Sunteți pe pagina 1din 4

Cota Unica

1)Curba Laffer:
Arthur B. Laffer a oferit o explicatie cu privire la legatura dintre rata impozitarii
si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor. Curba lui Laffer
sintetizeaza grafic relatia dintre rata impozitului si
venitul obtinut si explica cum un impozit in cota
unica nu micsoreaza, ci din contra, poate chiar sa
creasca veniturile generale din impozite in
anumite cazuri.
Curba lui Laffer sugereaza ca venitul obtinut
creste mai rapid la nivele mai reduse de taxare.
Pe masura ce rata creste, venitul creste cu o rata
descrescatoare pana atinge nivelul maxim de venit
colectat de catre stat, in punctul de echilibru..
Dincolo de aceasta limita orice crestere a ratei
impozitului ii determina pe oameni sa munceasca mai putin sau sa gaseasca metode
eficiente prin care sa se sustraga de la achitarea obligatiilor catre stat, reducand astfel
veniturile colectate globale.Venitul colectat de stat in punctul B este acelasi cu venitul
din punctul A, dar se obtine la o rata de impozit mult mai ridicata.La o rata ipotetica
de impozitare de 100% nimeni nu ar mai fi motivat sa munceasca, din moment ce
guvernul ar fi cel care colecetaza tot venitul obtinut prin munca.
Analiza Laffer explica de asemenea modul in care guvernul poate obtine aceleasi
venituri pe doua cai diferite: fie prin colectarea unor taxe ridicate de la un numar
redus de persoane (o taxa ridicata pentru o baza de taxare redusa), fie prin impunerea
unui impozit mic la un segment de populatie mai larg ( o taxa redusa pentru o baza de
taxare mare).
Multi analisti sustin ca sistemul de taxare progresiv ridica o bariera impotriva
orelor de lucru peste program, a reinvestirii sau a economisirii. Acestia considera ca
inainte taxele erau mult mai ridicate decat punctul de echilibru prezentat in analiza
Laffer si ca o rata a impozitarii moderata va creste veniturile colectate la buget.
Cota unica de 16% a avut un efect imediat pozitiv asupra populatiei. La cele
aproximativ 4 milioane de locuri de munca s-au adaugat (au iesit la lumina)
150.000 de noi locuri. In plus, acestea au fost mai bine platite. Venitul mediu lunar
salarial net a crescut de la 6.070.000 lei vechi, in octombrie 2004, la 7.420.000 lei, in
octombrie 2005. Acestea sint in mare parte un efect al inlocuirii cotei progresive de
impozitare a salariilor, care forta patronii fie sa ascunda o parte din veniturile
salariatilor, fie sa nu le majoreze lefurile decit pina la un nivel de impovarare fiscala
considerat acceptabil.
De aici incolo apar efectele secundare ale cotei unice. Desi romanii au avut in
buzunare, de pe urma cote unice, 600 de milioane de euro, economiile in lei au crescut
foarte putin, pe fondul scaderii dobinzilor la depozite, pina la valori real negative. Asa
ca banii in plus au luat calea consumului. Cresterea accelerata a acestuia a fortat
Banca Nationala sa puna bariere creditului.

2)Argumente pro si contra cotei unice:
Argumente pro cota unica:
Echitate fiscala :
Echitatea fiscala presupune ideea de dreptate, de justitie sociala in materie de
impunere si de asezare a impozitelor. Echitatea presupune ca doi oameni aflati in
aceeasi situatie sa fie tratati la fel. Astfel impozitele pentru cei doi contribuabili care
obtin venituri egale, dar din surse diferite vor trebui sa fie egale. In practica,
incercarea de a mentine echitatea sociala poate fi un lucru deosebit de complex.
Cota unica raspunde acestor cerinte de echitate mult mai eficient decat impozitarea
progresiva. Una din consecintele negative ale progresivitatii impozitelor o constituie
efectul de substituire a muncii cu odihna. Oamenii nu mai sunt motivati sa castige mai
mult deoarece vor plati un impozit mai mare.
1. Cota unica pe termen lung va duce la cresterea veniturilor bugetare :
Ca rezultat al unei economii mai dinamice si al unui mediu fiscal mai atractiv,
veniturile incasate la bugetul de stat vor creste pe masura ce acest nou sistem de
impozitare se va aplica si pe masura corectarii eventualelor deficiente care pot aparea
pe parcurs.
2. Cota unica contribuie la diminuarea evaziunii fiscale daca nivelul sau este redus:
Acest lucru se petrece prin prin micsorarea costului de oportunitate al evitarii
achitarii impozitelor la bugetul de stat. In conditiile in care noul sistem fiscal este unul
simplu si eficient, efectul psihologic pe care il are reducerea cotei de impozitare face
ca oamenii sa achite datoriile fata de stat intru-n mod rapid si corect. Acestia nu mai
sunt tentati de cautarea unor metode complicate care sa le faciliteze micsorarea bazei
impozabile deoarece costul acestor activitati poate fi in unele cazuri mai mare decat
cota de impozit care trebuie platita. Desigur, acest sistem de impozitare cu cota unica,
pornind de la insasi simplitatea sa, trebuie foarte atent supravegheat in asa fel incat
cetatenii sa inteleaga ca amenzile sau penalizarile pe care le vor suporta in cazul
neachitarii datoriei fata de stat sunt prea mari si nu merita efortul sustragerii de la
plata obligatiilor.
Totodata guvernul va cheltui mai putini bani cu monitorizarea si auditarea
sistemului de vreme ce impozitul este unic si se calculeaza mult mai clar si mai
concis.
Sistemul de impozitare progresiva a salariilor crea stimulente puternice pentru
mutarea veniturilor pe canale mai putin taxate.
3. Sporirea motivatiei de a munci datorita cresterii salariului pentru postul de
munca actual:
Prin introducerea cotei unice oamenii sunt stimulati sa munceasca mai mult
deoarece numai o mica parte din castigul lor intra in posesia statului. Astfel, diferenta
care le ramane poate fi gestionata dupa bunul plac al fiecaruia, aceasta libertate
punand accent pe dezvoltarea proprietatii private si a sectorului privat din economie
mai degraba decat pe sectorul public, in care statul initiaza programe si politici prin
care vine in sprijinul cetatenilor. In acest fel implicarea guvernului se reduce
considerabil lasand posibilitatea fiecarui individ sa isi creasca consumul sau sa opteze
pentru diferite planuri de investitii.
4. Cota unica reduce complexitatea sistemului de impozitare si costurile aferente
(consultanta fiscala):
In acest sens cota unica are doua avantaje:
Pe de-o parte, ofera o mai mare transparenta sistemului fiscal, intrucat asigura
usureaza posibilitatea oricarui contribuabil sa isi calculeze marimea obligatiilor
fiscale si sa inteleaga intreg mecanismul de impunere fara a mai avea neclaritati cu
privire la modul de calcul si la sumele pe care le datoreaza.
Pe de alta parte, creste randamentul impozitelor ca urmare a reducerii cheltuielilor
cu stabilirea si incasarea acestora datorita simplitatii sistemului.
Totodata, platitorii de taxe si impozite isi reduc cheltuielile privind consilierea
financiara necesara in sistemul cotelor progresive iar specialistii in fiscalitate isi
pot orienta aria de activitate catre zone mult mai productive. In acest sistem nu se
mai face risipa de forta de munca si este inlaturata birocratia costisitoare care
putea crea cu usurinta confuzii.
5. Cota unica asigura un mediu atractiv pentru investitori :
Competitia privind nivelul impozitelor reprezinta un beneficiu al globalizarii.
Intr-o economie globala in care forta de munca si capitalul se misca in deplina
libertate dincolo de granitele nationale ale oricarui stat, setul de politici fiscale
adoptate de fiecare tara reprezinta un instrument important folosit in atragerea
resurselor internationale limitate.
Tarile cu economie in tranzitie sau cele in curs de dezvoltare folosesc reducerea
taxelor si impozitelor ca o masura de atragere a investitiilor straine. Pe de alta parte, in
tot acest timp, statele cu o economie de piata dezvoltata actioneaza in sensul maririi
cotelor de impozitare pentru a se proteja de concurenta tarilor in curs de dezvoltare.
Cu toate acestea, toate statele lumii au inteles faptul ca pentru a fi competitiv intr-
o economie globala este necesar sa isi construiasca un mediu de afaceri stabil si
prietenos pentru potentialii investitori.
Arthur Laffer, cunoscut pentru teoria sa privitoare la faptul ca reducerea impozitelor
poate conduce la o marire a veniturilor la bugetul de stat a dezvoltat si o alta teorie
privind diferentele dintre modul in care se contureaza impunerea fiscala pe diferite
regiuni ale lumii. Aplicand aceasta teorie in Europa, tarile cu impozitele cele mai
reduse sunt Irlanda, Letonia, Lituania si Malta.
Ca rezultat al cresterii competitivitatii la nivel global si al succesului inregistrat de
impunerea cotelor unice de impozitare in unele tari din estul Europei, reforma fiscala
devine tentanta si pentru tarile cu o economie dezvoltata din vest .
In acest context, trebuie mentionat ca tarile cu o economie de piata dezvoltata
sunt capabile sa realizeze propriile proiecte de investitii fara sa se bazeze in asa mare
masura pe contributia investitorilor straini in timp ce Romania, alaturi de celelalte tari
in curs de dezvoltare din estul Europei, depinde de volumul investitiilor pentru a putea
creste economia tarii si a imbunatati nivelul de trai, aliniindu-se in ultima instanta
celorlalte tari europene.
Argumente impotriva cotei unice:
1. Persoanele cu venituri mici vor avea de suferit:
Acest lucru era valabil doar daca Guvernul Romaniei stabilea o cota unica mai
mare decat cea cu care sunt impozitate persoanele cu venituri mici si mijlocii. Acest
lucru nu s-a intamplat insa deoarece nivelul cotei unice a fost stabilit la 16% iar
inainte de aplicarea acestei cote cea mai mica cota progresiva era de 18%. Totusi
principalii castigatori ai acestui nou sistem de impozitare au fost cei cu venituri peste
medie.
2. Pe termen scurt aplicarea unei astfel de cote poate duce la o scadere a veniturilor
bugetare:
Dupa doi ani de la renuntarea la impozitarea progresiva a veniturilor si trecerea
la aplicarea unei impozitari proportionale a veniturilor nivelul nominal al incasarilor
bugetului de stat a crescut fata de anul 2004 cu 17%. Totusi criticii sistemului si unii
analisti economici au calculat ca au existat pierderi in urma reducerii in PIB a acestor
incasari. Scaderea pare a se fi oprit asa cum o dovedesc datele dat fiind faptul ca
ponderea in PIB a veniturilor din impozitul pe venit in anul 2006 este aproape egala
cu ponderea in PIB in anul 2004.
Din analiza veniturilor bugetare incasate la bugetul de stat pe primele
unsprezece luni ale anului 2007 s-a constatat ca la impozitul pe profit s-a inregistrat o
crestere a incasarilor cu 34,11%, fata de aceeasi perioada a anului precedent iar
ponderea in PIB a veniturilor colectate, a fost de 2,66%, cu 0,40% mai mare fata de
perioada similara a anului 2006 (2,26%).
Tot in aceeasi perioada la impozitul pe venit s-a inregistrat o crestere a
incasarilor cu 45,55% fata de aceeasi perioada a anului precedent iar ponderea in PIB
a veniturilor colectate, a fost de 3,11%, cu 0,67% mai mare fata de perioada
corespondenta a anului 2006 (2,44%).
a
3. Reduce sistemul deduceriolor, prin aceasta diminundu-se importanta unor politici
economice sau sociale care aveau in vedere veniturile populatiei:
Aici parerile sunt impartite. Cei care sustin implicarea intr-o masura cat mai
mare a statului in economie doresc taxe si impozite cat mai mari pentru ca astfel statul
sa joace un rol cat mai important in economie.
Prin introducerea cotei unice o parte mai mica din castigul oamenilor intra in
posesia statului. Astfel, diferenta care le ramane poate fi gestionata dupa bunul plac al
fiecaruia, aceasta libertate punand accent pe dezvoltarea proprietatii private si a
sectorului privat din economie mai degraba decat pe sectorul public, in care statul
initiaza programe si politici prin care vine in sprijinul cetatenilor. In acest fel
implicarea guvernului se reduce considerabil lasand posibilitatea fiecarui individ sa isi
creasca consumul sau sa opteze pentru diferite planuri de investitii.
4)Concluzii
Ratiunea introducerii cotei unice de impunere consta in impulsionarea afacerilor,
in vederea dezvoltarii economice si a crearii de noi locuri de munca. Prin urmare,
finalitatea aplicarii acestui tip de impozit nu este favorabila doar patronului, care
castiga mai mult, ci si angajatului, caruia i se ofera un loc de munca si un salariu
decent. Pentru ca mecanismul sa functioneze, este insa nevoie de un control fiscal dur
si de urmarirea indeaproape a evolutiei economiei. Cota unica, in sine, nu rezolva
profunda criza structurala a economiei romanesti dar reprezinta un pas inainte in ceea
ce priveste relaxarea fiscala si existenta unui mediu de afaceri stabil.