Sunteți pe pagina 1din 3

TEORIA TRADUCERII MASTERAT ANUL I

Course instructor : Roxana-Cristina Petcu, PhD


CRISTIANNE NORD SI ROLUL ANALI!EI TE"TULUI IN PROCESUL DE
TRADUCERE #$%
STRUCTURA PROPO!ITIEI
Aspectele formale, functionale si stilistice ale structurii propozitiei reprezinta factori importanti
ai analizei textului deoarece, prin analiza structurii propozitiei se reliefeaza o serie de informatii
despre trasaturile pe care il abordeaza textul (simplu sau complex), compozitia (structura)
textului (elemnte de continut scoase in relief, ordinea prezentarii informatiilor in text, etc),
trasaturile suprasegmentale (accentul, tonul, emfaza, intonatia) ca si anumite figuri se stil (cum
ar fi cele care pot indica presupozitiile). In acelasi timp, anumite trasaturi extratextuale pot fi
asociate cu anumite structuri de propozitie.
CE ANALIZEAZA !A"#CA$!#L
lungimea medie si tipul de propozitii (propozitii declarati%e, interogati%e, exclamati%e,
eliptice, etc)
alte structuri nefinite (infiniti%e, participii, gerunzii)
distributia propozitiilor principale si secundare ca si a incidentelor (gradul de
subordonare)
tipul de conectori folositi in text (con&unctii, ad%erbe teoporale, substitutii, etc)
ordinea constituemtilor propozitiilor (subiect, predicat, obiect, etc)
pozitia ad%erbelor in propozitie
ordinea cu%intelor care poate influenta (in functie de limba) modul in care se realizeaza
structurile accentuate (emfatice)
structura tema ' rema
orice abatere de la normele sintactice si de la con%entiile folosite in limba respecti%a,
deoarece pot a%ea un efect stilistic
alte trasaturi intratextuale care tin de compozitie si continut (distributia informatiilor in
intreg textul ca si in fiecare propozitie in parte), de %ocabular (preponderenta
constructiilor nominale sau a celor %erbale)
Astfel, traducatorul poate sa isi dea seama cum sunt structurate informatiile prezentate in text.
(ireste, analiza structurii propozitiilor nu este un scop in sine, ci are un obiecti% bine
determinat, si anume sa duca la o interpretare functionala a textului sursa.
Ex. autorii care manipuleaza structura sintactica, amestecand naratiunea, %orbirea directa si
monologul interior ()ario *argas Llosa)
TRASATURI SUPRASE&MENTALE
Este %orba despre trasaturile care tin de organizarea textului si care depasesc granitele oricaror
segmente lexicale sau sintactice, propozitiilor, paragrafelor si care modeleaza tonu' specific al
textului. Aceasta modelare depinde, in primul rand, de mediul prin care este transmis textul. In
textele scrise, trasaturile suprasegmentale sunt semnalete prin mi&loace %izuale, cum ar fi
caracterele italice, spatierea, caracterele ingrosate, g+ilimelele, liniutele, parantezele, etc. Nord
sustine ca si textele scrise au o anume forma fonologica, care este absolut e%identa pentru un
cititor atent, oferindu,i astfel informatii suplimentare despre intentiile expeditorului ca si
despre alti factori. In opinia lui Nord, forma fonologica depinde, in mare masura, de normele
stilistice si con%entioanle ale textului.
rasaturile suprasegmentale tin de organizarea %erbala a tesului, de elementele ne%erbale care
insotesc textul (expresii ale fatei, gesturi,etc).
CE ANALIZEAZA !A"#CA$!#L
intonatia, ca mi&loc de organizare a textului cu scopul de a marca structura informatiei si
de a imparti textul in unitati separate de pauze- intionatia poate de asemenea, marca
nucleul semantic al propozitiei si poate dezambiguiza diferitele intelesuri ale porpozitiei
(serioc . ironic). Intonatia semnaleaza atitudinea %orbitorului fata de mesa&. "e obicei se
analizeaza alaturi de ale doua elementele, si anume %ocabularul si structura propozitiei.
#neori include si tonul textului
Ex( parabola fiului ratacitor ' daca traducatorul alege sa o traduca folosing tonul unei po%esti
pentru copii si nu tonul specific unei in%ataturi, traducatorul reduce credibilitatea textului
modifica radical unele elemente ale textului, cum ar fi intentia, personalitatea si autoritatea
expeditorului, asa cum sunt ele exprimate in text
pauzele- pozitia, lungimea si %ariatiile pauzelor pot fi pline de sens
elementele de prozodie ' accentul, de ex.
fonologia textelor scrise ' deosebit de importanta pentru traducerea poeziei '
ritmicitate, melodie, aliteratie, rima, etc
reprezentarea trasaturilor suprasegmentale in scris ' alegerea %ocabularului, ordinea
cu%intelor, onomatopeele, forma caracterelor (italice, ingrosate, ,etc), abateri de la
normale ortografice (eg. Nat+alie /arraute care scrie le soooleil sau les vaaacances),
semnul intrebarii, sublinierile sau punctuatia (abaterile de la normele de punctuatie
%ariaza de la o limba la alta, in fucntie de specificul limbii)
structurile sintactice folosite pentru a crea emfaza
Analiza trasaturilor suprasegmentale poate oferi informatii legate de continut (sensul ironic) sau
de subiect (tonul solemn al unei alocutiuni funerare), de presupozitii sau compozitie.
Ca si factorii extartextuali, factorii intratextuali sunt interdependenti.
E)ECTUL
Este o categorie orientata catre receptor, care receptioneaza continutul si forma textului pe
fundalul propriilor asteptari pro%enite din analiza factorilor situationali si din cunostintele sale.
!eceptorul compara trasaturile intratextuale ale textului cu asteptarile sale pro%enite din analiza
externa si isi formeaza o impresie, care poate fi cosntientizata sau nu si care se numeste efect.
Cu alte cu%inte, efectul este relatia dintre text si utilizatorii sai, asa ca analiza efectului este mai
degraba o problema de interpretare si nu de descriere ling%istica a textului.
ELE)ENELE CA!E 0$ (I INCL#/E IN CAE1$!IA E(EC
relatia sociala cu expeditorul
emotiile
cunostintele
actiunile
consecintele pe termen lung si mediu pe care textul le are asupra receptorului, c+air si
cele greu de anticipat, in comparatie cu eefctul imediat
efectul istoric al unui text (2iblia, /+a3espeare, "ante, 1oet+e, etc)
toti factorii intra si extratextuali care se combina si intra in anume tipuri de relatii,
dintre care 4 sunt foarte importante5 a) relatia intentie ' text- b) relatia receptor '
lumea textului - c) relatia receptor ' stil
RELATIA INTENTIE / TEXT
Expeditorul oricarui text spera sa produca un anume efect asupra cititorilor si nu lasa acest
lucru la %oia sortii, asa ca intentia expeditorului este un gen de anticipare a efectului. "e aceea,
expeditorul orienteaza elementele intratextualepe care le %a folosi in text pentru a realiza efectul
dorit.
raducatorul trebuie sa anticipeze efectul pe care intentioneaza sa,l produca textul tinta asupra
receptorului. /3oposul traducerii stabileste daca efectul textului tinta trebuie sa fie identic cu cel
al textului sursa.
RELATIA RECEPTOR / LUMEA TEXTULUI
!eceptorul compara lumea textului cu asteptarile sale. "e ex, un subiect tabu il poate soca pe
receptor, un subiect popular ii poate face placere, un subiect iesit din comun ii poate soliicta
puterea de concentrare si poate trexi neplacere sau lipsa de interes, etc
RELATIA RECEPTOR / STIL
Este %orba despre trasaturile retorice ale textului, iar traducatorul trebuie sa aibe asemenea
cunsotinte pentru a putea traduce in sensul efectului dorit de expeditorul textului
principii stilistice
figuri de stil
registre