de e!em$lu, 3aura Bridgman a $rimit o scrisoare
de la *osta ei #nv&)&toare, domnioara /reN, care #ntre tim$,
$rin c&s&torie, devenise doamna <orton( #n aceast& scrisoare
ea era invitat& s&+si vi%ite%e #nv&)&toarea( Aceasta i+a *&cut
+ +
mare $l&cere, dar #i re$roa #nv&)&toarei *a$tul c& a semnat
scrisoarea cu vechiul nume #n loc s& #ntre'uin)e%e numele
I
so)ului s&u( A +s$us chiar c& acum va tre'ui s& g&seasc& un
alt sunet $entru #nv&)&toarea ei, #ntruc#t acela $entru numele
/reN nu $oate *i acelai ca $entru <orton(
84
Este clar c&
vechile 1sunete2 au su*erit aici o schim'are de semni*ica)ie
*oarte im$ortant& si interesant&( Ele nu mai s#nt e!$rim&ri
s$eciale, inse$ara'ile de o situa)ie $articular& concret&( Ele
au devenit nume a'stracte( Fentru c& noul nume inventat de
c&tre co$il nu desemna un nou individ, ci acelai individ
#ntr+o rela)ie nou&(
Alt as$ect im$ortant al $ro'lemei noastre generale a$are
acum + $ro'lema dependen#eigndiriirela#ionale de gndirea
sim6olic@. 0&r& un sistem com$le! de sim'oluri, g#ndirea
rela)ional& nu $oate a$&rea deloc, cu at#t mai $u)in nu $oate
atinge de$lina de%voltare( ;u ar *i corect s& s$unem c&
sim$la conAtiin#@ a rela)iilor $resu$une un act intelectual, un
act de g#ndire logic& sau a'stract&( 9 ast*el de contiin)& este
necesar& chiar #n actele elementare ale $erce$)iei( @eoriile
sen%ualiste o'inuiau s& descrie $erce$)ia ca $e un mo%aic
de sim$le date sen%oriale( ,#nditorii care #m$&rt&eau
aceast& convingere omiteau *a$tul c& sen%a)ia #ns&i nu este
c#tui de $u)in un sim$lu agregat sau m&nunchi de im$resii
8>
.e%i 0rancis 3i c'er, 1A Fa$er on the .ocal Sounds o* 3aura
Bridgman2, Smithsonian /ontri6utions to Dno)ledgc, II, art( 8, $( 8P(
84
.e%i <arO SNi*t 3amson, op. cit., $( 44(
uz didactic.
DE 43 RE3/;E1 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E 61
i%olate( Fsihologia gestaltist& modern& a corectat acest $unct
de vedere( Ea a arat&t c& $rocesele $erce$tive cele mai
sim$le im$lic& elemente structurale *undamentale, anumite
modele sau con*igura)ii( Acest $rinci$iu este vala'il at#t
$entru lumea 2uman&, c#t i $entru cea animal&( Chiar #n
stadiile relativ in*erioare ale vie)ii animale, $re%en)a acestor
elemente structurale + #n s$ecial a structurilor s$a)iale i
o$tice + a *ost dovedit& $e cale e!$erimental&(
8E
Sim$la
contiin)& a rela)iilor nu $oate *i $rivit&, $rin urmare, ca o
tr&s&tur& s$eci*ic& a contiin)ei umane( ;oi a*l&m, totui, la
om, un ti$ s$cial de g#ndire rela)ional& care nu are nici o
$aralel& #n lumea animal&( 3a om s+a de%voltat o a$titudine de
a i%ola rela)ii + de a le considera #n semni*ica)ia lor
a'stract&( Fentru a #n)elege aceast& semni*ica)ie, omul nu
mai este de$endent de datele sen%oriale concrete, de datele
vi%uale, auditive, tactile, "ineste%ice( El consider& aceste
rela)ii 1#n ele #nsele2 , cum s$unea Flaton( ,eometria este
e!em$lul clasic al cestui $unct de cotitur& #n via)a intelectual&
a omului( Chiar #n geometria elementar& noi nu s#ntem lega)i
de #n)elegerea *igurilor individuale con+crete( ;u ne ocu$&m
de lucruri *i%ice sau o'iecte $erce$ti+'ile, $entru c& studiem
rela)iile s$a)iale universale $entru a c&ror e!$rimare avem
un sim'olism adecvat( 0&r& $asul $reala'il al lim'aCului
omenesc, o asemenea reali%are nu ar *i $osi'il&, #n toate
testele care au *ost *&cute asu$ra $roceselor
a'stracti%&rii i generali%&rii la animale, acest as$ect a
devenit evident( Hoehler a reuit s& arate ca$acitatea
cim$an%eilor de a r&s$unde la rela#ia dintre dou& sau mai
multe o'iecte #n loc de un anumit o'iect( Fus #n *a)a a dou&
cutii #n care se a*l& m#ncare, cim$an%eul, din ra)iuni datorite
e!ers&rii anterioare, o va alege #n mod constant $e cea mai
mare + chiar dac& o'iectul selectat $oate s& *i *ost res$ins
#ntr+un e!$eriment anterior ca *iind cel mai mic din cele
dou&( A *ost demonstrat& ca$acitatea de a r&s$unde la
8E
.e%i, Jol*gang Hochler, 19$tische ntersuchungen am Schim+
$anscn und am HaushuhnB ;achNeis ein*achcr Stru"tur*unctionen 'eim
Schim$ansen und 'eim Haushuhn2, 36'andlungcn dcr (crliner 3kademic
dcr !isscnsc'aften =191E,1914?(
uz didactic.
68 ESEU DESPRE OM
o'iectul mai a$ro$iat, mai str&lucitor, mai al'astru, nu numai
la o anumit& cutie( Re%ultatele lui Hoehler au *ost con*irmate
i e!tinse $rin e!$erimente ulterioare( S+a $utut ar&ta c&
animalele su$erioare s#nt ca$a'ile de ceea ce s+a numit
2i%olare a *actorilor $erce$tivi2( Ele au $osi'ilitatea de a
(selec)iona o anumit& calitate $erce$tiv& dintr+o situa)ie
e!$erimental& i de a reac)iona #n mod cores$un%&tor( In
acest sens, animalele s#nt ca$a'ile s& se$are culoarea de
dimensiune i *orm& sau *orma de dimensiune si culoare, #n
unele e!$erimente e*ectuate de c&tre doamna Hohts, un
cim$an%eu a *ost #n stare s& selecte%e dintr+o colec)ie de
o'iecte, variind *oarte mult #n $rivin)a calit&)ilor vi%uale, $e
acelea care aveau o calitate comun&- el a $utut, de e!em$lu,
s& aleag& toate o'iectele de o anumit& culoare si s& le $un&
#ntr+o cutieB Aceste e!em$le $ar s& dovedeasc& *a$tul c&
animalele su$erioare s#nt ca$a'ile de acel $roces des$re care
Hume, #n a sa teorie a cunoaterii, s$une c& *ace o Fdistinc#ie
a ra#iuniiG. /ar to)i e!$erimentatorii angaCa)i #n aceste
investiga)ii au su'liniat ast*el raritatea, caracterul rudimentar
i im$er*ec)iunea acestor $rocese( Chiar du$& ce au #nv&)at s&
selecte%e o anumit& calitate si s& se #ndre$te c&tre ea,
animalele s#nt $asi'ile de tot *elul de greeli curioase(
8P
/ac& e!ist& unele urme ale unei distinctio rationis #n lumea
animal&, ele+ s#nt, cum se s$une, #n&'uite #n *a&( Ele nu se
$ot de%volta $entru c& nu $osed& acel ne$re)uit si cu
adev&rat indis$ensa'il aCutor al lim'aCului omenesc, al unui
sistem de sim'oluri(
Frimul g#nditor care a avut o #n)elegere (clar& a acestei
$ro'leme a *ost Herder( El vor'ea ca un *ilo%o* al umanit&)ii
care dorea s& $un& $ro'lema #n termeni cu totul 1umani2(
Res$ing#nd te%ele meta*i%ice sau teologice des$re o origine
su$ranatural& sau divin& a lim'aCului, Herder #nce$e cu o
revi%uire critic& a $ro'lemei #nsei( .or'irea nu este un
86
@eoria lui Hume des$re 1distinc)ia ra)iunii2 este e!$licat& #n al s&u
&reatisc of 0uman 2aturc, $artea I, scc)( P =3ondra, ,rccn and ,rose,
14P4?, I, $$( >>8 i urm(
8P
E!em$lele #n acest sens s#nt date de c&tre Kcr"es #n /'impanccs,
$$( 1R> i urm-
pentru uz didactic.
DE 43 RE3/;11 321M34E 43 R<SPU2SUR1 UM32E 6>
o'iect, un lucru *i%ic $entru care $utem c&uta o cau%&
natural& sau su$ranatural&( Ea este un $roces, o *unc)ie general&
a s$iritului uman( /in $ers$ectiv& $sihologic& nu $utem
descrie acest $roces #n terminologia care era *olosit& de
c&tre toate colile $sihologice ale secolului al Q.III+lea( #n
vi%iunea lui Herder, lim'a nu este e crea)ie arti*icial& a
ra)iunii i nici nu $oate *i e!$licat& $rintr+un mecanism s$ecial
de asocia)ii, #n $ro$ria+i #ncercare de a e!$lica natura
lim'aCului, Herder $une accentul #n #ntregime $e ceea ce
numete 2re*lec)ie2( Re*lec)ia sau g#ndirea re*le!iv& este ca+
$acitatea omului de a selecta din #ntreaga mas& indistinct& a
torentului de *enomene sen%oriale $lutitoare anumite ele+
mente *i!e $entru a le i%ola i a concentra aten)ia asu$ra lor(
9mul d& dovad& de re*lec)ie atunci cTnd $uterea su*letului s&u
ac)ionea%& at#t de li'er #nc#t el $oate se$ara din #ntregul ocean de
sen%a)ii ce se ivesc #n toate sim)urile sale un ?al, cum se s$une- i
c#nd el $oate o$ri acest val, $oate atrage aten)ia asu$ra lui si $oate
*i contient de aceast& aten)ie( El d& dovad& de re*lec)ie atunci c#nd
din #ntregul torent #nv&lurit de imagini ce n&v&lete #n sim)urile
sale, el se $oate concentra #ntr+un moment de veghe, $oate st&rui
asu$ra unei imagini #n mod s$ontan, o $oate o'serva cu claritate i
*&r& gra'& si $oate detaa caracteristici care #i arat& c& acesta este
o'iectul i nu altul( Ast*el el d& dovad& de re*lec)ie atunci c#nd, nu Z
numai c& $oate $erce$e toate calit&)ile cu #nsu*le)ire sau claritate,
dar $oate recunoaAte una sau mai multe dintre ele ca nite calit&)i
distincte( =(((? /ar $rin ce miCloace se $roduce aceast& re+
cunoatereI Frintr+o caracteristic& $e care el a tre'uit s+o se$are i
care, ca un element al contiin)ei, se $re%int& cu claritate( Atunci s&
e!clam&mB Evri"aV Acest caracter ini)ial al contiin)ei era lim'aCul
su*letului( Cu el, lim'aCul omenesc este creat(
84
Aceasta are mai mult as$ectul unei descrieri $oetice dec#t
al,unei anali%e logice a lim'ii omeneti( @eoria lui Herder
des$re originea lim'aCului a r&mas cu totul s$eculativ&( Ea
nu a $lecat de la o teorie general& a cunoaterii, nici de la o
84
Herder, O6er den Ursprung dcr Sprac'c =1PP8?, 1Jer"e2, cd(
Su$han, ., $$( >4 i urm(
pentru uz didactic.
64 ESEU DESPRE OM
o'servare a *a$telor em$irice( Ea era 'a%at& $e idealul lui de
umanitate i $e $ro*unda lui intuire a caracterului si de%+
volt&rii culturii umane( Cu toate acestea, ea con)ine elemente
logice si $sihologice de cea mai mare valoare( Frocesele de
generali%are sau a'stracti%are la animale care au *ost
investigate i descrise cu acurate)e
89
nu cu$rind, #n mod
evident, nota distinctiv& su'liniat& de c&tre Herder( <ai
t#r%iu, totui, conce$)ia lui Herder si+a a*lat o neate$tat&
clari*icare si con*irmare dintr+o direc)ie cu totul di*erit&(
E I
Cercet&ri recente #n domeniul psi'opatologiei lim6a=ului au
condus la conclu%ia c& $ierderea sau deteriorarea grav& a
vor'irii cau%ate $rin v&t&marea creierului nu este niciodat&
un *enomen i%olat( n ast*el de de*ect modi*ic& #ntregul
caracter al com$ortamentului uman( Facien)ii care su*er& de
a*a%ie sau alte 'oli #nrudite au $ierdut nu numai u%ul cuvin+
telor, dar au su*erit schim'&ri cores$un%&toare ale $ersona+
lit&)ii( Asemenea schim'&ri s#nt cu greu o'serva'ile #n
com$ortamentul lor e!terior, $entru c& aici ei tind s&
ac)ione%e #ntr+o manier& $er*ect normal&( Ei $ot reali%a
sarcinile vie)ii de toate %ilele- unii dintre ei dovedesc chiar o
#ndem#nare considera'il& #n toate testele de aceast& natur&(
/ar ei s#nt cu totul de%orienta)i de #ndat& ce solu)ia $ro'le+
mei cere o activitate teoretic& sau re*le!iv& s$eci*ic&( Ei nu
mai s#nt ca$a'ili s& g#ndeasca $rin conce$te generale sau
categorii( Fier%#ndu+si ca$acitatea de #n)elegere a ideilor
universale, ei se men)in la *a$tele imediate, la situa)iile
concrete( Asemenea $acien)i s#nt inca$a'ili s& #nde$lineasc&
vreo sarcin& care $oate *i e!ecutat& numai cu aCutorul
#n)elegerii a'stractului(
>R
Acest *a$t este *oarte semni*icativ
89
.e%i, de e!em$lu, o'serva)iile lui R(<( Ker"es des$re 1r&s$unsurile
generali%ate2 la cim$an%eu, op. cit., $$( 1>R i urm(
>R
9 relatare detailat& i *oarte interesant& des$re aceste *enomene va
$utea *i g&sit& #n di*erise scrieri ale lui H( ,oldstein i A( ,cl'( ,oldstein
a o*erit o $rivire general& asu$ra conce$)iil or sale teoretice #n 0uman
2ature in t'c 4ig't of Ps:c'opat'olog:, Cursurile Jilliam James )inute la
nivcrsitatea:Harvard, 19>P+19>4 =Cam'ridgc, <ass(, Harvard niversitO
Fress, 194R?( Eu am discutat aceast& $ro'lem& dintr+un $unct de vedere
general *ilo%o*ic #n P'ilosop'ie der s:m6olisc'cn $ormen, III, vi,
$$( 8>P+>8>(
pentru uz didactic.
DE 43 RE3/;11 &ERM1234E 43 R<SPU2SUR1 UM32E 6E
$entru c& ne arat& #n ce m&sur& acel ti$ de gTndire $e care
Herder a numit+o re*le!iv& de$inde de gTndirea sim'olic&, 0&r&
sim'olism, viata omului ar *i ca i aceea a $ri%onierilor din
$etera *aimoasei com$ara)ii a lui Flaton( .ia)a omului ar *i
#ngr&dit& #n limitele nevoilor 'iologice i ale intereselor sale
$ractice- ea nu ar avea nici un *el de acces la 1lumea ideal&2
care #i este deschis& din di*erite $&r)i de c&tre religie, art&,
*ilo%o*ie, tiin)&(
pentru uz didactic.
IV Lumea uman a spaiului i timpului
S$a)iul si tim$ul constituie cadrul #n care este im$licat&
#ntreaga realitate( ;u $utem conce$e nici un lucru real #n
a*ara condi)iilor de s$a)iu si tim$( ;imic #n lume, du$&
Heraclit, nu+i $oate de$&i $ro$riile dimensiuni + i aceste
dimensiuni s#nt limit&ri s$atio+tem$orale( #n g#ndirea mitic&
s$a)iul i tim$ul nu s#nt considerate niciodat& ca *orme $ure
sau goale( Ele s#nt $rivite ca marile *orte misterioase care
guvernea%& toate lucrurile, care c#rmuiesc si determin& nu
numai viata noastr& muritoare, ci si viata %eilor(
/escrierea i anali%a caracterului s$eci*ic $e care s$a)iul,
i tim$ul #l are #n e!$erien)a uman& constituie una din cele
mai atr&g&toare si interesante sarcini ale unei *ilo%o*ii
antro$ologice( Ar *i o $resu$unere naiv& i ne#ntemeiat&
considerarea #n*&)i&rii s$a)iului si tim$ului ca *iind #n mod
necesar una i aceeai $entru toate *iin)ele organice( Evident,
noi nu $utem atri'ui organismelor in*erioare acelai mod de
$erce$ere a s$a)iului ca i la om( Gi chiar #ntre lumea omului
si cea a antro$oi%ilor su$eriori r&m#ne, #n aceast& $rivin)&, o
di*eren)& incon*unda'il& i de neters( Gi totui, nu este(
uoar& e!$lica)ia acestei di*eren)e $rin sim$la a$licare a
metodelor noastre $sihologice o'inuite( @re'uie s& urm&m
o cale indirect&B tre'uie s& anali%&m *ormele culturii umane
$entru a desco$eri adev&ratul caracter al s$a)iului i tim$ului
#n lumea uman&(
Frimul lucru care devine clar $rintr+o ast*el de anali%&
este acela c& e!ist& tipuri *undamental di*erite ale e!$e+
rien)ei s$a)iale i tem$orale( ;u toate *ormele acestei e!$e+
pentru uz didactic.
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 S1 &1MPU4U1 6P
rien)e s#nt situate la acelai nivel( E!ist& straturi in*erioare si
su$erioare ae%ate #ntr+o anumit& ordine( Stratul cel mai de
Cos $oate *i descris ca spa#iul si timpul organic. 0iecare
organism tr&iete #ntr+un anumit mediu am'iant i tre'uie s&
se ada$te%e #n mod constant la condi)iile acestui mediu
$entru a su$ravie)ui( Chiar la organismele in*erioare, ada$+
tarea cere un sistem de reac)ii destul de com$licat, o di*e+
ren)iere #ntre stimulii *i%ici i un r&s$uns adecvat la aceti
stlmuli( @oate acestea nu se #nva)& $rin e!$erien)& indi+
vidual&( Animalele nou+n&scute $ar s& ai'& un simt *oarte *in
i e!act al distan)ei i direc)iei s$a)iale( n $ui oare tocmai a
ieit din g&oace se orientea%& i ciugulete 'oa'ele #m+
$r&tiate #n calea lui( Condi)iile s$eciale de care de$inde
acest $roces al orient&rii s$a)iale au *ost studiate cu griC& de
c&tre 'iologi i $sihologi( /ei nu $utem r&s$unde la toate
#ntre'&rile com$licate $rivind $uterea de orientare la al'ine,
*urnici i $&s&ri migratoare, $utem da, cel $u)in, un r&s$uns
negativ( ;u $utem $resu$une c& animalele, atunci c#nd
reali%ea%& aceste reac)ii *oarte com$licate, s#nt c&l&u%ite de
vreun *el de $rocese ideatice. /im$otriv&, ele $ar s& *ie
c&l&u%ite de im$ulsuri cor$orale de un ti$ s$ecial- ele nu au
nici o imagine mintal& sau idee de s$a)iu, nici o $ers$ectiv&
a rela)iilor s$a)iale(
* r
C#nd ne a$ro$iem de animalele su$erioare, ne #nt#lnim
cu o *orm& nou& de s$a)iu $e care o $utem numi spa#iu
percep"ti6il. Acest s$a)iu nu este o sim$l& in*orma)ie
sen%orial&- el este de o natur& *oarte com$le!&, con)in#nd
elemente ale di*eritelor ti$uri de e!$erien)& sen%orial& +
o$tic&, tactil&, acustic& i "ineste%ic&( <odul #n care toate
aceste elemente coo$erea%& la construirea s$a)iului
$erce$ti'il s+a dovedit a *i una din $ro'lemele cele mai
di*icile ale $sihologiei moderne a sen%a)iei( n mare
savant, Hermann von Helmholt%, a g&sit necesar s&
inaugure%e o ramur& a cunoaterii cu totul nou&, s& cree%e
tiin)a o$ticii *i%iologice, $entru a re%olva $ro'lemele cu
care ne con*runt&m ast&%i( Cu toate acestea, r&m#n #nc&
multe chestiuni asu$ra c&rora nu se $oate decide $entru
moment de o manier& clar& si *&r&
pentru uz didactic.
64 ESEU DESPRE OM
echivoc( In istoria $sihologiei moderne, lu$ta 1$e c#m$ul de i
'&t&lie al nativismului si em$irismului2 a $&rut *&r& s*#rit(
1
;u ne ocu$&m aici de acest as$ect al $ro'lemei(
Fro'lema genetic@, a originii $erce$)iei s$a)iale, care mult&
vreme a #ntunecat si ecli$sat toate celelalte $ro'leme, nu este
singura chestiune- i nici nu este cea mai im$ortant&( /in
$unctul de vedere al teoriei generale a cunoaterii si al
*ilo%o*iei antro$ologice, alt& $ro'lem& ne ca$tea%& interesul
acum i tre'uie adus& #n centrul aten)iei( /ec#t s& investig&m
originea i de%voltarea s$a)iului $erce$tiv, tre'uie s& anali+
%&m, mai cur#nd, spa#iul sim6olic. Frin a'ordarea acestei
$ro'leme, s#ntem la *rontiera dintre lumea uman& i cea
animal&( Cu $rivire la s$a)iul organic, spa#iu al ac#iunii,
omul se simte #n multe $rivin)e cu mult in*erior animalelor(
n co$il tre'uie s& #nve)e multe de$rinderi $e care animalele
le au la natere( /ar ca o com$ensa)ie $entru aceast&
de*icient&, omul $osed& un alt dar $e care doar el singur #l
de%volt& i care nu com$ort& nici o analogie cu ceva din
natura organic&( ;u dintr+o dat&, ci $rintr+un $roces de
g#ndire *oarte com$le! i di*icil, el aCunge la ideea de spa#iu
a6stract" i aceast& idee este cea care $reg&tete + calea
omului nu numai c&tre un nou domeniu al cunoaterii, ci i
c&tre o direc)ie cu totul nou& a vie)ii sale culturale(
Cele mai mari di*icult&)i au *ost #nt#lnite, chiar de la
#nce$ut, de c&tre *ilo%o*ii #nii, #n e!$licarea i descrierea
naturii adev&rate a s$a)iului a'stract sau sim'olic, E!isten)a
unui ast*el de lucru $recum s$a)iul a'stract a *ost una din
$rimele si cele mai mari desco$eriri ale g#ndirii greceti(
<aterialistii si idealitii au accentuat #n mod egal semni*i+
ca)ia acestei desco$eriri( /ar g#nditorii de am'ele convingeri
au avut mari di*icult&)ii #n elucidarea caracterului ei logic( Ei
au tins s& caute re*ugiu #n a*irma)iile $arado!ale( /emocrit
ieclar& c& s$a)iul este non+e!isten)&, dar c& aceast&
non+e!isten)& are, totui, o realitate autentic&( Flaton, #n
:.e%i o'serva)iile lui Jilliam Stern #n a sa Ps:c'olog: of Earl:
/'ild'ood, trad( engl( de Anna BarNell =ed( (a 8+a, ;eN Kor", Holt [ C:o(,
pentru uz didactic.
4 UME3 UM32< 3 SP3 ;1U4 U1 H1 &1MPU4 U1 69
dialogul &imaios se re*er& la conce$tul de s$a)iu ca la un
1conce$t hi'rid2 care cu greu
$oate *i descris #n termeni
adecva)i(
Chiar si #n tiin)a si *ilo%o*ia
modern&, aceste di*icult&)i tim$urii s#nt #nc& nere%olvate(
;eNton ne $revine s& nu con*und&m s$a)iul a'stract +
s$a)iul matematic adev&rat + cu s$a)iul e!$erien)ei noastre
sen%oriale( 9amenii de r#nd, s$une el, g#ndesc des$re s$a)iu,
tim$ si micare con*orm unui singur $rinci$iu, si anume
acela al rela)iilor $e care aceste conce$te le au cu o'iectele
sensi'ile( /ar tre'uie s& a'andon&m acest $rinci$iu dac&
dorim s& do'#ndim un adev&r tiin)i*ic sau *ilo%o*ic realB #n
*ilo%o*ie tre'uie s& a'stracti%&m datele noastre sen%oriale(
8
Acest $unct de vedere neNtonian a devenit $iatra de
#ncercare $entru toate sistemele sen%ualismului( Ber"eleO
i+a concentrat toate atacurile critice asu$ra acestui $unct( El
men)iona c& 1s$a)iul matematic adev&rat2 al lui ;eNton nu
era de *a$t dec#t un s$a)iu imaginar, o *ic)iune a s$iritului
uman( Iar dac& admitem $rinci$iile generale ale teoriei
cunoaterii a lui Ber"eleO, cu greu $utem res$inge acest
$unct de vedere( @re'uie s& admitem c& s$a)iul a'stract nu
are nici un cores$ondent si nici o #ntemeiere #n realitatea
*i%ic& sau $sihologic&( Functele si liniile geometrului nu s#nt
nici o'iecte *i%ice, nici o'iecte $sihologice- ele s#nt doar
sim'oluri $entru rela)ii a'stracte( /ac& atri'uim 1adev&r2
acestor rela)ii, atunci sensul termenului 1adev&r2 va cere de
aici #nainte o rede*inire( Fentru c&, #n ca%ul s$a)iului
a'stract, avem de+a *ace nu cu adev&rul lucrurilor, ci cu
adev&rul $ro$o%i)iilor i Cudec&)ilor(
/ar #nainte ca acest $as s& $oat& *i *&cut si s& $oat& *i
#ntemeiat #n mod sistematic, *ilo%o*ia i tiin)a au tre'uit s&
str&'at& un drum lung si s& treac& $rin multe stadii interme+
diare( Istoria acestei $ro'leme #nc& nu a *ost scris&, dei ar *i
o sarcin& *oarte atractiv& trasarea $ailor individuali ai
acestei de%volt&ri( Ei o*er& o #n)elegere a naturii si tendin)ei
generale a vie)ii culturale a omului( Aici tre'uie s& m&
mul)umesc cu selectarea c#torva stadii ti$ice, #n viata $rimi+
8
.e%i ;eNton, Principiu, cartea I, de*ini)ia 4, scolia(
pentru uz didactic.
PR ESEU DESPRE OM
tivilor si #n condi)iile societ&)ii $rimitive cu greu g&sim vreo
urm& a ideii unui s$a)iu a'stract( S$a)iul $rimitiv este un
s$a)iu al ac)iunii- iar ac)iunea este centrat& $e nevoi i
interese $ractice imediate, #n m&sura #n care $utem vor'i
des$re o 1conce$)ie2 $rimitiv& a s$a)iului, aceast& conce$)ie
nu are un caracter $ur teoretic( Ea este #nc& #nc&rcat& cu
sentimente $ersonale sau sociale concrete, cu elemente
emo)ionale( 1At#ta vreme c#t omul $rimitiv #nde$linete
activit&)ile tehnice #n s$a)iu2, scrie Hein% Jemer,
at#ta tim$ c#t el m&soar& distan)e, #i c#rmuiete 'arca, #i arunc&
suli)a c&tre o anumit& )int& etc(, s$a)iul s&u, ca un s$a)iu de ac)iune,
ca un s$a)iu $ragmatic, nu di*er& #n structura lui de s$a)iul nostru(
/ar c#nd omul $rimitiv *ace din acest s$a)iu un su'iect de
re$re%entare i de g#ndire re*le!iv&, atunci a$are o idee s$eci*ic&
$rimordial& care di*er& #n mod radical de orice versiune intelectu+
ali%at&( Ideea de s$a)iu, $entru omul $rimitiv, chiar atunci c#nd este
sistemati%at&, este unit& #n mod sincretic cu su'iectul( Ea este o
no)iune mult mai a*ectiv& i concret& dec#t s$a)iul a'stract al
omului de cultur& avansat&( =(((? Ea nu are un caracter o'iectiv,
m&sura'il i a'stract( Ea $re%int& caracteristici egocentrice sau
antro$omor*ice i este *i%ionomic+dinamic&, #nr&d&cinat& #n concret
si su'stan)ial(
>
/in $unctul de vedere al mentalit&)ii si culturii $rimitive,
este cu adev&rat o sarcin& a$roa$e im$osi'il& a *ace $asul
decisiv care singurul ne $oate conduce de la s$a)iul de
ac)iune la un conce$t teoretic sau tiin)i*ic al s$a)iului + la
s$a)iul geometriei, #n acesta din urm&, toate di*eren)ele
concrete ale e!$erien)ei noastre sen%oriale imediate s#nt
de*initiv #nl&turate( ;u mai avem un s$a)iu vi%ual, tactil,
acustic sau ol*activ( S$a)iul geometric se se$ar& de toat&
varietatea i eterogenitatea $e care ni le im$une natura
di*erit& a sim)urilor noastre, #n geometrie avem un s$a)iu
omogen, universal( Gi doar $rin intermediul acestei *orme de
s$a)iu noi i caracteristice se $oate aCunge la conce$tul unic,
>
Hein% Jerner, /omparati?e Ps:c'olog: of Mental De?elopment
=;eN Kor", Har$er [ Bros(, 194R?, $( 16P(
pentru uz didactic.
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 S1 &1MPU4U1 P1
sistematic de orine cosmic@. Ideea unei ast*el de ordini, a
unit&)ii si legit&)ii universului nu ar *i $utut *i atins&
niciodat& *&r& ideea unui s$a)iu uni*orm( /ar a e!istat o
lung& $erioad& de tim$ #nainte ca acest $as s& *ie *&cut(
,#ndirea $rimitiv& este nu numai inca$a'il& de a conce$e un
sistem al s$a)iului- ea nu $oate conce$e nici m&car o ima+
ginea s$atiului( S$a)iul ei concret nu $oate *i trans$us #ntr+
o *orm& sc'ematic@. Etnologia ne arat& c& tri'urile
$rimitive s#nt dotate cu o $erce$)ie e!traordinar de ascu)it& a
s$a)iului( n nativ al acestor tri'uri are un ochi $entru
cele mai *ine detalii ale mediului am'iant( El este e!trem
de sensi'il la orice schim'are #n $o%i)ia o'iectelor
o'inuite din $reaCma sa( Chiar i #n condi)ii *oarte di*icile,
el va reui s& g&seasc& drumul( Atunci c#nd v#sleste sau
navighea%& $e o am'ar+ca)iune cu $#n%e, el urmea%& cu
cea mai mare $reci%ie toate cotiturile r#ului $e care+1
str&'ate #n sus i Cos( /ar la o e!aminare mai atent&
desco$erim, s$re sur$rinderea noastr&, c& #n ciuda acestei
*acilit&)i $are s& e!iste o ciudat& lacun& #n $erce$erea de
c&tre el a s$a)iului( /ac& i se cere s& dea o descriere
general&, o conturare a cursului r#ului, el nu este ca$a'il de
aceasta( /ac& i se cere s& desene%e o hart& a r#ului i a
di*eritelor lui cotituri el $are s& nu #n)eleag& nici m&car
ceea ce i se cere( Aici #n)elegem #ntr+un mod *oarte distinct
di*eren)a #ntre $erce$erea concret& i cea a'stract& a s$a)iu+
lui i a rela)iilor s$a)iale( Indigenul este $er*ect *amiliari%at
cu cotiturile r#ului, dar aceast& *amiliari%are este de$arte de
ceea ce $utem numi cunoatere #ntr+un sens a'stract, teo+
retic( 0amiliari%area $resu$une doar $re%ent&- cunoaterea
include si $resu$une re$re%entarea( Re$re%entarea unui
o'iect este un act cu totul di*erit de sim$la lui mani$ulare(
Aceasta din urm& nu cere nimic altceva dec#t o serie de*init&
de ac)iuni, de mic&ri ale cor$ului coordonate una cu alta sau
urm#nd una alteia( Este vor'a de o o'inuin)& do'#ndit& $rin
constanta reali%are re$etat& si invaria'il& a anumitor acte(
/ar re$re%entarea s$a)iului si a rela)iilor s$a)iale #nseamn&
mult mai mult( Fentru a re$re%enta un lucru nu este su*icient
s&+1 $o)i mani$ula corect #n sco$uri $ractice( @re'uie s&
avem o conce$)ie general& des$re
pentru uz didactic.
P8 ESEU DESPRE OM
di*erite unghiuri $entru a a*la rela)iile lui cu alte o'iecte(
@re'uie s&+1 locali%&m si s&+i determin&m $o%i)ia #ntr+un
sistem general(
Dn istoria culturii umane, aceast& mare generali%are, care
a dus la conce$)ia unei ordini cosmice, $are s& *i *ost *&cut&
$entru $rima dat& #n astronomia 'a'ilonian&( Aici a*l&m
$rima dovad& clar& a unei g#ndiri care transcende s*era vie)ii
concrete, $ractice a omului, care #ndr&%nete s& cu$rind&
#ntregul univers #ntr+o vi%iune inteligi'il&( Acesta este
motivul $entru care cultura 'a'ilonian& a *ost $rivit& ca
leag&nul #ntregii vie)i culturale( <ul)i oameni de tiin)& au
*&cut men)iunea c& toate conce$)iile mitologice, religioase si
tiin)i*ice ale omenirii deriv& din aceast& surs&( ;u voi
discuta aici aceste teorii $an+'a'iloniene
4
, $entru c& doresc s&
ridic o alt& $ro'lem&( Se $ot aduce argumente #n *avoarea
*a$tului c& 'a'ilonienii au *ost nu numai $rimii care au
o'servat *enomenele cereti, dar si $rimii care au $us
temeliile unei astronomii si cosmologii tiin)i*iceI Im$or+
tan)a *enomenelor cereti nu *usese niciodat& trecut&
com$let cu vederea( 9mul tre'uie s& *i devenit *oarte
devreme contient de *a$tul c& #ntreaga lui via)& era de+
$endent& de anumite condi)ii cosmice generale( R&s&ritul si
a$usul soarelui, luna, stelele, ciclul anotim$urilor + toate
aceste *enomene naturale s#nt *a$te 'ine cunoscute care
Coac& un rol im$ortant #n mitologia $rimitiv&( /ar $entru ca
ele s& *ie aduse #ntr+un sistem de g#ndire, se cereau alte
condi)ii, care $uteau *i #nde$linite numai #n circumstan)e
s$eciale( Aceste circumstan)e *avora'ile au $revalat la
originea culturii 'a'iloniene( 9tto ;euge'auer a scris un
studiu *oarte interesant des$re istoria matematicii antice #n
care corectea%& multe din o$iniile $recedente $rivind acest
su'iect( Functul de vedere tradi)ional era c& #nainte de
4
Fentru aceste teorii ve%i scrierile lui Hugo Jinc"ler, #n s$ecial
Himmelsbild und !elten6ild der (a6:lonicr als Crundlagc der
!cltansc'auung und M:t'ologie aller Iolkcr =3ei$%ig, 19R1? i Die
6a6:lonisc'e Ceisteskultur in i'rcn (eie'ungen ur Dulturent)icklung
dor Mensc''eit =3ei$%ig, 19R1?(
pentru uz didactic.
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 H1 &1MPU4U1 P>
$erioada greac& nu se $uteau g&si nici un *el de dove%i ale
unei matematici tiin)i*ice( Ba'ilonienii i egi$tenii + se
admitea #n general + *&cuser& $rogrese $ractice i tehnice
mari- dar ei nu desco$eriser& $rimele elemente ale unei
matematici teoretice( Con*orm o$iniei lui ;euge'auer, o
anali%& critic& a tuturor i%voarelor e!istente duce la o
inter$retare di*erit&( A devenit clar c& $rogresul reali%at #n
astronomia 'a'ilonian& nu a *ost un *enomen i%olat( El a
de$ins de un *a$t mai im$ortant + desco$erirea i *olosirea
unui nou instrument intelectual( Ba'ilonienii desco$eriser& o
alge6r@ sim6olic@, #n com$ara)ie cu ultimele de%volt&ri ale
g#ndirii matematice, aceast& alge'r& era, desigur, #nc& *oarte
sim$l& si elementar&( Cu toate acestea, ea con)inea o
conce$)ie nou& i e!trem de *ertil&( ;euge'auer urm&rete
aceast& conce$)ie $#n& c&tre #nce$uturile culturii 'a'ilo+
niene( Fentru a #n)elege *orma caracteristic& a alge'rei 'a'i+
loniene, s$une el, tre'uie s& lu&m #n considera)ie *undalul
istoric al civili%a)iei 'a'iloniene( Aceast& civili%a)ie s+a
de%voltat #n condi)ii s$eciale( Ea a *ost $rodusul unei
#nt#lniri i coli%iuni #ntre dou& $o$ula)ii di*erite + sumerienii
i a""adienii( Cele dou& $o$ula)ii s#nt de origine di*erit& si
vor'esc lim'i care nu au nici o leg&tur& una cu alta( 3im'a
a""adienilor a$ar)ine unui ti$ semitic- cea a sumerienilor,
unui alt gru$ care nu este nici semitic, nici indo+euro$ean(
C#nd aceste dou& $o$ula)ii s+au #nt#lnit, c#nd au aCuns s&
#m$art& #n comun viata $olitic&, social& i cultural&, ele au
avut de re%olvat $ro'leme noi, $ro'leme $entru care au g&sit
necesar s& de%volte noi *or)e intelectuale( 3im'a original& a
sumerienilor nu $utea *i #n)eleas&- te!tele lor scrise nu
$uteau *i desci*rate de c&tre a""adieni dec#t cu mare di*i+
cultate si cu un constant e*ort mintal( /atorit& acestui e*ort
au #nv&)at 'a'ilonienii mai #nt#i s& #n)eleag& semni*ica)ia i
#ntre'uin)area unui sim'olism a'stract( 19rice o$era)ie
alge'ric&2, s$une ;euge'auer,
$resu$une c& cineva $osed& anumite sim'oluri *i!ate at#t $entru
o$era)ia matematic&, c#t si $entru cantit&)ile la care aceste o$era)ii
s#nt a$licate( 0&r& un ast*el de sim'olism conce$tual nu ar *i
pentru uz didactic.
P4 ESEU DESPRE OM
$osi'il& com'inarea unor cantit&)i care nu s#nt determinate i
de*inite numeric i nu ar *i $osi'il& derivarea unor noi com'ina)ii
din ele( /ar un ast*el de sim'olism se $re%int& imediat si cu
necesitate #n scrierea te!telor a""adiene( =(((? Chiar de la #nce$ut,
'a'ilonienii au $utut dis$une, $rin urmare, de cel mai im$ortant
*undament al unei de%volt&ri alge'rice + un sim'olism adecvat(
E
#n astronomia 'a'ilonian& g&sim, totui, doar $rimele
*ra%e ale acelui mare $roces care $#n& la urm& a dus la
cucerirea intelectual& a s$a)iului si la desco$erirea unei
ordini cosmice, a unui sistem al universului( ,#ndirea mate+
matic& nu $utea, ca atare, s& conduc& la A solu)ie imediat& a
$ro'lemei, $entru c& #n %orii civili%a)iei umane g#ndirea
matematic& nu a$are niciodat& #n adev&rata ei *orm& logic&(
Ea este, cum se s$une, #nv&luit& #n atmos*era g#ndirii mitice(
Frimele desco$eriri ale unei matematici tiin)i*ice nu $uteau
str&'ate acest v&l( Fitagoreicii vor'eau des$re num&r ca
des$re o $utere magic& i misterioas&, i chiar #n teoria lor a
s$a)iului ei *olosesc un lim'aC mitic( Aceast& #ntre$&trundere
a unor elemente a$arent eterogene devine cu deose'ire
evident& #n toate sistemele $rimitive de cosmogonie(
Astronomia 'a'ilonian& #n #ntregul ei este #nc& o inter$retare
mitic& a universului( Ea nu mai era restr#ns& la s*era #ngust&
a s$a)iului concret, material, $rimar( S$a)iul este, ca s&
s$unem aa, trans$us de $e $&m#nt #n cer( /ar c#nd s+a
#ndre$tat c&tre ordinea *enomenelor cereti, omenirea nu i+a
$utut uita nevoile i interesele $&m#ntene( /ac& omul si+a
#ndre$tat $rivirea mai #nt#i c&tre cer, aceasta nu era $entru
satis*acerea unei sim$le curio%it&)i intelectuale( Ceea ce
omul c&uta cu adev&rat #n cer era $ro$ria lui re*lec)ie si
ordinea universului s&u uman( El sim)ea c& aceast& lume era
legat& $rin nenum&rate leg&turi vi%i'ile si invi%i'ile de
ordinea general& a universului + i el c&uta s& $&trund& #n
aceast& misterioas& cone!iune( 0enomenele cereti nu
$uteau *i studiate, $rin urmare, #ntr+un s$irit detaat al
medita)iei a'stracte i tiin)ei $ure( Ele erau $rivite ca
E
9tto ;eugc'aucr, 1.orgricchischc <athemati"2, in Iorlcsungen
ii6er die Ccsc'ic'tc der antikcn Mat'ematisc'cn !issensc'aftcn =Berlin,
J( S$ringer, 19>4?, I, $$( 64 si urm(
pentru uz didactic.
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 S1 &1MPU4U1 PE
st&$#nii si conduc&torii lumii, guvernatorii vie)ii umane( S+a
dovedit c& $entru organi%area vie)ii $olitice, sociale si
morale a omului era necesar& orientarea c&tre cer( ;ici un
*enomen uman nu $&rea s& se e!$lice $e sine #nsui- el
tre'uia s& *ie e!$licat $rin ra$ortarea lui la un *enomen
ceresc cores$un%&tor, de care de$inde( /in aceste conside+
rente devine lim$ede c& s$a)iul $rimelor sisteme astronomice
nu $utea *i un s$a)iu $ur teoretic + i de ce( El nu era consti+
tuit din $uncte sau linii, sau su$ra*e)e #n sensul geometric
a'stract al termenului( El era um$lut cu $uteri magice(
divine i demonice( Sco$ul $rim i esen)ial al astronomiei
era de a do'#ndi o #n)elegere a naturii i activit&)ii acestor
$uteri $entru a $revedea si evita in*luen)ele lor $ericuloase(
Astronomia nu $utea s& a$ar& dec#t #n aceast& *orm& mitic&
i magic& + #n *orma astrologiei. Ea i+a $&strat acest
caracter multe mii de ani- #ntr+un anumit sens acest caracter
era #nc& dominat #n $rimele secole ale erei noastre, #n cultura
Renaterii( Chiar si He$ler, adev&ratul *ondator al astrono+
miei noastre tiin)i*ice, a tre'uit s& lu$te #ntreaga sa viat&
cu aceast& $ro'lem&( /ar $#n& la urm& acest ultim $as
tre'uia *&cut( Astronomia a #nl&turat astrologiaB s$a)iul
geometric ia locul s$a)iului mitic si magic( El era o *orm&
*als& i eronat& a g#ndirii sim'olice care a $avat la #nce$ut
drumul c&tre un sim'olism nou i adev&rat, sim'olismul
tiin)ei moderne(
na din $rimele si cele mai di*icile sarcini ale *ilo%o*iei
moderne a *ost #n)elegerea acestui sim'olism #n adev&ratul
lui sens i #ntreaga lui semni*ica)ie( /ac& studiem evolu)ia
g#ndirii carte%iene, a*l&m c& /escartes nu #nce$e cu al s&u
/ogito ergo sum. El a #nce$ut cu al s&u conce$t i ideal al
unei mat'esis uni?ersalis. Idealul s&u era #ntemeiat $e o
mare desco$erire matematic& + geometria analitic&, #n cadrul
acesteia g#ndirea sim'olic& a *&cut un nou $as #nainte care
avea s& ai'& consecin)ele sistematice cele mai im$ortante(
/evenise clar c& #ntreaga noastr& cunoatere a s$a)iului i
rela)iilor s$a)iale $oate *i trans$us& #ntr+un lim'aC nou, cel al
numerelor, i c&, $rin aceast& trans$unere i trans*ormare,
caracterul logic adev&rat al g#ndirii geometrice $utea *#
conce$ut #ntr+un mod mult mai clar i mai adecvat(
pentru uz didactic.
P6 ESEU DESPRE OM
A*l&m acelai $rogres caracteristic atunci c#nd trecem de
la $ro'lema s$a)iului la $ro'lema tim$ului( Este adev&rat c&
nu e!ist& doar analogii stricte, ci si di*eren)e caracteristice
#n de%voltarea celor dou& conce$te( Con*orm conce$)iei lui
Hant, s$a)iul este *orma 1e!$erien)ei noastre e!terne2, iar
tim$ul *orma 1e!$erien)ei interne2, #n inter$retarea e!$e+
rien)ei sale interne omul a tre'uit s& se con*runte cu noi
$ro'leme( Aici el nu a $utut *olosi aceleai metode ca #n
$rima #ncercare de a organi%a i sistemati%a cunotin)ele sale
des$re lumea *i%ic&( E!ist&, totui, un *undal comun $entru
am'ele $ro'leme( Chiar si s$a)iul este g#ndit la #nce$ut nu ca
o *orm& s$eci*ic& a vie)ii omeneti, ci ca o condi)ie
general& a vie)ii organice( .ia)& organic& e!ist& numai #n
m&sura #n care evoluea%& #n tim$( Ea nu este un lucru, ci
un $roces +un curent ne#ntreru$t, continuu de
evenimente( In acest curent nimic nu revine la aceeai
*orm& identic&( A*irma)ia
lui Heraclit este vala'il& $entru #ntreaga via)& organic&B 1;u
$o)i $&i de dou& ori #n acelai r#u(2 Atunci c#nd ne ocu$&m
de $ro'lema vie)ii organice, tre'uie s& ne eli'er&m #nainte de
orice de ceea ce Jhitehead a numit $reCudecata 1sim$lei
locali%&ri2( 9rganismul nu este niciodat& locali%at #ntr+un
singur moment( In via)a lui, cele trei moduri ale tim$ului
+trecutul, $re%entul si viitorul + *ormea%& un #ntreg care nu
$oate *i descom$us #n #ntregime #n elemente individuale(
13e $resent est charge du $asse, et gros de Favenir2, s$unea
3ei'ni%( ;u $utem descrie starea momentan& a unui
organism *&r& a lua #n considera)ie istoria lui i *&r& a+1
ra$orta la o stare viitoare $entru care aceast& stare este doar
un $unct de trecere(
nul dintre *i%iologii cei mai distini ai secolului al
QIQ+lea, ENald Hering, sus)inea teoria c& memoria tre'uie
$rivit& ca o *unc)ie general& a #ntregii materii organice(
6
Ea
nu este doar un *enomen al vie)ii noastre contiente, ci este
r&s$#ndit& #n #ntregul domeniu al naturii vii( Aceast& teorie a
*ost acce$tat& i de%voltat& mai de$arte de c&tre R(
Semon
6
.e%i ENald Hering, U6er dan Ccd@c'tnis als eine allgcmcinc
$unktion dcr organisc'cn Materie (14 PR?(
pentru uz didactic.
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 S1 &1MPU4U1 PP
care, $e aceast& 'a%&, a de%voltat o nou& schem& general& a
$sihologiei( /u$& o$inia lui Semon, singura a$ro$iere de o
$sihologie tiin)i*ic& este $e calea unei F6iologii mnemo"
niceG. 1<neme2 a *ost de*init de c&tre Semon ca $rinci$iul
de conservare (#n varia'ilitatea tuturor evenimentelor
organice( <emorie i ereditate s#nt dou& as$ecte ale aceleiai
*unc)ii organice( 9rice stimul care ac)ionea%& asu$ra unui
organism las& #n el o 1engram&2, o urm& *i%iologic& de*init&-
si toate reac)iile viitoare ale organismului s#nt de$endente de
lan)ul acestor engrame, de 1com$le!ul de engrame2 #nrudit(
P
/ar chiar dac& admitem te%ele generale ale lui Hering i
Semon, s#ntem #nc& *oarte de$arte de a *i e!$licat rolul i
semni*ica)ia memoriei #n lumea noastr& uman&( Conce$tul
antro$ologic de mneme sau memorie este ceva cu totul
di*erit( /ac& #n)elegem memoria ca o *unc)ie general& a
oric&rei materii organice, s$unem numai c& organismul $&s+
trea%& unele urme ale e!$erien)ei lui anterioare si c& aceste
urme au o in*luen)& de*init& asu$ra reac)iilor lui ulterioare(
/ar $entru a avea memorie #n sensul omenesc al cuv#ntului
nu este su*icient s& r&m#n& 1o urm& latent& a ac)iunii
anterioare a unui stimul(2
4
Sim$la $re%ent&, suma total& a
acestor remanente nu $ot e!$lica *enomenul memoriei(
<emoria im$lic& un $roces de recunoatere i identi*icare,
un $roces ideational de un ti$ *oarte com$le!( Im$resiile
anterioare tre'uie nu numai s& *ie re$etate- ele tre'uie, de
asemenea, s& *ie organi%ate i locali%ate, si ra$ortate la
di*erite momente #n tim$( 9 ast*el de locali%are nu este
$osi'il& *&r& conce$erea tim$ului ca o schem& general& + ca o
ordine serial@ care cu$rinde toate evenimentele indivi+
duale( Contiin)a tim$ului im$lic& #n mod necesar *a$tul c&
conce$tul unei ast*el de ordini seriale cores$unde celeilalte
scheme $e care o numim s$a)iu(
P
Fentru detalii ve%i lucrarea lui Semon, Mncmc =19R9? si Dic
mnemisc'en Empfindungcn =19R9?( 9 versiune engle%& $rescurtat& a
acestor c&r)i, editat& de Bella /u**O, a *ost $u'licat& su' titlul Mnemic
Ps:c'olog: =;eN Kor", 198>?(
4
1/er latente Rest cincr *riiheren Rci%Nir"ung2 =Semon?(
uz didactic.
P4 ESEU DESPRE OM
<emoria ca o sim$& re$roducere a unui eveniment din
trecut a$are i #n viata animalelor su$erioare, #n ce m&sur&
ea de$inde de $rocese idea)ionale com$ara'ile cu acelea $e
care le a*l&m la om este o $ro'lem& di*icil& i mult contro+
versat&( Ro'ert <( Ker"es, #n ultima sa carte, dedic& un
ca$itol s$ecial investig&rii si clari*ic&rii $ro'lemei( Aceste
animale, #ntrea'& el cu re*erire la cim$an%ei,
ac)ionea%& ca i cum ar *i ca$a'ile s&+i aminteasc&, s& evoce
e!$erien)e anterioare sau, #ntr+adev&r, ceea ce nu se vede se uit&I
Fot ele s& antici$e%e, s& ate$te, s& imagine%e i, $e 'a%a unei ast*el
de contiin)e, s& se $reg&teasc& $entru evenimente viitoareI =(((? Fot
ele s& re%olve $ro'leme i, #n general, s& se ada$te%e la situa)ii
am'ientale cu aCutorul $roceselor sim'olice analoge sim'olurilor
noastre ver'ale ca i $rin de$enden)a de asocia)ii care *unc)ionea%&
ca semneI
9
Ker"es este #nclinat s& r&s$und& a*irmativ la aceste #ntre+
'&ri( /ar chiar dac& acce$t&m toate dove%ile lui, $ro'lema
crucial& r&m#ne totui( Fentru c& ceea ce contea%& aici nu
este at#t faptul $roceselor ideatice la oameni si animale, c#t
forma acestor $rocese( 3a om nu $utem descrie aducerea
aminte ca o sim$l& #ntoarcere a unui eveniment, ca o ima+
gine vag& sau o co$ie a im$resiilor din trecut( Ea nu este $ur
si sim$lu o re$eti)ie, ci mai cur#nd o renatere a trecutului-
ea im$lic& un $roces creativ si constructiv( ;u este su*i+
cient& adunarea de date i%olate ale e!$erien)ei noastre tre+
cute- tre'uie cu adev&rat s& le re"adun@m, tre'uie s& le
organi%&m si s& le sistemati%&m, i s& le uni*ic&m #ntr+un
*ocar de g#ndire( Acest ti$ de amintire este cel care ne d&
*orma de memorie s$eci*ic uman& si o distinge de toate
celelalte *enomene #nt#lnite la animale sau #n viata organic&(
/esigur, #n e!$erien)a noastr& curent&, #nt#lnim multe
*enomene de amintire sau memorie care, #n mod evident, nu
cores$und acestei descrieri( <ulte ca%uri de memorie, $oate
maCoritatea, $ot *i e!$licate destul de adecvat con*orm
a'ord&rii u%uale a colilor sen%ualismului, adic& $ot *i e!$li+
+
Ker"es, /'impanees, $( 14E(
pentru uz didactic.
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 H1 &1MPU4U1 P9
cate $rintr+un mecanism al 1asocia)iei de idei2( <ul)i
$sihologi au *ost convini c& nu e!ist& nici o cale mai 'un&
$entru a veri*ica memoria unei $ersoane dec#t aceea de a a*la
c#te cuvinte sau sila'e li$site de semni*ica)ie $oate )ine
minte i le $oate re$eta du$& un anumit interval de tim$(
E!$erimentele organi%ate con*orm acestei i$ote%e $ar s& dea
singura m&sur& e!act& a memoriei omeneti( na din
contri'u)iile lui Bergson #n domeniul $sihologiei const& #n
atacurile sale la adresa tuturor acestor teorii mecanice ale
memoriei( /u$& $&rerea lui Bergson, de%voltat& #n Matiere
et memoire, memoria este un *enomen mult mai $ro*und i
com$le!( Ea #nseamn& 1internali%are2 i intensi*icare- ea
#nseamn& o #ntre$&trundere a tuturor elementelor vie)ii
noastre trecute( In o$era lui Bergson, aceast& teorie devine
un nou $unct de $lecare meta*i%ic, care se dovedete a *i
temelia *ilo%o*iei lui asu$ra vie)ii(
;u ne ocu$&m aici de as$ectul meta*i%ic al $ro'lemei(
9'iectivul nostru este o fenomenologie a culturii umane.
@re'uie s& #ncerc&m, $rin urmare, s& ilustr&m i s& l&murim
$ro'lema cu aCutorul e!em$lelor concrete luate din via)a
cultural& a omului( 9 ilustrare clasic& o constituie viata si
o$era lui ,oethe( <emoria sim'olic& este $rocesul $rin care
omul nu re$et& doar e!$erien)a lui trecut&+ ci o si recon+
struiete( Imagina#ia devine un element necesar al amintirii
adev&rate( Acesta a *ost motivul $entru care ,oethe i+a
intitulat auto'iogra*ia Poeie Ai ade?@r (Dic'tung und
!a'r'eit). El nu+voia s& s$un& c& inserase #n relatarea vie)ii
lui vreun *el de elemente imaginare sau *ictive( El dorea s&
desco$ere si s& descrie adev&rul des$re via)a lui- dar acest
adev&r $utea *i a*lat numai d#nd *a$telor i%olate i dis$ersate
ale vie)ii sale o *orm& $oetic&, adic& sim'olic&( Si al)i $oe)i
i+au v&%ut o$era #ntr+un mod similar( A *i $oet, declara
Henri" I'sen, #nseamn& a $re%ida ca un Cudec&tor asu$ra ta
#nsu)i(
1R
Foe%ia este una din *ormele #n care un om $oate s&
pentru uz didactic.
1R
1 At le?e er+"rig med trolde i hCertets og hCermens hvaelv(
Att digte, det er at holde dommedag over sig selv(2
I'sen, Digte (ed. a E+a, Co$enhaga, 1446?, $( 8R>(
4R ESEU DESPRE OM
dea verdictul asu$ra lui #nsui si a vie)ii sale( Ea este
autocunoastere si autocritic&( 9 ast*el de critic& nu tre'uie
#n)eleas& #nrr+un sens moral( Ea nu #nseamn& a$reciere sau
'lamare, Custi*icare sau condamnare, ci o #n)elegere nou& i
mai $ro*und&, o reinter$retare a vie)ii $ersonale a $oetului(
Frocesul nu este restr#ns la $oe%ie- el este $osi'il #n orice alt
miCloc al e!$rim&rii artistice( /ac& $rivim auto$ortretele lui
Rem'randt, $ictate #n $erioade di*erite ale vistii sale, a*l&m
#n tr&s&turi #ntreaga istoria a vie)ii lui Rem'randt, a $ersona+
lit&)ii sale, a evolu)iei lui ca artist(
E I
@otui, $oe%ia nu este singura si $ro'a'il nici cea mai
caracteristic& *orm& de memorie sim'olic&( Frimul mare
e!em$lu des$re ceea ce este si #nseamn& o auto'iogra*ie a
*ost dat #n /onfesiunile lui Augustin( Aici a*l&m un ti$ cu
totul di*erit de autoe!aminare( Augustin nu reali%ea%&
evenimentele $ro$riei vie)i, care $entru el erau de mic&
valoare $entru a *i reamintite sau #nregistrate( /rama
$ovestit& de Augustin este drama religioas& a omenirii(
Fro$ria sa convertire este numai re$etarea i re*lectarea
$rocesului religios universal + al c&derii si m#ntuirii omului(
0iecare r#nd din cartea lui Augustin are nu numai o semni*i+
ca)ie istoric&, ci si o semni*ica)ie sim'olic& ascuns&(
Augustin nu+si $utea #n)elege via)a sau nu $utea vor'i
des$re ea dec#t #n lim'aCul sim'olic al credin)ei cretine(
Frin acest $rocedeu el a devenit at#t un mare g#nditor re+
ligios, c#t i *ondatorul unei noi $sihologii, al unei metode de
intros$ec)ie si autoe!aminare(
F#n& acum am luat #n considerare doar un as$ect al
tim$ului + rela)ia $re%entului cu trecutul( /ar mai e!ist& si
un alt as$ect care $are s& *ie mai im$ortant si mai
caracteristic $entru structura vie)ii umane( Acesta este ceea
ce $oate *i numit& a treia dimensiune a tim$ului, dimen+
siunea viitorului, #n conce$)ia noastr& des$re tim$, viitorul
este un element indis$ensa'il( Chiar #n cele mai tim$urii
stadii ale vie)ii, acest element #nce$e s& Coace un rol domi+
nant( 1Este caracteristic $entru #ntreaga de%voltare tim$urie
a lumii ideilor2, scrie Jilliam Stern, 1c& ele nu a$ar ca
amintiri indic#nd ceva din trecut, c#t ca ate$t&ri orientate
pentru uz didactic.
4UME3 UM32< 3 SP3 ;1U4U1 H1 &1MPU4U1 41
c&tre viitor + chiar dac& e vor'a doar des$re un viitor *oarte
a$ro$iat, #nt#lnim aici, $entru $rima dat&, o lege general& a
de%volt&rii( Re*erirea la viitor este sesi%at& de c&tre
contiin)& mai devreme dec#t cea la trecut(2
11 D
n viata noastr&
recent&, aceast& tendin)& devine chiar mai $ronun)ata( @r&im
mult mai mult cu #ndoielile i temerile, cu nelinitile i
s$eran)ele noastre #n leg&tur& cu viitorul, dec#t cu amintirile
sau cu #nt#m$l&rile $re%ente( Aceasta ar a$&rea, la $rima
$rivire, ca o calitate uman& $ro'lematic&, $entru c& intro+
duce un element de incertitudine #n via)a oamenilor, care
este str&in tuturor celorlalte creaturi( Fare ca i cum omul ar
*i mai #n)ele$t si rnai *ericit dac& s+ar descotorosi de aceast&
idee *antastic&, de acest miraC al viitorului( 0ilo%o*i, $oe)i si
mari g#nditori religioi 1+au $revenit #n toate tim$urile $e om
#m$otriva acestei surse de constant& autoam&gire( Religia #l
s*&tuiete $e om s& nu *ie tem&tor *at& de %iua ce vine, iar
#n)ele$ciunea omeneasc& #l s*&tuiete s& se 'ucure de %iua
$re%ent&, nu s& se #ngriCeasc& de viitor( 1\uid sit *uturum
cras *uge Auaerere2], s$une Hora)iu( /ar omul nu a $utut
urma niciodat& acest s*at( A g#ndi la viitor i a tr&i #n viitor
este o $arte necesar& naturii sale(
Dntr+un anumit sens, aceast& tendin)& $are s& nu de$&+
easc& limitele #ntregii vie)i organice( Fentru toate $rocesele
organice este caracteristic *a$tul c& nu le $utem descrie *&r&
re*erire la viitor( <aCoritatea instinctelor animale tre'uie s&
*ie inter$retat& #n acest mod( Ac)iunile instinctive nu s#nt
determinate de nevoi imediate- ele s#nt im$ulsuri orientata
c&tre viitor, si adeseori c&tre un viitor *oarte #nde$&rta)i
E*ectul acestor ac)iuni nu va *i v&%ut de animalul care le
#nde$linete #ntruc#t el a$ar)ine vie)ii genera)iei urm&toareB
/ac& studiem o carte $recum cea a lui Jules 0adre Sou?enirs
entomologiJues, a*l&m a$roa$e la *iecare $agin& e!em$le
*ra$ante des$re aceast& caracteristic& a instinctelor animale(
@oate acestea nu $retind i nici nu dovedesc e!isten)a
vreunei 1idei2, a unei conce$)ii sau contiin)e a viitorului la
11
Stern, op. cit., $$( 118 si urm(
] 1Evit& s& cercete%i ceea ce se va #nt#m$la m#ine2( (2. t.).
pentru uz didactic.
48 ESEU DESPRE OM
animalele in*erioare( /e #ndat& ce a'ord&m via)a animalelor
su$erioare, ca%ul devine echivoc( <ul)i o'servatori com$e+
ten)i au vor'it des$re antici$are la animalele su$erioare- si
$are ca si cum, *&r& aceast& $resu$unere, cu greu am $utea
o*eri o descriere adecvat& a com$ortamentului lor( /ac&
#n e!$erien)ele lui Jol*e un animal acce$t& recom$ense+
sim'ol #n locul celor reale, aceasta #nseamn& s& im$lice
o antici$are contient& a *a$telor viitoare- animalul se
1atea$t&2 ca sim'olurile s& $oat& *i schim'ate mai t#r%iu $e
hran&( 1;um&rul o'serva)iilor este mic2, scrie Jol*gang
Hoehler,
#n care 'i%uirea $e o #nt#m$lare viitoare este recognosci'il&, si mi
se $are a avea im$ortan)& teoretic& *a$tul c& cea mai clar& consi+
derare a unui eveniment viitor a$are atunci c#nd evenimentul
antici$at este un act $rogramat al animalului nsuAi, #ntr+un ast*el
de ca%, se $oate #nt#m$la cu adev&rat ca un animal s& cheltuiasc& un
tim$ considera'il #n lucrarea $reg&titoare =#ntr+un sens li$sit de
echivoc?( =(((? Acolo unde asemenea lucrare $reliminar&, #ntre$rins&
#n mod evident #n vederea sco$ului *inal, durea%& un tim$ #ndelun+
gat, dar #n sine nu $ermite nici o a'ordare vi%i'il& $entru acel sco$,
acolo avem semnele cel $u)in ale unui anumit simt al viitorului(
18
Fe 'a%a acestei constat&ri $are s& urme%e c& antici$area
evenimentelor viitoare si chiar $lani*icarea ac)iunilor vii+
toare nu s#nt cu totul dincolo de ca$acitatea vie)ii animale(
/ar la *iin)ele umane, contiin)a viitorului su*er& aceeai
E ? E +
schim'are caracteristic& de semni*ica)ie $e care am
men)ionat+o cu $rivire la ideea de trecut( .iitorul nu este
doar o imagine- el devine un 1ideal2( Semni*ica)ia aeestei
trans*orm&ri se mani*est& #n toate *a%ele vie)ii culturale a
omului( At#ta vreme c#t el r&m#ne cu totul a'sor'it #n acti+
vit&)ile sale $ractice, di*eren)a nu este o'serva'il& cu clari+
tate( Ea $are s& *ie doar o di*eren)& de grad, nu o di*eren)&
s$eci*ic&( 0&r& #ndoial&, viitorul #n*&)iat de c&tre om se
#ntinde $e o arie mult mai larg&, iar $lani*icarea #ntre$rins&
de c&tre el este mult mai contient& si mai atent&( /ar aceasta
18
Hoehler, &'e Mentalit: of 3pes, $( 848(
pentru uz didactic.
4UME3 UM32< 3 SP3;1U4U1 H1 &1MPU4U1 4>
a$ar)ine #n #ntregime domeniului $ruden)ei, nu aceluia al
#n)ele$ciunii( @ermenul 1$ruden)&2 (prudentia) este legat
etimologic cu acela de 1$roviden)&2 (pro?identia). El #n+
seamn& ca$acitatea de antici$are a evenimentelor viitoare i
de $reg&tire $entru nevoi viitoare( /ar ideea teoretic@ de
viitor + ideea care este o $remis& a tuturor activit&)ilor
culturale su$erioare ale omului + este de un ti$ cu totul
di*erit( Ea este mai mult deci dec#t sim$l& ate$tare- ea devine
un im$erativ al vie)ii umane( Iar acest im$erativ se #ntinde
mult dincolo de nevoile $ractice imediate ale omului + #n
*orma lui eea mai #nalt& el se #ntinde dincolo de limitele
vie)ii sale em$irice( Acesta este ?iitorul sim6olic al
omului- care cores$unde trecutului s&u sim'olic i este #n
strict& analogie cu el( D $utem numi viitor $ro*etic2
$entru c& el nu este nic&ieri e!$rimat mai 'ine dec#t #n
c&r)ile marilor $ro*e)i religioi( Aceti #nv&)&tori
religioi nu s+au mul)umit niciodat& s& ne $re%ic& $ur i
sim$lu evenimente viitoare, sau s& ne $revin& asu$ra unor
rele viitoare( Ei nu vor'eau nici ca augurii si nu acce$tau
evidenta semnelor $reves+titoare sau a $resim)irilor( Altul
era sco$ul lor + de *a$t, cu totul o$us celui al ghicitorilor(
.iitorul des$re care vor'eau ei nu era un *a$t em$iric, ci o
sarcin& etic& i religioas&( /e aici, $redic)ia a *ost
trans*ormat& #n $ro*e)ie( Fro*e)ia nu #nseamn& doar
$re%icere- ea #nseamn& o $romisiune( Aceasta este tr&s&tura
nou& care devine clar& la $ro*e)ii lui Israel + la Isaia, Ieremia
i E%e"iel( .iitorul lor ideal semni*ic& negarea lumii
em$irice, 1s*#ritul tuturor %ilelor2- dar el con)ine #n acelai
tim$ s$eran)a i asigurarea 1unui nou cer i a unui nou
$&rn#nt2( Aici, de asemenea, $uterea sim'olic& a omului se
aventurea%& dincolo de toate limitele e!isten)ei sale *inite(
/ar aceast& negare im$lic& un nou i mare act de integrare-
el marchea%& o *a%& decisiv& #n via)a moral& i religioas& a
omului(
pentru uz didactic.

03 Ernst Cassirer-Eseu Despre Om (Fragmente)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

03 Ernst Cassirer-Eseu Despre Om (Fragmente)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CASSIRER, Ernst, Eseu despre om.

O introducere n filosofia culturii

S-ar putea să vă placă și