Sunteți pe pagina 1din 12

CONSTRUCII DE

BETON ARMAT
III. Cadre de beton armat

Definiie:
Cadrele de beton armat sunt structuri de rezistent care printr-un sistem spatial de stlpi si grinzi preiau ncrcrile
verticale si orizontale si transmit infrastructurii si/sau fundatiilor.

Cadrele constituie parte component, si anume suprastructura, a unui ansamblu structural, din care mai fac parte
infrastructura si terenul de fundare. Dintre toate forme ale suprastructurii, din punct de vedere static si energetic, poligonul
funicular al ncrcrilor, respectiv o form ct mai apropiat de acesta, este scheletul ideal sau cel mai avanntajos,
descrcnd numai prin eforturi de compresiune centric sau doar cu mici excentricitti.











Din cauza funcionalitii construciei, dar si din considerente tehnologice de executie, de cele mai multe ori se prefer
structurile din cadre, alctuite din bare verticale si orizontale. Poligonul funicular al ncrcrilor, n acest caz, este mult
ndeprtat de axa structurii, astfel c apar momente ncovoietoare importante, care sunt proportionale cu distanta dintre
cele dou linii.



1. Prezentare general
1.1 Definitie. Principii de alctuire. Comportare
III. Cadre de beton armat

Barele structurilor de cadre se intesecteaz n noduri intermediare ce reprezint ncastrri elastice sau articulatii pentru
barele adiacente, n functie de alctuirea si armarea lor.

Cadrele se constituie n general n structuri spatiale, care trebuie s transmit actiunile verticale si s rspund solicitrilor
orizontale din orice directie. Ele pot fi concepute si tratate ca si cadre plane, asezate paralel cu o directie principal,
prelund ncrcrile verticale si orizontale, fiind rigidizate la forte orizontale pe cealalt directie principal. De asemenea,
cadrele pot constitui structuri spatiale propriu-zise, si care se calculeaz ca atare.

Fat de structurile n diafragme din beton armat, cadrele permit o mult mai mare elasticitate functional, motiv pentru care
sunt preferate n cadrul unui regim de nltime adecvat (pn la P + 15E).



1. Prezentare general
1.1 Definitie. Principii de alctuire. Comportare
III. Cadre de beton armat

Dup numrul de deschideri :
cadre cu o dechidere
cadre cu multe deschideri (cadre multiple)

Dup numrul de niveluri
cadre cu un singur nivel (cadre parter)
cadre cu mai multe niveluri (cadre etajate)

Dup forma acoperisului
cadre cu acoperis orizontal
cadre cu acoperis nclinat
cadre cu acoperis curb










Pentru preluarea mpingerileororizontale la deschideri mari, riglele frnte sau curbe pot fi prevzute cu tiranti orizontali



1. Prezentare general
1.2 Clasificarea cadrelor
III. Cadre de beton armat

Dup modul de rezemare n fundatii
cadre cu rezemare articulat
cadre cu rezemare ncastrat

Dup modul de executie
cadre din beton armat monolit
cadre din elemente prefabricate de beton armat
cadre n executie mixt

Dup modul de distributie a elementelor structurale
cadre ortogonale
cadre dispuse dup directii oarecare



1. Prezentare general
1.2 Clasificarea cadrelor
III. Cadre de beton armat
Dezvoltarea momentelor ncovoietoare n structurile de cadre (structuri static nedeterminate) sunt influentate de mai multi
factori, care tin de raportul de rigiditate si variatia rigidittii barelor cadrului, de tipul de rezemare n fundatii, de efectul rotirii
fundatiilor ca urmare a tasrilor inegale.
Influenta rigidittii relative ale barelor asupra evolutiei momentelor ncovoietoare la un cadru simplu portal, dublu ncastrat,
este ilustrat n figur.















n cazul stlpilor sunt foarte rigizi, momentele ncovoietoare pozitive date de ncrcrile verticale n grind sunt foarte mici.
Grinda cadrului se apropie de modul de comportare ale unei grinzi dublu ncastrate.
n cazul stlpilor sunt foarte elastici, avnd grinda foarte rigid, grinda se apropie de comportarea unei grinzi simplu
rezemate. Fenomenul se manifest similar si la cadru dublu articulat.















1. Prezentare general
1.3 Influenta rigidittii barelor, a rezemrilor, a tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare
III. Cadre de beton armat
H
R S
<<
R S
>>
R

q
8
2
ql
8
2
ql
12
2
ql
24
2
ql
l














1. Prezentare general
1.3 Influenta rigidittii barelor, a rezemrilor, a tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare
III. Cadre de beton armat














1. Prezentare general
1.3 Influenta rigidittii barelor, a rezemrilor, a tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare
III. Cadre de beton armat

Influenta tipului de rezemare asupra dezvoltrii momentelor ncovoietoare n barele cadrului, pentru diferite tipuri de actiuni
(ncrcri verticale, ncrcri orizontale, actiuni din temperatur):

















In cazul cadrului ncastrat, momentele ncovoietoare sunt n general mai reduse n valoare absolut fat de cazul cadrului
articulat, att pentru actiuni verticale ct si pentru cele orizontale. In schimb la cadrul articulat momentele ncovoietoare
sunt mai reduse din variatii de temperatur si din contractii, fat de cel ncastrat.
ncrcri verticale ncrcri orizontale Variaii de temperatur
i contracie














1. Prezentare general
1.3 Influenta rigidittii barelor, a rezemrilor, a tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare
III. Cadre de beton armat

In cazul cadrelor cu reazemele ncastrate rotirea tlpii fundatiilor cadrelor, ca urmare a tasrilor neegale ale acestora,
cauzeaz relaxarea ncastrrii perfecte n fundatii, cea ce influenteaz n continuare dezvoltarea momentelor ncovoietoare
n ntreaga structur.
Considernd un stlp ncastrat n fundatii actionat de un moment ncovoietor M
1
si de o fort axial N la nivelul tlpii
fundatiei, se pot calcula presiunile la talpa fundatiei o
1
si o
2
. Ele fiind diferite ca valoare, ntr-un teren sensibil la tasare (c
coeficient de tasare) ele pot provoca o diferent de tasare dintre capetele fundatiei, adic o rotire a tlpii fundatiei cu u
f
.
L
B
M
M
1
N
1
M
M
2
o A
2
o
1
o
q
f
u
f
f
f f
I c
M
I
L
W
W
M
L c L
W
M
c c
W
M
W
M
A
N

=
=

= =
=
A
=
= = A
=
1
1
1
1
2 1
1
2 , 1
2
;
2
2
2
u
q
u
o
q
o o o
o
tasarea uniforma














1. Prezentare general
1.3 Influenta rigidittii barelor, a rezemrilor, a tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare
III. Cadre de beton armat

Pe de alt parte, admitnd, pe rnd, stlpul perfect ncastrat, articulat si respectiv ncastrat partial (cu gradul de ncastrare
g) la captul superior, rotirea sectiunii de lng fundatie sub actiunea unui moment M
2
(caz curent), u
s
se poate calcula
cu urmtoarele relatii:


















2
M
S
u
2
M M
2
;
4
2
M
I E
l
S S
S
= u ;
3
2
M
I E
l
S S
S
= u
; )
2
2 (
6
1
2
M
g
I E
S S
S
= u
S
u S
u
ncastrare partial
grad de ncastrare g














1. Prezentare general
1.3 Influenta rigidittii barelor, a rezemrilor, a tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare
III. Cadre de beton armat

Dac momentul de ncastrare perfect a stlpului n fundatie ar avea valoarea M, el se va compune din momentele M
1
si
M
2
care satisfac relatia M = M
1
+ M
2
si sunt obtinute din conditia de continuitate u
f
= u
s






Asupra fundatiei lucreaz M
1
:



iar n stlp actioneaz acelasi M
1
:

Rotirea fundatiei face ca momentul la captul de baz a stlpului s fie mai mic, rezultnd un grad de ncastrare








Deci, efectul rotirii fundatiei este echivalent cu scderea rigidittii stlpului. Momentele n stlp scad, iar cele n cmpul
riglei cresc.

S
u
f
u
l
I E
I c
M
l
I E
M
I c
M
S S
f
S S
f
4 4
2 1
+
= =

M
l
I E
I c
I c
M
S S
f
f

+

=
4
1
2 1
M M M =
creste!
scade!
l
I E
I c
I c
M
M
g
S S
f
f
4
1
+

= =














1. Prezentare general
1.4 Domeniile de utilizare si modulare dimensional
III. Cadre de beton armat

Cadrele din beton armat etajate se utilizeaz ori de cte ori din punct de vedere functional este binevenit o flexibilitate a
partiului. Astfel, la constructii de locuinte, de birouri, spatii comerciale, scoli, spitale, garaje, hoteluri. Este de preferat
adesea n zone seismice, pentru c ofer o imagine clar a strilor de solicitare posibile, ductilitatea structurii poate fi
dirijat, iar elementele secundare (pereti desprtitori, panouri de nchidere etc.) pot fi tinute sub control. Limitarea deplasrii
laterale a structurii sub actiune seismic poate ngrdi utilizarea cadrelor din beton armat peste o anumit nltime de
constructie.
Cadrele din beton armat se folosesc la constructii industriale, parter sau etajate, executate de preferint prefabricat, cu sau
fr pod rulant.
Hale universale de mare deschidere, pe tram ptrat, pot avea destinatii social-culturale (sal de expozitie, piat
acoperit etc.).
Modulul dimensional la structurile din cadre este de 3,00 m, respectiv, submodulul de 1,50 m. Aceasta, pentru a crea
conditii de compatibilitate dimensional cu elementele din beton armat tipizate: grinzi, elemente de acoperis, elemente de
planseu. Deschiderile variaz ntre 6 si 36 m, iar traveele ntre (4,50) 6,00 m si 12 (18) m.

Corelarea dintre solutia structural adoptat
pentru rigla halelor parter n functie de deschidere:
L = 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 36
cu rigle poligonale sau curbe cu tirant
cu rigle drepte grinzi cu zabrele
cu rigle drepte cu inima plina
cadre spatiale cu acoperis:
- spatial reticular precomprimat
- placi curbe subtiri cu tiranti precomprimati