Simboluri

Se spune c trim intr-o lume de simboluri. Ar fi nimerit s spunem c o lume de

simboluri triete n noi.Viitorul este semn i orice semn este purttor de sensuri.
Simbolul e singurul mod de a spune ceea ce nu poate fi exprimat prin alte
mijloace. Omul are nevoie de simboluri pentru a aduce incomprehensibilul n sfera
tangibilului. Simbolismuleste cheia nelegerii universului spiritual.Simbolul (gr.
,,symbol semn de recunoatere) este imagine bogat n semnificaii, un semn
ncrcat cu polivalen inepuizabil a imaginii. Structura simbolului presupune
dou componente: imaginea (obiectul, fiina,fenomenul, evenimentul .a) i sensul
acesteia, fr de care el, simbolul poate fi conceput numai ntr-un context
cedinamizeaz un anumit aspect al imaginii simbolice. Poeii simboliti se afl n
cutarea unitii lumii prin stabilireaanalogiilor i ,,corespondenelor dintre
lumea obiectiv i cea subiectiv. Folosind un sistem de simboluri enigmatice,
ei ptrund n adncurile emoionale ale sufletului uman, pentru a afirma ideile
i adevrurile ,,venice, esena existenei,,transcendentale. Simbolul e folosit
pentru comunicarea unui mesaj general-uman important, fiind o
modalitate deexprimare concentrat, sintetic i plastic a vieii.Specificul
simbolului rezid n for extraordinar de generare, relevare i plasticizare, n
extraordinar degenerare, relevare i plasticizare, n expresivitatea emotiv
pregnant. Prin nsi natura lui, simbolul tinde s desfiinezelimitele stabilite i
s reuneasc punctele extreme n aceeai viziune, asemnndu-se cu sgeata care
zboar fr s seclinteasc din loc.Descifrarea unui simbol presupune o
reconstituire a evoluiei gndului care aspir, ndjduiete, se teme, sufersau se
bucur imaginndui-i. I. Chevalier crede c ,,prima funcie a simbolului este
cea de a explora. Semnificaiasimbolului difer adesea n funcie de persoan,
precum i situaia acesteia la momentul dat.Dicionarul reprezint doar nceputul
unei investigaii enciclopedice aflat, n momentul de fa, n contextulliteraturii
romne, n special a celeia din partea stng a Prutului, la nceput. S-a ncercat
o hermeneutic la nbogireacreia sunt invitaii s participe toi cititorii.
Dicionarul sugereaz doar, nu impune. Ndjduim c lectura lui va incitacititorii
s cugete pe seama simbolurilor. Articolele dicionarului nu conin toate
dimensiunile vreunui simbol, deoarecesimbolul o ia la goan cnd gndeti c l-ai
prins; pe msur ce se limpezete i ascunde faa, cci, aa cum spuneGeorges
Gurvitch, ,,simbolurile reveleaz voalnd i voaleaz revelnd.Am selecionat
interpretrile consinderate capabile de a permite cititorului s descopere sau s
intuiasc el nsuisemnificaii. Modelele oferite vor sugera, n special elevilor,
perceperea personalizat a literaturii. Uneori, am expus iunele interpretri care
caut s tie mai mult despre modul n care au fost trite imaginile artistice i
semnificaiatransmis. Cei dotai cu imaginaie vor gsi, la drept vorbind mai
degrab invitaiile la interpretare dect cunotine. Or, perceperea simbolurilor
este, n primul rnd, personal. Cititorul poate da curs liber instituiei sale.

Alb/Dalb
,,Alba vlvtaie, adic prul mamei din balada ,,Mioria de N.Labi ne trimite cu
gndul la pana albit a ps rii din poezia ,,Pasrea de G. Vieru, culoarea denot
trecerea generaiilor: ,,Merg eu diminea, n frunte,/ Cu spicele albe n brae/ Ale
prului mamei. nlbit de trecerea timpului: a mbtrnit mama, va mbtrni i
fiul, iubita i toi ce vin din ei,ntr-un neostoit ritual al omenirii. Dar nu este o
simpl trecere: prul mamei devine strun pentru vioar. Altdat, poetulatribuie
albului o conotaie de coloral,/ Copil, s-i veyi oricnd-/ n ram, n ru n
toate./ Ah, cine vede albete/ i eu ce albmai sunt.
Albin
In poezia ,,Albina, G. Vieru aseamn procesul creator cu lucrrile albinei. Poetul
inva de la ea ,,vieuirea curat: ,,
nimeni, nimeni nu-i in stare/ Aripa ai inctua, ,,A vrea pe drumul cel din
urm/ S m petreac roiul tu.
Busuioc
Floare a dragostei, busuiocul e asociat albului ervetelor sau pretarelor. El
readuce, in plan simbolic, preaplinul verii,
care, impreun cu focul din vatr i culorile somptuoase ale covoarelor,
prelungete frumuseea i intensitatea solar a
verii. Motivul e prezent in poezia ,,Harta de G. Vieru cu semnificaia de valoare
spiritual: ,,Iat c la rsrit/ pmintul
nostru/ se mrginete/ cu portretul marelui Eminescu, la asfinitul cu cel al
marelui Creang, la miaz-noapte cu
ptucul biatului meu.
Carte
In poezia ,,Legmintul de G. Vieru, eroul liric intreine un adevrat cult al crii
lui Eminescu, sub constelaia spiritual
a cruia ii recunoate statutul pleniopoteniar de poet: ,,tiu: cindva, la miez de
noapte/ Ori la rsrit de Soare/ Stnge-mis-
or ochii mie/ Tot deasupra crii sale.
Cas
In poezia ,,Casa printeasc de G. Vieru, motivul asigur o centrare cosmic:
ferestrele deschise in univers, fintinele
sonde adinci in istorie, vintul curat i mirosul de brazi oglinda sufletului i
chipului, ploaia ritual, floarea-soarelui
faguri de miere: ,,Acas Patria mai linitit este/ i mai a mea.
Cma
In poezia ,,Cmaile de G. Vieru, motivul reprezint esena vieii mamei, o parte
din fiina celui dus, cmile constituie
obiecte aproape magice, ca i cum, prin splarea lor, feciorul ar putea fi adus
acas. In context, cmile mai sugereaz
via panic: ,,i nu le-a imbrcat de mult feciorul.
Coco
In ,,Poem de G. vieru, cocoul din creasta casei face o alian spiritual cu
psrile cltoare, fcindu-le semne de
implinire duioas, i este un simbol cosmic. De la el, ca i de la briul albastru al
casei cu care s-a incins poetul plecind in
lume, incepe cerul: ,,N-a putea spune, cum spun alii acum/ c toat viaa mea,
de mic,/ Am visat numai la stele/ Dar miau
artat cerul/ Cocoul din creasta casei noastre,/ nucii, stejarii,/ i-atunci am prins
dragoste de ele.
Copac/Pom
La G. Vieru, acest motiv e mijlocitorul ideal dintre cer i pmint, rod al ciclurilor
cosmice, al comuniunii dintre cele trei
regnuri, ax a lumii; el este superior omului: ,,Ai vzut pom s nu aib rdcini?/
Pom care s nu infloreasc?/ Pentru c,
veyi bine,/ Are alte griji, mai de seam?/ Ai vzut pom s rcneasc, s lehie
din frunze? S i sune altfel foile, cind
vintul ii schimb direcia? Ai vzut pom s zgirie cu gheara/ Icoana soarelui de
sus?/ Pom s nu-i singere frunza/ Cind
vine toamna i ingheul?.
Corabie
In poezia ,,Pdure. Verde pdure de G. Vieru, corabia semnific viaa i dragostea
perpetu, care nu moare i nu poate fi
strivit in nici un mod: ,i-o corabie-i cioplise,/ i-n amurgul greu, de stinci,/ A
plecat pe mri s-o uite,/ Cltinat de
ape-adinci
Culoare
Culoarea insufleete materialitatea lumii, ii d o strlucire aparte, sensibilizind
extraordinar privirea i celelalte simiri. In
,,Muzicue de G. Vieru, cu culoarea e din ce mai frecvent invocat cu titlu
deziderativ: ,,Vreau s ploaie rou,/ Vreau s
ploaie galben,/ Vreau s ploaie-albastru,/ Vreau s ploaie verde. E o dorin a
eului liric de a urca in culori.
Frunz
La G. Vieru, in textul ,, Pdure, verde pdure motivul semnific fora dragostei,
inceputul unui nou ciclu al vieii: ,,A
plecat pe mri s-o uite,/ Dar sub lun, dar sub stea,/ Rsare la loc pdurea,/ Iar
corabia-nfrunzea.
Furnic
La G. Vieru, motivul sugereaz povara anilor, irevocabilul mers al timpului: ,,Tot
mai mic. Tot mai mic./ Cit o floare, o
furnic,/ Cit o lacrim sub soare/ De ce oare, de ce oare?
Harp
In ,,Ars poetica de G. Vieru, motivul sugereaz pezia insi care poate cuprinde in
sine binele i rul. Avind o concepie
angelic, poetul crede c poate imblinzi erpii, adic duhurile rele, malefice, de
aceea harpa e asociat cu ,,coarda
poamei, simbol al vieii i rodului.
Inel
In poezia lui G. Vieru, inelul simbolizeaz legtura venic dintre brbatul i
femeia ce au creat familia: Inelul/ din
degetul tu -/ ctare prin care ochesc/ vrjmaul.
Mam
Simbolistica mamei in poezia lui G. Vieru este foarte bogat: ,,Ea este o alt Maic
Marie, un inceput a toate cite sunt,
devenind Muma insi: patrie, grai, izvor i alte realiti primordiale. Mama din
poezia ,, Fptura mamei de G. Vieru
este asemenea mamei divine care simbolizeaz cea mai perfect armonie a
dragostei. Mama e perfect asemenea stelei cu
cinci coluri, de aceea ,,iarba tie ce gindete; curat, ferit de pcat, mama
devine uoar, asemenea psrii ce
mijlocete relaia dintre cer i pmint. Fptura mamei e ca o sfint Marie de pe
zidurile bisericilor, care merge pe nori,
fr a simi impotrivire, cu faa deschis de o lumin intern ce se indrept spre
oameni: ,,Uoar. maic, uoar,/ C-ai
putea s mergi clcind/ Pe seminele ce zboar/ Intre ceruri i pmint.. In
poezia ,,Cmile mama asemenea micuei
din balada popular ,,Mioria, nu invinuiete i nu blestem pe nimeni. Ca toate
mamele lumii, ea oficiaz cu acuratee
ritualul pregtirii fiului pentru hora din sat. Cit de frumos s-ar fi petrecut acest
ritual in vreme de pace.
Mare
In poezia lui G. Vieru ,,Pdure, verde pdure, motivul sugereaz trecerea pe alte
rimuri (,,i-a plecat pe mri s-o
uite), iar in textul ,,Tu simbolizeaz cosmosul, universul: ,,M las la fund de
mare/ S vd ce-ai zice tu).
Ochi
In poezia ,,Legmint de G. Vieru, motivul se face prezent prin sintagma ,,stinge-
mi-s-or mie i sugereaz viaa, iar la I.
Vatamanu se identific chipul matern indurerat: ,,Bare roua-in acelai timp,
adincimile submarine i pe cele ale cerului.
Singur/Singurtate
In poezia ,,A czut cerul din ochii ti de G. Vieru, sentimentul singurtii este
devastator: ,,Ca un pom doborit/ Insui
graiul/ Parc se aude czind./ Doamne, atit de singur,/ Atit de singur/ N-am fost
niciodat. In alt text poetul
mrturisete: ,,Imi curge, mam,/ Insingurarea pe trup/ Ca apa pe stinci.
Soare
In poezia lui G. Vieru ,,Legmint, sintagma ,,rsrit de soare i ,,miez de
noapte sugereaz efortul neintrerupt al
marelui poet M Eminescu de cugetare i trire complet: ,,tiu cindva la miez de
noapte / Ori la rsrit de Soare/ Stingemi-
s-or ochii mie/ Tot deasupra crii sale.
Trandafir
In lirica lui G. Vieru, trandafirul ii aduce eroului liric sentimentul unei brute i
brutale retezri a visului i a posibilitii
ideale de implinire: ,,Tu care-n grdin,/ Ling zidul surpat,/ Erai frate cu mine/
i erai imprat, Trandafirului./ Unde-i
cmaa de rou,/ Cea de mire brbat?/ Durerea-mi intunec chipul,/ Nu, nu sunt
suprat,/ Trandafirule

Literatura viereana despre mamaDragostea pentru femeie in sensul mai larg al
cuvintului inseamna de fapt , la Vieru dragosteapentru mama.Mama care exprima
maternitatea este marele simbol si marea ei tema.Celelalte motive :copilaria ,
iubire , cintecul , pamintul , patria se intretes intr-un intreg , datorita acestui mic
firstructurant.Faptura mamei are , pentru Vieru o proectie cosmica : Usoara
maica, usoara, / C-ai putea samergi calcind / Pe semintele ce zboara / Intre ceruri
si pamint . Mama traieste intre cer sipamint adica mereu in mintea lui.In poezia
lui Vieru simbolul mamei are aceeasi ambivalenta casi in cele ale marii si
pamintului: viata si moartea sunt correlative.Nasterea inseamna iesirea
dinpintecul mamei;moartea inseamna reintoarcerea in pamint.Mama este
simboluladapostului,caldurii ,dragostei si hranei care pe parcursul vietii poetului il
insotesc.Si pentru Vieru si pentru Blaga fericirea s-a nascut la sat . Femeia
muncita , Mama , isi plimbadoar faptura intre slujba , Dumnezeu si real, slujba
tacerii de piatra si slujba piinii la cuptor.Faraa se evedentia , Mama poetului a
crezut neincetat in Dumnezeu si aceasta credinta a ajutat-o:Mama mea viata
intreaga / A trait fara barbat / Singuri pre erau in casa / Ploi cu grindina
cindbat.Mama ca motiv fundamental al creatiei lui Vieru cunoaste diferite
intruchipari stilistice de laconfesiunea directa ,abia ascunsa in mantia
versului pina la compararea mamei cu niste lucruricum ar fi patria , pamintul si
altele. In general poetul isi cere scuze pentru o vina care nu-iapartine.Ca si in
poezia pentru copii , in creatia sa pentru adulti G.Vieru pornea de la sacralitatea
oripoate mai curind de la sacralizarea unor finite si adevaruri pe care literatura
realismuluisocialist , nereusind sa le lichideze difinitiv , le trece cu ostentatie pe
un plan secundar.Mamanu incearca , desigur , sa fie mama , dar in epoca imediat
postbelica rolul ei revenea , in mare ,Patriei.In acest context Vieru a afirmat poetic
si profund polemic : Mama,tu esti patria mea !Poezia lui Grigore Vieru despre
mama avea o misiune si un efect revolutionar. In multe poeziimama este anume si
numai mama Dochita de la Pererita , prin referirea la care autorul
exprimasentimentele adinci si puternice , care sunt si ale noastre si ale tuturor :
Eu inaintea mamei /am suflet vinivat / iubirea pentru dinsa / cu bratul
am furatAlta data Gr. Vieru dezvaluie intr-o singura imagine deosebit de
cuprinzatoare si de sugestiva altruismul desavirsit al mamei prin mijloace
alegorice sau parabolice , dupa cum e cazul poezia
Pasarea :
Cind s-a intors / la puii ei cu hrana, / gasise cuibul gol si / si amutit. / L-a cautat
/ piniialbise pana, / pin cind in cioc / seminta a-ncoltit. Aceasta e mama
adevarata , cu grija eimaternal mistuitoare , ce transpare dintr-o imagine concreta
, plastica , proaspata siimpresionanta.Sacralizarea mamei , investirea ei cu calitati
etice alese, scoaterea din rindul fiintilor ordonatesunt permanente ale creatiei
vierene.Concometent iau nastere poezii in care fiul isiexprimarecunostinta pentru
tot ce a insemnat si inseamna mama: Maicuta mea: gradina / Cuflori,cu nuci si
mere , / A ochilor lumina, / Vazduhul gurii mele! / Maicuto, tu:vecie, /
Nemuritoarecarte / De dor si omenie / Si cintec fara moarte! (Mi-e dor de tine ,
mama)Acestea si multe altele poezii despre mama adeveresc o lume de
sentimente si idei careformeaza bogatia poeziei lui Grigore Vieru , constituind in
acelasi timp o incercare grea pentruautor: aceea de a fi de fiecare data original ,
nou, surprinzator nu numai in idee, dar siexpresie.De cele mai multe ori
Grigore Vieru reuseste sa fie astfel.In creatia sa mama este unsimbol cu multiple
semnificatii etice si sociale .