Clasificarea si importanta clasificarii bunurilor in

dreptul civil roman

Am ales aceasta tema deoarece partea generala a dreptului civil studiata in anul I mi s-a
parut foarte interesanta si are legatura cu ceea ce am studiat la disciplina publicitate imobiliara.
Referatul este structurat dupa cum urmeaza: initial am dat o definitie a bunului, dupa care
am analizat sensurile termenului, in continuare am prezentat clasificarea bunurilor conform celor
10 criterii prezentate de autorul Gheorghe eleiu in lucrarea !"rept civil roman.Introducere in
dreptul civil.#ubiectele dreptului civil$. Apoi am definit fiecare categorie de bunuri. Am incheiat
referatul prin a prezenta importanta clasificarii bunurilor in dreptul civil romanesc.
1. Notiune
In legislatia civila nu gasim o definitie a !bunului$, desi sunt numeroase te%tele care
utilizeaza cuvantul !bun$ sau cel de !lucru$.
Art. &'0 din (odul (ivil, dispune: !)roprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura
si dispune de un lucru in mod e%clusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege$, iar art.
*+, prevede ca !-umai lucrurile ce sunt in comert .in circuitul civil/ pot fi obiectul unui
contract$.
"octrina defineste cam in acelasi mod notiunea de !bun$ si pe cea de !lucru$.Astfel, vom
spune ca prin bun se intelege o valoare economica ce este utila pentru satisfacerea unor nevoi
materiale sau spirituale ale omului si este susceptibila de apropriere sub forma dreptului
patrimonial.
)entru ca un lucru sa devina bun, in sens 0uridic este necesar ca acesta sa fie util omului,
sa aiba o valoare economica si sa fie susceptibil de apropriere, sub forma unor drepturi ce intra in
compunerea unui patrimoniu, fie a unei persoane fizice, fie a unei persoane 0uridice.
1%emple:
Aerul atmosferei, lumina soarelui, desi sint lucruri utile, chiar indispensabile pentru om,
totusi, ele nu pot dobindi calitatea de bun in sens 0uridic, intrucit nu au o valoare economica si nu
sint susceptibile de apropriere.
#unt bunuri, lucrurile care au o e%istenta materiala si valoare economica: operele
stiintifice, literare, artistice, inventiile etc. daca au o valoare economica si sint susceptibile de
drepturi patrimoniale, valorile necorporale care-si gasesc temeiul intr-un drept de creanta etc.
2. Terminologie
In practica, doctrina si chiar legislatie, termenul !bunuri$ este folosit in doua sensuri:
- Stricto sensu, prin !bun$ se desmneaza sensul definit mai sus2 in acest sens poate fi folosit foarte
bine si termenul !lucru$.
- Lato sensu, prin !bun$ se desemneaza atat lucrul, cat si dreptul patrimonial care are ca obiect
acest lucru.
3. Clasificarea bunurilor
(lasificarile mai importante ale bunurilor in dreptul civil roman actual sunt urmatoarele:
a/ In functie de natura lor si de calificarea data de lege, bunurile se impart in mobile si imobile
.numite si miscatoare si nemiscatoare/2
b/ "upa regimul circulatiei lor 0uridice, distingem intre bunuri care se afla in circuitul civil si
bunuri scoase din circuitul civil2
c/ "upa modul in care sunt determinate, deosebim intre bunuri individual determinate si bunuri
determinate generic2
d/ "upa cum pot fi sau nu inlocuite in e%ecutarea unei obligatii civile, deosebim intre bunuri
fungibile si bunuri nefungibile2
e/ "upa cum folosirea lor implica ori nu consumarea ori instrainarea lor, dinstingem intre bunuri
consumptibile si neconsumptibile2
f/ "upa cum sunt sau nu producatoare de fructe, bunurile se impart in frugifere si nefrugifere2
g/ "upa cum pot fi ori nu impartite fara sa-si schimbe destinatia lor, bunurile se impart in divizibile
si indivizibile2
h/ "upa corelatia dintre ele, impartim bunurile in principale si accesorii2
i/ "upa modul lor de percepere, bunurile se impart in corporale si incorporale2
0/ "upa cum sunt sau nu supuse urmaririi si e%ecutarii silite pentru plata datoriilor, deosebim intre
bunuri sesizabile si bunuri insesizabile.
a) Bunuri mobile si bunuri imobile
In dreptul civil romanesc e%ista trei categorii de bunuri mobile si de bunuri imobile:
I.Categoriile de bunuri mobile sunt:
3obile prin natura lor- sunt definite in art. &4+ (.civ. astfel: !#unt mobile prin natura lor,
corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atat cele care se misca de sine precum sunt
animalele, precum si cele care nu se pot stramuta din loc deact prin o putere straina, precum sunt
lucrurile neinsufletite$.
3obile prin determinarea legii- acestea sunt precizate de art. &4& (.civ.: !#unt mobile prin
determinarea legii, obligatiile si actiunile care au ca obiect sume e%igibile sau efecte mobiliare,
actiunile sau interesele in companii de finante, de comert sau de industrie, chiar si cand capitalul
acestor companii consta in imobile$.
3obile prin anticipatie- aceasta categorie de mobile nu este prevazuta de (odul civil2 in doctrina
insa acestea sunt definite astfel: !sunt acele bunuri care, prin natura lor, sunt imobile, dar pe care
partile unui act 0uridic le considera ca mobile in considerarea a ceea ce vor deveni$.
II.Categoriile de bunuri imobile sunt urmatoarele:
Imobile prin natura lor2 acestea sunt precizate in art. &,5,&,+,&,& si &,6 alin.1 din (odul civil2
Art. &,+ prevede ca: ! 7ondurile de pamant si cladirile sunt imobile prin natura lor$2 potrivit
art.&,&: !3orile de vant sau de apa, aezate pe stalpi, sunt imobile prin natura lor$2 alin.1 din
art.&,6 prevede: ! Recoltele care inca se tin de radacini, si fructele de pe arbori, neculese inca,
sunt asemenea imobile$.
Imobile prin obiectul la care se aplica2 potrivit art.&41 (.civ., !#unt imobile prin obiectul la care
se aplica uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil.$
Imobile prin destinatie2 acestea sunt enumerate in art. &,'-&40 din (odul civil2 astfel, art.&,'
prevede: !8biectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si e%ploatarea acestui
fond sunt imobile prin destinatie.
b) Bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil
#unt bunuri ce se afla in circuitul civil acele bunuri care pot face obiectul actelor 0uridice,
altfel spus, bunuri care pot fi dobandite ori instrainate prin act 0uridic.
Aceste bunuri formeaza regula, de aceea legea prevede e%pres e%ceptiile.
"in categoria bunurilor aflate in circuitul civil fac parte:
- unuri care pot circula liber2
- unuri care pot fi dobandite, detinute ori instrainate conditional, cum sunt: armele de foc si
munitiile, supuse 9egii nr.5*6:500& privind regimul armelor si al munitiilor2 materiile e%plozive,
supuse 9egii nr. 15,:1**62 produsele si substantele stupefiante supuse 9egii nr. 4+:1*,* si 9egea
nr. 1&+:5000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri2 deseurile to%ice,
supuse 9egii nr. 1+4:1**+ a protectiei mediului2 metalele si pietrele pretioase si semipretioase,
supuse 8.;. nr. 1*0:5000 privind regimul metalelor pretioase in Romania.aprobata prin 9egea
nr. 5,1:5005/.
#unt scoase din circuitul civil acele bunuri care nu pot forma obiectul actului 0uridic civil2
asemenea bunuri sunt inalienabile. (onform art. + .1/ din (onstitutie un astfel de bun este
teritoriul Romaniei.
Aceasta clasificare se regaseste si in 9egea fondului funciar nr. 1':1**1, republicata.
Astfel, potrivit art.6, alin.5 :$<erenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile,
insesizabile si imprescriptibile. 1le nu pot fi introduse in circuitul civil decat daca, potrivit legii,
sunt dezafectate din domeniul public$.
8 dispozitie asemanatoare este cuprinsa in art. 11 din 9egea nr. 51+:1**', potrivit careia:
.1/ unurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum
urmeaza: nu pot fi instrainate = pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in
conditiile legii2 nu pot fi supuse e%ecutarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale2 nu
pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta
asupra bunurilor mobile.
.5/ Actele 0uridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin..1/ privind regimul 0uridic al bunurilor
din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.
c) Bunuri determinate individual si bunuri determinate generic
#unt individual determinate acele bunuri care, potrivit naturii lor sau vointei e%primate in
actul 0uridic, se individualizeaza prin insusiri proprii speciale.
#unt determinate generic acele bunuri care se individualizeaza prin insusirile speciei ori
categoriei din care fac parte. Individualizarea se face prin cantarire, masurare, numarare etc.
d) Bunuri fungibile si bunuri nefungibile
unurile fungibile sunt acele bunuri care , in e%ecutarea unei obligatii, pot fi inlocuite cu
altele, fara a se afecta valabilitatea platii. 8.G. nr. ,*:1**4 privind bursele de marfuri defineste
bunurile fungibile ca fiind ! bunuri determinate generic, care pot fi inlocuite unele cu altele in
e%ecutarea unei obligatii contractuale$.
#unt nefungibile acele bunuri care nu pot fi inlocuite cu altele, in e%ecutarea unei
obligatii, astfel ca debitorul trebuie obligatoriu sa predea bunul datorat.
(aracterul fungibil sau nefungibil al unui bun este dat atat de natura bunului, cat si prin
vointa partilor unui act 0uridic civil.
e) Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile
1ste consumptibil acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare sa nu
implice consumarea substantei sau instrainarea lui.
1ste neconsumptibil bunul care poate fi folosit repetat, fara ca, prin aceasta, sa fie
necesara consumarea substantei ori instrainarea lui.
(a bunuri consumptibile putem mentiona banii, alimentele, combustibilii etc, iar ca
bunuri neconsumptibile pot fi men>ionate constructiile, terenurile, masinile etc.
f) Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere
1ste frugifer acel bun care poate produce periodic, fara consumarea substantei sale, alte
bunuri ori produse, numite fructe.
1ste nefrugifer bunul care nu are insusirea de a da nastere, periodic, la produse fara
consumarea substantei sale.
In (odul civil se disting trei categorii de fructe .art.&'+/ , care sunt definite in art.655-65+
(.civ./. )otrivit art. 655 (.civ.: !7ructele naturale sunt acelea ce pamantul produce de la sine.
7ructele industriale ale unui fond sunt acelea ce se dobandesc prin cultura$, iar potrivit art.65+:
!7ructele civile sunt chiriile caselor, dobanzile sumelor e%igibile, venitul rentelor, arendele$.
7ructele nu trebuie confundate cu productele. Astfel, productele se definesc ca fiind
foloase trase dintr-un bun cu consumarea substantei sale.
g) Bunuri divizibile si bunuri indivizibile
1ste divizibil acel bun care poate fi impartit, fara sa-si schimbe, prin aceasta, destinatia sa
economica.
1ste indivizibil acel bun care nu poate fi impartit fara a nu-si schimba, prin aceasta,
destinatia economica.
#pre e%emplu o bucata de material este bun divizibil, pe cand o masina este un bun
indivizibil.
h) Bunuri principale si bunuri accesorii
;n bun este principal daca poate fi folosit independent fara a servi la intrebuintarea altui
bun.
1ste accesoriu bunul care este destinat sa serveasca la intrebuintarea unui alt bun
principal.
#pre e%emplu, bunuri accesorii sunt o curea pentru ceas, antena pentru televizor, cutia
pentru vioara etc.
i) Bunuri corporale si bunuri incorporale
1ste corporal acel bun care are o e%istenta materiala, fiind usor peceptibil simturilor
omului.
1ste incorporala valoarea economica ce are o e%istenta ideala, abstracta, putand fi
perceputa cu !ochii mintii$. ;n e%emplu de astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale, facand
e%ceptie dreptul de proprietate.
In literatura de specialitate, pe langa drepturile reale, altele decat cel de proprietate, se
disting trei categorii de bunuri incorporale, si anume: proprietatile incorporale, titlurile de
valoare si creantele.
j) Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile
1ste sesizabil bunul ce poate forma obiectul e%ecutarii silite a debitorului.
1ste insesizabil bunul ce nu poate fi urmarit silit pentru plata unei datorii.
Aceasta clasificare a bunurilor se aplica doar statului si unitatilor administrativ-teritoriale,
care potrivit (onstitutiei, art.1+, pct.5, 9egii nr. 51+:1**' etc., sunt titulari ai dreptului de
proprietate publica si dreptului de proprietate privata, dupa cum bunurile intra in !domeniul
public de interes national$, !domeniul public de interes local$ sau in !domeniul privat$ al
acestora. "e mentionat ca numai bunurile ce intra in domeniul public sunt inalienabile,
imprescriptibile, insesizabile, in conditiile legii.
Domeniul public al statului este alcatuit din urmatoarele bunuri:
- ogatii de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant2
- #patiul aerian2
- Apele de suprafata, cu albiile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, apele subterane, apele
maritime interioare, faleza si pla0a marii, cu bogatiile lor naturale si cu potentialul energetic
valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime, caile navigabile interioare2
- )adurile si terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de productioe
ori de administratie silvica, iazurile, albiile paraurilor, precum si terenurile neproductive, incluse
in amena0amentele silvice, care fac parte din fondul forestier national si nu sunt proprietate
privata2
- <erenurile care au apatinut domeniului public al statului inainte de , martie 1*&62terenurile
obtinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de combatere a eroziunii solului2 terenurile
institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de invatamant agricol si silvic,
destinate cercetarii si producerii de seminte si de material saditor din categoriile biologice si de
animale de casa2
- )arcurile nationale2
- Rezervatiile natural si monumentele naturii2
- )atrimonial natural al Rezervatiei iosferei !"elta "unarii$2
- Resursele natural ale zonei economice si ale platoului continental, impreuna cu platoul
continental2
- Infrastructura cailor ferate, inclusive tunelele si lucrarile de arta2
- <unelele si casetele de metrou, precum si instalatiile aferente acestuia2
- "rumurile nationale- autostrazi, drmuri e%pres, drumuri nationale europene, principale,
secundare2
- (analele navigabile, cuvetele canalului, constructiile hidrotehnice aferente canalului, ecluzele,
apararile si consolidarile de maluri si de taluzuri, zonele de siguranta de pe malurile canalului,
drmurile de acces si teritoriile pe care sunt realizate acestea2
- Retelele de transport al energiei electrice2
- #pectre de frecventa si retelele de transport si distributie de telecomunicatii2
- (analele magistrale si retelele de distributie pentru irigatii, cu prizele aferente2
- (onductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor naturale2
- 9acurile de acumulare si bara0ele acestora, in cazul in care activitatea de producere a energiei
electrice este racordata l asistemul energetic national, sau cele cu transe pentru atenuarea undelor
de viitura2
- "igurile de aparare impotriva inundatiilor2
- 9ucrarile de regularizare a cursurilor de ape2
- (antoanele hidrotehnice, statiile hidrologice, meteorologice si de calitate a apelor2
- )orturile maritime si fluviale, civile si militare- terenurile pe care sunt situate acestea, diguri,
cheiuri, percuri si alte constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor si pentru alte activitati
din navigatia civila, bazine, acvatorii si senale de acces, drumuri tehnologice in porturi,
monumente istorice aflate in porturi, cheiuri si pereuri situate pe malul cailor navigabile, in afara
incintelor portuare destinate activitatilor de navigatie2
- <erenurile destinate e%clusiv instructiei militare2
- )ichetele de graniceri si fortificatiile de aparare a tarii2
- )istele de decolare, aterizare, caile de rulare si platformele pentru imbarcare-debarcare situate pe
acestea si terenurile pe care sunt amplasate2
- #tatuile si monumentele declarate de interes public national2
- Ansamblurile si siturile istorice si arheologice2
- 3uzeele, colectiile de arta declarate de interes public national2
- <erenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea: )arlamentul, )resedintia, Guvernul,
ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiile
publice subordonate acestora, instantele 0udecatoresti si parchetele de pe langa acestea etc2
Domeniul public judetean este alcatuit din urmatoarele bunuri:
- "rumuri 0udetene2
- <erenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul 0udetean si aparatul propriu al
acestuia, precum si institutiile publice de interes 0udetean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale
0udetene si alte asemenea bunuri, daca nu au fost declarate de uz sau de interes public national
sau local2
- Retelele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal sau microzonal, precum statiile de tratare
cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora.
Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele
bunuri:
- "rumurile comunale, vicinale si strazile2
- )ietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zone de agrement2
- 9acurile si pla0ele care nu sunt declarate de interes public national sau 0udetean2
- Retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de tratare si epurare a apelor
uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente2
- <erenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primariile, precum si
institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele,
policlinicile si altele asemenea2
- 9ocuintele sociale2
- #tatuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national2
- ogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de
interes public national2
- <erenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu
sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor 0uridice de drept privat2
- (imitirele orasanesti si comunale.
. !mportanta clasificarii bunurilor
a/ Importanta 0uridica a clasificarii bunurilor in mobile si imobile se concretizeaza in regimul
0uridic diferit, sub diferite aspecte, dintre care amintim:
- In ce priveste efectele posesiei: daca pentru imobile posesia poate conduce l auzucapiune, pentru
mobile posesia de buna-credinta valoreaza proprietate conform art. 1*0* (.civ.2
- In ce priveste drepturile reale accesorii: ipoteca are ca obiect un imobil, pe cand ga0ul si garanti
areala imobiliara pot privi numai un bun mobil2
- )ublicitatea instrainarilor se aplica, de regula, in materia bunurilor imobile2
- Instrainarea anumitor bunuri imobile este supusa, uneori, unor cerinte mai riguroae2
- )entru bunurile comune ale sotilor, instrainarea sau grevarea unui imobil nu poate fi realizata de
catre unul dintre soti decat cu consimtamantul e%pres al celuilalt sot, pe cand instrainarea unui
bun mobil poate fi facuta de catre unul din soti, deoarece legea prezuma e%istenta
consimtamantului celuilalt sot2
- 1%ecutarea silita este supusa unor reguli diferite, dupa cum urmareste un bun mobil sau imobil2
- In dreptul international privat: imobilului i se aplica legea tarii pe teritoriul careia este situat, pe
cand mobilului i se aplica legea proprietarului bunului2
- In ce priveste competenta teritoriala: litigiul cu privire la un imobil se 0udeca de instanta in raza
careia se afla bunul, pe cand cu privire la un mobil este competenta instanta domiciliului
paratului, ca regula2
b/ Importanta 0uridica a clasificarii bunurilor in bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din
circuitul civil se manifesta pe planul valabilitatii actelor 0uridice civile sub aspectul obiectului
lor.
c/ (lasificarea bunurilor in bunuri determinate individual si bunuri determinate generic prezinta
importanta 0uridica in ceea ce priveste:
- 3omentul transmiterii dreptului real, in actele translative de drepturi reale2
- #uportarea riscului contractului2
- 9ocul predarii bunului: in lipsa de stipulatie contrara, bunul individual determinat trebuie predat
in locul unde se gasea la data contractarii, pe cand predarea unui bun de gen trebuie facuta l
adomiciliul debitorului.
d/ "upa cum rezulta din chiar definirea lor, impartirea bunurilor in bunuri fungibile si bunuri
nefungibile are semnificatie 0uridica practica in aprecierea valabilitatii platii.
e/ (lasificarea bunurilor in consumptibile si neconsumptibile este utila in materie de uzufruct si de
imprumut.
(and obiectul uzufructului este un bun neconsumptibil, uzufructuarul trebuie sa restituie nudului
prprietar chiar acel bun, el avand obligatia conservarii substantei lui, pe cand in situatia in care e
vorba de un bun consumptibil, e vorba de un cvasiuzufruct.
8biectul imprumutului de folosinta- numit comodat- il constituie un bun neconsumptibil, pe
cand obiectul imprumutului de consumatie il formeaza bunurile consumptibile.
f/ "istinctia intre cele trei categorii de fructe .naturale, industriale, civile/ prezinta importanta
0uridica sub aspectul modului lor de dobandire: fructele naturale si cele industriale se dobandesc
prin culegere, pe cand cele civile se dobandesc zi cu zi.
g/ Impartirea bunurilor in divizibile si indivizibile prezinta utilitate 0uridica in materie de parta0 si
de obligatii.
)arta0ul se aplica in caz de proprietate comuna: coproprietate, indiviziune si devalmasie. "aca
bunul este indivizibil, fie se atribuie unuia din proprietari cu obligarea lui la o sulta catre ceilalti,
fie este scos in vanzare prin licitatie si se imparte pretul.
unul indivizibil care formeaza obiectul unei obligatii cu mai multe subiecte, determina o
indivizibilitate naturala.
h/ (lasificarea bunurilor in principale si accesorii este importanta 0uridic, in e%ecutarea obligatiilor
civile: cand se datoreaza un bun, debitorul trebuie sa predea atat bunul principal, cat si pe cel
accesoriu.
i/ (lasificarea bunurilor in corporale si incorporale este importanta 0uridic in ce priveste:
- "obandirea proprietatii mobiliare ca efect al posesiei de buna-credinta, care opereaza doar
pentru mobilele corporale2
- "obandirea proprietatii prin simpla remitere, care opereaza cu privire la bunuri corporale, dar nu
si incorporale2
- <itlurile de valoare, care se transmit diferit, dupa cum sunt: la purtator, nominale sau la ordin2
- Regimul de drept international privat, dupa distinctiile cuprinse in 9egea nr. 106:1**5.
0/ "istinctia intre bunuri publice si private prezinta importanta intrucat numai bunurile din
domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.
Bibliografie selectiva
1. eleiu, Gheorghe - Drept civil roman.Introducere in dreptul civil.Subiectele dreptului
civil, 1ditura ;niversul ?uridic, ucuresti, 5006.
5. oroiu, Gabriel = Drept civil. Partea generala, 1ditura All ec@, ucuresti, 5005.
+. (odul civil, 1ditura All ec@, ucuresti, 500&.
&. (onstitutia Romaniei din +1 octombrie 500+