IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR

NATURALE


July 22, 2012 Footer text here 2
Cauzele naturale ce au provocat deteriorari ale mediului sunt:
seisme, eruptii vulcanice, inundatii, furtuni de praf, etc.
Intre om si mediu exista un schimb permanent de materie,
energie si informatie.
Impactul uman asupra mediului inconjurator reprezinta toate
modificarile care se situeaza in afara legilor ecologice,
suferite de mediul natural, ca urmare a activitatilor omenesti.
Impactul este direct proportionalci numarul populatiei si cu
volumul activitatilor umane.Impactul este invers proportional
cu marimea biotopului

Forme ale impactului uman asupra
mediului inconjurator:
Defrisari masive ale padurilor;
Desertificarea stepelor;
Destelenirile de pajisti;
Eroziunea solurilor;
Poluarea apelor;
Poluarea atmosferei;
Distrugerea unor specii de plante si
animale;
Extensiunea rapida a cailor de
comunicatie moderne;
Vanatoarea si pescuitul;
Pastoritul, etc


July 22, 2012 Footer text here 3
July 22, 2012 Footer text here 4
Degradarea habitatelor:
Crearea agrosistemelor in care fitocenoza naturala este inlocuita cu o vegetatie controlata;
Domesticirea animalelor prin modificarea conditiilor naturale de viata;
Exploatarea fara discernamant a padurilor a dus la desertificare
Pescuitul intensiv a saracit anuite zone ( exemplu: sardinele din Oceanul Pacific) a dus la scaderea numarului de specii sau chiar la disparitia
lor;
Practicarea intensiva a vanatoarei a condus la rarirea populatiilor unor animale salbatice
Introducerea de specii noi in ecosisteme:
Intentionat sau neintentionat pot genera cresteri neobisnuite ale numarului indivizilor acestora (explozie ecologica) , rezulta catastrofe
ecologice si economice

Exemple de introducere neintentionata a speciilor:

aducerea catorva tantari anofel din Africa de Vest pe coasta rasariteana a Braziliei a dus la epidemie de malarie;
filoxera adusa din America in Franta a distrus culturile de vita de vie , ceea ce a dus la altoirea de soiuri de vie europene cu americane rezistente
la filoxera;
gandacul de Colorado adus in Europa in mod accidental : nici o metoda de combatere nu a reusit sa-l distruga
Exemple de introducere intentionata a speciilor straine in diferite biocenoze:
plante de cultura (alimentare, decorative);
animale

Efectele acestor introduceri sunt neprevazute, nedorite si paguboase pentru ecosistemele naturale care se deterioreaza.

Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice

Interventia omului in biosfera a dus la saracirea speciilor si la cresterea instabilitatii biocenozelor, cu dereglarea echilibrelor naturale.

Cauze :
a) Defrisarea padurilor:
- a contribuit la degradarea solurilor, la cresterea ariditatii climatului, intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor
- padurile reprezinta factorul determinant de mentinere a echilibrului ecologic, climatic si hidric, reprezentand ecosistemul cu o
capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare ecosistem natural
b) Suprapasunatul:
- pasunatul intensiv determina distugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem
- se intensifica activitatea pradatorilor;
- creste frecventa bolilor si a parazitilor
- apare suprapopularea pasunilor si o dezgolire accentuata a biotopului, care isi pierde posibilitatile sale de regenerare.
c) Supraexploatarea faunei terestre:
- s-a realizat atat direct prin vanatoare, pescuit, combaterea unor daunatori
- cat si indirect producand dezechilibre ecologice, cu efecte intarziate asupra florei si faunei
- cel mai mult au avut de suferit pasarile si mamiferele
Exemple:
- In America bizonul, antilopa Americana, ursul grizzli au astazi areale foarte restranse
- In Asia: rinocerul Asiatic, ursul panda si-au redus nr. pana la cca 200 exemplare
- In Africa: antilopa Africana, rinocerul alba au disparut, iar antilopele, bivolii, zebrele, girafele, leii si-au redus mult efevtivele
- In Europa: a disparut bourul, bizonul European, capra alpine
- In Romania: au disparut bourul, zimbrul, antilopa de stepa, capra de munte,marmota alpina, iar sunt amenintate sa dispara: zaganul,
vulturul plesuv sur, dropia, cocosul de mesteacan, rasul, capra neagra
July 22, 2012 Footer text here 5
July 22, 2012 Footer text here 6
d) Supraexploatarea resurselor oceanice:
Biocenozele marine sunt foarte complexe ,
cu un numar mare de lanturi trofice .
Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a dus la
disparitia unor specii .Grav amenintate cu disparitia
sunt :specii de balene, heringul, batogul, scrumbia
albastra, merlucius,broastele testoase de apa, etc

e) Urbanizarea si industrializarea:
- cresterea vertiginoasa a oraselor a dus la
dezvoltarea industriei;
- dezvoltarea industriei in marile orase a atras dupa
sine migrarea populatiei de la sate la oras
- explozia urbana, dezvoltarea industriilor si a
transporturilor a dus la formarea noxelor orasului
:smog, particule de praf, de fum, compusi chimici
- toate acestea duc la slabirea rezistentei
organismului uman,la aparitia unor boli ale sisemului
nervos, endocrin, respirator, etc

4. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare

Reprezinta o modificare daunatoare pentru om si pentru speciile din ecosystemele naturale si artificiale, a factorilor
de mediu (abiotic si biotic) datorita introducerii in mediu a poluantilor

Poluantii sunt deseuri ale activitatii umane.
Factori poluanti:- substante chimice: pesticide, gaze, titei, substante organice
-fizici: caldura, radiatiile
- biologici: virusuri, bacterii patogene

Poluarea creste direct proportional cu cresterea numerica a omenirii, cresterea necesitatilor umane si dezvoltarea
de noi tehnologii.
Deoarece nu se cunosc in amanunt limitele admisibile ale poluarii atat pentru securitatea omului, cat si a securitatii
principalelor ecosisteme, exista o tendinta de subapreciere a efectelor acesteia.

Poluarea fizica:

Poluarea temica sau calorica: diverse gaze din atmosfera duc la incalzirea globala prin efectul de sera efectele incalzirii
globale sunt catastrofale (topirea calotelor polare, cresterea nivelului marilor si oceanelor, inundarea tarmurilor)
Poluarea radioactiva: prin radiatii si radionuclizi are ca surse depunerile radioactive care au ajuns in apa odata cu ploaia,
apele folosite in uzinele atomice, deseurile atomice ;
Poluarea sonora sau fonica:zgomote puternice sau emisiuni de sunete cu vibratii neperiodice , de o anumita intensitate si
care produc o senzatie dezagreabila consecinte negative( dereglarea auzului, contractile arterelor, accelerarea pulsului
si aritmului respiratiei, diminuarea reflexelor, stresul).


Poluara chimica:

Substantele chimice utilizate in industrie si agricultura sunt cele mai raspandite si periculoase forme de poluare.
Noxele eliminate in mediu : pesticidele, metale grele, DDT, se acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice in concentratii din ce in ce
mai mari prin fenomenul de amplificare biologica.Aceste substante sunt in general nebiodegradabile sau greu biodegradabile , de aceea
persista un timp indelungat in ecosistem.
Exemple de substante poluante:
Gaze: monoxidul de carbon , dioxidul de sulf care in combinatie cu apa din precipitatii produce ploile acide ;
Compusi ai azotului contribuie la formare asmogului;
Derivatii halogenilor provoaca arsuri la plante si boala numita fluoroza la animale(deformarea oaselor si caderea dintilor)
Pulberile:particule de cuart, calciu, azbest, funingine , particule de plumb, mercur, zinc,etc

Poluarea biologica:

Se produce prin:
Poluarea biologica a apei si alimentelor se produce in mod direct prin deversarea apelor menajere si a celor industriale uzate in cursurile de
apa sau indirect prin contaminarea lor cu substante organice fermentescibile;
Eutrofizarea apelor : proces natural de acumulare in timp a unor cantitati crescute de substante organice pe fundul apei favorizeaza
dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme care acoper masa apei in intregime si distrug echilibrul ecologic din ecosistemul
respective.
O inginerie ecologica a resurselor de apa reprezinta un test foarte serios la nivelul stiintific de gospodarire .

I MPACTUL ANTROPI C ASUPRA
ECOSI STEMELOR NATURALE I N
BRAI LA
Concentrarea diversitatii faunei si florei numai in zonele in care ecosistemele au ramas in stare
apropiata de cea initiala, cu pierderea celorlalte tipuri de ecosisteme locale .In urma defrisarilor
si a necesitatii plantarii de inlocuire s-a ajuns la dezechilibrarea amestecului de specii in cadrul
fondului forestier si la o proportie foarte ridicata de salcie si plop. Aceste modificari, odata cu
disparitia anumitor zone din biocenoza locala au dus la restrangerea ecosistemelor specific
locale la acele areale protejate, unde interventia a fost relativ controlata.
Defrisarile au dus la perturbarea ecoclimatica si hidrologica (disparitia Baltaretului, a apelor de
tip izvor, balta din fostele zone impadurite) n monografia Brila 600", editat la aniversarea a
600 de ani de atestare documentar a Brilei, la capitolul poziie geografic, este menionat
Baltaretul.
Bltreul este un vnt sezonier care se formeaz n dup - amiezile foarte clduroase,
vara. Este un vnt care aduce mari cantiti de ap preluate din evaporarea permanent
din perimetrul Blii Brilei. Este un vnt benefic pentru agricultur, fiind fenomenul
meteorologic care reface umiditatea solului n Brgan i Cmpul Brilei n perioada de
secet", se arat n lucrarea menionat.
Dup ce Insula Mare a Brilei a fost ndiguit, nemaifiind luciul de ap extins care s
ntrein circuitul apei n natur, vntul a disprut, astfel c din cele trei vnturi de care
se scria n manualele de geografie, au rmas doar Austrul i Crivul.Creterea fr
precedent a nivelului fluviului a dus la inundarea unor vaste zone care de zeci de ani nu
au mai fost sub ape, inclusiv cele 25.000 de ha ale Rezervaiei Naturale Balta Mic a
Brilei.Specialitii pe probleme de mediu cred c apariia Bltreului ar putea fi
epsodic, asa cum a fost in vara anului 2010. Nu s-a fcut o statistic sau o simulare
computerizat care s confirme reapariia Bltreului. Speculativ vorbind ns, avnd n
vedere faptul c trecem printr-o perioad cu fenomene meteo extreme i de multe ori
inexplicabile, nu ar fi exclus ca fenomene considerate disprute de muli ani, s se
manifeste din nou este daclaratia Agentiei pentru Protectia Mediului Braila
Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus n ultimele
decenii modificarea compozitiei i structurii ecologice, respectiv a capacitii
productive i de suport a biodiversitii ; Biodiversitatea reprezint un
rezervor genetic pentru generaiile viitoare i are rol n producerea oxigenului
i absorbia dioxidului de carbon, precum i n asigurarea unor produse
eseniale i a unor beneficii economice prin produse i servicii, inclusiv prin
turism.
Conservarea biodiversitii se poate asigura numai printr-un management
durabil, care se materializeaz prin: - utilizarea resurselor naturale n limita
capacitii de suport a sistemelor ecologice; exploatarea resurselor fr
periclitarea capacitii de refacere a acestora; protejarea sistemelor
ecologice/biologice naturale de importan sau periclitate (crearea de arii
naturale protejate); reconstrucia/reabilitarea ecologic a sistemelor
ecologice degradate.
Judeul Brila deine o mare varietate de ecosisteme terestre i acvatice
(pduri specifice de lunc, pajiti, bli i lacuri, canale cu maluri aluviale),
caracteristice regiunii biogeografice stepice.
Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus n ultimele decenii
modificarea compozitiei i structurii ecologice, respectiv a capacitii productive i de
suport a biodiversitii. Principalii factori care au generat dezechilibre i discontinuiti n
judeul Brila sunt reprezentai prin Conversia terenurilorn scopul dezvoltrii urbane, industriale,
agricole, turistice sau pentru transport; Secarea multor ecosisteme acvatice;
- Folosirea unor metode i tehnici agricole inadecvate (folosirea pesticidelor, punat
intensiv, punat neorganizat, arderea miritilor, .a.).
Consecinele majore asupra biodiversitii se regsesc ntr-o seam de modificri semnificative de
ordin calitativ i cantitativ n structura i funcionarea ecosistemelor.