Sunteți pe pagina 1din 8

ASAMBLARI FILETATE

Notiuni de baza si definitii


Asamblarire filetate sunt utilizate in constructia de masini pentru realozarea unor legaturi
demontabile intre doua organe de masini.
O asamblare filetata este formata dintr-o piesa cuprinsa, filetata exterior, numita surub si
o piesa cuprinzatoare, filetata interior, numita piulita.
Oricare filet se construieste dupa linie elicoidala.
Se numeste linie elicoidala curba obtinuta prin infasurarea ipotenuzei unui triunghi
dreptunghic pe un cilindru de diametru d. In functie de sensul de infasurare a tringhiului
pe cilindru se obtine o linie elicoidala inclinata pe drapta sau stanga.
Inaltimea la care se ajunge pe linia elicoidala dupa o rotatie completa, poarta denumirea
de pas al elicei. El poate fi exprimat cu relatia unde
-este unghiul de ridicare sau unghiul de panta al elicei! d-diametrul cilindrului pe care se
masoara pasul elicei! p-pasul filetului "pasul axial#! i-numarul de inceputuri.
$aca in lungul elicei se deplaseaza un proful de o forma oarecare, asezat intr-un plan care
trece prin axa cilindrului, se obtine un canal elicoidal. %ractic, profilul de o forma
oarecare este materializat de un cutit. &iscarea acestuia dupa o linie elicidala este greu de
realizat. $e aceea aceasta miscare se descompune intr-o rotatie pe care o executa piesa si
o translatie pe care o executa cutitul.
'lasificarea filetelor
- dupa forma corpului de baza -cilindric
-conic
- dupa profil -triunghilar -metric "&#
-in toli "()#
-pentru te*i
-trapezoidal "+r#
-patrat "%t#
-ferastrau "S#
-rotund ",d#
-Edison "E#
- dupa marimea pasului -normal
-fin
-mare
- dupa numarul de inceputuri -un inceput
-mai multe inceputuri
- dupa sensul de infasurare -drept
-stang
- dupa scop -fixare
-fixare-etansare
-miscare
Elemente geometrice ale filetelor "S+AS -./0--0#
+inand seama de generare filetului, profilului acestuia se obtine sectionand suprafata
filetata cu un plan care trece prin axa cilindrului.
Elementele geometrice ale filetului sunt definite in S+AS .1/2-3., astfel d- diametrul
ecterior al surubului, este diametrul cilindrului tangent la *arfurile filetului surubului
"diametrul asurat intre *arfurile filetului surubului#!
- diametrul interior al surubului, este diametrul cilindrului, tangent la fundurile filetului
surubului "diametrul masurat intre fundurile filetului surubului#!
- diametrul mediu al surubului, este diametrul cilindrului cere trece prin mijlocul inatimii
si laturile triunghiului primiti*, care cuprinde flancurile filetului surubului "diametrul
masurat intre mijloacele laturilor tringhiului primiti*, care cuprinde flancurile filetului#!
$- diametrul exterior al piulitei, este diametrul cilindrului tangent la fundurile filetului
piulitei "diametrul masurat intre fundurile filetului piulitei#!
- diametrul interior al piulitei, este diametrul cilindrului tangent la *arfurile filetului
piulitei "diametrul masurat intre *arfurile filetului piulitei#!
- diametrul mediu al piulitei, este diametrul cilindrului tangent care trece prin mijlocul
inaltimii si laturilor tringhiului primiti*, care cuprinde flancurile filetului piulitei
"diametrul masurat intre mijloacele laturilor triunghiului primiti*, care cuprinde flancurile
filetului#! a -! unghiul flancurilor filetului!
4- inatimea profilului generator!
- inatimea masurata perpendicular pe axa asamblarii, intre *arful si fuldul filetului
surubului.
+inand de figura 2, pe care sunt aratate desfasuratele filetului de pe cilindrul exterior,
mediu si interior, se poate determina urmatoarea relatie
%rincipalele tipuri de filete
In industria constructoare de masini cele mai raspandite filete sunt cele cu profil
triunghiular. Ele se folosesc in general ca filete de fixare sau ca filete de fixare-etansare.
$intre filetele cu profil triunghiular cel mai utilizat este filetul metric. El are un unghi de
profil a 5 -67. $imensiunile geometrice al filetelor metrice de uz general sunt cuprinse in
S+AS 810--0. 9iletul metric se noteaza cu litera & dupa care se indica diametrul
exterior. 9iletul metric se executa cu pas normal sau cu pas fin, a*and profilul
asemanator. Se recomanda utilizarea filetului metric finla piesele solicitate dinamic sau
pentru reglare. $imensiunile filetelor metrice fine sunt cuprinse in S+AS 300--2. Se
noteaza cu litera & dupa care se indica diametrul si pasul.
9iletul in toli ":hit;orth# are unghiul de profil a 5 337. Se utilizeaza in masinile mai
*achi! in costructiile noi se utilizeaza filetul metric. $imensiunile geometrice sunt
cuprinse in S+AS -00-<8. Se noteaza dinmetrul in toli.
9iletul in toli pentru te*i are pasul si adancimea mai mica, *arful si fundul filetului sunt
rotunjite. %entru asigurarea etansarii se executa fara joc la *arf si fund. $imensiunile
geometrice sunt cuprinse in S+AS <62--1 si S+AS 10.6--1. Se noteaza cu simbolul =
urmat de diametrul nominal al te*ii, indicat in toli.
9iletul trapezoidal are profilul de trapez isoscel cu unghiul flancurilor de .67. Se foloseste
pentru transmiterea miscarii sub sarcina, in ambele sensuri. %ermite eliminarea jocurilor
radiale si se poate executa usor. $imensiunile geometrice sunt cuprinse in S+AS 200.-
--, S+AS 200<---, S+AS /328---, S+AS /321---, S+AS <3/3-3<. Se noteaza cu
simbolul +r urmat de diametru si pas.
9iletul ferastrau se foloseste pentru transmitera miscarii sub sarcina intr-un singur sens.
9lancul acti* are o inclinatie de .7 iar cel inacti* de .67. $imensiunile geometrice sunt
cuprinse in S+AS .02--32, S+AS .26.-32, S+AS .262-32, S+AS .023-32. Se noteaza
cu simbolul %t urmat de diametru si pas.
9iletul rotund se utilizeaza in cazul in care se transmit sarcini dinamice mari, in cazul
unor desurubari frec*ente intr-un mediu cu impuritati. $urabilitatea in functionare a
acestor suruburi este mare. $imensiunile geometrice sunt cuprinse in S+AS --1-<8. Se
noteaza cu simbolul ,d urmat de diametru si numarul de pasi pe toli.
In constructia de masini in afara de filetele prezentate mai sus se intalnesc si alte filete,
dar cu frec*enta mai mica. $e exemplu filete conice S+AS -<2.--3, filete pentru
biciclete S+AS 3.2--3-, filete pentru fixarea rulmentilor S+AS .-<2-3..
'onstructii realizate cu suruburi
In constructia de masini, asamblarile filetate care utilizeaza suruburi de fixare pot fi
intalnite in urmatoarele cazuri
0. suruburi cu piulite
2. suruburi insurubate in una din piese
.. suruburi prezon cu piulita
<. suruburi speciale de diferite forme
Suruburile cu piulita su utilizeaza pentru fixarea pieselor de dimensiuni mai mici si cand
filetul executat in una din piesele de ansamblat nu prezinta o rezistenta suficienta. Aceste
asmblari nu sunt suficient de estetice si nici prea comode la asamblare. $aca nu exista loc
pentru piulita, iar materialul piesei prezinta o rezistenta suficienta pentru executarea
filetului, se utilizeaza a doua *arianta. In acest caz aspectul exterior este mai placut si
greutatea ansamblului este mai mica.
%rezoanele se utilizeaza cand pisele de imbinat au grosime si rezistenta pentru executarea
filetului corespunzatoare. Se recomanda in cazul unor demontari si montari frec*ente. In
loc de insurubare, prezonul poate fi sudat de piesa.
Suruburile de forma speciala se utilizeaza la fixarea masinilor pe fundatie, la diferite
dispoziti*e, ce elemente de reglare.
$upa forma capului, suruburile pot fi- cu cap hexagonal
- cu cap semirotund
- cu cap cilindric
- cu cap semiinecat
- cu cap inecat
- cu cap patrat
>arfurile suruburilor se executa - plat
- bombat
- conic
- cu cep
%iulitele, de cele mai multe ori, au forma hexagonala, a*and in general inaltimea de . In
cazul unor solicitari mai mari, se si piulite cu inaltime mai mare si , iar in cazul unor
solicitari axiale mici, piulite cu inaltime mai mica .
Se utilizeaza frec*ent si piulite crenelate sau crestate a*and o inaltime mai mare decat
cele normale si care pot fi asigurate contra desurubarii cu cuie spintecate.
%entru a impiedica scugerea lichidelor se folosesc piulite infundate.
$aca solicitarile nu sunt mari se utilizeaza si piulite rotunde cu caneluri sau cu gauri.
?a diferite dispoziti*e unde existe insurubari si desurubari frec*ente se utilizeaza piulite
fluture.
Suruburile de fixare sunt construite cu autofranare, adica piulita sau surubul, dupa
strangere, raman in pozitia lor finala. +otusi, asa cu rezulta din practica de exploatare a
masinilor, asamblarile filetate supusu la sarcini *ariabile sau *ibratii cu timpul pot sa
slabeasca. $e aceea se recomanda ca ele sa fie asigurate.
Exista foarte multe procedee de asigurare contra autodesurubarii. In constructia de masini
se aplica in general trei principii de asigurare
- &arimea fortei de frecare dintre spirele surubului si piulitei
- 9ixarea piulitei de tija surubului
- 9ixarea piulitei de piesele asamblate.
&ateriale si tehnologie
&aterialele cele mai utilizate in constructia suruburilor sunt urmatoarele
0. Oteluri continut redus si mediu de carbon O? ./, O? <2, O? 36 S+AS 366--1.
Otelurile cu continut redus de carbon se utilizeaza datorita capacitatii bune de deformare.
$in O? 36 se executa suruburile mai greu solicitate.
2. Oteluri carbon de calitate O?' .3, O?' <3 S+AS 116--- si oteluri pentru automate
cuprinse in S+AS 0.36--/. Aceste oteluri se recomanda la asamblarile filetate cu
solicitare medie.
.. Oteluri aliate <0 ' 06, .. &o' 00, 0. 'N 2. S+AS /80---. Se recomanda aceste
materiale pentru asamblari filetate greu solicitate.
,ezistenta filetului se poate mari prin tratamente termice "imbunatatire sau calire# sau
prin procedee speciale ca de exemplu rularea filetului si a partii de trecere dintre cap si
tija.
Sistemul de forte si randamentul asamblarilor filetate a.9recarea si conditia de
autofranare. Strangerea piulitei unei asamblari filetate sub actiunea unei forte 9 se poate
echi*ala cu deplasarea pe un plan inclinat, a unei greutati concentrate de aceeasi marime
9. 9orta 4, necesara impingerii greutatii 9, pe planul inclinat, este identica cu forta ce
actionand pe diametrul mediu al filetului, da nastere momentului necesar pentru
strangerea filetului. $escompunand fortle dupa directia planului inclinat si o directie
perpendiculara pe aceasta, componenta 4 cos trebuie sa in*inga componenta 9 sin si forta
de frecare , a carei *aloare este . Scriind echilibrul fortelor dupa cele doua directii si
inlocuind pe "coeficientul de frecare# prin tangenta unghiului de frecare rezulta . ?a
desfacerea piulitei, sensul fortei de frecare se schimba, iar fortei 4 ii corespunde forta .
&omentul necesar pentru strangerea piulitei "fara a lua in considerare frecarea piulitei pe
suprafata de reazem# este .
Aceste consideratii sunt *alabile la filetele cu flancuri neinclinate "filetul patrat#. ?a
filetele cu flancuri inclinate "tringhiulare etc.#, forta de frecare se mareste datorita
componentei normale pe suprafata flancului, care este mai mare decat forta axiala 9
rezultand relatia unde sau .
In aceasta interpretare
b.,andamentul asamblarii filetate. ?a o rotire completa a piulitei, sarcina 9 se deplaseaza
cu in pas p, astfel se poate scrie randamebtul surubului sau . 'um , rezulta ca filetele cu
flancuri inclinate au randamentul ma scazut decat cele cu flncuri frepte. ?a limita de
autofranare, ! de unde rezulta ca randamentul maxim al surubului cu auto franare este .
In concluzie, toate filetele cu aotufranare au randamentul mail mic de 36@.
,andamentul surubului depinde de coeficientul de frecare si inclinatia spirei. %entru a
afla influenta inclinatiei spirei asupra randamentului, se anuleaza deri*ata randamentului
in functie de parametrul *ariabil . Inlaturand solutii banale, rezulta ca randamentul este
maxim pentru .
Solicitarile principale din surub si piulita
'alculul suruburilor si ai piulitelor prezinta o serie de dificultati datorita necunoasterii
precise a tuturor solicitarilor produse de *ariatia fortelor, a temperaturilor, a socurilor
etc., precum si datorita crestaturii filetului, care introduce mari concentratori de tensiuni.
Siruburile importante, greu solicitate, se *or calcula riguros, cu luarea in consideratie a
tuturor factorilor aratati mai sus. Suruburile obisnuite se calculeaza pe baza urmatoarelor
ipoteze simplificatoare
-sarcina exterioara 9 lucreaza in axa surubului!
-sarcina se repartizeaza unfiform asupre spirelor piulitei si ale surubuluil
-sarcina ce re*ine unei spire se repartizeaza uniform pe suprafata ei.
Solicitarile principale ce inter*in sunt a# tija surubului este solicitata la tractiune si
compresiune! b# suprafata de contact a spirelor este solicitata la presiune de contact! c#
spira filetului este supusa la inco*oiere si forfecare. a#'alculul tijei surubului
Aplicand formula cunoscuta din ,ezistenta materialelor, se poate scrie . 'u aceasta
relatie se poate determina diametrul interior al surubului sau se poate face *erificarea la
solicitarile existente. b#'laculul filetului la presiunea de contact
Acest calcul este necesar pentru a e*ita uzura prematura a flancurilor in contact.
'onsiderand proiectia suprafetei de contact pe un plan perpendicular pe axa surubului, ca
fiind de forma inelara, se poate scrie , unde A -! este presiunea dintre siprele piulitei si
ale surubului! z -! este numarul de spire.
+inand seama de neuniformitatea repartitiei presiunilor, printr-un coeficint rezulta ca ,
unde . $e aici se poate calcula numarul de spire . Inaltimea piulitei se poate determina cu
relatia . c#Solicitarea de forfecare si inco*oiere
'onditia de rezistenta la inco*oiere se poate scrie , unde este coeficientul de forma al
filetului.
Se face *erificarea la forcfecare sau calcului inaltimii piulitei .
>erificarea la inco*oiere se face considerand spira desfasurata ca o grinda incastrata in
sectiunea , incarcata cu sarcina ce actioneaza la distanta . ,elatia ser*este pentru
*erificarea la inco*oierea la inco*ioere sau pentru calculul inaltimii piulitei la aceeasi
solicitare. 'and piulita se executa dintr-un material inferior surubului se *or *erifica
spirele piulitei la toate solicitarile aratate.
'alculul asamblarilor filetate
Asamblari cu prestrangere initiala. Suruburi supusu la actiunea unei forte de exploatare
practic constanta.
In cazul acestor asamblari, metoda de calcul este urmatoarea se apreciaza ! se determina
diametrul ! se alege filetul S+AS, iar cu formulele aratate se determina rigiditatile si ! se
calculeaza forta ! se calculeaza si ! se calculeaza si coeficientul de siguranta, tinandu-se
seama de concentratorul de tensiune , la suruburi acesta fiind considerabil de mare.
Asamblari cu prestrangere initiala. Suruburi solicitate la oboseala
%entru ilustrarea metodei, se presupune ca sarcina de ser*iciu *ariaza intre 9 si 6. Se face
mai intai o predimensionare si apoi o *erificare, dupa cum urmeaza
-Se apreciaza astfel , pentru etansare cu garnituri moi! , pentru garnituri metalice
profilate si , pentru garnituri metalice plate.
-Se calculeaza forta si diametrul , se determina rigiditatile si . Se calculeaza , apoi se
calculeaza ! cu si se calculeaza , , si . Se calculeaza si .
-'u aceste *alori se determina coeficientul de siguranta pentru solicitarea combinata
"intindere si torsiune#, dupa una din metodele cunoscute din ,ezistenta materialelor,
tinand seama de concentratorul de tensiune.
Suruburi supuse la sarcini trans*ersale
In acest caz, forta exterioara actioneaza pependicular pe axa surubului. Se considera doua
cazuri diferite A. suruburi montate fara joc in locasul lor.
B. suruburi montate cu joc in locasul lor.
A. Suruburile ajustate in locasul lor "montate fara joc#, supuse actiunii sarcinilor
trans*ersale, se calculeaza la forfecarea simpla si se *erifica la stri*ire. O *arianta a
suruburilor montate fara joc este surubul cu corpul conic.
B. Suruburile montate cu joc, supuse la sarcini trans*erale se calculeaza la o forta de
tractiune 9 atat de mare, inat forta de frecare ce ianastere intre suprefetele in contact ale
pieselor de asamblat, sa fie cat mai mare decat forta trans*ersala , unde este coeficientul
de frecare.
Suruburi supuse la sarcini excentrice
Sarcinile excentrice pro*oaca solicitari suplimentare de inco*oiere apreciabile. In cazul
unui surub cu cap ciocan forta f, pe langa solicitarea la tractiune, datorita formei capului,
da nastere unui moment inco*oietor , iar . Se obser*a ca efortul unitar creste foarte
repede cu excentritatea sarcinii. $e aceea, astfel de incarcari trebuie e*itate sau surubul
trebuie asigurat impotri*a inco*oierii.
Suruburi de miscare
Suruburile de miscare sunt solicitate in principal la uzura, fapt pentru presiunea de
contact dintre spirele piulitei si ale surubului trebuir sa fie cat mai mica pentru a se e*ita
eliminarea uleiului dintre suprafetele in contact. ?a suruburile de forta "aparatele de
ridicat#, este necesara auotfranarea, deci unghiul de inclinatie a spirelor trebuie sa fie cat
mai mic decat unghiurile de frecare. ?a suruburile mecanismelor de transmitere a
energiei, intereseaza in primul rand randamentul, de aceea se alege un unghi de inclinatie
a spirelor cat mai mare. $iametrul interior al surubului se calculeaza cu formula
cunoscuta , unde coeficientul tine seama de rasucire.
Se alege din S+AS filetul cu diametrul interior imediat superior celui calculat. Inaltimea
piulitei se calculeaza din solicitarea de presiune de contact , unde p -! este pasul filetului,
-este presiunea de contacr admisibila.
Alegerea presiunilor de contact admisibile depinde foarte mult de frec*enta solicitarilor.
Astfel pentru suruburi cu solicitari foarte frec*entese adopta *alori mult mai mici
ajungandu-se chiar la 53 daNCcmD.
Se recomanda *erificarea suruburilor la flambaj.
'omportarea suruburilor la fluaj
In practica, imbinarile elastice slabesc, mai ales acelea care lucreaza la temperaturi inalte.
In aces sens se pot cita urmatoarele exemple slabirea etansarii capacelor recipientilor
calzi! slabirea etansarii flanselor recipientilor calzi etc., manifestandu-se dupa un anumit
timp scurgeri de fluide. 'auza care duce la slabirea etansarii este scaderea in timp a
tensiunilor de prestrangere, producandu-se o scurgere lenta a materialului suruburilor,
cunoscuta sub denumirea de fluaj. S-a constatat practic ca, mai ales in cazul
temperaturilor de peste .66s', tensiunile, respecti* deformatiile *ariza in timp fara ca
sarcina sa se schmbe, ducand la micsorarea jocului initial in cazul asamblarilor cu joc si
astfel functionarea agregatelor poate de*eni imposibila.
%e baza celor mai sus, fluajul poate fi definit ca fiind ansamblul proceselor de *ariatie a
tensiunilor si deformatiilor in timp la o sarcina care ramane in*ariabila.
In studiul fluajului, pe langa deformatii si tensiuni apare un nou parametru, timpul t. $e
remarcat este faptul ca fluajul poate a*ea loc si la temperaturi obisnuite, in cazul aliajelor
cu punct de topire scazut si mai ales in cazul materialelor plastice.
9enomenul de fluaj prezinta doua aspecte caracteristice si anume
0# >ariatia deformatiilor in timp, fenomen numit re*enire elastica, iar daca eforturile
unitare produse de incarcarea initiala raman constante, fenomenul se numeste re*enire
elastica simpla!
2# >ariatia eforturilor unitare in timp, fenomen numit relaxare, iar cand deformatiile
initiale raman constante, fenomenul se numeste relaxare simpla.
9enomenul de re*enire se studiaza prin *ariatia *itezei de deformatie in functie de timp.
Intre efortul unitar , la un moment dat "t# si efortul unitar , la t 5 6, exista relatia , unde n
este coeficientul ce depine de temperatura si material! O"t# este functie de timp si
material, determinata experimental.
9olosind notatiile si rezulta ca sau .
In calculul de fluaj exista doua metode de rezol*are a# alegand timpul dupa care se
strang suruburile, se cere calculul fortei de prestrangere initiala necesara sigurantei in
exploatare pe durata t! b# adoptand forta de prestrangere se cere determinarea timpului
dupa care e necesara o noua strangere a suruburilor.
Elemente constructi*e si solutii pentru imbunatatirea comportarii in exploatarea a
asamblarilor filetate
%rin alegerea unei forme adec*ate, daca dimensionarea a fost bine facuta, se pot elimina
cazurile de rupere a suruburilor. Aceste solutii duc la un pret de cost mai ridicat, de aceea
se *or aplica numai in cazuri bine justificate.
Elemente constructi*e pri*inad surubul
,uperile la trecerea intre corpul si capul surubului se pot e*ita printr-o rotunjire cu o raza
corespunzatoare. &ajoritatea pericolului ruperii surubului la finele filetelui se poate e*ita
prin utilizarea unei tije reduse sau subtiata "S+AS 0<36C0-/<E. ,uperea in dreptul primei
spire de contact, care dealtfel este cea mai solicitatea "prin efectul de crestatura si prin
modul de repartizare a sarcinii#, se mai poate e*ita si prin filetatea surubului pe o lungime
mai mica decat piulita.
%entru suruburile greu incarcate, solicitate la oboseala, se foloseste si rotunjirea fundului
filetului cu o raza de culbura superioara celei normale.
%rin lipsa concentratorului dintre cap si corpul surubului, prezoanele pot rezista mai bine
la oboseala. ,ezistenta la oboseala a acestor suruburi este influentata si de modul de
strangere in locasul lor. 9ixarea prin guler de apasare este cea mai recomandabila,
doarece asigura o buna intepenire si nu necesita tolerante stranse. 9ixarea adancite
realizeaza prin largirea portiunii de lungimii a gaurii la diametrul exterior al filetului,
corpul surubului intrand fortat pe aceasta portiune.
Asigurarea asamblarii filetate
%roblema autodesfacerii surubului
S-a constatat, in practica, ca suruburile se autodesfac cu toate ca este indeplinita conditia
de autofranare si cu toate ca sunt prestranse la o forta corespunzatoare. Autodesfacarea
conduce imdiat la slabirea imbinarii ceea ce poate constitui cauza unor mari a*arii si
accidente. Autodesfacerea este intalnitai ales la suruburi supuse la solicitari *ariabile.
'auzele care duc la autodesfacerea piulitelor sunt deformatiile remanente cu caracter
macrogeometric "cum ar fi lungimea surubului, comprimarea pieselor stranse, deformatia
filetului etc.#, deformatii cu caracter microgeometrice ale asperitatilor suprafetelor in
contact, socuri, *ibratii, forte trans*ersale, cupluri de forte intamplatoare etc.
Autodesfacerea se poate explica prin urmatoarele datorita fortei axiale, sectiunea
trans*ersala a surubului se micsoreaza, iar a piulitei se mareste, aparand componente
radiale care tind sa departeze spirele in contact. %rin in*ingerea fortelor de frecare se
produce o deplasare relati*a a spirelor.
$upa cum s-a aratat mai sus, apar si forte tangentiale orientate in seneul desurubarii, forte
care in cazul solicitarilor *ariabile produc desfaceri mai mici, imperceptibile, ale piulitei,
care in cele din urma duc la slabirea strangerii. Actiunea fortelor tangentiale este facilitata
de catre forte radiale care anihileaza frecarea. Socurile trans*ersale, ca si deformatiile
neregularitatilor de pe suprafata filetului, fa*orizeaza autodesfacerea. In timpul
exploatarii, deformatiile neregularitatilor, care la inceput au fort elastice, pot de*eni
deformatii plastice, acestea ducand nemijlocit la o slabire a fortei axiale de strangere si
deci la o marire a pericolului de autodesfacere.
&etode de asigurare a asamblarilor filetate
%ractic, asigurarea piulitelor este necesara intotdeauna si aceasta se realizeaza prin
diferite metode constructi*e. Se deosebesc doua metode de asgurare
- metoda de asiguarare fara introducerea unor tensiuni suplimentare
- metode de asigurare prin introducerea unor tensiuni suplimentare a# dintre elementele
de asigurare fara tensiuni suplimentare, cele lai raspandite sunt acelea cu cui spintecat si
cele cu piulita crenelata. $esfacerea unui grup pe suruburi poate fi impiedicata prin
trecerea unei sarme prin capetele lor.
%lacile crestate, fixate printr-un surub in piesa, imbraca piulita pe toata periferia sau
partial, impiedicand astfel autodesfacerea. Saibele de siguranta cu umeri sau cu nas,
S+AS 22<0-3-, realizeaza asigurarea prin rasfrangerea lor dupa montare.
%iulita cu guler si cu surub lateral de asigurare se executa in doua *ariante. >arianta A
foloseste un inel I si un stift de blocare '. In *arianta B exista o proeminenta in pisa in
care se introduce surubul S. b# asigurare prin introducerea unei tensiuni suplimentare este
de asemenea mult folosita. ?a sigurarea prin contrapiulita, dupa montarea ei, piulita se
mentine fixa "cu ajutorul unei chei# si se strange puternic contrapiulita. Intre piulite
surubul este solicitat la intinderem luand nastere forte de frecare care impiedica
autodesfacerea. 'ontrapiulita elastica se executa din tabla groasa, indoita si filetata la
partea superioara! dupa montarea se produce o tensiune axiala care impiedica
autodesfacerea. Saibele ealstice se intercaleaza intre piulita si piesa de dtrans. Ele se
folosesc mai laes in cazul existentei trepidatiilor.
Saibele =ro;er se monteaza in locul saibelor obisnuite! sunt standardizate prin S+AS
/--<---! /--3--- si /--/---. Ele produc tensionarea prin arcuirea in timpul strangerii.
%iulita cu inel interior de presiune tensiuoneaza prin apasare radiala, datorita inelului
elastic, nefiletat, introdus la partea superioara. +ot un mijloc da asigurare este spintecarea
piulitei si strangerea ei cu un surub, sau presarea laterala cu un stift filetat. 'ontrapiulita
conica elastica produce o tensiune atat radiala cat si axiala, prezentand o buna siguranta
in functionare.