Sunteți pe pagina 1din 22

mircea crtrescu / Poezii

CAND AI NEVOIE DE DRAGOSTE



cnd ai nevoie de dragoste nu ti se d dragoste.
cnd trebuie sa iubesti nu esti iubit.
cnd esti singur nu poti s scapi de singurtate.
cnd esti nefericit nu are sens s o spui.

cnd vrei s strngi n brate nu ai pe cine.
cnd vrei s dai telefon toti snt plecati.
cnd esti la pmnt cine se intereseaz de tine?
cui i pas? cui o s-i pese vreodat?

fii tu lng mine, gndeste-te la mine.
poart-te tandru cu mine, nu m chinui, nu m face gelos,
nu m prsi, cci n-as mai suporta nc-o ruptur.
fii tu ling mine, tine cu mine.

ntelege-m, iubeste-m, nu-mi trebuie partuze, nici conversatie,
fii iubita mea permanent.
hai s uitm regula jocului, s nu mai stim c sexul e o jungl.
s ne atasm, s ajungem la un echilibru.

dar nu sper nimic. nu primesti dragoste
cnd ai nevoie de dragoste.
cnd trebuie s iubesti nu esti iubit.
cnd esti la pmint nici o femeie nu te cunoaste.


POMPEI

ma plimb printre ruinele tale, femeie.
fireste, cerul este albastru, ca linga mediteran,
dar cum este posibil att distrugere?
aleile serpuiesc pavate cu pietre albe printre statuile decapitate si
zidurile rmase-n picioare,
pinii rsar de unde nu te astepti, vizibili prin cte o fereastr, o
bolt
o curte interioar cu un ciot de havuz.
sint fresce, chipuri de animale desenate cu ce dermatograf pe
tencuiala slinoas?
menadele snt rosu-crmizii -- cu ce ruj au fost mzglite?
ce amintire, din ce oras, din ce seara, le umfl sinii rotunzi?
norii trec pe deasupra ca niste furouri mototolite
furtunile trec sfichiuind buctile de cornisa
ca niste cearceafuri ude de transpiratie.
fireste, au mai rmas schite vagi de tricliniu,
graminee fosnind lnga pulpa satirului--
dar unde este ruina unei guri rznd cu necaz si dispret,
unde snt vestigiile ochelarilor de soare, brichetei pall mall, unde
snt termele
de faianta si fard ale snobismului tau?

snt vitrine apoi, cu oamnei pietrificati, cu cini surprinsi de
catastrofa ncolciti
dormind sau abia fcind ochi
cu strzi pe unde umblam brfind, spunnd bancuri, punndu-ne
piedic
uitndu-ne prin garduri la masinile garate prin curti,
la pensionarii pictind cu terebentina si duco tablouri de gang,
totul, totul rmas ca atunci: rochii pietrificate
gesturi de sist in vitrine.
pe-acolo mai trec doar ca turist, agasat de localnici
asaltat de ghizi si hamali, cu nasu-n prospecte--
gsesc uneori cte o fibul coclit-n pmnt
incolacit de rme si urechelnite.
rtcesc sub soarele orbitor printre coloanele astea nenorocite,
printre drpnturile astea,
printre buzele tale, nrile tale, unghiile tale, mofturile,
timiditatea ta...




GAROFITA

Teiul Doamnei pare zugravit n crid.
n cofetrie intr o gravid.
Astfel st la coad ntre musterii
Ca o garofita ntre ppdii.
Astfel ntre brazii cu tulpini de cear
Ling-un sipot dulce sade-o cprioar.
Checuri cu stafide doarme in vitrine.
E frigoriferul greu de savarine.
Eu la o msuta mi consum frucola
Si citesc cum Nic pleac la Socol,
C-l predau pe Creang astzi la amiaz.
Musterii merge, coada-nainteaz...

Rumeioara juna, cu burtica mare,
A ajuns in fat chiar la vnztoare:
--Muma-mea, duduie, astzi m-a trimis
s mi dai pachetul ce i l-ai promis:
patru excelenturi, doua amandine
si ilone sase, glazurate bine,
cinci cutii de frisc alb ca zpada
si fursecuri unse gros cu socolad.

Vnztoarea scoate un oftat adnc.
Pe la mese pruncii cremele-si mnnc.
--Mergi si spune celei care te-a trimes
C i-am pus si nuga, un delicates,
Si c totul face, socotit in lei,
Doar un fleac, o suta patruzeci si trei.

Lmpile glbuie, de la fondul plastic,
Dau cofetriei un lucit fantastic,
Iar copila noastr, gales durdulie,
Vine la msuta-mi cu o sarailie.
Coamele ii trece dincolo de sale.
Are sub bluzita dou portocale
Iar sub gene lunge, ca de hurioar,
O privire dulce, ca de surioar
Si-un obraz ca luna, pal ii schnteiaz.
Musterii merge, coada-nainteaza...

Eu mi pun sepcuta si cu forte nou
Merg s-l iau din strad pe 109.


POEMA CHIUVETEI

ntr-o zi chiuveta czu n dragoste
iubi o mic stea galben din coltul geamului de la buctrie
se confes musamalei si borcanului de mustar
se plnse tacmurilor ude.
n alt zi chiuveta si mrturisi dragostea:
--stea mic, nu scnteia peste fabrica de pine si moara dmbovita
d-te jos, cci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice si snt pline de becuri
te risipesti punindu-ti auriul pe acoperisuri
si paratrznete.
stea mic, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cntece pentru tine, cum se pricepe si el
vasele cu resturi de conserv de peste
te-au si ndrgit.
vino, si ai s scnteiezi toat noaptea deasupra regatului de
linoleum
criasa a gndacilor de buctrie.

dar, vai!
steaua galben nu a rspuns acestei chemri
cci ea iubea o strecurtoare de sup
din casa unui contabil din pomerania
si noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.
asa c intr-un trziu chiuveta ncepu s-si pun ntrebri cu privire
la sensul existentei si la obiectivitatea ei
si ntr-un foarte trziu i facu o propunere musamalei.

...cndva n jocul dragostei m-am implicat si eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus aceast poveste.
am iubit o superb dacie crem pe care nu am vazut-o dect o data...
dar, ce s mai vorbim, acum am copii prescolari
si tot ce a fost mi se pare un vis.


MICA ELEGIE

iubeste-m, pentru c si eu te iubesc,
tine la mine, pentru c si eu tin la tine,
soarele e galben, cerul e albastru, norii snt albastru deschis,
deci, drag, s ne bucurm de viat

"...pna nu se rupe funia de argint,
pna nu se sfrma vasul de aur..."

cmpiile snt verzi, soselele snt prfuite
dealurile snt aurii, viaductele de crmid respir,
tu esti o fat buna la sfrsit de concediu
mama ta e o femeie de treab.

ncearc s te porti frumos cu mine, s nu m chinuiesti,
s nu dai fru liber agresivittii din tine;
nu te gndi neaprat la mritis, las lucrurile s curg,
iar cnd faci dragoste, nu te gndi c faci dragoste.

m-am sturat de amoruri cu pandalii--
cred c si tu ai avut experiente din astea: muscatul pernei, ore si
ore de tenis doar ca s uiti
telefoane la care tremuri ca pus n priza -- s-au dus dracului
zilele alea, s-a dus psihi-mu, coritaki-mu...

deci iubeste-m, pentru c si eu te iubesc,
tine la mine, pentru c si eu tin la tine,
si chiar dac n-avem bani deocamdat, s ne bucurm de plcerea
de a iubi, si s ne grbim s trim,

"...pna nu se rupe funia de argint,
pna nu se sfrim vasul de aur..."


STELUTE N GENELE EI

Ningea pe Colentina si erau stelute in genele ei.
Tramvaiul patru cotea nzpezit la Sf. Dumitru
si erau stelute n genele ei.

Ningea, ningea, ningea pe Colentina
demult, demult...
da, dragii mosului, erau...
erau stelute n genele ei.

Ningea pe firele de troleibuz, pe toneta de tichete ITB
ningea pe mustata mea si pe gagica n rosu de-alturi
tramvaiele aveau stergtoare de parbriz si erau... hai, toti n cor:
erau stelute n genele ei.

Eram student, era studenta
eram eminent, era iminenet
si erau stelute n genele ei.
Aerul era rece, tramvaiele reci
maxi-taxiurile abia nfiintate
mergeau toate pe patru roate
si erau stelute n genele ei.

Ningea usurel, cu fulgi catifelati peste fabrica Stela
peste blocul lui Ghiu, peste pomii nzapeziti...
ea spunea ceva, dar camera mea video n-are sonor
asa c nu mai stiu ce spunea.
Ea ma tinea de mna si tramvaiul patru trecea
si ningea si erau... da... da, dragii mosului...

Eu eram un copil, ea era o copil
eu stteam la bloc, ea st^atea la vil
si erau stelute n genele ei.
Eu aveam viziuni, ea avea pandalii
restul e n "Poeme de-amor", precum stii
dar lsati-o balt, copii:
erau stelute n genele ei.
CORUL: Erau stelute, erau stelute, erau stelu-u-ute
n geeeneeeleeeee eeeeeeeeei!

Aici poemul ar trebui s se-ncheie
dar nu nainte de-a v da o cheie
a-ntregii ntmplri:
Ea e o fata de peste blocuri si mri
acum e maritat, gravid, n-are nici o importanta.
Amorul nostru nemuritor s-a dus dracului.
Acum nu mai snt stelute n genele ei.
Acum nu mai e nici o steluta n genele ei.
Asa, ca s stiti, dragii mosului.


TOAMN CU LUN N ANII '60

Toamna cu luna
cnd porti peste pulovr o niciodat cptusit cu totdeauna
cnd stii c ai mai iubit si ai s mai iubesti
printre taxiuri nefiresti.

Toamna cu luna
cnd cabinele de telefon scnteiaz
cnd stii c nimic nu dureaz
cnd pna si vitrinele graseiaz
si vocea tremur, si serviciile de portelan se fac zob.

Toamna de sticl
cnd magnetofoanele se fac zob
cnd mixerele de plastic palesc
cnd aspiratorul asud rece
cnd trusa de surubelnite hohoteste
cnd masina de splat cu ochiul rotund
si coniacul cu patru stele
se-nglbenesc si cad de pe ramura mintii mele
si toamna de vermut se crede tinar uneori...

Noi n-o s mai tinem unul la altul.
N-o s ne mai fac plcere s ne vedem fetele, rsetul.
Noi n-o s ne cstorim,
n-o s avem copii
si n-o s mbtrnim mpreun.
Mi-e asa de clar lucrul asta acum.
Iar vietile noastre n-or s fie indelungate
ci scurte, haotice.
Zi, noapte, zi, noapte, zi, noapte
august, decembrie, aprilie...

Toamna cu luna
as vrea att de tare s fim acum mpreun
s privim vitrinele impreun
s numrm taxiurile impreun
si s ne ning frunzele-nglbenite.


DUPA O CUNUNIE LA -21*, TOTUL SE DOVEDESTE A FI
PERFECT

n capot mov cu ape
cu fund galben-n par
oh, cri,
ct de aproape esti de adevr!

pisica, iubita, sotie
n papucii pufosi
oh, cri-cri,
din Coran si din Bosch

tu vii,
vii s-ti lipesti de mine palmele sidefii...

e att de bine, oh Doamne
att de bine cu tine!

n-am mai citit nimic de trei sptmni
iar pentru mine poezia e zero
Helespontul e pe biroul meu cu masina de scris
eu sunt Leandru si tu esti Hero.
si totusi oftez, si totusi mi-e fric si mi-este rau...
Kitty drag, mi-e fric de viat
m tem c existm cu adevrat.
c nu ne vor lsa sa-ti mngi prul buclat
c nu vor permite Fictiunii, Utopiei s fie realitate,
c vom fi prefcuti n citate.

dau pick-up-ul tare
si la ochiul de aragaz
oh, cri,
te-nconjor de grumaz

fetit, duduie si doamn
din Arhipel,
cri-cri a mea
la tine vine Prerafael

s-ti contureze carmin cu penelul
bosumflat, boticelul.


DIN NOU SINGUR

soare cu dinti la intersectia din Doamna Ghica.
ne-a nghetat la toti pielicica.
trotuarul curat scnteiaz ca mica.

trec pe ling farmacie, cofetrie si loto-prono.
viata mea e pe stereo sau pe mono?
fredonez n gnd din lenon si yoko ono.

oh soare, n tehnometalul din colt
reversi miliardul tu ieftin de volti,
oh, soare, soare galben printre nori dezinvolti!

din nou singur
din nou visind la...
am acum o femeie si voi avea un copil
si din nou singur.
voi mai tri o vreme, voi fi trist pentru mruntisuri.
noaptea, venind spre blocul meu, voi privi stelele
si voi ncrunti
si nu voi ntelege mai mult ca acum.
nu snt diferit de altii, cum am crezut.
m-am nselat.
vor trece anii, corpul se va uza, vor aprea boli
si orict de fericit voi fi fost va veni un moment
cnd voi spune: adio.

adio tinerete, adio viata, adio imagine, gust, miros, adio spatiu
adio structuri, energii, adio timp
sosele si magazine
adio dragoste
adio cristina
si visul va fi gata.
din nou singur, gndindu-m la...

oh, soare, la Fortuna au cartoane cu ou
abia se trste 109
si mi-au inghetat n mnusi lbutele amndoau.

trec fermecat prin gangul blai.
viata mi-o amplific prin statia de tramvai
si-o aud n blocurile de sub sky.

prul mi-e rece ca apa-nghetat
un balkanar trece ca o sgeata
are turturi cafenii sub motor, sub prelat...

m vd n usa de sticl a farmaciei 111:
snt zgribulit, neras, cu fata supta.
snt din nou singur.
(unde e ea?)
la fiecare bifurcatie am ales.
m-am angajat pe o strada neagr.
de-acum nu mai am ce alege.
e drumul final.
am vrut s fiu un om bun si n parte am reusit
dar nu mi-a iesit s fiu un om ntelept
si nu am priceput mare lucru.
am vzut un film cu o locomotiv apropiindu-se
si locomotiva a nvlit n sal.
mi-a fost team c voi ajunge adolescent
si am avut oroare de maturitate.
acum m plimb si visez...
de-acuma totul e hotrt.
e drumul final.

cabine de telefon snt trei si albastre.
alturi tiganca vinde zambile albastre.
la electrice n vitrin snt albaluxuri albastre.

si iar acasa. nu am scrisori.
liftul ma suie la 8, linga nori.
am cumprat numai napolitane si flori.

ce liniste e n apartament.
si snt dungi groase de soare pe bibliotec, pe pick-up...
mi fac un ness intr-o cescuta de Iena.
snt singur.
mi-e somn.


PROFITEROL

Toamna a sosit anul acesta fulgertor:
mncam mpreun un profiterol la cofetria de vizavi de Cocor.
Cnd l-am nceput, era vara;
pe la mijloc linguritele reflectar
foile carpenilor ngalbenite
spitele cruciaorelor ruginite.

La centrul de-alaturi, unde se umplu sifoane,
roata mare, albastr si cele dou pistoane
umflau sifoane ct niste zepeline:
clare pe ele, copiii ieseau plutind direct prin vitrine.

La baraca unde se-nregistreaz muzic pe casete
difuzorul de la intrare emitea doar sonete
si pe casetele AGFA aliniate
erau nregistrate
rsete, rsete de femei.

La fierrie, n truse, surubelniti si chei
se corodau n vintul rosu al toamnei
Sclipea fascinat inelul de pe degetul doamnei
care vindea broaste yale.
Canari si sticleti n colivii zburau moale.

Cnd ai nghitit ultimul strop de glazur
se schimba ceva in arhitectur:
pustoaicele triste
pseau legnat pe glezne postmoderniste;
blocurile de peste drum
aveau frontoane de roua pe colonade de fum;
iar copacii purtau frunze abundente, uscate, crocante
care cdeau n par la amanti si amante,
frunze mirosind a diamante...

La alimentara era multa lume
cci se vindeau ciocolate chinezesti cu alune
si adusese si vin spumos,
sampania celor de jos...

n mercerii
aveau ata de macrameuri si foarte ieftine bijuterii
iar la farmacie
cactusii din vitrin dduser floare portocalie...

in fine
iat ce mai vedeam prin perdelele n ruine:
o tiganc vnznd la colt inele calpe,
piatr ponce pentru talpe,
"ciunga" si "vereghete"
oja, benzin pentru brichete
si tot ce nu-ti mai trece prin gnd...

Cele un milion de pleoape mi se inchid rnd pe rnd...

Era toamna, Cri. Erai asa comic:
te strimbai cind nghiteai apa tonica,
m-ntrebai de ce pe frigorifer scrie "Stella"
si dac am citit Cortazar, "Rayuela"
si dac e adevrat c nu mai esti o fetita
si dac s-ar putea construi un minister din halvita
si dac norii deasupra repet evolutia speciilor
si dac plantele au sensibilitate
si dac e ceva real in^ catoptromantie
si dac Trakl a fost farmacist iar Novalis geolog
si dac exista undeva, n lumea asta vreun loc unde am putea s ne
ducem viata la modul nostru blnd-ticnit, inofensiv-
halucinant,
linistit-arztor, realist-vistor, citind, ascultnd muzic,
scriind versuri, mngindu-ne si fiind absolut siguri c
niciodat nu vom mbtrni si c moartea e o prostie si
c universul va rmne un incendiu etern, o toamna
enorm
si dac vei termina facultatea, si ce va fi p-orm
si dac mi se pare stupid
si dac Arcimboldo, si dac Gide...

Pe Mitropolie seara-nalt
alte turle de fetru, alte cupole de musama.
Aerul devenea cafeniu
si nici un tramvai si nici un taxiu...
Am dat mruntisul si am plecat spre "Scala" pe jos,
asfaltul de cuart ni se lua pe tlpi de microporos,
prul de struguri, de bame, de piersici iti flutur
si-n semn c toamna te posed
aveai la urechi, n loc de cercei
doi paianjeni cu cruce pe doua fire de funigei,
vrjind din picioare...

Daca ne grbim, ajungem dup completare.


FEMEILE

femeile snt interesante
pna in 20 si peste 30 -- ei, da
cam 5 nainte si 5 dupa
ce pusti nu-si doreste, cnd nici nu stie cu ce seaman "obectu"-la,
o muiere de 30 de ani?
ce chelios la 35-40 nu vreo o fisneata?
cnd ai gras, vrei slab -- cci femeile snt interesante
putin sub silueta si putin peste --
cnd ai avut o lasciv, parc-ai vrea, nu stiu cum,
o rusinoas, care s-ti spun s stingi lumina...

Mares si Dinu (Dumnezeu s-l ierte)
la Dinu, ntr-o noapte de chef generationist
n buctrie, cu phrutele: "Dom'le,
cel mai misto lucru din lume e s regulezi o femeie, s asa si pe
dincolo
si asa, si altfel" -- si dou ore au vorbit doar de asta, cu detalii,
motanii...

femeile snt de fapt la fel ca noi
snt si ele curioase ca noi
stii, te uiti la una pe strad sau n tramvai
si te gndesti: dom'le, cum ar fi?
asa se gndesc si ele.
Si cum gsesti brbati sfiosi ca niste fetite
asa gsesti si fete care gata la fermoar
cnd rmn singure cu un tip.

Radu (la Rahova, ntr-o sear rece
la o bere la halba, si mai rece):
"24? Tu vorbesti serios? Pai eu la 24
m sturasem de gagici, avusesem cclu..."
si-apoi, jucndu-se cu bricheta: "Uite care-i treaba:
poti s fii cine-ai fi, o muiere nu st cu tine
dac nu simte c-o stpnesti
poti s^a fii cel mai mare mahar sau geniu,
facu-le si dregu-le..."

femeile nu snt oameni
nu te poti ntelege cu ele
asta afli mai ales dup-nsurtoare
s vezi porumbita ce vnt si ia
ce strig la tine
ce program face cu tine...
e drept c atunci
nu mai e acelasi lucru.
dup cinci ani de convietuire cnd i pui mna
pe fund, parc-ai pune pe-al tu.

Dom' Nichi, la Berlin (eu si Traian
ascultndu-l cu votcile-n fat):
"sta e ca si cu femeile: cnd vezi pe strad una
cu dunga ciorapului putin ntr-o parte
t dai seama c e acolo ceva n neregula,
ca e abordabil.
Corectitudinea perfecta inhib, si la femei
si ntr-o opera."
Si noi: "Excelent,
excelent, dom'profesor!"

femeile splendide si femeile urte
snt O.K.
fereste-te-n schimb
de fata obisnuit, care, n blugi si tricou
st, nici urta si nici frumoas
n statia de tramvai.
Ea-i ca si tine si te as^teapt.


MIROS DE FRUNZE USCATE

miros de frunze uscate...
am avut odat o pri-prietena...
eram atunci un licean, si odat i-am spus
ca s fac pe nebunul (eram poet): "stii,
eu vd mai multe culori decit altii", iar ea,
M., mi-a rspuns "pai de ce
nu consulti un ocultist?", dar pe bune,
fara misto... miros
de focuri de frunze uscate prin curti, pe Barbu Vcrescu,
pe linga ISPE...

mpodobeam atunci toamna cu diamante: o gagic
mi se pare cu plete (sau manusi?) de diamant
totul era de diamant pe atunci
si dac oamenii defecau
fceau diamante, zornind n closet, si
dac pomii aveau frunze, trebuia
ca ele s fie de diamant.

plngeam btind la masin poeme
dar femeile din ele erau inv-inventate
nu stiam s fac dragoste, ncercasem
si nu reusisem, pusti
pusti gelos si zlud... cenaclist de luni...
studinte...
ce dulce s mngi o fata intre picioare
cind e goala si foarte, foarte umana
nu "femeie"
si cnd e toamn afar, si daca geamul ar fi transparent
ar trece prin el mirosul toamnei: fru-
frunze uscate si limbi rosii de foc
prin curti...

sexu-i complet aiurea n carti si in filme-patima
fucking 'n' sucking
nebunie
cind e de fapt att de dulce si trist
si corpurile snt att de cuminti
e si fucking 'n' sucking
dar n general
si mai tot timpul
e... altfel, e...

Mir-Mir--asa mi spune ea
si cnd snt sucarit mi apune Mir-Mir.
in lift, cnd ne-ntoarcem din oras
si cind au furat iarsi becul
i pun o mna pe fund si-i spun fioros: "gata,
nu mai scapi... te violez!", iar ea intr in joc:
"ia mna, domnule, sau te pocnesc de nu te vezi!"
si-n fata usii
descuiem si ne pomenim in csuta noastr ticnit
si ne doare-n dos de toti si de toate...

iar acum marele maestru al finalurilor
de poem, v propune
un final perfect de poem:
"ah, mirosul de frunze arse,
de foi arse prin curti,
de foi de diamant din 'Aer cu diamante'..."


SNT GELOS, LUA-M-AR NAIBA...

Snt gelos. Stiu c nu e frumos
Stiu ca nu-i de folos, si cu toate astea snt gelos.
Snt gelos cnd fac baie,
cnd rsnesc cafeaua, cnd m-ntorc prin ploaie
De la serviciu
Cnd ascult vreun disc cu Baniciu.

Sint gelos cnd m piaptn si cnd mi trag pantalonii
Si cnd apar la TV, cnd privescc pietonii
Ce se holbeaz la B.C.U.
Cnd vd damele din fata hotelului Bucuresti, care nu spun nu
Si se duc cu baietii
Dac primesc marafetii.

'mi pare ru, dragoste, asa snt, nu pot fi altfel,
Nu m pot stpni s nu te vd la altul n brate
Nu pot s-mi stpnesc chinul sta interior
S nu-ti fac reprosuri cnd vii trziu...
Mi-e fric atunci cnd esti prea vesel
Si m-apuc dracii cnd te vd amrt
Si m gndesc: hait! acum a fcut-o!
Hait! A fcut-o, e clar!

Snt gelos. Stiu c nu e frumos.
Stiu ct snt de hidos, si cu toate acestea snt gelos.
Snt gelos cnd m duc la dentist
Cnd vorbeste la "Actualitti" vreun iredentist,
Snt gelos cnd facem dragoste si cnd dorm
Snt gelos, enorm!
M gndesc c se stie si c amicii m privesc cu mil,
'ncerc s te fac s te trdezi prin metode subtile,
Fac pe liberalul n probleme sexuale
Te privesc in ochi, te rog s nu m minti,
Stau imbufnat cte o dimineata ntreaga
Si nu mai snt eu nsumi, nu mai snt eu nsumi, dragoste!

Snt gelos cnd bat la masin
Snt gelos cnd l citesc pe Musina
Snt idiot de gelos cnd n Kundera toti se culc
Cu toate, si cnd n decor Ioana Bulca
recit ceva
Snt gelos cnd tai un calup de halva.

Gelos cnd ud florile, cnd strnut
Bnuiala m strnge de git
Scenariile m nnebunesc
Posibilittile, probabilitaile m aiuresc,
Snt gelos cnd mnnc
Si mi musc unghiile si m foiesc si plng...

mi pare ru, dragoste.
Asta e.


IARNA

Iarna, n lumina albastr a aragazului
stm in buctrie
vorbim discutii pn spre dimineat...
Focul albastru plpie la cele patru ochiuri
si noi stm fat-n fat, cu pahare aburite n mini
si ne-apuc, asa, ne cuprinde un farmec...
vorbim n semintuneric
nu ne privim in ochi
ne spunem ce n-am fi visat s ne spunem vreodata...
Privim focul albastru cu vinisoare roscate
simtim cldura,
ne apucm cteodat de mn
si-ncepem iar cu autoanaliza sau cu micile brfe sau
fireste, cu situatia.
Geamurile nghetate pna sus
cteodat le mai deschidem
cnd se face prea cald
si aerul negru de-afar se umple de aburi
Toate luminile snt stinse la blocul de vizavi
toti dorm.

La lumina albastr a aragazului
buctria noastr micuta se face si mai mic
ne-mbrac strns, iar noi vorbim discutii
si sntem unul singur
cu adevarat noi sntem unul singur.