Sunteți pe pagina 1din 34

Theodora Chiorescu , Istoria

Artei , anul II
In celebra sa lucrare
,Apologia ,din 1125,
Sfntul Bernard din
Clairvaux pune
problema celui mai
enigmatic gen al
stilului romanic :
monstruoasele i
ostilele imagini
profane care se afl
n inima mnstirii
,locul cel mai
frecventat de
clugri pe parcursul
zilei, i anume,
claustrul. Aceast
lucrare (Apologia) a
aprut pentru a
combate stilul
monastic benedictin
att de complex i
fastuos , care implic
o ascensiune mai
degrab material i
nu spiritual a
clericilor.Problema
este tratat ntr-o
manier , am putea
spune , ironic,
Sfntul Bernard
ntrebndu-se
retoric de ce
asemenea
monstruoziti
ridicole sunt
poziionate att de
evidente n inima
mnstirii(claustrul)
, unde clugrii
petrec cea mai mare
parte citind i
meditnd la
scriptur.
Aceast tem a bestiei , hibridului, este des ntlnit
la nceput de secol XII , mai ales n claustrele
benedictine din Frana i nordul Spaniei incluznd
Moissac , Toulouse , Silos , Elne Ripoll , Serrabonne i
nu n ultimul rnd St-Michel-de-Cuxa.
Ideea de om sub forma de
microcosmos ,
precursoare conceptului
renascentist , marcheaza
legatura stransa dintre
trup si spirit .
Temele tratate sunt:

Jongleori sau animatori ca distorsiuni ale
corpului uman ;

Creaturi asemanatoare maimutelor ca imagine
a celei mai joase conditii/naturii umane ;

Bestii salbatice si hibrizi ca potentiale
amenintari ale integritatii corpului.
Formele
contradictorii ale
hibrizilor
monstruoi , a
maimuelor i a
centaurilor sunt
discreditate nu
pentru c nu au un
neles ci pentru c
evoc curiozitatea
clugrului i-l
distrag de la nalta
sa chemare a
meditaiei interioare
Acest capitel prezint figura unui
om (capul este reprezentat frontal),
cu un corp distorsionat
(reprezentat n profil) ntr-o
manier dinamic , acesta fiind
surprins n timpul jocului . Acest
fapt implic i muzica.
Oficialii Bisericii
consider dansul ca fiind
o supravieuire a
pgnismului i trebuie
dezrdcint pentru a
putea pstra i propaga
moralitatea cretin.
Micrile i gesturile n
timpul dansului erau
considerate ca
provocatoare de dorin ,
creia preoii nii erau
susceptibili.

Regasim comparatii intre psalmi ,
reprezentanti ai muzicii sacre si muzica
laica , profana .
Pentru aceast
categorie , este foarte
sugestiv capitelul care
marcheaz
transformarea omului
in maimu , fiind
reprezentate pe cele
patru fee stadiile
transformrii.
Stadiul 1 : omul este
mbrcat , reprezentat n
postura sa natural ;

Stadiul 2 : omul este
reprezentat dezbrcat ,
avnd aceeai poziie cu
mamiferul ;
Stadiul 3 : barba
prezent n aceast
ipostaz marcheaz
traseul descendent;

Stadiul 4 : transformarea
este complet , omul
fiind nlocuit de
maimu.
Bernard afirm n
De natura boni
c exist o
frumusee n toate
creaturile , dar n
comparaie cu
frumuseea
uman ,
frumuseea
maimuei este
numit
diformitate.
Bestii salbatice si hibrizi ca potentiale amenintari ale
integritatii corpului
Formele contradictorii
ale hibrizilor monstruoi
, a maimuelor i a
centaurilor sunt
discreditate nu pentru c
nu au un neles ci
pentru c evoc
curiozitatea clugrului
i-l distrag de la nalta sa
chemare a meditaiei
interioare.
Se remarca prezenta sirenelor , ca
potentiale ispite ;
Astfel ca claustrul ,
ca parte
component a
unui ansamblu
monastic poate fi
asociat cu limita
ntre puritatea
angelic i
contaminarea
pmnteasc , loc
n care clugrul
lupt pentru
curirea sufletului
de pcatele
trupeti sau
spirituale .
ART BULETIN , SEPTEMBRIE 2001 , VOLUMUL
LXXXIII , NUMARUL 3 , Monsters , Corporeal
Deformities , and Phantasms in the Cloister of St-
Michel-de-Cuxa , Thomas E.A. Dale