Sunteți pe pagina 1din 9

Analiza SWOT

ANALIZA SWOT / ANALIZA VIITOARELOR CERERI


Componenta a analizei si a evaluarii transportului din Bucuresti din anul viitor, analiza
SWOT a sistemului de transport a orasului a ajutat la identificarea si intelegerea
Punctelor Forte, a Punctelor Slabe, a Oportunitatilor si a Pericolelor existente.
Punctele generale prezentate mai jos au fost aplicate pentru realizarea analizei SWOT
pentru orasul Bucuresti.
Liniile generale ale analizei SWOT mentionate sunt:
Situatia curenta
Puncte forte ale sistemului de transport al orasului
Puncte forte ale modului de folosire teritoriala a orasului
Puncte slabe ale sistemului de transport al orasului
Puncte slabe ale modului de folosire teritoriala a orasului
Oportunitati pentru sistemul de transport al orasului
Oportunitati pentru modul de folosire teritoriala a orasului
Pericole ale sistemului de transport al orasului
Pericole ale modului de folosire teritoriala a orasului

Analiza SWOT pentru Bucuresti este descrisa detaliat in tabelele de mai jos si include:
Utilizarea teritoriala
Transport Public
Mediu inconjurator
Finane
UTC/ITS

Tabelul 1 Utilizarea teritoriala
Puncte forte
O mare densitate a zonelor rezidentiale cu perspective bune in cresterea Transportului Public
Puncte slabe
Necoordonat central sau printr-o politica comuna
Impact asupra sistemului de trafic al orasului care nu are in vedere mari investitii
Necoordonare intre dezvoltarea utilizarii teritoriale si a sistemului de transport
Mari modificari in modul de utilizare teritoriala in cursul ultimilor ani datorita
diversificarii activitatilor
Oportunitati
O mare atractie turistica dupa restaurarea centrului istoric al orasului
Pericole
Dezvoltari necontrolate ale diverselor zone rezidentiale si comerciale


Tabelul 2 Transportul Public

Puncte forte
Transportul public acopera intreaga suprafata a orasului
Transportul public este reprezentat de tramvai, autobuz, troleibuz
O puternica implicare a Municipalitatii in programe internationale de transport urban
O varietate de transporturi publice disponibila
O retea bine pusa la punct
Imbunatatirea parcului de autobuze modernizarea parcului auto
30 LPG si autobuze 85 Euro III (mai ales in centrul orasului)
Castigarea premiului Civitas mai multe autobuze sunt propuse pentru reinnoire
Existenta GPS-urilor in autobuze, puncte de informare a pasagerilor la unele statii
O buna gestionare a informatiei disponibila la RATP







Puncte slabe
Separarea traficului este nesatisfacatoare
Gestionarea traficului se face la un nivel scazut. Principalele noduri au ore fixe si planurile de
semnalizare din
intersectii nu reflecta tocmai cererea.
Planul intersectiilor nu este de buna calitate
Politica locurilor de parcare nu este coordonata
Proasta calitate a asfaltului de pe strazile mici.
Semnele/indicatoarele lipsesc adesea atat de pe drumurile din localitati cat si pe cele din afara lor
Un mare tranzit rutier din cauza slabei performante a rocadelor
Lipsa la nivel local a unui instrument de planificare a transportului si a unei baze de date centralizate
despre
transport, tipare de mobilitate, infrastructura, metode de utilizare a teritoriului
Reteaua de tramvaie este mica
Nu exista banda de circulatie pentru biciclisti sau benzi de oprire pentru biciclisti
Lipsa facilitatilor in statiile transportului public
Lipsa accesibilitatii in zona de Sud si in cea de Vest
Rocada din oras este incompleta
Lipsa integrarii sistemului de bilete a metroului in cel al biletelor de transport public
Unele statii de tren care nu sunt considerate partea sistemului de transport metropolitan/urban
Acoperire nesatisfacatoare a:
zonei dintre Protan si Bariera Unirii
Nicio legatura intre Protan si Fabrica Dorobantul / Bariera Unirii
Zona Industriala Vest
Gara de Est (Gara Craing / gara marfarelor)
Infrastructura tramvaielor este proasta (transport necomfortabil)
Nu exista prioritate pentru autobuze si troleibuze
Congestionarea traficului creste timpul calatoriei si reduce increderea in serviciu, mai ales in
urmatoarele trei
locatii:
Bulevardul Independentei
N. Simache / Democratiei
N. Balescu
Multi calatori cu bilete reduse pe anumite linii
Securitatea sociala din statii este mica: devine importanta cresterea acesteia atunci cand trenul devine
parte a
unui sistem mai mare
Proasta calitate a infrastructurii de stationare
Proasta calitate a propagarii informatiei mai ales in statiile cu informatie statica (doar semnul de
statie si numarul
liniei)
Acesibilitatea masinilor / din strada la masini (in afara de autobuzele 193, 11 autobuze sunt echipate cu
platforma
de ridicare si 50 de autobuze cu suportul scaunelor cu rotile)
Capacitate mica a autobuzelor
Viteza medie mica
13 linii de autobuz din 28 circula doar de cateva ori pe zi
Pret unic al biletelor: datorita dezvoltarii zonelor (residentiale, de afaceri, industriale) reteaua ar putea
fi
schimbata, ceea ce va afecta costurile

Oportunitati
Imbunatatirea transportului public
Imbunatatirea gestionarii sistemelor de trafic
O noua rocada va fi construita
O buna acoperire a serviciilor
Autobuzele, tramvaiele si troleibuzele supra-aglomerate indica o cerere caruia nu i se face fata
Parcul si trasportul in locatii cheie ar putea profita de pe urma cresterii numarului de proprietari de
masini
Un nou sistem de plata al biletelor( studiul de fezabilitate nu s-a facut inca) mai multa informatie a
gestionarii
Posibilitatea unor tarife diferentiate printr-un nou sistem de organizare a biletelor
O examinare operationala si a retelei ar putea duce la o scadere a preturilor de operare
O mai buna informare a pasagerilor in toate statiile
Cresterea vitezei medii a transportului public in locatiile cele mai aglomerate
Extindere/ noi tramvaie intre Gara de Vest si Gara de Sud
Autoritati coordonarea cu satele din imprejurimi pentru o retea integrala(urbana si suburbana)
Plan de gestionare
Reabilitarea infrastructurii tramvaielor
Pericole
Cresterea numarului de masini
Dezvoltarea dinamica a zonelor rezidentiale, comerciale si de birouri din oras si in zona de influenta
Conditiile de calatorie la orele de varf sunt dezagreabile
Lipsa spatiului pe unele strazi pentru marirea numarului de benzi si pentru implementarea unor benzi
pentru
transportul public
Cresterea numarului de masini
Transportul public are putine/nu are avantaje competitive fata de masina personala
Lipsa unei cereri de abordare a gestiunii in orice Landuse integrata/ politica transportului nu
favorizeaza
transportul public
Taierea unei parti a traseului tramvaiului 101 poate insemna o cadere a pozitiei treamvaiului in reteaua
de
transport.




Tabelul 3 Mediul inconjurator

Puncte forte
Finantarea ofera posibilitatea de a realiza mai devreme investitiile urgente
Marea disponibilitate actuala a fondurilor pentru finantarea investitiilor cu rezultate
pozitive in ceea ce priveste costul/analiza castigurilor
Multe investitii in infrastructura traficului sia transporturilor au un bun rezultat al
costurilor/ analiza beneficiilor
Finantarea este atractiva pentru finantatori in cazul unor garantii municipale sau de
stat
Puncte slabe
Obligatia rambursarii, de obicei intr-o perioada de timp relativ scurta
Plata dobanzilor sunt o povara in plus pentru bugetul municipal
Rambursarile si dobanzile reduc posibilitatea finantarii unor investitii viitoare care pot
fi urgente
Posibilitatile participarii sectorului privat la investitia in trafic si in transport sunt
limitate

Oportunitati
Acces la fondurile UE de la intrarea in UE
Marea disponibilitate in mod curent la fonduri de finantare a investitiilor cu un rezultat
pozitiv al costurilor/ analiza a beneficiilor
Cresterea economica a tarii, mai ales in orase
Competitia dintre finantatori de a atrage clienti
Dobanzile actuale mici

Pericole
Disponibilitatea fondurilor de a finanta investitii ar putea scade
Cresterea economica a tarii ar putea incetini
Garantiile de stat sau municipale ar putea fi diminuate sau oprite
Posibilitatea cresterii dobanzilor
Posibilitatea schimbarii prioritatilor de finantare de catre guvern sau de politica locala
Finantarea activitatilor comerciale este uneori mult mai atractiva pentru finantatori





Tabelul 4 Finantarea

Puncte forte
Finantarea face posibila realizarea timpurie a unor investitii
Marea disponibilitate actuala a fondurilor pentru finantarea investitiilor cu rezultate
pozitive in ceea ce priveste costul/analiza castigurilor
Multe investitii in infrastructura traficului sia transporturilor au un bun rezultat al
costurilor/ analiza beneficiilor
Finantarea este atractiva pentru finantatori in cazul unor garantii municipale sau de
stat

Puncte slabe
Obligatia rambursarii, de obicei intr-o perioada de timp relativ scurta
Plata dobanzilor sunt o povara in plus pentru bugetul municipal
Rambursarile si plata dobanzilor reduce posibilitatea finantarii unor investitii viitoare
care pot fi urgente
Posibilitatile participarii sectorului privat la investitia in trafic si transport sunt limitate

Oportunitati
Acces la fondurile UE de la intrarea in UE
Marea disponibilitate in mod curent la fonduri de finantare a investitiilor cu un rezultat
pozitiv al costurilor/ analiza a beneficiilor
Cresterea economica a tarii, mai ales in orase
Competitie intre finantatori sa atraga clienti
Dobanzile actuale mici
Disponibilitatea fondurilor de a finanta investitii ar putea scade
Cresterea economica a tarii ar putea incetini
Garantiile de stat sau municipale ar putea fi diminuate sau oprite
Posibilitatea cresterii dobanzilor
Posibilitatea schimbarii prioritatilor de finantare de catre guvern sau de politica locala
Finantarea activitatilor comerciale este uneori mult mai atractiva pentru finantatori

Tabelul 5 UTC/ITS

Puncte forte
RATB a introdus un sistem de card ce poate fi folosit si la Metrou.
Municipalitatea a planuit si a instalat un sistem UTC, PTM si un sistem CCTV de
monitorizare a traficului pentru centrul orasului care cuprinde aproximativ 100 de
intersectii.
Implementarea unui sistem UTC de trafic adaptabil va regla timpul semafoarelor in functie
de cerintele traficului si va imbunatati si regla timpul calatoriei.
Subsistemul PTM va coopera cu subsistemul UTC pentru a furniza selectiv semnale de
prioritare pentru trasportul public
RATB va avea acces la sistemul de operare Gestionarea Traficului Bucurestean.

Puncte slabe
Orasul nu are practic niciun drum de rocada exterior iar cel interior e incomplet. Traficul
din oras este format de persoanele care trec prin oras spre a ajunge la o alta destinatie,
de navetisti precum si de persoanele ce merg la cumparaturi.
Rutele estice-vestice sunt mai putin dezvoltate decat cele nord-sud.
Sistemul de gestionare al traficului bucurestean nu se va extide initial in afara rocadei
interne.
Nivelul cronic al parcarilor nedisciplinate pe strada are ca rezultat reducerea capacitatii
drumului, congestionari si incidente.
Aplicarea inadecvata a regulilor de trafic, mai ales iesirile ce blocheaza intersectiile
(spatiile marcate cu galben)
Amplasarea inadecvata a parcarilor de la marginea strazilor. Gestionarea parcarilor
suprapuse.
Mijlocul de transport predominant catre si de la aeroporturi e taxiul.
Unele intersectii semnalizate nu sunt bine concepute sau amplasate.
Oportunitati
Drumurile arteriale in/din oras (ex. de la aeroporturi) sunt imbunatatite in ceea ce priveste
capacitatea dar vor produce un trafic suplimentar in reteaua orasului.
Numarul proiectelor de imbunatatire a infrastructurii rutiere fiind angajat odata creste
numarul cererilor pentru alte strazi si drumuri neadacvate.
Municipalitatea trebuie sa instruiasca si sa impiedice personalul suplimentar sa
gestioneze reteaua si noul sistem de trafic
Municipalitatea trebuie sa accelereze planurile de design si construire a unui Centru
permanent de Control al Traficului.