Energii regenerabile-energia de biomasa

Energii regenerabile sunt considerate n practic, energiile care provin din surse care fie c
regenereaz de la sine n scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie
regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din
procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vnturilor, a apelor curgtoare, a
proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameni utiliznd diferite
procedee. Sursele de energie ne-rennoibile includ energia nuclear precum i energia generat prin
arderea combustibililor fosili, a a cum ar fi i eiul , crbunele i gazele naturale. Aceste resurse
sunt, n chip evident, limitate la existen a zcmintelor respective i sunt considerate n generalne-
regenerabile.
iomasa reprezinta componentul vegetal al naturii. !a forma de pastrare a energiei Soarelui
n forma chimica , biomasa este unul din cele mai populare si universale resurse de pe "amnt. #a
asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hrtie, tesaturi, medicamente si
substante chimice. iomasa este utilizata n scopuri energetice din momentul descoperirii de catre
om a focului. Astazi combustibilul din biomasa poate fi utilizat n diferite scopuri $ de la ncalzirea
ncaperilor pna la producerea energiei electrice si combustibililor pentru automobile.
Compozitia chimica a biomasei poate fi difereniata n cteva tipuri. %e obicei plantele
contin &'( lignina si )'( glucide *celuloza si hemiceluloza + sau zaharide.
,ractiunea glucidica este compusa dintr-o multime de molecule de zaharide, unite ntre ele prin
lanturi polimerice lungi. -na din cele mai importante glucide este celuloza. !omponenta ligninica
este compusa din molecule nesaharizate. .atura utilizeaza moleculele polimerice lungi de celuloz la
formarea tesuturilor, care asigura integritatea plantelor. /ignina apare n plante ca ceva de genul
lipiciului, care leaga moleculele celulozice ntre ele.

Cum se formeaz biomasa?
ioxidul de carbon din atmesfera si apa din sol participa n procesul obtinerii
glucidelor *zaharidelor+, care formeaza 0blocurile de constructie1 a biomasei. Astfel,
energia solara , utilizata la fotosinteza , si pastreaza forma chimica n structura biomasei. %aca
ardem efectiv biomasa *extragem energia chimica +, atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din
plante reactioneaza formnd dioxid de carbon si apa . Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de
carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.!a adaugare la sensul sau estetic
de flora pamnteasca a planetei, biomasa prezinta o rezerva utila si importanta pentru om. "e
parcursul a mii de ani oamenii extrageau energia soarelui, pastrata n forma energiei legaturilor
chimice, arznd biomasa n calitate de combustibil sau utiliznd-o n alimentatie, utiliznd energia
zaharidelor si celulozei. "e parcursul ultimelor secole omenirea a nvatat sa obtina tipurile fosile de
biomasa , n deosebi, n forma de carbune. !ombustibilii fosili prezinta rezultatul reactiei chimice
foarte ncete de transformare polizaharidelor n compusi chimici asemanatoare fractiei ligninice. 2n
rezultat compusul chimic al ca rbunelui asigura o surs de energie mai concentrata . Toate tipurile de
combustibil fosil, utilizate de catre omenire $ carbune, petrol, gaze naturale $ reprezinta *prin sine+
biomasa straveche. Timp de milioane de ani pe "amnt resturile plantelor *vegetale+ se transform n
combustibil. %esi combustibilul extras consta din aceleasi componente $ hidrogen si carbon - ca si
biomasa 1proaspata 1, el nu poate fi atribuit la surse energetice renovabile, pentru ca formarea lui
necesita o perioada ndelungata de timp.
Utilizarea biomasei creste cu tempuri rapide. 2n unele state dezvoltate, biomasa este
utilizata destul de intens, spre exemplu, Suedia, care si asigura 3'( din necesitatea n surse
energetice primare. Suedia planifica pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent cu
nchiderea statiilor atomo- si termo-electrice, care utilizeaza combustibil fosil. 2n S-A, unde 4( din
energie este obtinuta din biomasa , aproape de cantitatea obtinut la statiile atomo-electrice, astazi
functioneaza instalatii cu capacitatea totala de 5666 78, unde se arde biomasa cu scopul obtinerii
energiei electrice. iomasa cu usurin poate asigura peste &6( din necesitaile energetice a tarii.
Altfel spus, resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar permite nlocuirea
completa a tuturor statiilor atomice, fara a influenta preturile la produsele alimentare. %e asemenea
utilizarea biomasei la producerea etanolului poate micsora importul petrolului cu '6(.
-tilizarea biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. Spre exemplu, la
prepararea bucatelor n ncaperi putin aerisite se pot forma !9, .9x, formaldehide, particule solide,
alte substante organice, concentratia carora poate ntrece nivelul recomandat de 9rganizatia
7ondiala a Sanatatii. 2n plus, utilizarea traditionala a biomasei *de obicei arderea lemnului+,
favorizeaza deficitul n crestere a materiei lemnoase. Saracirea de resurse, de substante hranitoare,
problemele legate de micsorarea suprafetelor padurilor si largirea pustiurilor.
/a nceputul anilor :;6 aproape 3,< mlrd oameni si asigurau necesitatea n combustibil pe
baza micsorarii rezervelor forestiere. #xista un potential enorm a biomasei, care poate fi inclus n
circuit n cazul nbunatatirii utilizarii resurselor existente si cresterea productivitaii. ioenergetica
poate fi modernizata datorit tehnologiilor moderne de transformare a biomasei initiale n purtatori
de energie moderni si comozi *energie electrica , combustibili lichizi si gazosi, solid finisat+.
Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura ,
inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea
biodegradabila a deseurilor industriale si urbane. *%efinitie cuprinsa n =otarrea nr. 3;44 din &66'
privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport+.
iomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta . Aceasta include absolut
toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. iomasa este prima
forma de energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.
#nergia nglobata n biomasa se elibereaza prin metode variate, care nsa , n cele din urma ,
reprezinta procesul chimic de ardere *transformare chimica n prezenta oxigenului molecular,
proces prin excelenta exergonic+.
,orme de valorificare energetica a biomasei *biocarburanti+>
? Arderea directa cu generare de energie termica .
? Arderea prin piroliza , cu generare de singaz *!9 @ =&+.
? ,ermentarea, cu generare de biogaz *!=4+ sau bioetanol *!=<-!=&-9=+- n
cazul fermentarii produsilor zaharatiA biogazul se poate arde direct, iar
bioetanolul, n amestec cu benzina, poate fi utilizat n motoarele cu combustie
interna .
? Transformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool
si generare de esteri, de exemplu metil esteri *biodiesel+ si glicerol. 2n etapa
urmatoare, biodieselul purificat se poate arde n motoarele diesel.
? %egradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel.
!eluloza poate fi degradata enzimatic la monomerii sai, derivati glucidici, care
pot fi ulterior fermentati la etanol.
,olosit att pentru obtinerea de curent electric, ct si a agentului termic pentru locuinte,
energia extrasa din biomasa ridica , mai nou, probleme de etica ,ntruct n multe zone ale lumii e
nevoie mai degraba de hrana , dect de combustibili. %esi folosirea biomasei n scopuri energetice
este una dintre cerintele -niunii #uropene, exista voci care sustin ca folosirea acestei resurse
necesita precizari si reconsiderari. 7otivele scepticilor sunt doua > poluarea si lipsa de hrana .
!hinezii au anuntat deBa ca renunta la proiectul de a produce etanol pentru automobile din
porumb, ntruct $ din cauza secetei $ anul acesta e nevoie de toata productia de cereale pentru
hrana animalelor si a oamenilor. iomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, n care se
nscriu> lemnul, pleava, uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar
si cerealele si fructele, din care se poate face etanol. /a fel ca si energiile obtinute din combustibilii
fosili, energia produsa din biomasa provine din energia solara nmagazinata n plante, prin procesul
de fotosinteza . "rincipala diferenta dintre cele dou forme de energie este urmatoarea> combustibilii
fosili nu pot fi transformati n energie utilizabila dect dupa mii de ani, n timp ce energia biomasei
este regenerabila , putnd fi folosita an de an.
Etanol si biogaz din deseuri
Astazi, cercetarile se concentreaza pe conversia biomasei n alcool, care ar putea
servi drept carburant pentru suplimentarea si chiar nlocuirea benzinei si a motorinei. Alte forme
lichide de energie obtinute din biomasa ar fi uleiurile vegetale. 7etanolul produs prin distilarea
lemnului si a deseurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport si
industrie, la preturi care ar putea concura cu cele ale combustibililor obtinuti din bitum si din
lichefierea carbonului. #tanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este ca utilizeaza
resurse alimentare, cum sunt porumbul sau grul. %aca nsa etanolul s-ar obtine exclusiv din deseuri
alimentare sau agricole, desi costurile sale de productie ar fi mai mari, efortul s-ar Bustifica pentru ca
se recicleaza deseurile. /a alcooli se adauga si biogazul, respectiv forma gazoasa a biomasei. Acest
gaz cu o putere calorica destul de slaba , continnd n principal metan, se obtine din materii
organice, precum apele uzate sau balegarul.
Biocarburantii din a doua generatie sunt indicati
-tilizarea biocarburantilor din prima generatie ridica asadar probleme etice, cum ar fi
concurenta ntre produsele alimentare si carburanti. iocarburantii din prima generatie sunt cei
obtinuti si din diverse culturi precum gru, porumb, sfecl de zahar pentru filiera bioetanol si din
rapita, floarea-soarelui, arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel. iocarburantii din a doua
generatie sunt constituiti din deseuri lemnoase, din reziduuri alimentare si industriale. 2n acest sens,
oamenii de stiinta sustin ca utilizarea biocarburantilor din cea de-a doua generatie este cea mai
indicata din punct de vedere ecologic. Tari precum Cermania, 7area ritanie si Statele -nite ale
Americii au dezvoltat sistemul de biocarburanti din cea de-a doua generatie, dar costurile
pentru constructia unor astfel de biorafinarii sunt foarte mari. "e de alt parte, acesti specialisti au
sugerat ca rempaduririle si proteBarea habitatelor constituie o solutie mai buna de micsorare a
emisiilor de gaze cu efect de sera . #i sustin ca padurile ar putea absorbi de noua ori mai mult !9&
dect ar putea-o face utilizarea de biocarburanti n aceeasi arie. %impotriva , producerea de
biocarburant ar duce la alte defrisri.
Poluarea-o problema globala
"oluarea ca problema globala este apanaBul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei
decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la ' la D miliarde de locuitori.Sunt multi sau
putiniE #xercita oare numarul lor cu adevarat o Fpresiune demograficaF asupra mediului
inconBurator E Gata intrebari ce-i framanta deBa pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi,
ca si pe oamenii politici."roblema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de
fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au
indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important > degradarea mediului
ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce
afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane,
incepand cu sanatatea.%aca la poluarea aerului imaginea simbol este oferita de arborii perforate de
ploile acide ,la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fii considerata mareele negre care
au efecte dezastruase asupra florei si faunei marine.
.u incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru
satisfacerea nevoilor si ambitilor sale./a urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei
artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata "amantului, de unde se
extrag totalitatea resurselor necesare vietii.9ri, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde
sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, negliBenta sau din alte cauze.Asa se
face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de
hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre
cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.%e cand omul a
inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si
procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane
de hectare de soluri productive sunt FdevorateF de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente
ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt.
%e cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut Bumatate din
intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de
ori.%istrugerea padurilor, carora li se datoreaza in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei
elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu
efecte dezastruoase."adurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol
fertil, mediul germinativ al masei vegetale.
%espaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii nu numai in
nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale #uropei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor
pana la limite vecine cu calamitatea.
Heimpadurirea e inca un cuvant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara
greseala multimilenara care a determinat disparitia a Bumatate din arborii planetei.%esigur, in
aceasta privinta calculele sunt foarte precare.Hecurgem totusi la unele, care, indiferent cat de mare e
aproximatia, ne spun cate ceva./a sfarsitul Gmperiului roman, "eninsula Gberica era acoperita cu
paduri viguroase de la iscaIa pana la stramtoarea Cibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla
fata de cea de azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri.
Cauzele polurii atmosferice
"oluanJii primari sunt acei poluanJi atmosferici emanaJi direct n atmosfer, de exemplu
particulele de funingine, dioxidul de sulf Ki oxizii de azot.
!u toate c un mare numar de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferic, cele mai multe
dintre ele conJin carbon, sulf Ki azot. !ombustia carbonului, a petrolului Ki a benzinei este
rspunztoare pentru maBoritatea poluanJilor atmosferici. 7ai mult de ;6( din dioxidul de sulf,
'6( din oxidul de azot, Ki intre <6 Ki 46( din materia poluant emanat n atmosfer de ctre S-A,
sunt produse de combustibili fosili, centrale electrice, boilere industriale Ki furnale reziduale. Alte
materiale poluante pot avea surs de emitere industria metalelor *fier, zinc, plumb, cupru+,
rafinriile petrolifere, uzinele de ciment Ki cele n care se obJine acidul azotic Ki acidul sulfuric.
Aceste chimicale interactioneaz ntre ele dar Ki cu razele ultraviolete din razele solare cu intensitJi
periculoase.
Smogul se formeaz n areale urbane, n acele locuri n care exist un mare numr de
automobile,si poate cauza severe probleme medicale. !nd dioxidul de sulf Ki oxidul azotos se
transform n acid sulfuric Ki acid azotic n atmosfer, aceste substanJe precipit sub form de
ploaie, aKa numita ploaie acid. "loaia acid este o grav problem global pentru c foarte puJine
specii sunt capabile s supravieJuiasc n asemenea condiJii.
Petrolul-dusmanul mediului inconjurator
"oluarea cu petrol a oceanelor a atins proportii critice si frecventa si scara manifestarilor a
crescut rapid. Gn prezent hidrocarburile reprezinta intradevar principalii agenti poluanti ai marilor.
,iind rezistente la actiunea bacteriilor, persista timp indelungat in regiunile infectate, formand o
pelicula superficiala *intrucat au densitatea mai mica decat a apei+ care impiedica difuzarea
oxigenului in apa. Asimilatia clorofiliana si respiratia organismelor sunt impiedicate. !a urmare se
ingreuneaza fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa )6( din oxigenul atmosferic. Aliment
de baza al vietii marine, algele si planctonul inceteaza sa prolifereze. !ompusii fenolici si aromatici
au actiune toxica asupra vietuitoarelor acvatice. =idrocarburile cancerigene *<-4 benzopiren+,
concentrate in organismul animalelor acvatice comestibile, aBung in alimentatia omului. Asadar
poluarea cu petrol da o lovitura puternica nu numai echilibrului marin, ci si sanatatii omului. Setea
crescanda de petrol determina o larga toleranta fata de poluarea produsa de prelucrarea si consumul
lui, ea nu va constitui in urmatoarele decenii un argument in favoarea limitarii consumului, iar
eforturile nu vor stavili tendinta de crestere a poluarii. "oluarea determinata de extractiesi transport
vizeaza in deosebi mediul marin. %eversarile in 7area .ordului, Colful 7exic, Colful "ersic,
avariile cat si operatiile deintretinere completeaza cantitatea petrolului irosit annual in mare,
calculat la peste 3& milioane tone.
Tancurile petroliere au intins hidrocarburi pe cea mai mare suprafata a oceanelor. #le au
aparut ca mici nodule de petrol care au spalat plaBele internationale, mai ales zona debarcaderelor.
%in loc in loc marile revarsari petroliere au devastat comunitatile de-a lungul tarmului. Acestea sunt
tulburari de mediu provocate de activitatea umana si date fiind dimensiunile uriase ale tancurilor
petroliere, este de mirare ca aceste hidrocarburi nu au fost identificate in cantitati si mai mari.
Hiscurile legate de transporturile marine s-au redus mult comparativ cu situatia existenta cu cateva
decenii in urma. Gn prezent, peste ;'( din petrolul exploatat pe glob se transporta cu aButorul
tancurilor petroliere uriase unele avand peste <&6 m lungime si o capacitate de peste & milioane
barili. #suarea acestor vase in timp de furtuna, din cauza defectiunii tehnice sau din cauza unor erori
de pilotaB, genereaza cele mai grave accidente ecologice.
%isponibilitatea petrolului, unul dintre cei mai importanti combustibili ai secolului &3 dar si
principal sursa de poluare va incepe sa decada in urmatorii 36 ani.!rizele repetate ale acestiua fac
presiuni din ce in ce mai dese si mai puternice asupra principalei piete care utilizeaza
carburantii>cea a autovehiculelor.Gar guvernele din tarile puternic motorizate incearca sa impuna un
program intens de producere a unor combustibili alternativi care sa reduca la maximum dependent
de Laurul negru1.
Biodieselul-posibilul inlocuitor al petrolului
-leiurile vegetale au fost primul combustibil, probat la sfrKitul secolului MGM n motorul cu
compresor al lui Hudolf %iesel. %e atunci Ki pn la nceputul anilor :'6 ai secolului MM au fost
ntreprinse numeroase ncercari de a nlocui parJial sau integral motorina cu ulei vegetal. 2n 3556, n
Cermania a fost elaborat tehnologia de utilizare a uleiului bogat n acid iruc pentru a obJine esterul
metilic, care ar putea fi ntrebuinJat de motoarele %iesel. 2n 3553, n 9lmule *Austria+ a fost dat in
exploatare prima fabric din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. Hevista F#ur
9bserverF, din &66&, informeaz c de-a lungul ultimilor 36 ani, producerea biocombustibilului n
lume a sporit de zece ori. %e exemplu, n Hepublica !eh au fost construite Ki date n exploatare &&
de fabrici care produc biodizelin. -n Kir de Jri din #uropa au fcut modificri n motoarele cu
ardere intern, care permit utilizarea uleiului vegetal bogat n acid iruc n calitate de combustibil ce
nu polueaz atmosfera.
.umiJi biodiesel Ki bioethanol, biocombustibilii sunt produse extrase din plante Ki apoi
prelucrate, ce pot fi amestecate cu motorin Ki benzin, rezultatul fiind un combustibil mai puJin
poluant. /a noi ncepe n forJ producJia de biodiesel, dar se fac unele ncercri Ki pentru obJinerea
bioethanolului.
e ce biodiesel?
- iodieselul este un combustibil care poate fi rennoitA
- iodieselul poate fi fcut din ulei vegetal folosit * ce provine de la prBelile din restaurante+.
-,olosirea acestui tip de ulei ntr-un asemenea mod ar putea rezolva probleme legate de dispunerea
lui.
- iodieselul reduce riscurile de sntate asociate cu dieselul obJinut din petrol *motorin+. #misiile
de biodiesel arat o scdere a nivelurilor de hidrocarburi aromatice policiclice hidrocarburi
aromatice policiclice nitrate care au fost identificate ca potenJiale componente cancerigene. 2n alte
cuvinte, este mai sntosN
- iodieselul poate aButa la crearea de noi BoburiA dar, Ki la pstrarea unui aer mai sntos pentru toJi
*rezidenJi Ki turiKti de asemenea+ care se bucur de o vacanJ n =aOaiiN
- utilizarea unor surse regenerabile de energieA
- eliminarea emisiilor de sulf n atmosfer cu peste 5;(A
- reducerea emisiilor de !9& cu aproape 56(, .9M, !9, Ki particule n suspensie n atmosferA
- folosirea unor resurse locale *culturi de rapiJ+A
- crearea unor noi locuri de muncP pentru cultivarea rapiJei Ki producJia metilesteruluiA
- preJ stabil al carburantului la consumator*deconectarea de preJul petrolului+A
- aer mai curat pentru locuitorii din zonele urbaneA
- alinierea la normele europene, care prevd ca pn n &636 n fiecare Stat 7embru al -niunii
#uropene biocombustibilii s reprezinte ',)'( din consumul de combustibili din sectorul
transporturiA
- un preJ mai mic pentru biocombustibil dect pentru combustibil convenJional, Ki implicit reducerea
cheltuielilor din bugetul local pentru transportA
- dezvoltarea infrastructurii unor zone rurale prin atragerea de investitori n zonele cu potenJial
agricol pentru rapiJ.iodieselul este bun pentru mediul nconBurtor N
iodieselul nu conJine sufuri Ki substanJe aromatice, iar folosit la un motor diesel se observ
o reducere de hidrocarburi, monoxid de carbon *de aproximativ );,'(+ ntr-o manier particular.
TotuKi, biodieselul are o balanJ energetic pozitiv. "entru a se produce un galon de biodieselul se
cKtig <.&4 unitJi de energie.
!ateria prim pentru biodiesel
9 varietate de materie prim pot fi folosite pentru a produce biodiesel> grsimi animale si
uleiuri vegetale *comestibile sau necomestibile+.
3. -leiuri vegetale pure din rapiJ, floarea soarelui, soia, palmier.
&. -leiuri vegetale folosite ca uleiuri obJinute din prBeli.
<. Crsimi animale ca seu, untur Ki ulei de peKte.
iodieselul este probabil combustibilul cu cele mai mari sanse de a fii introdus pe cara larga in
viitorul apropiat si asta mai ales in batranul continent unde !omisia #uropeana a stabilitI dQBR un
plan riguros de producere a sa.
iodieselul se extrage din seminJele de rapitA pe plan european se obJin n mod obiKnuit
circa < tone de smnJ de rapiJ la hectar, din care se poate extrage o ton de ulei crud de rapiJ.
0Acest ulei crud poate fi folosit direct n motoare, pn la 366( n perioada de var, ca un adaos de
46( toamna, Ki iarna ntr-o concentraJie mai micL, explic profesorul Gosif Tripsa. %ar, pe lng
acest ulei, din rapiJ se mai obJine, prin procedeul de esterificare, Ki ceea ce este cunoscut sub
denumirea de biodiesel. 0Tot un ulei vegetal, ce se amestec la orice temperatur cu carburantul
obiKnuit. 2ns aceste produse obJinute prin esterificare sunt mai scumpe Ki necesit condiJii
specialeL, afirm Gosif Tripsa.
-tilizarea combustibililor proveniJi din uleiuri vegetale este posibil n principal n
urmtoarele variante> ulei vegetal pur, ulei vegetal n amestec cu motorina, metilester provenit prin
esterificarea uleiului vegetal, amestec de metilester cu motorin, etc.
iodieselul se obtine printr-o reactive chimica dintre un alcool si grasimi animale sau uleiuri
vegetale in prezenta unui catalizator.
iodieselul obJinut pe baz de uleiuri vegetale este un combustibil curat, biodegradabil Ki
rennoibil, iar tehnologia de obJinere a acestuia este una curatA el nu este un produs petrolifer, dar
poate fi amestecat n orice proporJie cu motorina pentru a avea un amestec combustibil ce se
utilizeaz drept combustibil pentru motoarele cu ardere intern. "ractic, orice autovehicul l poate
utiliza fr nici o modificare. 2n comparaJie cu motorina tradiJional, preJul este redus, iar noxele
toxice produse sunt mult mai puJine. #ste de aproximativ 36 ori mai puJin toxic dect sarea de
buctrie. .u conJine sulf, permiJnd folosirea de catalizatori. .u este afectat consumul de
combustibil sau turaJia motorului. iodieselul poate fi utilizat fr nici oproblem att vara, ct Ki
iarna. #ste mai puJin inflamabil $ avantaBe de stocare Ki transport, punctul de aprindere a biodieselul
fiind de 3'6S!, faJ de )6S! motorina diesel. .u sunt necesare nici schimbri n sistemul de
distribuJie *pompe, bazine, locaJii,etc+.
"entru obJinerea biocombustibilului se foloseKte mai des uleiul vegetal de rapiJ. !onform
standardelor europene, din categoria uleiurilor bogate n acid iruc fac parte cele de rapiJ alimentar
Ki rapit slbatic, la care conJinutul acidului iruc n ulei constituie &'-<6(. #xist Ki soiuri de rapiJ
alimentar Ki slbatic cu un conJinut redus de acid iruc, care se utilizeaz numai pentru obJinerea
uleiului alimentar.
9 alt metod de obJinere a biodieselui este prin folosirea oricrui tip de ulei vegetal att
prospt, ct Ki recuperat dup ce a fost folosit pentru gtit, n reacJie cu metanol n prezenJa sodei
caustice. "roporJiile sunt de aproximativ 56( ulei Ki 36( metanol, iar soda n Bur de cteva zeci de
grame la 3 litru de amestec. "erfect ecologic, cu grad minim de poluare, motorul nu mai face
depuneri carbogazoase. %eKi motorul diesel a fost conceput s funcJioneze cu ulei, a fost adaptat
pentru motorin din cauza vscozitJii mari a acestuia. Acest lucru se remediaz acum prin aplicarea
esterizrii lui cu alcool metilic, procedeu care i aduce vscozitatea la cea a motorinei. -n plus
pentru nlocuirea motorinei cu uleiul este proteBarea sistemului de inBecJie datorit unei ungeri mai
bune.
Acest tip de biodiesel pe langa faptul ca este util, are si un nivel scazut al emisiilor ceea ce il
indica drept combustibil ideal in zonele intens poluate , in rezervatii naturale si in zonele marine.%e
asemenea, prin utilizarea acestui tip de biodiesel se reduce cu 56(riscul de cancer , o problema
maBora cu care se confrunta azi populatia planetei.
iodieselul este singurul combustibil caruia G s-a facut o evaluare complete a emisiilor
rezultate in urma arderii.!omparandu-se cu emisiile combustibililor clasici s-a observant ca
maBoritatea noxelor eliminate pe teava de esapament a autovehiculelor scad in mod apreciabil.
,iind biodegradabil, biocombustibilul se va degrada rapid n resturi organice naturale
reducnd aproape toate formele de poluare a aerului.
Gn fiecare an, plantele din care se extrag uleiuri pentru realizarea biodieselului preiau !9&
din atmosfer pentru a se dezvolta. -leiul folosit pentru biodiesel se arde n motor, iar materialele
rmase din plante se descompun.
Astfel, carbonul din combustibil Ki din materialul plantei este restituit n atmosfer sub
form de !9&. Acest ciclu al carbonului *atmosfer - materialul plantei - atmosfer+ nu duce la
acumularea de !9& n atmosfer. %e aceea biocombustibilul nu contribuie la schimbrile
climaterice globale.
iodieselul se obtine din uleiul semitelor de soia,rapita, floarea soarelui, palmier, etc.A pe
plan european se obtin n mod obisnuit circa <,'-' tone de boabe soia la hectar, din care se poate
extrage o tona de ulei de soia. Acest ulei crud poate fi folosit direct n motoare, pna la 366( n
perioada de vara, ca un adaos de 46( cu motorina toamna, si iarna ntr-o concentratie mai mica de
&( max '( neaditivat. n cazul utilizarii aditivilor corespunzatori procentul creste pna la &6(.
9data cu aceste cerinte, interesul marilor companii pentru piata romneasca a crescut brusc.
!u o productie agricola importanta, Homnia beneficiaza de toate atuurile necesare sustinerii unui
astfel de sector.
Aproape toate sursele energetice ce guverneaza diversele sisteme existente pe Terra
*sistemul climatic, ecosistemul, sistemul hidrologic, etc.+ si au originea n soare.
%in aceasta cauza, pentru a nu se mai folosi combustibil fosili, sursa energetica in curs de
epuizare si care contribuie la acumularea de dioxid de carbon in atmosfera, s-a recurs la utilizarea
biomasei ca sursa de energie. Gn figura 3 sunt redate principalele surse de biomasa si procedeele prin
care se valorifica acestea pentru obtinerea de biocombustibili.
Etapele cunoscute in prezent, indiferent de sistemul adoptat, in productia de biocarburanti
presupune n mod obligatoriu parcurgerea mai multor etape>
etapa G> productia agricola *fertilizat, pregatirea patului germinativ, semanat, tratamente
fitosanitare, recoltat, transport, depozitat+A
etapa GG> extragerea uleiuluiA
etapa GGG> degumarea uleiuluiA
etapa GT> filtrarea uleiuluiA
etapa T> esterizareaA
etapa TG> depozitarea uleiuluiUesterului
-leiurile vegetale sunt amestecuri naturale complexe decompuKi din clasa lipidelor. Alturi
de trigliceride, care sunt maBoritatea *5),'-55( din total masK+ mai apar mici cantitati de lipide
compuse, n special, din fosfogliceride, cerebrozide si de substanJe rezultate prin hidroliza lipidelor
simple sau compuse *acizi grasi, alcooli superiori, steroli, carotenoide si vitamine liposolubile+.
"roducerea si utilizarea biodieselului din uleiuri vegetale se face n cadrul unui sistem
complex, integrat cu interconexiuni puternice ntre toate nivelele sistemului. 2n cadrul acestui sistem
se remarca, pe lnga nivele principale, cele secundare, de utilizare a subproduselor *turtele si
glicerina+, care au la rndul lor o nsemnata pondere n stabilirea eficientei economice. Se remarca
totodata ca plantele oleaginoase sunt si plante melifere.
Avnd n vedere conditiile de clima, potential agricol si socio-economice ale tarii noastre,
uleiul de rapita si derivatii sai sunt printre cei mai pretabili biocombustibili alaturi de uleiul de
floarea-soarelui si soia. Studiile efectuate n zona Transilvaniei au aratat ca
este posibila producerea eficienta de biocombustibili pe baza de ulei de rapita att la nivel de unitate
agricola de productie, ct si pe scara comercial.
Biodieselul in forma sa clasica este un amestec de esteri metilici ai uleiurilor vegetale, care
se obJine printr-o serie de reacJii de tranesterificare. Gn general esterii acizilor graKi se pot obJine
prin tehnologii de derivatizare chimic *esterificarea direct a acizilor graKi rezultaJi ca subproduse
la fabricarea spunurilor sau rafinarea uleiurilor
vegetale brute+ sau prin semisintez *prin alcooliza trigliceridelor naturale prezente n uleiuri
vegetale Ki grsimi animale+. 2n cazul utilizrii tehnologiilor de semisintez, esterii acizilor graKi se
pot obJine printr-un proces necostisitor Ki eficient din gliceride cu conJinut mare de acizi graKi.
Sinteza acestora implic reacJia de trans-esterificare a trigliceridelor conJinute n surse de origine
animal sau vegetal cu alcooli !
3
-!
4
, obJinndu-se alchilesteri !
3
-!
4
Ki glicerin brut ca
subprodus. HeacJiile de alcooliza *metanoliza+ a trigliceridelor pentru producerea de biodiesel sunt
prezentate mai Bos>
%upa tranesterificare alchil esterii se separa de glicerina si celelalte componente rezultate
din reactiile secundare si se stocheaza in vederea prepararii biodieselului. iodieselul, in
acceptiunea clasica, este un amestec de motorina si alchilesteri de acizi grasi. %upa proportia de
ametecare *in volume+ avem mai multe sortimente de biodiesel> 36 *cu 36( alchilesteri+, &6 36
*cu &6( alchilesteri+ si <6 *cu &6( alchilesteri+.
%in studii recente s-a aBuns la concluzia ca proportia nmaxima de amestecare pentru
biodieselul provenind din rapita, soia si floarea soarelul, ca si din ulei vegetal recuperat, este de
maxim <6( *vol+, peste aceasta concentratie aparand reactii secundare in timpul combustiei care
afecteaza cifra cetanica.
S-a constatat ca biodieselul, in variantele sale 36, &6 si <6, necesita pentru
obtinerea sa, in etapa tehnologica de transesterificare, un consum energetic si de materii
prime ridicat ceea ce mareste costurile. %in aceasta cauza s-a trecut la utilizarea directa a
uleiurilor vegetale crude drept combustibil in motoarele diesel. Gn acest sens a fost emisa
%irectiva #uropeana &66<U<6U!# din 6;.6<.&66< privind promovarea utilizarii
biocarburantilor sau a altor tipuri de energie in surse regenerabile care ofera posibilitatea
substituirii combustibililor fosili in transport si agricultura. !onform articoluluii &.& al
%irectivei #uropene pot fi considerati ca biocarburanti urmatoarele produse> bioetanolul,
biodieselul, biogazul, biometanolul, biometileterul, bio-#T# *etil-tertio-butil-eter+, bio-
7T# metil-tertio-butil-eter+, bicarburanti sintetici, biohidrigenul si, mai ales, uleiul
vegetel pur cel mai ieftin dintre tori cei enumerati. !onform aceluiasi articol din
%irectiva, V uleiul vegetal pur este definit ca find uleiul produs din seminte oleaginoase,
prin presare, extractie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat
chimic, find compatibil cu tipul de motor in care este folosit si corepunde cerintelor de
emisii in mediul inconBurator W. Gn prezent se utilizeaza pe scara larga uleiul de camelina
drept Xerosen, in amestec '6( cu derivatul petrolier.
Gn consecinta, din considerentele economice enumerate mai sus s-a trecut la
utilizarea uleiului vegetal pur drept combustibil entru motoarele diesel. Hezultatele n-au
fost din cele mai bune din cauza ca, in urma probelor de anduranta, motoarele la care s-a
folsit, drept cmbustibil, uleiul vegetal crud au prezentat acumulari de depuneri *calamina+
pe componentele lor, o sacadere vizibila a randamentelor trmodinamice si chiar avarii.
Procedee de purificare
S-a aBuns la concluzia ca uleiul vegetal crud nu poate fi folosit ca atare nici in
alimentatie si nici drept combustibil si din aceasta cauza trebuie purificat. Aceasta se
poate realiza in mai multe feluri>
3. Sedimentarea>
- este modul cel mai simplu si ieftin de purificare a uleiului folosind depunerea
impuritatilor datorita gravitatiei A
- se recomanda numai pentru instalatiile de mica capacitate $ 3 t seminteUzi si de
&66-<66 l uleiUzi A
- dezavantaBul consta in pierderea unei mari cantitati de ulei in sediment.
&. ,iltrarea, ultrafiltrarea si centrifugarea >
- Aceste metode se pot folosi direct sau dupa sedimentareA
- !entrifugarea se poate aplica si sedimentului pentru recuperarea uleiului inglobat
in acestaA
- ,iltrarea se poate face prin masa filtranta clasica *celulozica, carbune filtrant, etc.+
- -ltrafiltrarea prin membrane speciale *site moleculare, membrane bioactive, etc.+
- Ambele metode, centrifugarea si filtrarea, sunt bune pentru extragerea unei cantitati
mai mari unei cantitati de ulei purificatA
- -n alt procedeu utilizat in purificarea uleiurilor vegetale este acela al extractiei cu
abur sub presiune cunoscut sub forma de sudatieA
- %ezavantaBul acestor metode consta intr-un consum mai mare de energie materiale
consumabile si deci costuri mai mari.
"#antaje
TotuKi uleiul vegetal crud are foarte multe avantaBe i, din aceasta cauza, producJia
lui a crescut foarte mult in ultimii ani pe plan mondial. -nele avantaBe deriva din
utilizarea lui directa drept biocombustibil si acestea sunt >
- -leiul vegetal crud este neutru din punct de vedere al poluarii atmosferei cu oxizi
de azot, de sulf si de carbonA
- #ste un produs realizat printr-o tehnologie bine pusa la punct, verificata si bine
cunoscuta specialistilorA
- Gn prezent, in maBoritatea zonelor agricole de pe glob, sunt disponibile toate
tehnologiile si utilaBele necesare indiferent de plantele oleaginoase cultivate A
- -leiul vegetal crud nu este inflamabil si poate fi stocat in bidoane si rezervoare, in
subteran si pe sol, oriunde fara restrictiiA
- Gn cazul unor scurgeri nu polueaza solul sau apele de suprafata si freatice find
biodegradabil A
- "oate fi depozitat mai mult de un an la temperaturi constante itre 36 si <6
o
! fara a
se degrada calitativA
- "oate inlocui in orice proportie *pana la 366(+ si in orice perioada motorina
folosita la lucrarile agricoleA
- -leiul crud vegetal are eficienta termoenergetica si deci economica si poate fi
folosit cu succes si la in vehicolele existente cu motoare dieselA
- Gn autovehicolele cu motoare diesel moderne poate atinge <)( din eficienta in timp
ce in motoarele pe benzina doar &4( eficientaA
- -leiul crud vegetal se poate produce pe plan local, in orice zona agricola, cu
investitii mici, fara a vea nevoie de muncitori specializati sau cu inalta calificareA
- Avand un continut scazut de sulf si azot si o inflamabilitate scazuita, prezintao
mare siguranta in exploatatreA
- %eoarece uleiul crud vegetal este rezultatul unui proces de biosinteza *fotosinteza+
se reduce productia de gaze cu efect de sera, respectiv !9
&
.
"entru a se elimina inconvenientul rezultat din utilizarea uleiului vegetal crud
drept
combustibil s-a procedat la eliminarea, prin diverse procedee a unora din componentele
uleiurilor vegetale care, prin acumulare, reduc performantele termodinamice ala
mooarelor si anume gumele.
$mpactul productiei de biocumbustibil asupra mediului
#voluJia suprafeJelor cultivate *fig.'+ rapiJ denot un interes crescut al
fermierilor romni pentru aceast cultur. %eKi riscul compromiterii culturii n iernile
fr zpad Ki cu geruri puternice *cum s-a ntmplat Ki ianuarie &66D+ este foarte mare,
cererea din ce n ce mai crescut a determinat creKterea suprafeJelor cultivate cu rapiJ
n Homnia.
#ste de aKteptat ca suprafeJele cultivate cu rapiJ s se extind Ki mai mult n
viitor Ki din aceast perspectiv este necesar o evaluarea corespunztoare a impactului
produs de aceast extindere asupra mediului n general Ki asupra solului, n special.
Gn afara de dezechilibrarea pieJelor tradiJionale ale produselor agricole Ki a
derivatelor lor, unul dintre efectele negative cele mai pregante este asupra solului
datorit>
"osibilele practici de monocultur rezultate din cultivarea plantelor energetice,
periculoase pentru viitorul utilizrii terenului agricol *mai ales sub aspectul
epuizrii solului si al protecJiei plantelor+A
"oluarea rezultat din utilizarea n exces a fertilizanJilor Ki pesticidelor pentru o
cultur non-alimentar, n care nu se aplic restricJiile de randament agricol Ki de
contaminare impuse culturilor alimentareA
#xcesul de coUsub-produse care ar putea genera probleme de poluare a solului.
/a nivel natioanal producerea de biocombustibil ofera o sansa deosebita tarii
noastre pentru dezvoltarea durabila in cadrul apartenentei la -#. Astfel dezvoltarea la
scara nationala a culturilor energetice, dincolo de inconvenientele mai sus mentionate
ofera o sansa dezvoltarii rurale prin valorificarea celor <,' milioane hecatare de ternuri
agricole ramase necultivate si 46( din populatia rurala ramasi necontriburori la "G-ul
Homaniei.
%alorificarea biodieselului
"roducerea si utilizarea biodieselului din uleiuri vegetale se face n cadrul unui
sistem complex, integrat cu interconexiuni puternice ntre toate nivelele sistemului. 2n
cadrul acestui sistem se remarca, pe lnga nivele principale, cele secundare, de utilizare a
subproduselor *turtele si glicerina+, care au la rndul lor o nsemnata pondere n stabilirea
eficientei economice. Se remarca totodata ca plantele oleaginoase sunt si plante melifere
Avnd n vedere conditiile de clima, potential agricol si socio-economice ale tarii
noastre, uleiul de rapita si derivatii sai sunt printre cei mai pretabili biocombustibili
alaturi de uleiul de floarea-soarelui si soia. Studiile efectuate n zona Transilvaniei au
aratat ca este posibila producerea eficienta de biocombustibili pe baza de ulei de rapita
att la nivel de unitate agricola de productie, ct si pe scara comerciala.
Un nou combustibil diesel de calitate
!ompaniile -9" //! si #ni S.p.A, au dezvoltat un nou proces tehnologic pentru
a produce combustibil diesel de calitate ridicata. "rocesul utilizeaza o varietate de uleiuri
vegetale pentru a produce un combustibil diesel cu cifra cetanica ridicata, cu continut
redus de sulf si de hidrocarburi aromatice. -leiurile potentiale includ pe cele de soia,
palmier, Batropha si rapita. "rocesul se bazeaza pe hidrogenare, pentru a ndeparta
moleculele de trigliceride din uleiul vegetal. Se obtine un produs parafinic pur, numit
diesel verde. !a subproduse se obtin> propan, apa si dioxid de carbon. 2n timpul
hidrogenarii, oxigenul este ndepartat prin decarboxilare si hidrodeoxigenare. %upa
hidrogenare, exista un separator care separa produsele reactiei, iar produsele lichide sunt
trimise la o coloana de distilare fractionata. 2n coloana se obtine propan, combustibil
diesel si produse nafta. "rin controlarea procesului, cantitatea de combustibil diesel ce se
obtine poate fi ntre ;;-;5(. "unctul de tulburare este de -36o!. !ombustibilul are o
cifra cetanica de ;6 si nu contine sulf si hidrocarburi aromatice. "rodusul este similar cu
combustibilul diesel obtinut prin procesul ,ischer-Tropsch.
.oul combustibil poate fi utilizat pentru aditivarea combustibilului diesel de
calitate slaba pentru ca acesta sa atinga specificatiile #-.
%upa ce fabricarea combustibilului ntr-o instalatie pilot a dat rezultate bune,
compania #ni si-a propus sa construiasca prima unitate comerciala la una din rafinariile
ei din #uropa.
Acest fel de combustibil deschide calea aplicarii unui nou concept moden in
bioenergetica industriala si anume T/ sau iomass to /iYuid. Acest concept nou a
deschide perspective combustibililor de generatia a &-a care poate valorifica superior
biomasa care, in prezent este combustionata direct in focare sau tratata ca reziduu
ecologic.
A doua generatie de biocarburanti folosesc biomase ligno-celulozice *lemn,
reziduuri forestiere si agricole, deseuri de biomasa, etc.+. Gn prezent sunt cunoscute doua
metode de producere a biomasei ligno-celulozice. "rima are ca scop producerea etanol
utilizand reactoare biochimice. A doua metoda consta in transformarea biomasei dupa
gazeificarea in combustibilul lichid folosind metoda ,ischer-Tropsch. iomasa fibroasa
si lemnoasa contine celuloza, hemiceluloza si lignina. "rincipala provocare pentru
implementarea metodei biochimice este sa dezvolte metode eficiente de separare
adecvata a acestor trei componente si micro-organismele sa transforme hemiceluloza in
etanol cu un randament bun. Gngineria genetica poate permite producerea biomasei cu
mai putina lignina siUsau cu celuloza, hemiceluloza si structuri tip lignina care sunt usor
de transformat prin reactii biochimice. 7etoda termochimica cunoscuta sub numele de
T/ *biomass to liYuid+ produce motorina foarte pura. "rincipala provocare pentru
aceasta metoda este sa minimizeze pierderile de energie si sa maximizeze randamentul de
producere a combustibilului. Studiile efectuate in domeniu estimeaza o productie de
combustibil crescuta de & sau < ori prin metoda T/ in comparatie cu metoda care
utilizeaza culturile agricole.
"remiera mondiala in sporturile cu motor> la etapa din &66; a cursei de &4 de ore
de la /e 7ans, ce a avut loc in intervalul 34-3' iunie, cele trei prototipuri Audi H36 T%G
prezentate la start de Audi Sport Team au concurat pentru prima data folosind
biocombustibil de ultima generatie produs din deseuri biologice si care reduc emisiile de
!9& cu aproximativ 56 la suta fata de un combustibil diesel traditional. !ombustibilul a
fost furnizat de Shell, partenerul de dezvoltare al celor de la Audi. Acesta este un
combustibil sintetic foarte puternic si eficient, fabricat din gaz natural prin intermediul
unui proces denumit 0transformarea gazului in lichide1 *CT/+. !ombustibili continand
acest tip de componente sunt deBa disponibili la statii de alimentare. "entru cea de-a treia
aparitie a modelului Audi H36 T%G la /e 7ans, o cantitate mica de biocombustibil de
ultima generatie a fost amestecata in premiera cu aceste componente CT/ care si-au
dovedit deBa eficienta. iocombustibilul T/ *biomasa transformata in lichid+, asa cum
este denumit in mod oficial, este extras din deseuri biologice care nu sunt adecvate ca
substante nutritive, ca de exemplu din reziduuri provenite din lemn. "rin utilizarea T/
se estimeaza o reducere a emisiilor de !9& cu aproape 56 la suta fata de un combustibil
diesel traditional.
%esi sunt fabricati din diferite materii prime, cei doi combustibili alternativi CT/
si T/ nu contin practic sulf si nu prezinta miros. Acestia combina calitatea si arderea
eficienta cu generarea unei cantitati reduse de emisii. 7otorul T3& T%G, cunoscut pentru
eficienta sa, cu care este dotat Audi H36 T%G a fost deBa testat cu succes cu noul tip de
combustibil pe standul dinamometric si la drum. Audi a castigat si in acest an cursa de la
le 7ans, prototipul cu numarul de concurs &, pilotat de Tom Zristensen, Hinaldo !apello
si Allan 7c.ish fiind cel care a trecut primul linia de sosire a editiei &66;.
Gntr-un articol publicat de The Sun, %orette !orbeI, deputat european olandez
afirma ca 0preturile biocombustibililor sunt mai mici decat ale carbrantilor clasici1. "e
masura ce ingineria va evolua spre noi tehnologii, motorina de azi, care are un cost
scazut, ar putea fi inlocuita cu biocombustibil obtinut din Batropha, o planta din care se
extrage un ulei vegetal ieftin si care poate fi cultivata pe terenuri slab productive.
Aceste tehnologii noi vor avea de luptat totusi cu tehnologia T/ *lichefierea
biomasei+, care poate produce motorina si benzina sintetica. "ractic, toate aceste inovatii
trebuie sa fie testate mai intai din punctul de vedere al reducerii costului de productie.
Asadar, guvernele mai deschise si care privesc in perspectiva trebuie totusi sa evite
politicile care se bazeaza prea mult pe tehnologiile actuale si sa investeasca in ziua de
maine.
Utilizarea biodieselului in lume
/ufthansa va deveni una din primele mari companii aeriene din lume ce combina
Xerosenul traditional cu noii biocombustibili ecologici, la nivelul intregii sale flote
comerciale, pentru a-si reduce costurile.!ompania aeriana va incepe sa foloseasca
combinatii de combustibil, in urmatorii doi ani, a declarat, 8olfgang 7aIrhuber,
directorul general al /ufthansa, citat de agentia Heuters.
!ercetatorii sustin ca avioanele sunt responsabile pentru &-4( din emisiile
globale de dioxid de carbon, in clipa de fata, insa aceste procente s-ar putea transforma in
3'-&6( din maximul permis, pana in &6'6, in ritmul actual.
!ompania aeriana Z/7 a inceput sa testeze noii combustibili inca de anul trecut,
in premiera mondiala, iar din &633 si-a propus sa-G foloseasca in mod regulat, pentru a
polua si a cheltui mai putin.
-tilizarea semnificativa in aviatie a combustibililor alternativi, inclusiv a
biocombustibililor, se va face, cel mai probabil, incepand din anul &6&6, in contextul
unor investitii necesare de ordinul sutelor de miliardelor de euro.
#xpertii din sectorul aviatic au apreciat, in cadrul !onferintei 7ondiale privind
Schimbarile !limatice *!9"3'+ de la !openhaga, ca schema de comercializare a
emisiilor - #--#TS - reprezinta o masura suplimentara de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de sera, avind in vedere ca emisiile din sectorul aviatic au o contributie
semnificativa in emisiile totale de gaze cu efect de sera *C#S+ la nivel global.
#xpertii cred ca au la indemina un instrument si un cadru stimulativ pentru
companiile din domeniul aviatic, chiar daca #--#TS naste provocari legate de faptul ca o
schema ce vizeaza spatiul -niunii #uropene se adreseaza companiilor a caror activitate
nu se limiteaza la acest spatiu.
F7anagementul combustibilului reprezinta una dintre preocuparile cheie ale
companiei nationale romane, prin care aceasta incearca sa raspunda cerintelor privind
gestionarea emisiilor de carbon, in conformitate cu Schema -# de !omercializare a
#misiilor *#--#TS+F, spun reprezentantii Tarom, companie ce a organizat la !openhaga
conferinta FTarom - gandind verde pentru a pastra cerul albastruF, in colaborare cu
7inisterul 7ediului.
Sectorul aviatic este unul in care economia poate sustine ecologia intrucit, pe de o
parte, combustibilul reprezinta principalul factor de cost in aviatie, iar pe de alta parte, o
tona in minus de combustibil consumat conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de
carbon echivalente cu <,' tone.
Solutiile puse deBa in practica includ nu doar modificari de natura tehnologica, ci
si un management integrat al TAH97 realizat impreuna cu Administratia Homana a
Serviciilor de Trafic Aerian *H97ATSA+ si cu Autoritatea Aeronautica !ivila Homana
*AA!H+.
9 reducere a distantelor pe traseele de deplasare, concretizata intr-o reducere a
duratei unui zbor cu &5 de minute, poate conduce intr-un singur an la economii de peste
&' de milioane de Xg de combustibil si la diminuarea cu peste ;3 de milioane de
Xilograme a emisiilor de dioxid de carbon.
-rmarirea ciclului de viata al aeronavelor si valorificarea ecologica a
componentelor acestora reprezinta un alt element important in eficientizarea transportului
aviatic, iar o ardere adecvata a combustibilului in deplasarea aeronavelor a condus deBa la
performante remarcabile in limitarea emisiilor, concretizate intr-un consum sub )' de
grame !9&UpasagerUXilometru.
%e asemenea, reprezentantii 9rganizatiei Aeronautice !ivile Gnternationale
*G!A9+ au insistat pe nevoia unei abordari comprehensive referitoare la emisii. 9
reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, importanta in contextul luptei pentru
prevenirea incalzirii globale, poate fi debalansata de o crestere a emisiilor de compusi cu
sulf, dar si de o crestere a zgomotului ambiental, ambele cu un impact negativ asupra
mediului.
/a eveniment au luat parte, din partea Homaniei, delegatia de experti ai
7inisterului 7ediului, condusa de Gozefina /ipan, consilier personal al ministrului
7ediului si de ,lorentina 7anea, punct focal national al Homaniei la !onventia !adru a
.atiunilor -nite privind prevenirea schimbarilor climatice *-.,!!!+.
Concluzii
"ana acum am vorbit despre utilizarea biodieselului in societatea de azi, despre impactul
pe care l-a avut si despre avantaBele sale.Tinand cont de faptul ca biodieselul este un
combustibil curat,regenerabil,obtinut din compusi organic, acesta reprezinta solutia cea
mai buna pentru inlocuitea petrolului.
B$B&$'()"*$E
Bataga, N., Burnete, N., s.a., Combustibili, lubrifianti si
materiale speciale pentru automobile, Editura Alma
Mater, Cluj-Napoca, 2003, !BN "#3-$3"#-3#-%.
&'eorg'e . Manea ( )esursele marilor si oceanelor
*Editura +olitica,
'ttp-..ro./i0ipedia.org./i0i.Biodiesel
'ttp-..multilingual.bionets1st.com.images.docs.""223"3%2
333%%022"2.pdf
'ttp-..users.utcluj.ro.4ibarabas.idei30"$.pdf.30"$5200$.p
df