FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

REFERAT LA DISCIPLINA:
SISTEME CONTABILE COMPARATE
TITLUL REFERATULUI
Normalizarea contabilitatii n tari ale
estului Europei: Romnia, Ungaria
SIBIU
2010
1
Normalizarea contabilitatii in tari din estul Europei: Romania, Ungaria
1. Concept st!ct!" cont#n!t
Sistemele de contabilitate naionale operante n economiile de pia dezvoltate sunt
caracterizate printr-o serie de coordonate eseniale, care se manifest cel puin, ca tendin, cum
ar fi:
1. Primatul aplicrii n practic a conceptelor contabile, n special, n ce privete obiectivele si
principiile contabile fundamentale n raport cu normele i reglementrile contabile care se
refer cu prioritate la regulile i metodele de baz i la procedurile contabile detaliate
. Primatul dualismului contabil n raport cu monismul contabil
1
a crui esen const n
faptul c n condiiile economiei de pia cel puin o parte din informaiile contabile, n
special, cele legate de: 1! situaia patrimonial" ! rezultatele economico - financiare i #!
relaiile agentului economic cu terii trebuie fcute publice prin intermediul documentelor
de sintez contabil $bilanul" contul de profit i pierdere i ane%a la bilan! ntocmite dup
norme i reguli unitare emanate cel mai adesea de la organismele naionale cu atribuii n
domeniul normrii contabilitii.
#. Primatul conturilor contabile anuale respectiv, a documentelor de sintez contabil, asupra
sistemului conturilor curente
&. 'econsiderarea fundamental a importanei acordate diferitelor caracteristici ale informaiei
contabile. (ceast coordonat st la baza raiunii adoptrii celui de al treilea cont contabil
anual i anume ane%a la bilan.
). 'econsiderarea fundamental a prioritilor acordate diferitelor funcii ale contabilitii, n
teoriile contabile moniste sunt enumerate i descrise o palet larg de funcii ale
contabilitii

dintre care dou au fost ridicate la rang de virtute i anume:

a. funcia de nregistrare e%*austiv a activitii unei ntreprinderi n scopul urmririi
realizrii +planului,
b. funcia de verificare, control i for probant n -ustiie.
.n sistemele contabile dualiste, funciile contabilitii sunt structurate i ierar*izate, de
regul astfel:
/unciile cont"$#%#t&'## (#n"nc#"e:
1. funcia de nregistrare e%*austiv a tranzaciilor unei ntreprinderi n scopul determinrii
periodice a situaiei patrimoniale, a rezultatelor si situaiei economico-financiare"
. funcia de informare economico-financiar a terilor"
#. funcia de instrument de verificare i de prob generat de raiuni -uridice i fiscale"
&. funcia de furnizare a informaiilor necesare realizrii sintezelor macroeconomice"
). funcia de satisfacere a cerinelor informaionale ale analizei economi-co-financiare.
/unciile cont"$#%#t&'## )e *est#!ne :
1
Termenii de monism si dualism contabil au fost folosii pentru prima data de profesorul francey Jaques
Richard.

De exemplu, Demetrescu C.. !i colab., in lucrarea Contabilitatea"stiina fundamental# !i aplicati$#, %d. &crisul
Rom'nesc, Craio$a, ()*+, pa,. -."-/, pre0int# ca funcii primare ale contabilitaii1 (2 urm#rirea st#rii !i
funcion#rii unitailor ,estionare ca sistem3 -2 informarea !i prelucrarea datelor despre starea !i funcionarea
sistemului3 +2 informarea or,anelor de deci0ie pentru conducerea sistemului, iar ca funcii deri$ate1 (2 funcia de
control3 -2funcia de anali0#3 +2funcia de pre$edere !i 42 funcia de conducere.

1. funcia de determinare a costurilor pe produse i sectoare de activitate"

. funcia de determinare a rentabilitilor pe produse, lucrri i servicii"
#. funcia de producere i furnizare a informaiilor necesare elaborrii bugetelor de venituri i
c*eltuieli, actualizrii indicatorilor de gestiune care formeaz +tabloul de bord, al managerilor
firmelor i msurrii performanelor sectoarelor de activitate, produselor, lucrrilor i
serviciilor.
(ctualmente cercetarea contabila fundamental i aplicativ , abordeaz aceste tendine in
conte%tul normrii, normalizrii armonizrii i convergenei contabile internaionale.
C")!% *ene"% )e "$o)"e no+"t#,& -n cont"$#%#t"te
Pe plan mondial coe%ist mai multe culturi i sisteme contabile, dou dintre ele fiind
deosebit de marcate i influente, i anume:
0ultura contabil i sistemul de contabilitate vest-european, denumit i continental, ale crui
promotori sunt /rana i 1ermania,
0ultura contabil i sistemul de contabilitate anglo-sa%on ale cror promotori sunt (nglia i
S2(.
3eosebirile fundamentale opuse dintre cele dou culturi contabile se manifest pe
urmtoarele planuri eseniale:
a! Pe plan instituional contabilitatea continental este puternic codificat, normat i
deci regizat de un plan contabil general, care cuprinde un mare numr de norme imperative i
recomandative, n timp ce contabilitatea anglo-sa%on se ba0ea0# pe tradiii i cutume,
nefiind +ncorsetat, ntr-un plan contabil general, ci ntr-un cadru conceptual contabil"
b! Pe plan te*nico-aplicativ contabilitatea continental opereaz cu clasificarea
economic a c*eltuielilor, ceea ce genereaz n mod obiectiv inerea a dou feluri de contabiliti
separate: 1! financiar i ! de gestiune, n timp ce contabilitatea anglo-sa%on opereaz cu
clasificarea c*eltuielilor dup destinaie $secii, produse, etc.!, ceea ce nu impune o separare
foarte riguroas a contabilitii de gestiune de contabilitatea financiar"
c! Pe plan politico-strategic, anglo-sa%onii dau prioritate informaiilor necesare lurii
deciziilor de ctre investitori" concepia lor poart clar amprenta liberalismului economic,
acord4ndu-se mai puin importan implicaiilor asupra contabilitii naionale, n timp ce
concepia francez a normalizrii contabile se vrea mai mpciuitoare ntre diferii utilizatori ai
informaiei contabile care trebuie s se ofere ntr-un cadru mult mai formalizat.
Sub influena celor dou blocuri de putere contabil, sistemele contabile naionale prezint
nc mari divergene, ceea ce a generat, mai ales n perioada postbelic, iniierea unui proces de
apropiere a sistemelor contabile a diferitelor grupuri de ri. (ceast apropiere este cerut, n
principal, dar nu numai, de marii investitori internaionali care vor s poat compara garantat i
dup criterii ec*ivalente, oportunitile plasrii capitalului, ceea ce nu se poate realiza dac firmele
nu sunt supuse acelorai reguli de publicare a informaiilor economico-financiare.
.n consecin, abordrile normative n contabilitate au proliferat, ntr-un perimetru delimitat
conceptual de binomul +normare convergent, contabil care ar putea fi reprezentat, sc*ematic, n
figura nr. l...
#
No+"e" .# no+"%#/"e" cont"$#%&
.n principiu, +5orma de contabilitate, este o regul precis de evaluare, nregistrare,
clasificare i prezentare a informaiei contabile, elaborat n vederea rezolvrii unei probleme
repetitive, rezultat dintr-o alegere colectiv raional, n cadrul unui organism de reglementare
contabil $naional sau internaional!.
(stzi, conceptul de normare contabil este depit, din punct de vedere doctrinar, dar,
nc, autoritile publice naionale eman un mare numr de norme contabile.
.n 'om4nia, normarea contabil este realizat prin te%te reglementate: legi, ordine i
metodologii ale 6inisterului /inanelor Publice, n alte ri, responsabilitatea acestei aciuni a
fost transferat altor organisme cvasiguvernamentale sau private.
5ormalizarea contabil este procesul prin care se standardizeaz prezentarea
documentelor de sintez, metodele contabile i terminologia.
#
Procesul de normalizare este un proces inductiv, deoarece se pleac de la observarea
practicilor contabile, put4nd avea un caracter minimal $stabilind doar cadrul general! sau poate fi
foarte analitic $cu detalii precise de planuri de conturi! aa cum este cazul 'om4niei, care opteaz
pentru o soluie original, adopt4nd at4t cadrul general 7(S8 c4t i pstr4nd planul de conturi $cu
mbuntirile de rigoare aferente cerinelor impuse de Standardele 7nternaionale de
0ontabilitate!.
5ormalizrii contabile i se pot ataa trei scopuri fundamentale:
&
obinerea de ctre puterea public a unei informri omogene, referitoare la ntreprinderi"
valorificarea informaiilor contabile de ctre utilizatorii din afara ntreprinderii, n special n
ceea ce privete comparaiile n timp i n spaiu"
contribuia la o alocare mai bun a resurselor financiare, la nivelul unei ri.
9a nivel naional, normalizarea contabil poate fi:
de natur public, respectiv intervenia puterii publice n codificarea contabil este
puternic $este cazul 'om4niei, 1ermaniei, /ranei etc.!"
de natur privat, n care profesia contabil -oac un rol foarte important $6area 8ritanic,
S2( etc.!"
de natur mi%t, n care codificarea contabil presupune o cooparticipare a organismelor
private i a puterii publice.
Se recomand un sistem de normalizare combinat ntre influena public i cea privat,
deoarece +un sistem combinat va permite utilizarea eficient a capacitilor tuturor celor interesai de
informaia contabil.,
)
7ndiferent de natura sa, public, privat sau mi%t, +normalizarea contabil va fi mereu,
n mod necesar, o munc politic, n care punctul de vedere al celui mai puternic va avea mai
multe anse de c4tig.,
:
#
5elea,a 6., Sisteme contabile comparate, $ol. (, %ditia a 77"a, %ditura %conomic#, 8ucuresi, ())).
&
7bidem
)
6aciri 9., 2ne analzse comparative des szstemes de normali;ation francais et americain, Re$ue 5rancais de
Compatibilite nr (*(:()/., ;aris
:
5elea,a <., 7ona!cu 7., <ratat de contabilitate financiar, $ol. 7, %ditura %conomic# 8ucure!ti, ())/
&
5ormalizatorii contabili trebuie s-i menin mereu o poziie de neutralitate n scopul
conservrii credibilitii n faa utilizatorilor de informaii financiare $contabile!.
.n 'om4nia, organismul de normalizare contabil este unul tutelat de puterea public,
respectiv 6inisterul /inanelor Publice, printr-o direcie special.
+5ormalizarea contabilitii este necesar n condiiile oricrei economii dezvoltate, ea
reprezent4nd o posibilitate pentru obinerea de date omogene n coninut din partea tuturor
ntreprinderilor.,
=
9a nivel internaional, normalizarea contabil presupune at4t elaborarea de norme sau
reguli, aplicabile parial sau n totalitate, unor grupuri de ri, de ntreprinderi sau de specialiti
contabili, c4t i e%istena unor organisme, capabile s emit aceste norme, s impun
obligativitatea utilizrii lor i sancionarea nerespectrii lor.
5ormarea i normalizarea contabil poate fi realizat din punct de vedere te*nico-aplicativ,
prin dou instrumente diferite i anume:
a! >laborarea de planuri contabile generale"
b! >laborarea de cadre conceptuale.
2n plan contabil general este +construcia coerent, elaborat de regul, cu aportul
substanial al organismelor profesiei contabile liberale, urm4nd ca dup validarea sa n practic s
fie impus agenilor economici prin reglementri normative, la recomandarea i cu avizul
organismelor consultative n materie de normalizare contabil.
7deea elaborrii unor planuri contabile detaliate, aplicabile mai multor ageni economici s-a
accentuat spre finele secolului al ?l?-lea, sub influena a trei factori principali:
@
dezvoltarea pieelor financiare care a determinat nevoia unei mai bune contabilizri a
performanelor firmelor, mai ales n situaii de criz"
accelerarea concentrrii ntreprinderilor n mari grupuri industriale care a impus o serie de
norme contabile comune pentru ntreprinderile componente ale grupului"
e%plozia g4ndirii i cercetrii tiinifice n materie de normalizare contabil, ncep4nd cu
documentele de sintez contabil i continu4nd cu procedurile contabile de detaliu.
9a elaborarea unui plan contabil general pot sta dou principii de natur diferit care
influeneaz sensibil structura, forma de prezentare i c*iar coninutul unor componente ale
acestuia, cum ar fi de e%emplu lista de conturi i normele de utilizare ale acestora. (stfel, pot fi
nt4lnite:
Planuri generale de conturi bazate pe principiul prioritii situaiilor financiare cu
scop general i a funciei de furnizare a informaiilor contabile, destinat utilizatorilor acesteia din
afara ntreprinderii. (cest principiu conduce la elaborarea de planuri de conturi de esen dualist,
formal sau tranant de individualizare a celor dou circuite contabile:
1! contabilitate financiar i
! contabilitate de gestiune.
Planuri generale de conturi bazate pe principiul circuitului valorilor n ciclul
Aaprovizionare-producie-desfacere, Acare vizeaz cu prioritate organizarea i normalizarea
costurilor n general, contabilitatea de gestiune.,
B
+Principiul circuitului, conduce la elaborarea unor planuri contabile de tip monist sau cel mult de
dualism formal, deci fr o separare riguroas a celor dou circuite de contabilitate: 1! financiar i !
=
Cosma D., contabilitatea in lumea interdependenelor contabile, %ditura 9u,usta, Timisoara, ())/
@
Richard J., 04teva elemente de istorie a evoluiei planurilor contabile C cadru in %uropa de la ()== p'n# >n ()4?, >n
%xperti0a contabil#, nr.."*, ())4, pa,. ++.
B
Tabar# 6., >voluia contabilitaii rom4neti si unele elemente de istorie a planurilor contabile- cadru in %uropa de
la ()== p'n# la ()4?,>n1 %xpertiya contabil#, nr. ."*, ())4, pa,. 4*.
)
de gestiune.
2n cadru conceptual contabil este de asemenea o Aconstrucie coerent,, elaborat de
organisme ale profesiei contabile liberale, reglement4nd: Aobiectivul situaiilor financiare"
caracteristicile calitative ale informaiilor coninute n situaiile financiare" definirea,
recunoaterea i evaluarea elementelor coninute n situaiile financiare, modul de ntocmire i
prezentare a informaiilor n situaiile financiare.,
1D
.n acest sens, 7(S8 a elaborat A0adrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor
financiare, $ultima versiune - aprilie DD1! care vizeaz rezolvarea a patru probleme principale:
Ebiectivele situaiilor financiare $coninut, performan i evoluie!"
0aracteristicile calitative ale situaiilor financiare $claritate, pertinen, fiabilitate, capacitate de
comparaie!"
>lementele componente ale situaiilor financiare $active, pasive, venituri, c*eltuieli!"
6etode de evaluare a elementelor componente ale situaiilor financiare.
(ceste probleme reprezint domeniul principal al disputei armonizrii i convergenei
contabile care se concretizeaz n concepte, reguli i convenii contabile care nu reprezint
ntotdeauna nici la nivel naional, nici la nivel internaional o savant elaborare tiinific, ci mai
degrab +>laborarea regulilor contabile este un proces strategic comple% n care fiecare parte i
apr interesele,
11
Se precizeaz c n perspectiv procesul armonizrii i convergenei contabile
internaionale precum i cel al normalizrii naionale a contabilitii +se va desfura deci ntr-un
raport de fore ntre organizaiile politice internaionale, marile firme multinaionale i statele
naiunilor puternic industrializate.
5oul concept legat de armonizare sau convergenta preocupa deopotriva organismele
profesionale, normalizatorii si utilizatorii informatiilor financiar-contabile.
Ericare ar fi modul de abordare a convergentei in contabilitate trebuie tinut seama de
natura, continutul si valorile specifice fiecarui referential contabil in parte.
E prima dimensiune a convergentei in contabilitate o reprezinta convergenta dintre
Standardele americane de contabilitate $2S1((P! si Standardele internationale de contabilitate
$7(SF7/'S!.
0u toate diferentele ma-ore e%istente intre cele doua referentiale contabile $din care
mentionam optica, diferita, si anume in timp ce Standardele americane se bazeaza pe un
ansamblu de norme si reguli foarte detaliate si contin informatii destinate intreprinderilor care
cauta clienti pe pietele americane, Standardele internationale de contabilitate se bazeaza pe
principii fundamentale si contin informatii destinate intreprinderilor care cauta capital pe pietele
internationale!, prin acordul de la 5orGalH, 7(S8 si /(S8 au convenit identificarea tuturor
punctelor de dezacord in vederea asigurarii intr-un termen rezonabil a convergentei necesare. 7n
acest conte%t, trebuie mentionat rolul >/'(1 care aduce o contributie ma-ora din partea
sectorului privat, infiintat pentru a da glas punctului de vedere european in ce priveste evolutia
7/'S.
9a nivel european, aspectele legate de convergenta in contabilitate au in vedere
identificarea punctelor de dezacord intre directivele europene, cu deosebire 3irectiva a 7I-a si a
I77-a si Standardele 7nternationale de 0ontabilitate $7(SF7/'S!" de-a aceste doua directive au fost
amendate prin introducerea in anul DD a valorii -uste si in anul DD# a optiunilor in ce priveste
evaluarea.
1D
@oromnea %., 9e%icon contabilJfinanciar armoni;at cu 3irectivele >uropene i Standardele 7nternaionale de
0ontabilitate, %ditura &%DCA< B78R7&, 7a!i, -==+, pa,. 4=.
11
8oussard, D. C 0omunicare la al doilea seminar de cercetare a (sociaiei /ranceze de 0ontabilitate, renoble,
ianuarie ())(.
:
7n ultimii ani in tarile 2> s-au facut pasi mari pentru a imbunatati sistemul de raportare
financiara, iar />> conlucreaza strans cu toti partenerii in dezbaterea acestor aspecte" intr-adevar,
pietele de capital au nevoie de o raportare financiara de inalta calitate, iar >uropa este prima
regiune ma-ora din lume care a cerut aplicarea 7/'S pana in anul DD).
9a nivel national, Parlamentul >uropean a decis: Standardele internationale de contabilitate
$7(SF7/'S! vor fi obligatorii incepand cu anul DD) pentru companiile cotate la bursa" aceasi
soarta o au si companiile care consolideaza in ceea ce priveste conturile consolidate. >%ista o
opozitie destul de mare pentru e%tinderea aplicarii standardelor internationale de contabilitate la
alte intreprinderi decat cele mentionate si motivele sunt multiple:
in ma-oritatea tarilor cea mai mare parte a intreprinderilor o formeaza grupa intreprinderilor
mici si mi-locii pentru care aplicarea Standardelor este dificila si costisitoare"
utilizatorii principali ai informatiilor furnizate de intreprinderile mici sunt de regula statul
$bugetul! si bancile: bugetul foloseste contabilitatea intreprinderii pentru stabilirea rezultatului
fiscal si sc*imbari ma-ore in acest domeniu ar insemna ca statul sa-si piarda o sursa importanta de
venituri" bancile nu cauta neaparat performante la aceste intreprinderi, ci pastrarea patrimoniului
care garanteaza relatiile lor cu intreprinderile"
implicatiile -uridice enorme: sa nu uitam sistemele -uridice si de drept diferite a caror
modificare presupune timp indelungat si riscuri de dereglare, cel putin temporar, a mediului
economi
2. Aspecte t"t"te #n st"n)")e
6odificarea legii contabilitatii versus 'eglementari >uropene in domeniu
3eoarece si prin noua 9ege nr. )BF1B.D=.DD= publicata in 6onitorul Eficial nr. )D: din
=.D=.DD=, pentru modificarea si completarea legii contabilitatii se continua prezentarea ambigua,
confuza si neclara a numeroase probleme, consideram necesar sa prezentam cateva aspecte
esentiale pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand avem neclaritati legate de legislatia
nationala in domeniu.
7ntotdeauna cand in legislatia national a diverse aspecte sunt tratate confuz, pentru a ne
clarifica aceste probleme putem apela la reglementarile 0>, care au prioritate $doar reglementarile
cu caracter obligatoriu! fata de dispozitiile contrare din legislatia nationala.
(cest lucru este stabilit clar in <7<927 I7 7ntegrarea euroatlantica din 0onstitutia
'omaniei la art. 1&@ $!:
0a urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale 2niunii >uropene, precum si
celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu , au prioritate fata de dispozitiile
contrare din legile interne , cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Prezentarea actelor institutiilor comunitare
(ctele institutiilor comunitare constituie ansamblul actelor cu caracter normativ emise de
catre institutiile comunitare, indeosebi de catre 0onsiliul 2> si 0omisia >uropeana, in cursul
e%ercitarii competentelor ce le sunt atribuite prin <ratat.
7n <ratatul 0>> sunt prevazute cinci tipuri de instrumente:
1.Regulamentele
Sunt cele mai importante acte -uridice adopt ate de catre institutiile 2>, deoarece ele se
aplica integral si obligatoriu in toate statele membre, iar aplicabilitatea lor este directa $nu este
necesar sa fie incorporate prin alte acte normative in legislatia nationala pentru a avea caracter
obligatoriu!.
2.D#ect#,e%e
'eprezinta a doua forma a legislatiei comunitare cu efecte obligatorii. (cestea se
adreseaza statelor membre, uneori tuturor, alteori doar unora dintre ele, fi%and obiectivele ce
trebuiesc atinse, dar lasand autoritatilor nationale co mpetenta de a identifica mi-loacele de
=
transpunere in practica. >le permit astfel statelor membre sa aplice dreptul comunitar tinand cont
de conditiile concrete din fiecare tara.
0.Dec#/##%e
Sunt de fapt masuri administrative direct aplicabile ce se adreseaza unui stat membru ori
unei persoane fizice sau -uridice. 3ecizia reprezinta instrumentul legal prin care institutiile
comunitare pot ordona ca un caz individual sa fie solutionat intr -un anumit fel.
1.Op#n##%e
'eprezinta masuri legale prin care i nstitutiile 2> isi prezinta punctele de vedere in fata
statelor membre sau a persoanelor fizice si -uridice, fara ca acestea sa fie obligate sa se
conformeze solutiei propuse de administratia comunitara. Epiniile sunt oferite atunci cand
institutiilor comu nitare li se cere sa-si e%prime pozitia fata de o situatie curenta sau intr-un caz
particular aparut pe teritoriul unui stat membru. Epiniile reprezinta doar pozitia institutiei de la
care emite.
2.Reco+"n)"#%e
Sunt masuri legale ce permit institutiilor 2> sa-si prezinte punctele de vedere in fata
statelor membre sau a persoanelor fizice si -uridice, fara ca acestea sa fie obligate sa se
conformeze solutiei propuse de administratia comunitara. 'ecomandarile sunt date din proprie
initiativa si reprezinta doar pozitia institutiei de la care emite.
Pe langa aceste cinci instrumente, in practica s -au dezvoltat si alte acte nementionate in
<ratat cum sunt : avizele, acordurile, rezolutiile, programele.
Studiind legislatia nationala in domeniul financiar -contabil elaborata recent, armonizata
cu cea europeana $'omania fiind o obligativitate in acest sens in vederea aderarii!, constatam
multe neclaritati si neconcordante. <oate acestea dau bataie de cap nu numai firmelor mici, care
sunt la inceput de drum, ci c*iar si marilor firme internationale de audit, care au intrat pe piata
noastra.
'eglementarile naionale cu privire la aplicarea contabilitii n conformitate cu
reglementrile europene, n vigoare la acesta data sunt.
1. OMF 90!".0#.0$ privind aprobarea categoriilor de persoane -uridice care aplic
reglementri contabile conforme cu Standardele 7nternaionale de 'aportare /inanciar,
respectiv reglementari contabile conforme cu directivele europene modificat i completat prin #.
E6/ 1.11FD&.D=.D: privind aplicarea Standardelor 7nternaionale de 'aportare /inanciar, care
pervede la art.#
A<oate entitile care au obli,aia s# aplice sau au optat pentru aplicarea Standardelor
7nternaionale de 'aportare /inanciar trebuie s asigure continuitatea aplicrii acestora,
3in acest articol ne putem da seama ca oricare firma, dac dorete, poate aplica
Standardele de raportare financiara i c sunt i firme care trebuie sa le aplice n mod obligatoriu.
". OR%&N '0$$!"9.10. "009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene
'eformarea contabilitii dup anul 1BBD , informaii comparative 'omania-2ngaria
ROMANIA UN3ARIA
1. 9egea contabilitii nr,@F1BB1 cu modificarile si
completrile ulterioare
9ega contabilitii din DDD in
vigoare de la 1 ianuarie DD1
. Erdinul nr. #D)) pentru aprobarea
'egelementrilor contabile conforme cu directivele
europene
.1 Erd.6/P nr. #D))FDDB
..'eglementri contabile conforme cu directivele
europene cuprinse in ane%a nr.1 la E6/ #D))FDDB
@
care fac parte integrant din acest ordin, care contin:
..1 'eglementri contabile cu 3irectiva a 7I-a a
0omunitii >conomice >uropene
.. 'eglementro contabile cu 3irectiva a I77-a a
0omunitii >conomice >uropene
'eglementarea contabilitii in 'omania i 2ngaria
ROMANIA UN3ARIA
1. 6inisterul /inanelor cu consultarea organismelor
profesionale de profil $modificare din DD&!
3in mai DD) 0onsiliul 0ontabilitii i 'aportrilor
/inanciare
6inisterul /inanelor $9ega 0!
0onsiliul pentru standarde de
0ontabilitate $dun DD#!
Pana n anul DD)
ROMANIA UN3ARIA
1. 9egea contabilitii nr,@F1BB1 cu modificarile si
completrile ulterioare /inanciare
(nul DD) a fost ultimul an de aplicare a
urmtoarelor reglementri :
- E6/P B&FDD1 pentru abordarea 'egelementrilor
contabile aromizate cu 3irectiva a 7I-a a 0>> i cu
Standardele 7nternaionale de contabilitate
- E6/P #D:FDD pentru abordarea regelementrilor
contabile simplificate aromizate cu directivele
europene
- E6/P ==FDDD de abordare a 5ormelor privind
consolidarea conturilor
- 8acnile aplica 7(SF7/'S pentru necesitile de
informare proprii, iar entitile de interes public pot
opta pentru 7(SF7/'S numai dac au capacitate de
implementare
-Societile comerciale 9egea 0
-1rupurile de societi conform
9egii 0 7/'S sau alte standarde de
e%, 2S 1((P cu obligaia
reconcilierii sumelro dup 9egea 0
(uditare in 'omania i 2ngaria
ROMANIA UN3ARIA
Pana in anul DD) entitile ce aplic E6/PB&FDD1
ale bancilor i instituii de asigurrii,reasigurrii
- din anul DD: intreprinderile mari , entitile de
interes public, societile cotate , filiale societi
mama care aplica 7(SF7/'S
>ntiti cu cifr de afaceri peste
)D.DDD.DDD K2/ $apro%. D&.DDD
euro! cel mai mic prag din 2>
Erganismele ce au competente in domeniul auditului din 'omania i 2ngaria
ROMANIA UN3ARIA
0amera (uditorilor /inanciari $ din 1BBB!
0orpul >%pertilor i 0ontabililor (utorizati
$reanfintat din 1BB&!
0amera (uditorilor /inanciari $ din
1BB=!
B
0. Conc%!/##
7ntreaga 9ege @F1BB1 a contabilitii, precum 9egea nr. )BF1B .D=.DD= pentru
modificarea i completarea legii contabilitii este presarat, putem spune ca aproape n fiecare
fraza, de sintagmele n condiiile stabilite de reglementrile legale sau potrivit reglementrilor
contabile aplicabile, condiiile prevazute de reglementarile contabile aplicabile fiind denumiri
generice, care s acopere toate aspectele posibile ce ar putea apare.
9a multe articole folosirea de asemenea sintagme este improprie, deoarece multe din
reglementri care e%istau inainte au fost abrogate i nu au fost nlocuite cu altele, nemaiav4nd
nicio baza legal pentru anumite operaiuni. <ot timpul trebuie s fii n gard i s urmreti ce
mai este n vigoare, ce s -a mai abrogat, dac s-a nlocuit cu ceva sau nu.
Putem spune ca este aproape imposibil s cunoti continutul tuturor prevederilor legale n
domeniu i de aceea ar fi necesar elaborarea 0odului contabilitii n 'om4nia, similar 0odului
/iscal, care s reuneasc toate reglementrile n domeniul fiscal aplicabile n decursul unui an
fiscal sau a unei perioade.
B#$%o*"(#e
6i*ai 'istea, 9avinia Elimid, 3aniela (rtemisa 0alu, Sistema contabile comparate, editura
0>00(' DD:
3emetrescu 0.1. i colab., in lucrarea A0ontabilitatea-stiina fundamental i aplicativ,, >d.
Scrisul
'om4nesc, 0raiova, 1B=#, pag. :-@,
/eleaga 5., Sisteme contabile comparate, vol. 1, >ditia a 77-a, >ditura >conomic, 8ucuresi,
1BBB.
5aciri (., 2ne analzse comparative des szstemes de normali;ation francais et americain,
'evue
/rancais de 0ompatibilite nr 1=1F1B@:, Paris
/eleaga 6., 7onacu , 0osma 3., contabilitatea in lumea interdependenelor
contabile, >ditura (ugusta, <imisoara, 1BB@
'ic*ard L., 04teva elemente de istorie a evoluiei planurilor contabile C cadru in >uropa de la
1BDD p4n n 1B&), n >%pertiza contabil, nr.:-=, 1BB&, pag. ##.
<abar 5., >voluia contabilitaii rom4neti si unele elemente de istorie a planurilor
contabile- cadru in >uropa de la 1BDD p4n
Koromnea >., 9e%icon contabilJfinanciar armoni;at cu 3irectivele >uropene i Standardele
7nternaionale de 0ontabilitate, >ditura S>30E6 978'7S, 7ai, DD#, pag. &D.
8oussard, 3. C 0omunicare la al doilea seminar de cercetare a (sociaiei /ranceze de
0ontabilitate, 1renoble, ianuarie 1BB1"
9egea 0ontabilitii @F1BB1"
Erdinul 6inisterului /inanelor Publice nr.#D))FDDB
Erdinul 6inistrului /inanelor Publice nr. BD=FDD) privind aprobarea categoriilor de persoane
-uridice care aplicM reglementMri contabile conforme cu Standardele 7nternaionale de 'aportare
/inanciarM,
Erdinul 6inistrului /inanelor Publice nr. 111FDD: privind aplicarea Standardelor
7nternaNionale de 'aportare /inanciarM
1D