Sunteți pe pagina 1din 22

Pregtire de examen la statistic(Teorie)

1.Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale determinarilor calitative ale
fenomenelor de masa,fenomene care sint supuse actiunii legilor statistice ce se manifesta in
conditii concrete,variabile in timp si spatiu.
Obiectul de studiu al Statisticii teoretice il constituie fenomenele si procesele care prezinta
urmatoarele particularitati:1)se produc intr-un nr mare de cazuri;2)variaza de la un element la
altul,de le4 un caz la altul;3)sint forme individuale de manifestare concreta in timp,in spatiu si sub
aspect organizatoric.eci obiectul de studiu al statisticii teoretice il reprezinta fenomenele de
masa care au proprietatea de a fi variabile ca forma de manifestare individuala in timp,in spatiu si
sub raport organizatoric.!articularitatile obiectului de studiu al statisticii,care o fac sa se
deosebeasca de alte stiinte,pot fi sintetizate astfel:1)studiaza fenomenele sociale si econpmice de
masa in cadrul carora actioneaza legile statistice.2)studiaza aspectul cantitativ,concret al
fenomenelor social-economice de masa,stabilindu-se astfel
marimea,volumul,intensitatea,raporturile de interdependenta in conditii specifice de timp,spatiu si
organizatorice.
2.Statistica economica este o ramura a statisticii care studiaza aspectele cantitative ale
fenomenelor si proceselor sociale ce au loc in domeniul producerii cu scopul de a evidentia
proportiile,tendintele si legitati;e ce au loc."biectul de studiu al statisticii economice este procesul
de reproducere,conditiile in care el are loc si rezultatele finale din economia nationala.
"biectul de studiu al statisticii #l constituie fenomenele $i procesele care prezint% urm%toarele
particularit%&i: se produc #ntr-un num%r mare de cazuri 'sunt fenomene de mas%); variaz% de la un
element la altul, de la un caz la altul; sunt forme individuale de manifestare #n timp, #n spa&iu $i ca
form% organizatoric%. (rm%rind etapele oric%rui proces de cunoa$tere, pentru rezolvarea
problemelor care fac obiectul s%u de studiu, statistica, ca orice $tiin&%, $i-a elaborat procedee $i
metode speciale de cercetare, cum sunt cele ale observ%rii de mas%, ale centraliz%rii $i grup%rii,
procedee $i modele de analiz% $i interpretare statistic%. !utem spune c% metoda statisticii este
constituit% din )totalitatea opera&iilor, te*nicilor, procedeelor $i metodelor de
investigare statistic% a fenomenelor ce apar&in unor procese de tip stoc*astic+.
,omple-itatea $i amploarea cercet%rii statistice fac imperios necesar% perfec&ionarea continu% a
metodelor de observare, prelucrare, analiz%. .n acela$i timp, dezvoltarea metodelor statisticii este
str/ns legat% de progresele #nregistrate de teoria probabilit%&ilor $i statistica matematic%, precum $i
de cele din domeniul informaticii economice.
3.Statistica descriptive si inductive:
0naliza statistic% const% #n compararea $i confruntarea datelor, formularea $i prezentarea
concluziilor pe baza indicatorilor deriva&i #n formularea $i verificarea ipotezelor.
Statistica ca $tiin&% care studiaz% fenomenele de mas% se defalc%, de regul% #n dou% p%r&i:
1. statistica descriptiv 1 are drept obiectiv prezentarea c/t mai sugenstiv% a datelor empirice
ob&inute #n urma unei observ%ri, respectiv: volumul; structura; prezentarea grafic%; evolu&ia #n
timp.
"bserva&ie: informa&iile furnizate de statistica descriptiv% se refer% numai la masa unit%&ilor la care
s-au observat valorile variabilelor.
2. statistica inductiva sau inferen&a statistic%. .n cazul celor mai multe $tiin&e se urm%re$te
formularea de concluzii care sunt valabile nu numai pentru grupe riguros delimitate, ci pentru toate
obiectele, unit%&ile care posed% acelea$i tr%s%turi ca acelea de la care s-au cules datele empirice.
ac% se urm%re$te un asemenea obiectiv se a2unge #n domeniul statisticii inductive. Statistica
inductiv% porne$te de la datele empirice #nregistrate pentru o parte din unit%&ile colectivit%&ii
1
'e$antion) iar pe baza indicatorilor calcula&i pentru e$antion se concluzioneaz% asupra #ntregii
colectivit%&i. "biectul inferen&ei #l constituie estimarea parametrilor #ntregii colectivit%&i $i
verificarea ipotezelor 1 baza constituind-o calculul probabilit%&ilor.
.!otiunile "undamentale ale statisticii sint:1)populatia statistica care reprezinta totalitatea
manifestarilor sau elementelor de aceeasi natura,de aceeasi esenta calitativa.ale unui fenomen sau
proces economic bine individualizat.Statistica abordeaza populatiile fie static fie dinamic." pop
statica e-prima o stare,un nivel,la un moment dat,in timp ce o pop dinamica concretizeaza un
proces,o devenire in timp.2)unitati sau elemente statistice reprezinta multimea numarabila de
elemente care compun pop satistica.3iecare element al pop este purtatorul unui anumit nivel al
fiecarei trasaturi supuse observarii statistice.Statistica opereaza cu unitati
simple'student,pensionar),cit si cu unitati comple-e'grupe de student,familia).3)caracteristica
statistica constituie acea proprietate care este comuna tuturor unitatilor unei pop
statistice,deoarece variaza de la o unitate la alta poarta denumirea de variabila statistica sau
aleatoare.4ivelul variabilei al caracteristicii la fiecare unitate sau grup de unitati din pop se
numeste variant.4r de aparitii ale unei variante intr-o pop statistica repr. frecventa
caracteristicii.,aracteristicile statisticii se diferentiaza dupa mai multe criteria si anume:a)dupa
continutul caracteristicii in de timp;de spatiu si atributive.b)dupa modul de e-primare in calitative
si cantitative;c)dupa natura variatie caracteristicilor numerice in cu variatie continua si cu variatie
discontinua .d)dupa modul de obtinere si caracterizare a fenomenului in primare si derivate;e)dupa
forma de manifestare le nivelul unitatilor simple in alternative si nealternative.4)atele statistice
reprezinta caracterizarea numerica obtinuta de statistica in legatura cu unitatile,grupele sau pop
studiata.5le sint marimi concrete rezultate din studiile efectuate pa baza de numarare,masurare sau
calcul statistic.atele pot fi primare,prelucrate,publicate sau stocate.6)7ndicatorii statistici repr.
5-presia numerica a unor fenomene,procese,activitati sau categorii economice sau sociale,definite
in timp,spatiu si structura organizatorica.
6.Observarea statistica consta in culegerea dupa criteria bine stabilite,pt toate unitatile pop
studiate,valorilor,variantelor caracteristicilor prevazute in programul cercetarii.atele rezultate in
procesul observarii statistice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-conditia de volum
care presupune culegerea datelor de la toate unitatile pop studiate;-conditia de calitate care impune
inregistrarea unor date aut*entic,reale,care sa nu prezinte erori."bservarea statistica este o operatie
de mare amploare care necesita importante forte umane,c*eltuieli banesti si material.0vind in
vedere acest lucru si tinind cont si de conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca o corecta
observare a fenomenelor si proceselor de masa supuse studiului,statisticii ii revine o sarcina
e-treme de importanta in organizarea si realizarea primei etape a cercetarii.in aceasta cauza
proiectarea unei observari statistice trebuie sa tina seama de rezolvarea unor probleme
metodologice si organizatorice.
#.5tapa sau faza a doua a cercetarii statistice o constituie prelucrarea datelor ,o faza tot atit de
importanta ca si observarea statistica.0ceasta se face dupa un plan'program) care cuprinde aspect
atit de natura metodologica ,cit si de natura organizatorica.atele culese in etapa observarii pot fi
supuse,intr-o prima faza,unei prelucrari primare destinate ordonarii lor,precum si desprinderii unor
concluzii generale cu privire la fenomenul observat.7n acest scop se procedeaza la efectuarea unor
operatiuni de centralizare,grupare si reprezentarea datelor sub forma de serii,tabele si grafice.7ntr-o
a doua faza,datele se supun prelucrarii bazate pe metode mai comple-e,de o mare finite,cu scopul
de a se obtine informatii suplimentare,calitativ superioare din punctual de vedere al semnificatiei
economice.7n statistica se refera la indicatorii statistici primar8 si derivati,la calculul marimilor
relative,medii si prelucrarea seriilor de repartitie de frecvente.
2
$.%ruparea statistica consta in separarea unitatilor unei pop in subpopulatii omogene din
punctual de vedere al uneia sau al mai multor caracteristici." subpopulatie'grupa) este considerate
omogena atunci cind unitatile de observare componente difera in mica masura una de alta,incit se
poate afirma ca in esenta apartin aceluiasi tip calitativ.0sadar conditia de baza a aplicarii gruparii o
reprezinta asigurarea omogenitatii grupelor.!rincipalele motive pt care se apeleaza la metoda
gruparii sint:-asigurarea unei structure care sa faca posibila incadrarea si stocarea datelor,in scopul
tinerii unei evidente sistematice;-cunoasterea structurii pop la un moment dat,precum si a
mutatiilor structural care au intervenit in decursul timpului;-aprofundarea cunoasterii modului de
manifestare a fenomenelor,prin evidentierea efectului cauzelor sistematice.4otiunile de baza
folosite de metoda gruparii statistice sint:caracteristica de grupare si intervalul de
grupare.,aracteristica de grupare repr.acea variabila fate de care unitatile colectivitatii sint
repartizate in grupe distincte,cit mai omogene.7ntervalul de grupare se obtine facind diferenta
dintre doua limite inferioare a doua grupe alaturate,fie intre limitele lor superioare,fie intre limita
superioara sic ea inferioara a aceluiasi interval.9ruparea dupa nr caracteristicilor se imparte in gr.
Simpla si combinata;dupa continutul caracteristicii in gr.cronologica;teritoriala si atributiva;dupa
forma de e-primare a caracteristicii in calitative sau nenumerice si cantitative sau numerice.
&.4otiunea de "recventa sau pondere se refera la nr de unitati statistice care corespund grupelor de
unitati,obtinute ca rezultat al centralizarii statistice.3recventele cumulate se pot calcula fie pe baza
frecventelor absolute,fie pe baza frecventelor relative.,umularea frecventelor se face succesiv
pornind fie din capatul de sus al seriei,fie din capatul de 2os,obtinind astfel pt fiecare valoare a
seriei frecvente cumulate crescator sau descrescator. 'recventa cumulata crescator se noteaza cu
,
:
'8).0ceasta reprezinta proportia indivizilor din populatie ce au valori mai mici sau egale cu
;:';: ;2).intre frecventele relative si absolute cumulate crescator e-ista relatia
urmatoare:,
<
'8)= ,pt orice : >1,2,?,m@.'recventa cumulata descrescator se noteaza
cu
<
'8).!rin intermediul acestei marimi se determinaA proportia indivizilor din pop ce au valori
mai mari sau egale cu ;:.7ntre seria frecventelor absolute si relative cumulate descrescator e-ista
relatia:
<
'8)= pt orice : >1,2,?,m@.Se pot construi *istogramele si poligoanele
frecventelor cumulate crescator si descrescator.!oligonul frecventelor cumulate crescator a2usteaza
graficul functiei de repartitie.
(.Seria statistica este prezentarea a doua siruri de date,in care primul sir prezinta caracteristica de
grupare,iar cel de-al doilea,rezultatul centralizarii frecventelor sau valorile unei caracteristici cu
care se afla in raport de interdependent.Seriile statistice se pot clasifica dupa mai multe
criteria.upa continutul caracteristicii de grupare si impart in:serii statistice de timp caracterizate
prin faptul ca prezinta valorile caracteristicii in raport cu derularea timpului;?de spatiu sau
teritoriale caracterizate prin faptul ca prezinta centralizarea frecventelor sau a valorilor
caracteristicii studiate in functie de variantele unei caracteristici de spatiu sau teritoriale;?de
repartitie reprezinta un sir de valori care arata sc*imbarea frecventelor unei caracteristici de
grupare in raport cu variatia caracteristicii respective.,aracteristica de grupare poate fi redata
numeric sau prin attribute.e e-:prezentarea nr de unitati turistice in raport cu valoarea incasarilor
sau prezentarea nr de turisti in raport cu tipul de unutate de cazare folosit.!rezentarea datelor sub
forma de serie statistica prezinta o serie de avanta2e,cum ar fi:-cerintele de prdonare a datelor,de
tinere a unei tinere de evidente in raport cu un anumit criteriu'timp,teritoriu);-stau la baza
calcularii indicatorilor derivati;-poate facilita desprinderea unor tendinte,aprecierea unor
repetabilitati.in aceste motive seriile statistice au fost considerate BCmaterie primaCC a analizelor
statistice.
3
1).Tabelul statistic constituie o forma de prezentare a datelor care au rezultat din observarea sau
prelucrarea statistica.Dabelul statistic este format din mai multe elemente de continut si de
forma.,ele de continut sint:1)titlul tabelului sau subiectul tabelului reda intr-o forma concise pop
si partile sale component la care se refera datele prezentate.Ditlul se inscrie in capetele rindurilor
tabelului statistic.2)predicatul tabelului sau titulatura coloanelor reprezinta elementele statistice ce
caracterizeaza subiectul tabelului sau ce se spune despre subiect.0ltfel spus,predicatul tabelului
este format din sistemul de caracteristici pt care sa facut centralizarea datelor.5lementele de forma
se regasesc in principal in mac*ete tabelului formata din titlul general,titlurile interioare,reteaua de
rinduri si coloane'care formeaza rubricile in care se inscriu datele),nota e-plicativa redata cu
scopul de a pre4ciza fie sursa datelor,fie modalitatea de prelucrare a rezultatelor trecute in table.7n
raEport cu nr de caracteristici care au stat la baza gruparii datelor intocmim:tabele simple'se
intocmesc pe baza rezultatelor centralizarii simple a datelor statistice si prezinta repartitia unei
colectivitati dupa o singuara caracteristica);tabele pe grupe'rezulta in urma unei grupari simple
unde colectivitatea este prezentata pe grupe sau clase dupa o singura caracteristica calitativa sau
cantitativa);tabele combinate'sint tabelele in care pop apare sub forma de grupari combinate;pop
este grupata dupa doua sau mai multe caracteristici);tabele cu dubla intrare'cuprind grupele
formate dupa variatia concomitenta a doua caracteristici,iar in rubrici frecventele commune ale
ambelor variabile);tabele de asociere'prezinta repartitia elementelor pop studiate dupa doua
caracteristici carelate logic si care alterneaza intre doua posibilitati.Se folosesc,de regula, pt
studiul legaturilor dintre fenomene).
11.%ra"icul este o imagine spatiala ,cu caracter conventional,care,prin diferite mi2loace plastice de
reprezentare,reliefeaza ceea ce este caracteristic,esential,pt obiectul cercetarii.5lementele unei
reprezentari grafice sint:titlul'indica la ce anume se refera prezentarea,specificind locul si perioada
pt care sint redate valorile caracteristicii.5l tre sa fie clar si concis.);reteaua graficului'este formata
din linii paralele,orizontale si vertical trasate ecplicit sau subintelese,care servesc la
inscriereadiferitelor simbpluri sau figure,fara a ingreuna citirea graficului.Fetelele pot fi
aritmetice,semilogaritmice,logaritmice si polare);scara de reprezentare'este elemental care
stabileste relatia dintre unitatea grafica de masura si unitatea de masura a caracteristicii.,u
a2utorul scarii se gradeaza a-ele graficului si se masoara coordonatele punctelor.Scara de
reprezentare poate fi uniforma-scara aritmetica in care diviziunile sint ec*idistante si neuniforma-
scara logaritmica);legenda'este redata cu scopul de a e-plica semnificatia simbolurilor folosite in
grafic);graficul propriu zis'este format dintr-o multime de puncte,linii,figure
geometrice,simboluri);sursa datelor'precizeaza provenienta datelor);note e-plicative'indica
ipotezele avute in vedere la construirea graficului).7n general graficele se impart in 2
categorii:reprezentari bazate pe figure geometrice,in care nivelul indicatorului este e-primat de
lungimea unei drepte,suprafata unui dreptung*i,patrat sau cerc si reprezentari bazate pe figuri
naturale sau figure simbolice.0lte tipuri de grafice sint:1)diagrama prin coloane-grafic in care
datele statistice sint reprezentate prin dreptung*iuri,construite cu bazele egale pe a-a abciselor
care poate fi a-a timpului si inaltimile proportionale cu marimea indicatorilor reprezentati.Se
foloseste pt reprezentarea in timp a unui fenomen.2)diagrama prin benzi-grafic in care datele
statistice sint reprezentate prin ariile unor dreptung*iuri construite cu bazele pe a-a ordonatelor si
despartite prin spatii egale. Gungimea benzilor este direct proportionalacu marimea indicatorilor
reprezentati,iar latimile sint egale.3)diagrama de structura-reflecta structura unei pop,evidentiind
raportul care e-ista intre partile componente ale acesteia si intreaga pop.!t reprezentarea grafica se
foloseste de regula dreptung*iul,patratul sau cercul.Suprafetele acestora tre sa fie direct
proportionale cui volumul populatiilor,iar partile componente ale acestora sa fie reprezentate prin
portiuni din suprafata.4)diagama polara-ilustreaza sezonalitatea,se construieste folosind o retea
radiala.6)diagrama in batoane'bare)-grafic in care fiecarei valori a variabilei inscrise pe abcisa i se
asociaza o ordonata'baton sau bara) de lungime proportionala cu frecventa valorii.H)cartograme si
4
cartodiagrame-redau deosebirea dintre unitatile administrativ-teritoriale.5le se trec direct pe *arti
si se folosesc in cadrul seriilor teritoriale.
12.*ndicatorul statistic este e-presia numerica a unui fenomen,proces sau a unei categorii socialo-
economice,definite in timp,spatiu si structura organizatorica."btinut ca rezultat al procesului
cercetarii statistice,indicatorul are un continut real,obiectiv determinat,o formula proprie de calcul
si o forma specifica de e-primare.7ndicatorii folositi in cerecetarea statistica se subdivid in
indicatori primari si in indicatori derivati.Indicatorii primari sau absoluti'marimi absolute)
e-prima direct nivelul real de dezvoltare al caracteristicii cercetate,caracterizind fenomenul sau
procesul la modul cel mai ganeral din punct de vedere cantitativ.5i rezulta in urma observarii si
centralizarii statistice a datelor individuale de masa,fie prin inregistrarea directa,fie prin insumare
partiala sau totala a datelor individuale de acelasi fel.7ndicatorii absoluti e-prima volumul
grupelor si al intregii pop,precum si nivelul cumulat al diferitelor caracteristici pa grupe de unitati
si pe ansamblul pop.atele primare,denumite in statistica marimi absolute,se e-prima in unitati de
masura specifice caracteristicii observate':g,buc,m)deosebindu-se intre ele numai in privinta ariei
de cuprindere si a momentului sau perioadei de inregistrare.Iarimile absolute constituie punctul
de plecare al intregii analize statistice,iar cunoasterea lor reprezinta o premisa a conducerii
rationale a activitatii economice.Indicatorii derivati se obtin in faza de prelucrare statistica a
marimilor absolute prin aplicarea variatelor metode si procedee de calcul
statistic'comparatii,abstractizari,generalizari).7ndicatorii derivati au manirea de a pune in lumina si
de a face posibila analiza aspectelor calitative ale fenomenelor si proceselor cercetate.7n acest scop
ei e-prima :relatii cantitative dintre diferitele caracteristici statistice,dintre diferitele parti ale unei
pop sau dintre fenomenele ce se gasesc intr-un anumit grad de interdependenta;valorile tipice care
se formeaza in mod obiectiv in cadrul aceleeasi perioadede timp sau in dinamica;gradul si forma
de variatie a caracteristicilor cercetate;legaturile de interdependenta dintre fenomene,tendinta
obiectiva de manifestare a fenomenelor;rolul si contributia diferitilor factori la formarea si
modificarea marimii unui fenomen comple-.+gregarea ramurilor este o problema de baza pt
studierea legaturilor dintre ramuri,strins legata de clasificarea ramuriloreconomiei nationale in
general si a ramurilor industriei in special.aca nu este posibil sa figureze in tabel un nr mare de
ramuri,se procedeaza la unirea a doua sau mai multe ramuri,proces care se numeste
agregare.0gregarea stabileste nr de ramuri incluse in clasificare,folosind criterii care sa permita o
caracterizare corecta a legaturilor te*nico-economice dintre ramuri.4r ramurilor si gradul de
agregare a acestora sint determinate de necesitatile caracterizarii si analizei economiei,cerinte de a
caracteriza cele mai importante legaturi si proportii formate in activitatea economica.5fectuarea
agregarii ramurilor de productie trebuie facuta in functie de paticularitatile specifice ale fiecarei
ramuri.Famurile agregate tre sa fie omogene.,riteriile care determina omogenitatea ramurilorsint
si creteriile care stau la baza agregarii.0ceste criterii sint:1)identitatea produselor
fabricate;2)destinatia comuna a produselor finite;3)similitudinea materiei prime
consumate;4)similitudinea proceselor te*nologice folosite;6)asemanarea cantitativa a structurii
pretului de cost al productiei.0legerea criteriului de agregare se face in functie de principiul de
clasificare adoptat la alcatuirea clasificarii ramurilor de productie.0gregarea este de 2
feluri:orizontala si verticala.Agregarea orizontala inseamna agregarea produselor unor procese de
productie paralele.care se afla in unul si acelasi stadiu de productie.5a se bazeaza pe ipoteza ca
produsele pt fabricarea carora se consuma acelasi fel de materie prima si se afla in acelasi stadiu de
productie au de obicei si aceleasi functii.Ga acest fel de agregare isi gaseste aplicarea criteriul
destinatiei produselor finite.Agregarea verticala are drept scop reunirea unor stadii de productie
succesive,independente,reprezentate in productia diferitelor ramuri ale industriei.
13.,arimea relativa este rezultatul compararii sub forma de raport a doi indicatori statistici si
e-prima printr-un singur nr proportiile indicatorului raportat fata de indicatorul de baza de
5
raportare'baza de comparatie).Iarimile relative sint folosite in toate domeniile in care se utilizeaza
metodele si te*nicile de calcul si analiza ststistica.3orma cea mai obisnuita si sugestiva de
e-primare a marimilor relative este cea a procentelor acre arata cite unitati din indicatorul raportat
revin la 1JJ unitati ale indicatorului baza de raportare.Promilele se folosesc cind indicatorul
comparat este mult prea mic fata de indicatorul baza de comparare si e-primarea in coeficienti sau
c*iar in procente ar conduce la stabilirea unor marimi relative dificil de interpretat.7n aczul in care
rezultatul raportului ditre cele doua marimi comparate are o valoare foarte mica,se utilizeaza
prodecimile sau procentimile in functie de marimea cu care se asimileaza indicatorul baza de
comparare.Iarimile relative se impart in urmatoarele categorii:de structura,de coordonare,ale
dinamicii,ale programarii si de intensitate.Marimile relative de structura se utilizeaza pt a
cunoaste aprofundat compozitia acelor pop care au fost separate in grupe si subgrupe dupa variatia
uneia sau mai multor caracteristici de grupare.5le stabilesc in ce raport se afla fiecare element sau
grup de elemente ale pop fata de nivelul sau volumul intregii pop.aca avem o caracteristica
oarecare K ce descrie un fenomen ce consta din grupe,clase si K=K1LK2L...LKn,unde K-imobil;n-
nr de grupe,clase,unitati luate in studiu,Ki-valoarea grupului i si vom nota prin ;=K1 unul din
ele.iar prin M=K totalul,atunci avem raportul::=-E8=KiEK=KiE ;:= ;i=1,2,...,n; si
,atunci este marime relativa de structura in coeficienti. 1JJN=KiE ;
i=1,2,...,n; si 1JJNmarime relativa de str. in N.Marimile relative de coordonare
caracterizeaza raportul numeric in care se gasesc doi indicatori de acelasi fel,apartinind unor grupe
ale aceleeasi pop statistice sau unor pop statistice de acelasi fel ,dar situate in spatii diferite.7n
general ele admit proprietatea de reversibilitate.0stfel notind cu ;a si Kb cele doua niveluri
coparate,in functie de scopul cercetarii,marimea relativa de coordonare va fi:<aEb=;aE;b sau
<bEa=;bE;a.!t perceperea mai usoara a raportului dintre varialilele numerice ale acestora,se
e-prima procentual;daca sint mai putine grupe sau pop comparate se pot reprezenta grafic toate
rezultatele compararii;daca sint mai multe se pot alege cele mai cocludente.Se considera ca grupa
sau pop aleasa ca baza este proportionala cu 1JJN si scara de reprezentare se va alege in functie de
valoarea ma-ima procentuala.Marimile relative ale dinamicii se utilizeaza pt caracterizarea
evolutiei fenomenelor de timp.,a mod general de calcul ele se obtin ca raport intre nivelul
fenomenbului intr-o perioada si nivelul aceluiasi fenomen dintr-o perioada anterioara,considerata
drept baza de comparatie.4otam ;=;t-o perioada oarecare si M=; , perioada anterioara.
;EM=;tE; =7
t .
.Marimile relative

ale planificarii sau ale programelor de dezvoltare sint specifice
oricarei economii moderne.5le se calculeaza in economia planificata central pt toate nivelurile care
se structureaza sistemul informational si se regasesc in sistemul rapoartelor statistice pt toti
indicatorii care sint cuprinsi in planurile de stat.in economia de piata aceste marimi se calculeaza
numai la nivelul fiecarei unitati,in functie de programele elaborate privind aprovizionarea si
desfacerea de marfuri.Iarimea relativa a sarcinii de plan sau ale programului de dezvoltare
'<plEJ) se obtin prin raportarea nivelului propus al activitatii pt perioada curenta sau viitoare';pl)
la nivelul realizarilor';o) din perioada premergatoare stabilirii programului de activitate
viitoare:<plEo=;plE;oO1JJ.Iarimea relativa a realizarii programului de sau a planului '<1Epl)
caracterizeaza gradul de realizare a sarcinilor prevazute pt perioada respectiva.Se calculeaza prin
raportarea nivelului realizarilor din perioada curenta';1) la nivelul planificat sau programat pt
aceeasi perioada';pl): <1Epl=;1E;plO1JJ.Marimile relative de intensitate,considerate in
statistica drept caracteristici derivate,se obtin prin raportarea a doi indicatori absoluti de natura
diferita care se afla intr-o relatie de interdependenta.0ceste marimi relative se pot calcula la nivelul
unitatilor comple-e ale pop,al grupelor sau subpopulatiilor si indicatorul din numitor.,el mai
frecvent indicator de calcul al BCnivelului productivitatii munciiCC se obtine raportind un indicator
de productie la nr mediu al personalului muncitor.Ga nivelul fiecarei unitati,notind in
6
general,marimea relativa de intensitate obtinuta cu ;i indicatorul din numarator cu Mi si cel din
numitor cu Ki,atunci relatia este:;i=MiEKi.aca avem :=-E8,pt a determina marimea relativa de
intensitate - si 8 tre sa fie comparabile din punct de vedere metodologic si din punct de vedere
numeric.
1.,edia este e-presia sintetizarii intr-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este esential
,tipic si obiectiv in aparitia,manifestarea sim dezvoltarea acesteia.Iedia este acea valoare a
caracteristicii la care ar fi a2uns toate unitatile daca asupra lor ar fi actionat acelasi comple- de
cauze si fiecare cauza ar fi actionat cu aceeasi intensitate.ata fiind diversitatea larga a
fenomenelor social-economice,precum si comple-itatea variabilitatii fenomenelor,in practica tre
sa se aleaga tipul de medie adecvat.Iediile cel mai frecvent intilnite
sint:aritmetica,armonica,patratica,geometrica si cronologica,calculate ca medii simple sau
ponderate.Media aritmetica ' )se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii
inregistreaza modificari apro-imativ constante in progresie aritmetica.Iedia aritmetica simpla se
foloseste pt seriile simple,adica in cazul in care nr variantelor caracteristicii studiate este egal cu nr
unitatilor sau cind se cunoaste nivelul totalizat al caracteristicii si nr unitatilor.Iedia aritmetica pt
seria cu frecvente absolute:- pt seria cu frecv relative in N:;P=
pt seria cu frecv relative in coef. ;P= ;in cazul unei serii continue
;P=5';)= Media armonica ;*P se calculeaza din valorile inverse ale
termenilor:1E-1L1E-2L...L1E;n= Iedia armonica se calculeaza astfel pt seria simpla: ;*P=nE
;pt seria cu frecv abs. ;*P= ;pt seria cu frecv relative in
N:;*P=1JJE ;pt seria cu frecv relative in coef.:;*P=1E .Iedia armonica se
foloseste la calculul nivelului mediu al unei caracteristici derivate cu caracter de marime medie
partiala sau marime relativa partiala.Iedia armonica ponderata se foloseste pt calculul pretului
mediu si al indicelui mediu al preturilor cind lipsesc informatii privind volumul fizic al
marfurilor.Media patratica ';pP) este acea valoare care inlocuind termanii seriei ridicati la
patrat,nu modifica suma patratelor lor.Iedia patratica se calculeaza astfel pt seria simpla:;pP=
;pt seria cu frecventa absoluta: ;pP= ;pt seria cu frecv relativa in
N:;pP= ;pt seria cu frecv rela in coef.,:Gi=;iE!i.Iedia patratica se foloseste in
statistica in situatii speciale si anume cind se da o importanta mai mare termenilor mari ai seriei
sau in cazul in care termenii seriei au valori pozitive si negative.7n practica se foloseste pt calculul
abaterii mediei patratice.Media geometrica ';gP)se bazeaza pe relatia de produs a termenilor
seriei.Iedia geometrica se calculeaza astfel pt seria simpla:;gP= ;pt serii cu frecv abs.
;gP= ;pt serii cu frecv in N:;gP= .Iedia geometrica se foloseste
cint termenii seriei nu permit o relatie de aditivitate,ci un produs.enumita si medie de ritm media
geometrica se foloseste pt a calcula ritmul mediu de crestere'scadere) a unui fenomen in evolutia
lui in timp.Media cronologica ';crP) este o forma transformata a mediei aritmetice si anume este
o medie generala din medii partiale.
15.Proprietatile mediei aritmetice in functie de utilitatea practica se impart in doua grupe:de
verificare a e-actitatii calculului si de simplificare a calculului:a)media aritmetica este cuprinsa
intre ;ma- si ;min,adica:;minQ;PQ;ma-.0ceasta proprietate este numai orientativa,deoarece
7
intre ;ma- si ;min se afla un interval de valori posibile sa fie egale cu media.b)suma abaterilor
nivelurilor individuale ale variabilei aleatoare de la media lor este egala cu zero. =J pt
serii simple si pt seriide frecvente.c)media calculata pe baza variantelor
caracteristicii micsorate sau marite cu o constanta a se modifica in acelasi sens si cu aceeasi
marime fata de media seriei initiale:Se da seria ;1,;2,...,;n.!t serii simple ;CP=1En
,iar pt serii de frecvente;CP=1E
d)Iedia calculata din variantele caracteristicii multiplicate sau simplificate cu o constanta : se
mareste sau se micsoreaza de : ori:pt serii simple ;CCP=1E4O ;pt serii de frecvente:
;CCP=1E aca se combina ultimele doua proprietati se obtine formula de
calcul simplificat a mediei aritmetice: -pt serii simple;
pt serii de frecvente.e)aca intr-o serie de distributie,se reduc
frecventele cu o constanta c,media calculata pe baza noilor frecvente ramine nesc*imbata.,el mai
frecvent,aceasta proprietate este folosita la calculul mediei pe baza frecventelor relative,in care
constanta c este egala cu ni.
1#.*ndicatorii de po-itie cuprind Ruantilele si modulul.Suantilele sint valori concrete ale seriei
care o impart in parti egale:mediana'in 2 parti);Ruartile'in 4 parti);decile'in 1J parti);centile'in 1JJ
parti).Mediana este valoarea centrala care a unei serii ordonate crescator sau descrescator si care
imparte seria in 2 parti egale.7n cazul unei serii simple cu un nr impar de termeni Ie=';nL1)E2,
;1,;2,;3,X4,;6,;H,;T:;4-mediana.7 cazul unei serii simple cu un nr par de termeni:
Ie=;'n)E2L;'nL2)E2. ;1,;2,;3,X4,X5,;H,;T,;U: ;4,;6-mediana.7n cazul unei serii cu
frecventa imparte in 2umatate nr unitatilor. Ie= .7n cazul unei serii pe intervale mediana
se determina prin interpolare cu a2utorul uneia din formule:in general toti indicatorii de pozitie pe o
serie de intervale se determina in 2 etape:1)loculEintervalul in care se afla indicatorii;2)valoarea
indicatorilor se calculeaza:Ie=;2L*2O pt serii cu frecvente absolute.Ie=;2L*2O
pt serii cu frcv relative inN. ;2-inceputul intervalului madian;*2-lungimea
intervalului;*2 -sint respectiv frecventele absoluteErelative ce corespund intervalului median.32-
1-frecv cumulate crescator pina la intervalul precedent intervalului respectiv.Quartilele sint valori
ale caracteristicilor care impart in 4 parti efectivul unitatilor.*E4=J.26N;26N;S1;S2...Si.7n cazul
unei serii pe intervale:Si=;2L*2O ;Si=;2L*2O ,i=1,2,3.Decilele sint valori ale
caracteristicilor ce impart nr unitatilor in 1J.nE1J=J.1N;1JN;1,2,3,i.i=;VL*2O
.,entilele sint valori ale caracteristicilor ce impart efectivul unitatilor in 1JJ
8
parti.nE1JJ=J.J1N;1N;,1,,2,,3,,i.,i=;2L*2 .3recvent in analizele
economice si statistice teoretic se folosesc coeficienti de diferentiale cuantica si coeficienti de
diferentiale decilica.<R=S2ES1;<d=2E1.e cite ori 1JN din unitate cu cele mai mari valori au
valori mai mici decit 1JN cu cele mai mici valori.O cuantila e valoarea caracteristicii care imparte
in 2umatate suma produselor ;ini. eseori in analizele statistice si in teorie se utilizeaza coeficienti
de diferentiatie:<R=S3ES1- coeficient de diferentiatie centilica.<d=WE1-coeficient de
diferentiatie decilica.<d este coeficient de diferentiatie decilica care arata de cite ori 1JN din
efectivul populatiei cu cele mai mari valori ale caracteristicii au valori mai mari decit1JN din
efectivul cu cele mai mici valori ale caracteristicii.Modulul( Io)este valoarea caracteristicii cea
mai des intilnita careia ii corespunde frecventa ma-ima.Iodulul sau dominanta unei variabile
aleatoare'-) este acea valoarea modala a argumentului'-) pt care functia de probabilitate sau
functia de densiatate de probabilitate are valoare ma-ima.7n cazul unei serii cu frecvente absolute
avem:n2=ma-ni=-2'n ).7n cazul unei serii pe intervale modulul se determina cu a2utorul
formulei:Io=;2L*2O ;;2-inceputul intervalului modal;*2-lungimea intervalului.X1=n2-n2-
1;X2=n2-n2L1 pt seria cu frecvente absolute,unde n2=ma-ni' );X1=f2-f2-1;X2=f2-f2-1 pt
seria cu frecvente relative,fie inN fie in coeficienti.Yaloarea modala poate inlocui media atunci
cind cea in cauza nu se poate calcula sau nu are sens a fi calculata ca de e-emplu:talia medie in
industria confectiilor,nr mediu la incaltaminte.7n acest caz se stabilesc ca valori modale talia cea
mai des solicitata si nr la pantofi cel mai des cautat.e asemenea modulul este util cind seria de
repartitie este asimetrica.Iediana si modulul se e-prima in aceleasi unitati de masura ca si
variabila studiata,iar dupa marimea abaterilor dintre ele se poate aprecia forma de repartitie a
frecventelor in seria analizata.
1$.*ndicatorii imprastierii se impart in indicatori simpli si indicatori sintetici.7ndicatorii simpli
ai imprastierii servesc pt a caracteriza gradul de imprastiere a unitatilor pop cerecetate fata de
medie sau fata de o anumita valoare din serie.Se pot e-prima in unitati absolute,aceleasi ca si ale
caracteristicii studiate cit si in marimi relative'N)calculate in raport cu media.0cesti indicatori sint
:1amplitudinea variatiei'0) si abaterile individuale ale fiecarui termen de la media
lor'di).Amplitudinea absoluta(A) se obtine ca diferenta intre valoarea ma-ima';ma-) si valoarea
minima ';min) a seriei,adica 0=;ma--;min.7n cazul unei serii de distributie pe intervale egale
sau neegale amplitudinea reprezinta diferenta dintre limita superioara a ultimului interval si limita
inferioara a primului interval.Amplitudinea relativa(A%) se calculeaza raportind amplitudinea
absoluta la media aritmetica a valorilor inregistrate 0N= O1JJ.0politudinea
relativa permite aprecierea si compararea gradului de variatie pt doua pop statistice in care
caracteristica de grupare se e-prima in unitati de masura diferite.Abaterile individuale absolute(di)
se calculeaza ca diferenta intre fiecare varianta inregistrata si media aritmetica a
acesteia,respectiv:di=;i- .Abaterile individuale relative(di%) se calculeaza ca raport intre
abaterea absoluta si nivelul mediu al caracteristicii stadiate.diN= O1JJ= O1JJ.0baterile
individuale pot fi pozitive sau negative in functie de marimea fiecarui termen fata de media
lor.7ndicatorii sintetici caracterizeaza gradul de variatiei ,luind in consideratie toti termenii
seriei.,a indicatori sintetici,statistica calculeaza abaterea medie liniara' ),dispersia' ),abaterea
medie patratica' ) si coeficientul de variatie'v).0baterea medie liniara' ) se calculeaza ca o medie
9
aritmetica simpla sau ponderata a abaterilor termenilor seriei de la media lor,luate in valoare
absoluta,adica: pt o serie simpla; = pt o serie de frecvente absolute; =
pt o serie de frecvente relative; = niO pt o serie in care O=1.0baterea
medie liniara arata in medie cu cit se abat termenii seriei de la media lor.0baterea medie liniara
poate fi un indicator concludent numai daca seria prezinta un grad mare de omogenitate.0ceste
nea2unsuri se inlatura prin calculul dispersiei.Dispersia ' ) se calculeaza ca o medie aritmetica
simpla sau ponderata a patratelor abaterilor termenilor seriei de la media lor si mai poarta
denumirea de moment centrat de ordinul doi.Felatiile de calcul sint: pt o serie
simpla; pt o serie de frecvente absolute; pt o serie de frecvente
relative e-primate in N,i=1...r.ispersia se mai poate calcula prin formula de calcul simplificat:
O:
2
-' )
2
.!aterea medie patratica se calculeaza ca o medie patratica simpla
sau ponderata a abaterilor valorilor seriei fata de media lor,respectiv radacina patrata din dispersie:
0baterea medie patratica este mai mare decit abaterea medie liniara.Se foloseste in
calculele de corelatie,la estimarea erorilor de sonda2,la verificarea semnificatiei anumitor indicatori
statistici.,oeficientul de variatie'v) propus de !earson se calculeaza ca raport dintre abaterea
medie patratica si nivelul mediu,adica:v= O1JJ.,oeficientul de variatie se mai poate calcula ca
raport intre abaterea medie liniara si nivelul mediu:vC= O1JJ.,oeficientul de variatie,indiferent de
relatia cu care se calculeaza,ia valori intre J-1JJN.aca v=J,inseamna lipsa de variatie,toate
valorile caracteristicii fiind egale intre ele si respectiv egale cu media.Se admite ca seria prezinta
un grad de omogenitate ridicat,daca vQ36N.aca vZTJ-T6N se afirma ca variatia este foarte
mare,media nu este semnificativa si ascunde o structura eterogena a pop care necesita repetarea
operatiei de grupare cu respectarea stricta a principiilor teoretice care conditioneaza reusita acestei
operatii de omogenizare a grupelor.
1&..ispersia unei caracteristici se noteaza cu
2
si se calculeaza ca marime medie aritmetica
simpla sau ponderata a patratelor termenilor fata de media lor.eci se mai poate numi si patratul
mediu al abaterilor termenilor fata de media lor.3ormulele de calcul sint:-pt seria simpla:
2
=
=
2
,'i=1,2,...,n);-!t o serie cu frecvente absolute:
2
=
2
ni,'i=1,2,...,n).ispersia unei caracteristici reprezinta,in acelasi timp,si momentul centrat de
ordinul doi si se poate calcula si fara sa fie necesar sa se calculeze in prealabil abaterile individuale
ala variantelor de la media lor.5fectuind dezvoltari succesive in formula dispersiei,se obtine:-!t o
serie simpla:
2
= 1 ' )
2
.'7=1,2,...,n).-!t o serie de frecvente:
2
= - ' )
2
,
'i=1,2,...,n).7n cazul folosirii unei serii cu intervale de grupare,marimea dispersiei si marimea
mediei nu se pot determina ca valori e-acte.,u cit intervalele de grupare sint mai mari,cu atit
10
valoarea dispersiei,calculata pe baza centrelor de interval,va prezenta o abatere mai mare fata de
valoarea e-acta a dispersiei,calculata direct din variantele caracteristicii.ispersia este un indicator
abstract,nu are forma concreta de e-primare si arata modul in care valorile caracteristicii
graviteaza in 2urul mediei.Iasoara variatia totala a caracteristicii studiate datorita cauzelor
esentiale si intimplatoare.5ste un indicator util in verificari de ipoteze statistice,in calculul altor
indicatori statistici.
1(./egula adunarii dispersiilor este o relatie importanta in statistica.0ceasta este:
2
J
=
2
L
2
.!e
baza regulii de adunare a dispersiilor se pot calcula si alti indicatori care se folosesc la analiza
seriilor statistice de distributie multidimensionale.0stfel se poate calcula coeficientul de
determinatie 'F
2
) si coeficientul de nedeterminatie'1-F
2
).Coeficientul de determinatie: F
2
= O1JJ
arata care este ponderea factorului principal de grupare in variatia totala a
caracteristicii.Coeficientul de nedeterminatie: 1-F
2
= O1JJ arata care este ponderea factorilor
intimplatori'neinregistrati) in variatia totala a caracteristicii.aca F
2
Z1-F
2
,inseamna ca factorul de
grupare actioneaza in mod *otaritor asupra variatiei caracteristicii M
2
,iar daca F
2
Q1-F
2
variatia
variabilei M
2
se datoreaza influientei e-ercitate de alte cauze'3actori neinregistrati) aceasta fiind
independenta de variatia caracteristicii BC;iCC.Fegula de adunare a dispersiilor mai este utila pt a
calcula o dispersie cind se cunosc celelalte doua dispersii.e asemenea,iteoria selectiei,calculul
erorii medii pe tipuri de selectie se bazeaza,din punct de vedere al continutului,pe regula de
adunare a dispersiilor.
2).+baterea medie patratica se calculeaza ca o medie patratica simpla sau ponderata a abaterilor
valorilor seriei fata de media lor,respectiv radacina patrata din dispersie:0vanta2ele acestui
indicator se refera la faptul ca acorda fiecarei abateri importanta cuvenita,prin ridicarea la patrat a
abaterilor.0baterea medie patratica este mai mare decit abaterea medie liniara' ).Se
folosescte in calculele de corelatie,la estimarea erorilor de sonda2,la verificarea semnificatiei
anumitor indicatori statistici.ezavanta2ele abaterii medii patratice se refera la faptul ca se e-prima
in aceleasi unitati de mausra ca si variantelor caracteristicii.5a nu permite compararea variatiei a
doua pop in care caracteristica se e-prima in unitati de masura diferite.e asemenea,ofera o
imagine deformata asupra marimii variatiei atunci cind se compara douapop de acelasi fel in care
difera ordinul de marime al caracteristicilor studiate.Doate nea2unsurile indicatorilor de variatie
prezentati pina acum se inlatira de catre coeficientul de variatie.,oeficientul de variatie'v) propus
de !earson se calculeaza ca raport dintre abaterea medie patratica si nivelul mediu,adica: v= O1JJ.
21.("# doar ta!elul$Sonda0ul statistic este o cercetare prin care pe baza uneisubmultimi prelevata
riguros 'numita esantion) se poate spune ceva relevant despre pop de origine din care a fost e-trasa
proba.Deoria sonda2ului se bazeaza pe doua rezultate din statistica matematica.
7ndicatori Populatia'parametri) 1santionul'valori
de sonda2)
,aracteristica ;
Iedia
4r .unitatilor'vol pop) 4 n
!roportia p=IE4
4r.unitatilor ce poseda
caracteristica
I m
11
ispersia
2
;
"
2
;
;
2
-
2
0baterea medie patratica
;[;[
- -
ispersia pt
caracteristica alternativa
p
2
;p'1-p)
0baterea medie patratica
pt pop la caracateriticile
alternative
p
=
=
5roarea limita X-
X
!arametrii sint stabili,marimi reale,posibl necunoscute,valorile de sonda2 sint marimi ce difera de
la esantion la esantion. - -X- LX-."ricit de rigiros nu am
selecta noi,esantionul este mai omogen decit populatia.
-
2
= ;
;
= pt sonda2ul repetat; pt
sonda2ul nerepetat;
;
= O ;Gegea nr mari e-primata prin teorema lui \ernule si teorema lui
,ebusev la esantioane destul de mari =1; ,:
, e fapt in teorema sonda2ului se rezolva una din urnatoarele 3 probleme.1),are
este eroarea limita'X--]) pt un esantion cu un nr mare de unitati n dinainte dat daca rezultatele
dinainte data.X-, .2)care e probabilitatea care se garanteaza daca se da n,p-];3)care este nr de
unitati necesare supuse cercetarii daca rezultatele sint garantate cu o probabilitate dinainte
data,n-].7n cazul in care pop este omogena parametrii din teorema lui ,ebusev obtin o e-presie
concreta,X-, =t
;
;t-coeficient de incredere si se obtine rezolvind ecuatia: O dt.7n
practica pt determinarea coeficientului t se foloseste tabelul 9auss-Gaplas.
2..eterminarea parametrilor sonda0ului simpli aliator. "bservam ca in toate formulele la
determinarea parametrilor se considera ca este cunoscuta adica gradul de omogenitate a pop din
care se e-trage proba.aca (dispersia)nu e cunoscuta trebuie calculata.7n cazul pop neomogene
se utilizeaza alte modalitati de determinare a abaterii mediei patratice.7n cazul pop neomogene pop
se imparte in straturi cit mai omogene si apoi e-tragind esantioane din fiecare strat compunem un
usantion prin diferite metode:Sonda2 stratificat'tipic)care poate fi proportional,neproportional sau
optim,sonda2 in serii,sonda2 pe cote.7n cazul pop neomogene dupa stratificare reiese din regula
stratificarii dispersiei.ispersia este egala cu media dispersiilor plus dispersia mediilor:
2
=
2
L
2
.

12
22.,etode de
esantionare.7n
cadrul
esantioanelor
aleatoare sint
incluseacele
procedee bazate
pe metodele de
construirea
esantioanelor in
care alegerea
unitatilor din
populatie se face
in mod
aleator,fiecare
unitate avind o
probabilitate
cunoscuta si
diferita de zero
de a accede in cadrul esantionului.5santioanele nealeatoare se bazeaza pe alegera 2udicioasa a
unitatilor utilizind informatii cunoscute asupra pop supuse analizei.0stfel se cunosc metode de
esantionare aleatoare si nealeatoare.Ietodele de esantionare nealeatoare presupun o repartitie
uniforma a caracteristicilor pop si includ urmatoarele tipuri de metode:1$esantionarea la
intimplare:se utilizeaza daca pop de referinta este omogena.Fezultatele obtinute sint puternic
afectate de substitutia operatorilor de anc*eta in asigurarea reprezentativitatii
esantionului.Ietoda se practica in cele mai diverse domenii si prezinta ca principal avanta2 un inlt
grad de operativitate."$esantioane de voluntari-aceasta forma de esantionare se utilizeaza cu
precadere in cercetarile psi*ologice sau medicale,dar tot asa de bine si in studii de
mar:eting.7ncluderea in esantion a persoanelor nu se rezlizeaza la intimplare,ci pe baza optiunii de
a face parte din esantion.e cele mai multe ori cercetarea statistica pe baza unui esantion de
voluntari este de durata si necesita o e-igenta deosebita.5santioanele de voluntari sint deosebit de
utile in cercetarile medicale,in urmarirea actiunii unui medicament nou in tratarea unei boli si sint
mai putin folosite in analizele socio-politice.#$%santioane diri&ate-dupa cum indica si numele
esantioanele diri2ate presupun alegerea unitatilor in functie de anumite 2udecati asupra compozitiei
pop de referinta.e cele mai multe ori se utilizeaza in studiile preliminare asupra unui
fenomen.0ceasta maniera de alegere diri2ata a unitatilor esantionului determinind costuri
reduse,precum si un grad inalt de operativitate.7n acelasi timp,cum alegerea unitatilor incluse in
esantion este pseudoaleatoare,esantioanele generate pot prezenta deplasari semnificative ale
indicatorilor calculati fata de valorile pop de referinta.0ceasta deplasare este cu atit mai pronuntata
cu cit se ia in vedere,de obicei,tendinta de a elimina unitatileCCe-tremeCC din pop de referinta si de
aretine numai unitatile tipice.4$esantionarea prin metoda cotelor 1reprezinta forma cea mai des
intilnita in anc*etele social-economice.0ceasta metoda de esantionare,bazata in ultima instanta pe
o alegere rationala a unitatilor din esantion,da rezultate suficient de bune in anc*etele de opinie la
nivel national.Avantajele metodei sint:-metoda pe cote ,datorita desfasurarii,este in general mai
putin costisitoare decit o metoda probabilista de esantionare;-datorita informatiilor cerute,este mai
practica,fiindca evita utilizarea unor liste ce sint greu de procurat sau care nu sint actualizate.Se
asigura o culegere rapida a informatiilor cerute.-esantionarea prin metoda cotelor se poate realiza
c*iar daca nu e-ista o baza de sonda2,cu precadere in ultimele etape ale procesului de agregare.7n
cadrul metodelor aleatoare de esantionare fiecare unitate elementara din pop de referinta are o
Sonda2ul repetat Se da: Sonda2ul nerepetat
2x=tO
t,n
X-=tO O
t=
X-,n
t=
n=
t,X-
n= Lt
2
[
2
pt caracteristica
alternativa
t3n
X O
t=
X
t=
n=
t,
n=
13
anumita probabilitate,nenula,de a fi inclusa in esantion.7n cazul folosirii acestui fel de metoda
eroarea de esantionare este in general mai mica decit intr-o esantionare neprobabilista.Se distind
urmatoarele tipuri de metode aleatoare de esantionare:1)esantionare aliatoare simpla-in cadrul
acesteia fiecare unitate elementara a pop are o anumita probabilitate nenula de a fi inclusa in
esantion.Yom avea:esantionarea aleatoare simpla cu revenire-in cadrul acesteia e-tragerile sint
independente,compozitia urnei raminind aceeasi pe tot parcursul procesului de constituire a
esantionului.!rin utilizarea acestei metode ,la fiecare e-tregere probabilitatea de a retine in
esantion o unitate elementara este constanta si este egala cu nE4,si o unitate poate fi inclusa de mai
multe ori in esantion;esantionarea simpla fara revenire 1in cadrul acesteia pop de referinta isi
sc*imba compozitia de la o e-tragere la alta.!rocesul de construire a esantionului nu mai este
definit de evenimentele independente,ca in prima varianta.2)tabele de nr aleatoare- isi gasesc o
larga aplicare in construirea unui esantion aleator si se utilizeaza daca e-ista o baza de sonda2,iar
fiecare unutate din pop de referinta se poate identifica printr-un nr.Dabelele de nr aleatoare se
construiesc pe baza succesiunilor de cifre de la J la W,care se e-trag la intimplare cu probabilitati
egale.Se considera adesea in practica drept numere aleatoare realizarile unei variabile aleatoare
continue uniforme pe intervalul ^J,1_S-au construit diverse tabele care sint mai mult sau mai putin
folosite dintre care: tabelele lui <endal si Smit* cuprinzind 1JJJJJ de cifre;tabelele Fand
,orporation cu 1JJJJJJ de cifre.3)esantionare sistematica sau macanica 1includerea unitatilor din
pop in esantion se face pe baza unei progresii aritmetice,alegind un nr de la care se realizeza
construirea progresiei.Fatia progresiei se numeste pas de numarare si se determina pe baza
relatiei::=^4En_.eci construirea unui esantion prin metoda sistematica se realizeaza prin
intermediul a doua elemente:-pasul de sonda2 sau de numarare':) si punctul de plecare
ales'-),unde - .Se poate scrie in acest caz esantionul sub forma
5=>-,-L:,-L2:,...@;4)esantionare stratificata-se bazeaza pe descompunerea variatiei datorata
dispersiei in interiorul claselor6'straturilor)si cea dintre straturile constituite.7ntrucit esantionarea
stratificata ofera rezultate mai bune decit esantionarea simpla sau sistematica.,resterea eficientei
este cu atit mai mare cu cit pop de referinta este neomogena si permite construirea de clase
tipice.!rocedeul de esantionare se desfasoara in urmatoarele etape:Se definesc straturile sau
clasele tipice in care se parta2eaza pop de referinta.Se repartizeaza volumul esantionului pe
straturi,avind in vedere criteriile dupa care sa realizat stratificarea.!t fiecare strat se genereaza
aleator unitatile care se includ esantion.Se realizeaza stratificarea mai intii,care se utilizeaza
diferitele informatii statistice suplimenatre obtinute dupa stratificarea anterioara pt optimizarea
acesteia.;6)esantionarea cu probabilitati inegale-se recomanda atunci cind unitatile populatiei,in
raport cu una sau mai multe caracteristici,au valori ce difera semnificativ,iar aplicarea esantionarii
cu probabilitati egale duce la o eficienta scazuta a estimatiilor facute.;H)esantionarea de tip
cluster-,in acest caz se e-trag grupe de unitati eterogene care se numesc clusters sau pac*ete,sau
serii,se utilizeaza in cazul in care pop studiata se prezinta sub forma unei ierar*ii.(n avanta2 ma2or
al acestei metode este reducerea costului de culegerea datelor,intrucit aceasta metoda asigura
constituirea esantionului de grupe compacte de unitati.3orma de generare a esantionului reduce in
mod simtitor deplasarile pe teren,asigura o mai buna supervizare a culegerii datelor si urmarirea
nonraspunsurilor.e cele mai multe ori esantionarea de tip cluster asigura estimatori mai putin
precisi decit esantionarile elementare;T)5santionarea in mai multe etape-se aplica pt o pop care
este orgam=nizata ierar*ic,pe mai multe niveluri.Se constituie astfel pt fiecare nivel una sau mai
multe baze de songa2,cuprinzind unitatile elementare coresounzatoare de pe nivelul imediat
urmator.7n etapa a doua pt unutatile alese in prima etapa tre sa se dispuna de baza de sonda2,pe
baza carora vor fi alese unitatile din aceasta etapa.0vem astfel o dispunere in cascada a bazelor de
sonda2,incit unitatile alese intr-o etapa formeaza o baza pt nivelul urmator de esantionare.(nitatile
din al doilea nivel se numesc unitati secundare.!t fiecare nivel,includerea unitatilor elementare tre
sa se faca respectind principiul completitudinii si complementaritatii.U)5santionarea in mai multe
14
faze-reprezinta o generalizare a esantionarii stratificate'tipice) si se utilizeaza din cel putin
urmatoarele considerente:-prin modul de organizare duce la cresterea operativitatii si reducerea
c*eltuielilor cu colectarea informatiilor statistice;-de la o faza la alta are loc reducerea numarului
de unitati din esantion,dar cresc corespunzator obiectivele pe care le propune cercetarea;-cind nu
e-ista date care sa asigure stratificarea pop,prin modul de desfasurare,esantionarea in mai multe
faze poate fi asimilata cu o stratificare posteriori care stratifica un esantion si nu intreaga pop.Se
culeg astfel informatii asupra unui esantion preliminar,fie simultan,fie ulterior,despre un esantion
e-tras din esantionul initial.
24.Sonda0ul statistic5este o cercetare prin care pe baza unei submultimi,numita esantion,se poate
spune ceva relevant despre populatia de origine din care a fost e-trasa proba.in definite observam
catrebuie parcurse 3 etape:1.studiul populatiei de origine si e-tragerea esantionului 2.analiza
datelor obtinute 3.e-tinderea rezultatelor de la esantion la esantion la intreaga populatie. Deoria
sonda2ului se bazeaza pe doua rezultate din statistica matematica.
7ndicatori Populatia'parametri) 1santionul'valori
de sonda2)
,aracteristica ;
Iedia
4r .unitatilor'vol pop) 4 n
!roportia p=IE4
4r.unitatilor ce poseda
caracteristica
I m
ispersia
2
;
"
2
;
;
2
-
2
0baterea medie patratica
;[;[
- -
ispersia pt
caracteristica alternativa
p
2
;p'1-p)
0baterea medie patratica
pt pop la caracateriticile
alternative
p
=
=
5roarea limita,pu
caracteristica calntitativa
si calitativa
X- , X
!arametrii sint stabili,marimi reale,posibl necunoscute,valorile de sonda2 sint marimi ce difera de la esantion la
esantion. - -X- LX-."ricit de rigiros nu am selecta noi,esantionul este mai
omogen decit populatia.
-
2
= ;
;
= pt sonda2ul repetat; pt sonda2ul nerepetat;
;
= O ;Gegea nr mari
e-primata prin teorema lui \ernule si teorema lui ,ebusev la esantioane destul de mari =1; ,:
, e fapt in teorema sonda2ului se rezolva una din urnatoarele 3
15
probleme.1),are este eroarea limita'X--]) pt un esantion cu un nr mare de unitati n dinainte dat daca rezultatele
dinainte data.X-, .2)care e probabilitatea care se garanteaza daca se da n,p-];3)care este nr de unitati necesare
supuse cercetarii daca rezultatele sint garantate cu o probabilitate dinainte data,n-].7n cazul in care pop este omogena
parametrii din teorema lui ,ebusev obtin o e-presie concreta,X-, =t
;
;t-coeficient de incredere si se obtine rezolvind
ecuatia: O dt.7n practica pt determinarea coeficientului t se foloseste tabelul 9auss-Gaplas.
2#..eterminarea volumului esantionului5Yolumul esantionului se noteaza prin n.
Ga organizarea unei cercetari prin sonda2 una din problemele de rezolvat este dimensionarea lui rationala. 5ste
adevarat ca marimea volumului n al sonda2ului - in virtutea legii numerelor mari - sporeste precizia rezultatelor,
reduce eroarea medie probabila. Dinand seama de criterii de economicitate este necesar ca acest volum sa fie cat
mai mic. Guand in considerare ambele aspecte, se determina numarul minim de unitati de observat care sa
satisfaca e-igentele de precizie si siguranta formulate in raport cu cercetarea respectiva.
7n teoria si practica sonda2ului se opereaza cu esantioane `mari` si esantioane `de volum redus`, in functie de
gradul de omogenitate al colectivitatii generale. 7nterpretarea erorii de reprezentativitate se face in mod diferit:
pentru esantioanele de volum mare se foloseste distributia normala Gaplace, iar pentru cele de volum redus
distributia Student. ,alculul volumului esantionului se realizeaza pornind de la eroarea limita ma-ima admisa.
33.Seria cronologica denumita si serie dinamica sau serie de timp si simbolizata este constituita
dintr-un sir de valori privind evolutia unei variabile statistice la anumite momente sau perioade
succesive de timp.4otind valorile seriei cu 81,82,83,...,8n,iar intervalele de timp egale cu
unitatea't=1,2,3,...,n) putem spune ca valoarea seriei in momentul t este Mt.0sadar o serie
cronologica care reda evolutia caracteristicii 8 pe perioada ^t1,tn_ se prezinta astfel:
sau simbolizata ^Mt_ unde t= .Ga analiza seriilor cronologice trebuie avute
in vedere proprietatile acestora care se caracterizeaza
prin:variabilitatea,omogenitatea,periodicitatea si interdependenta termenilor seriei.,aracteristica 8
poate fi de tip discret'produsele) sau de tip continuu'temperatura).e asemenea poate fi functie de
o singura variabila sau de mai multe variabile."biectivele analizei statistice in cazul folosirii
serilor cronologice sunt:-caracteristica sintetica a evolutiei fenomenului cercetat prin indicatori
revelatori;-desprinderea elementelor sistematice care dezvaluie legi sau repetabilitati privind
dezvoltarea in timp a fenomenului;-5laborarea de prognoze bazate pe studiul si interpretarea
evolutiei din trecut a fenomenului.'lasificarea seriilor cronologice( a)in raport de momentele sau
perioadele la care se refera datele deosebim:1)serii cronologice de intervale sau serii continue sau
serii de flu--sunt acelea in care fiecare nivel al caracteristicii se refera la o perioada de
timp'decada,luna,an).e e- datele privind valoarea vinzarilor realizate prin unitatile de alimentatie
publica in anii 1WWJ-1WW6 sin t prezentate sub forma unei serii de intervale.2)serii cronologice de
momente ,caz in care fiecare nivel al caracteristicii se refera la nivelul variabilei la un moment
dat.atele de acest gen constituie reprezentari instantanee ale procesului economic urmarit in
timp.e e- nivelul stocului la data de intii a fiecarui an.atele in acest caz nu se pot insuma
deoarece s-ar produce inregistrari duble.b)dupa modalitatea de e-primare a termenilor seriei,se
intilnesc in practica statistica:1)serii cronologice formate din nivele absolute si b)serii cronologice
formate din indicatori derivati.
16
3.*ndicatorii seriilor cronologice se pot determina folosind:-o baza fi-a,adica un nivel de
referinta nesc*imbat privind o perioada caracteristica,un fel de 2alon in timp fata de care ne
comparam.0sadar Mt,pt t=2,3,...,n se compara cu M1;-o baza in lant respectiv un nivel de referinta
mobil care se deplaseaza in timp simultan cu perioada la care se refera indicatorul.e regula baza
de comparare in cazul unui astfel de indicator este nivelul din perioada imediat anterioara.eci Mt
se compara cu M
t-1
.5-primarea indicatorilor se face :in marimi absolute'buc,lei,tone) sau in
marimi relative'N,valoare ce revine pe o unitate).7n raport cu modalitatea de obtinere si
e-^rimare ,indicatorii seriei cronologice se prezinta astfel:a)indicatori e-primati prin marimi
absolute:indicatori de nivel'care e-prima marimea,cuantumul inregostrat de fenomenul analizat in
unitatea de timp t.de e- nr de turisti in ultimii 1J ani);indicatori ai marimilor absolute care dupa
directia modificarii pot fi :cresteri absolute si reduceri absolute'redau in marimi absolute
cuantumul modificarii in timp a nivelului caracteristicii.5i pot fi determinati astfel:sub forma de
decala2e in timp fata de nivelul unui anumit an considerat ca baza de referinta;se obtine in acest caz
modificarea cu baza fi-a:XtE1=Mt-M1't=2,3,...,n);sub forma de decala2e in timp inregistrate in
perioada t fata de perioada precedenta t-1.Fezulta in acest caz modificarea cu baza in lant,a carei
formula este:XtEt-1=Mt-Mt-1,'t=2,3,...,n) .b)indicatori e-primati prin marimi relative sau ai
modificarilor relative:indicele de dinamica'masoara de cite ori nivelul dintr-o perioada sa
modificat fata de nivelul din perioada sa modificat fata de nivelul din perioada aleasa ca baza de
referinta.0vem indici de crestere cu baza fi-a:7
tE1
= );indice de crestere cu
baza in lant:7
tEt-1
= );ritmul de dinamica'e-prima sub forma de
marimirelative sporul sau scaderea realizata in fiecare perioada fata de nivelul considerat baza de
raportare.Se obtine dupa relatia:F
tE1
= O1JJ,'t=2,3,...,n)-cu baza fi-a;F
tEt-1
= cu
baza in lant);valoarea absoluta a unui procent din ritmul de dinamica'se obtine raportind
modificarea cu baza in lant,e-primata prin marimi absolute,la ritmul dinamicii cu baza in lant
e-primat in N,respectiv:0
tEt-1
= ).c)indicatori medii calculati din marimi
absolute si marimi relative.'e-prima sintetic ,intr-o forma concentrata,starea,respectiv modificarea
in timp a fenomenului)
:nivelul mediu al termenilor seriei'se determina ca o medie aritmetica a valorilor ce e-prima
nivelul caracteristicii pe perioade de timp cu formula: = );indicatorul modificarii medii
absolute'reflecta cresterea sau descresterea medie inregistrata intr-o perioada de timp.se determina
dupa relatia: = );indicele mediu de crestereEscadere'e-prima proportia medie pe
care o prezinta,pt perioade succesive,nivelul variabilei analizate: = );ritmul mediu de
crestereEscadere'arata cu cit creste sau scade in medie variabila Mt in perioada analizata.Se obtine
ca diferenta intre indicele mediu e-primat in N si 1JJ: = -1JJ).

3#.*ndicii statistici.Ietoda indicilor ocupa un loc important in analiza economica,reflectind intr-o
forma mai e-presiva decit datele brute-modificarile fenomenelor cercetate si influienta factorilor in
17
variatia acestor fenomene.Yariatia fenomenelor economico-sociale poate fi analizata in raport cu
anumite caracteristici de timp,de spatiu sau in functie de anumite sisteme de referinta.Ietoda
indicilor are drept scop cuantificarea miscarii sau variatia unui fenomen comple-,la nivelul unei
unitati statistice sau pe total pop.7ntr-o conceptie mai larga indicii sunt marimi relative cu caracter
de medie prin care se evidentiaza si se caracterizeaza modificarile fenomenelor economico-
sociale.5i indeplinesc o serie de functii precum:-caracterizarea modificarilor nivelurilor
fenomenelor in dinamica si in plan teritorial;-reflectarea nivelului prevederilor de plan fata de
realizarile unei perioade trecute;-masurarea gradului de realizare a nivelurilor planificate;-
descompunerea variatiei fenomenelor comple-e,prin determinarea influientei diferitilor
factori.Ietoda indicilor presupune o buna cunoastere atit a esentei fenomenului economico-social
care este analizat,cit si a tipurilor si formelor indicilor ce pot fi folositi in cercetarea
statistica.'lasificarea indicilor:a)dupa destinatie indicii se clasifica in :1)daca se face comparatia
cu nivelul specific unei perioade trecute sau unui moment anterior se realizeaza o analiza
diacronicaElongitudinala,iar indicele calculat se numeste indice cronologic,indice al
dinamicii;2)daca la baza comparatiei sta nivelul unei pop similare localizate intr-o alta unitate
administrativa sau intr-o alta zona geografica,se realizeaza o analiza sincronicaEtransversala,iar
indicele calculat se numeste indice teritorial;3)in conditiile economiei de piata si ale relatiilor
contractuale intre parteneri la nivelul microeconomic un rol aparte il au indicii planului.5i se
calculeaza prin raportarea nivelului planificat la realizarile precedente,obtinindu-se astfel un indice
al sarcinii de plan sau prin compararea nivelului realizarilor curente cu nivelul planificat,indicele
obtinut reflectind-in e-presie relativa-realizarea planului.b)In functie de sfera de cuprindere a
fenomenului e-ista 2 categorii de indici ca un raport intre doua valori situate la un nivel elementar
si indicii sintetici in care intervin valori situate la un nivel de ansamblu:indici individuali si indici
de grup.7ndicii ca marimi relative cu caracter de medie,constituie e-presii numerice ale altor
informatii de natura calitativa rezultata din compararea nivelului analizat cu unul sau mai multe
marimi ale aceleiasi caracteristici,pe care le consideram baze succesive de comparatie sau de
referinta.!t fiecare element al unui ansamblu variatia nivelului absolut al caracteristicii comple-e
se descompune cu usurinta in variatia factorilor,folosind indicii individuali:i
8
1EJ
=
1EJ
-
i
1EJ
f
,fiind indicii individuali ai factorilor care alcatuiesc sistemul ce determina modificarea
fenomenului comple- 8.7ndicii de grup ai unei variabile statistice caracterizeaza variatia madie a
fenomenului studiat la nivelul unei grupe sau pe total pop.,unoasterea indicilor de grup ridica
cele mai multe probleme care in principal se refera la :-posibilitatea insumarii elementelor
componente;-alegerea bazei de raportare;-alegerea formulei de calcul in functie de natura datelor
de care se dispune;0legerea sistemului de ponderare in functie de continutul indicatorului de
comparat si de relatiile se sistem utilizate in asa fel incit variatia fenomenului comple- sa poata fi
descompusa in produsul influientei factorilor sai.
3$.*ndicicii de grup . 7ndicii de grup ai unei variabile statistice caracterizeaza variatia madie a
fenomenului studiat la nivelul unei grupe sau pe total pop.,unoasterea indicilor de grup ridica
cele mai multe probleme care in principal se refera la :-posibilitatea insumarii elementelor
componente;-alegerea bazei de raportare;-alegerea formulei de calcul in functie de natura datelor
de care se dispune;0legerea sistemului de ponderare in functie de continutul indicatorului de
comparat si de relatiile se sistem utilizate in asa fel incit variatia fenomenului comple- sa poata fi
descompusa in produsul influientei factorilor sai. 7n practica statistica se folosesc mai multe
tipuri de indici de grup.upa modul de calcul,indicii de grup se impart in:indici agregati,indici sub
forma de medie si indici calculati ca raport de medii.7ndicii agregati sint obtinuti prin raportarea
unor sume ale elementelor de agregare. !e intreaga pop, nivelul absolut al caracteristicii comple-e
rezulta prin insumarea observatiilor facute pe fiecare element al ansamblului cercetat in perioada
18
raportata' ) ,respectiv in perioada de baza ' ).7ndicele de grup al acestei caracteriatici
este:7
1EJ
M
= ;,um fenomenele economico-sociale sint alcatuite ,de obicei din elemente
eterogene,insumarea lor in e-presiae naturala nu este posibila.4u se pot aduna ,de e-,cantitatile
comercializate ale diferitelor marfuri,dupa cum nu are sens sa adunam preturile.0gregatul'-f)
caracterizeaza nivelul absilut al intregului ansamblu.Doti indicii de grup care se bazeaza pe
determinarea prealabila a unor astfel de agregate poarta numele generic de indici
agregati.,ontributia factorului intensiv la variatia nivelului absolut al ansamblului de elemente
pote fi descrisa astfel:7
1EJ
;
= ;iar pt factorul e-tensiv indicele de grup este: 7
1EJ
f
= 7ndicii de
grup agregati sint aplicabili numai daca informatiile sint disponibile pt fiecare variabila cuprinsa in
analiza pina la nivel de element constitutiv al pop cercetate.3olosin din mod combinat unele
marimi absolute cu privire la variabila comple-a si indicii individuali ai caracteristicilor
analizate ,indicii de grup pot fi determinati si sub forma de indici medii gde grup,fie ca madie
aritmetica ponderata,fie ca medie armonica ponderata a indicilor individuali.!t o reflectare corecta
a variatiei fenomenului media aritmetica se aplica de obicei atunci cind se cunosc nivelurile de
baza ale factorului de ponderare,iar media armonica a indicilor individuali se foloseste in situatia
inregistrarilor nivelurilor curente ale factorului de ponderare.0stfel,pt indicele de grup al
fenomenului comple- 8 7
1EJ
8
= Yom deosebi 2 situatii:a)daca se cunoaste nivelul
fenomenuluicomple- in perioada de baza si indicele elementar al fenomenului
comple-'7
1EJ
8
),atunci:81=i
1EJ
8
8
J
si 7
1EJ
M
= = 'medie aritmetica ponderata din indicii
individuali ai fenomenului comple-);b)daca se cunoaste nivelul fenomenului comple- din perioada
curenta'81) si indicele individual al fenomenului comple-'i
1EJ
8
),atunci:Mo=81O1Ei
1EJ
8
si 7
1EJ
M
=
medie armonica ponderata a indicilor individuali ai fenomenului comple-.Yariatia
factorului calitativEintensiv se studiaza in aceste conditii aplicind indicii de grup calculati ca raport
de medii cu structura variabila,cu structura fi-a si de modificare a structurii. aca notam cu
-nivelul mediu al caracteristicii calitative;;.-nivelurile individuale ale caracteristicii
derivate,atunci sistemul de indici va fi:7
str.variabila
-P'-,f)
= ;7
str.fi-a
-P'-)
= ;7
mod.str.
-P'f)
= Sistemul de
ponderare folosit la construirea indicilor de grup a ridicat cele mai multe probleme in teoria si
practica statistica.e-a lungul timpului au fost concepute citeva sute de posibilitati de ponderare a
indicilor,dintre acestea teoria si practica statistica retinind citeva propuneri,prezentate impreuna cu
principalele avanta2e sau dezavanta2e a utilizarii lor.!onderea constanta propusa de Gaspe8res in
1UH4 pt calculul unui indice de grup al preturilor,conduce laR scrierea indicilor factoriali potrivit
relatiilor ce urmeaza variatia fiecarui factor fiind ponderata cu nivelurile de baza'fo) si
respectiv'-o) ale comasuratorului:7
1EJ
-
= factorul intensiv si 7
1EJ
f
= pt factorul
e-tensiv.!onderarea variabila propusa de !aasc*e in 1UT4 pt calculul unui indice de grup al
19
preturilor are in vedere nivelurile curente ale comasuratorului:7
1EJ
-
= pt factorul intensiv si
7
1EJ
f
= pt factorul e-tensiv.
34. *ndicatorii medii ai seriilor cronologice
0ce$ti indicatori redau fie nivelul central al caracteristicii, fie cre$terea medie #nregistrat% de
fenomenul analizat #n decursul timpului.
!ivelul mediu al variabilei
,odi"icarea medie absolut
sau

*ndicele mediu de modi"icare
/itmul mediu demodi"icare
7ndicatorii absolu&i
4ivelul absolut 1 este seria de date notat% cu 8i
Sporul absolut:
cu baz% fi-%
unde: t=1,2,3, ...,n
cu baz% #n lan&
unde: t=2,3, ...,n
20
n
8
8
t

=
1 n
n
2 t
1 t t

=

1 n
8 8
1 n
1 n
1 t

=
1 n
1
n
1 n
1 t t
8
8
7 7

= =
1JJ 7 F =
1 t 1 t
8 8 =
1 t t 1 t t
8 8

=
7ndicatorii relativi
7ndicele de modificare
cu baz% fi-%
cu baz% #n lan&
Fitmul sporului
cu baz% fi-%:
cu baz% #n lan&
Yaloarea absolut% a unui procent din ritmul sporului
7ndicatorii medii
4ivelul mediu:
Sporul mediu:
7ndicele mediu de modificare:
Fitmul mediu al sporului:
21
1JJ
8
8
7
1
t
1 t
=
1JJ
8
8
7
1 t
t
1 t t
=

( ) 1JJ 1 7 1JJ
8
F
1 t
1
1 t
1 t
=

=
( ) 1JJ 1 7 1JJ
8
F
1 t t
1 t
1 t t
1 t t
=

1JJ
8
0
1 t
1 t t

=
lei . mld 6T3 U6 , 6T2
T
4J1J
n
8
8
t
= = =

lei mld 26
H
16J
1 n
1 t t
= =

=


N 6 , 1J4
6JJ
H6J
8
8
7
H
1 n
J
n
= = =
N 6 , 4 F 1JJ 7 F = =

3&.descompunerea in "actori a indicatorilor complecsi escompunerea indicatorilor .
- este o metod% de analiz% calitativ% , deductiv%, de la general la particular, de la #ntreg la parte
care permite detalierea $i separarea factorilor ce determin% indicatorul. 5a asigur% profunzime
studiului $i permite identificarea cauzelor modific% riiindicatorului prin prisma factorilor ce trebuie
selecta&i $i interpreta&i.
escompunerea poate fi f%cut% dup% mai multe criterii:
a)dup% timpul de formarea rezultatelor 1 dac% se urm%re$te eviden&ierea abaterilor de la tendin&a
general% a acestora;
b) dup% locul lor de formarea rezultatelor 1 dac% se urm%re$te localizare acauzelor care au
determinat apari&ia unor deficien&e;
c)dup% elementele stucturale ale fenomenului analizat 1 dac% se urm%resc elementele sau factorii
determinan&i.
.nainte ca rezultatul s% poat% fi descompus, trebuie s% se cunoasc% pe cale deductiv%, din e-perien&a
practic%, ce factori #l determi% si cum #l condi&ioneaza,factori care pot fi grupa&i #n func&ie de mai
multe criteria:
a)up% caracter #n cadrul rela&iei cauza le$i #n ordinea de analiz%: factori cantitativi,calitativi $i de
structur%;
b)up% mod de ac&iune: factori direc&i $i factori indirec&i
c)up% efortul propriu: factori dependent $i independenti de acest efort
d)up% grad de sintetizare: factori simpli si factori complec$i
e)up% izvorul ac&iunii: factori internii si factori e-terni;
f)up% posibilit%&i de anticipare: factori previzibili $i factori imprevizibili;
g)up% posibilitatea de m%surare factori cuntificabili $i factori necuantificabili;
*)up% importan&% : factori principali$i factori secundari.
3actorii complec$i necesit% descompuneri succesive p/n% la factorii cei mai simpli, ceea ce implic%
diviziunea #n trepte $i modelele factoriale agregate.
22